flpul X L V I I Sibiu, 3 Marti» 1 0 4 5 K f . 4 - 1 0

REVISTA ECONOMICĂ ORGAN FINANtlAR-ECONOMIC

MifiMâ $ irtuil olielal al Asie. Iii. financiare romaneşti lin Mul Iun, trişau $Mmiţ „HUNIilIEi" Silii. î n s c r i s s n b Sfr. 3 2 / 1 9 8 8 l a T r i b u n a l u l S lb ln .

.A.pare od.ată pe eaptam.euaă. Radacţla şl administraţia i Sibiu, Strada Vlsarlon Roman Nr. 1 - 3 .

Abonamentu l pe a n : In ţară: pentru autorităţi, bănci, cooperative şi întreprinderi Lei 5000-—;pt. particulari Lei 1500'—; pentru funcţionarii publici şi particulari Lei 1000'—. fn străinătate Lei 5000'—. Taxa pentru insertluni: de flecare cm. • Lei 5 0 -

Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. a Q i Redactor responsabil : Dr . Nlt ial VttffClU

S u m a r u l : /. Lupaş: înfăptuiri româneşti in vieaţa economică-

• socială şi financiară din Transilvania veacului al XlX-lea. — Bilanţuri: Bănea Centrală pentru Industrie şt Comerţ S. A.. Sibiu. Bănea .Furnica", Soe. Anon. F ă g ă r a ş , „earţişoreana", CMsă de economii, soeletate pe acţlUn S tresa -eâr f şoara .

înfăptuiri româneşti în vieata economică-socialâ şi financiari din

Transilvania veacului al XiX-lea.

1 .

in domeniul uieţii economice, după desfiinfarea iobăgiei prin patenta împără­tească dela 21 Iulie 1854, s'au iuit nume-

. roase procese urbariale între proprietarii moşiilor şi între foştii lor iobagi. Mulţi dintre aceştia, fiind buni gospodari şi oameni de isprauă, înţelegeau cerinţa uremii de a-şi ehiuernisi eu chibzuială sfo­ricică de moşie, reuşind mai ales prin in-tensiuă economie de Dite să-şi sporească bunăstarea materială. Familiile ţăranilor români, deueniţi prouerbiali pentru ex­cepţionala lor prolificitate, erau deobieeiu supraîncărcate de mulţimea copiilor. Astfel moşia părintească era ameninţată să se putoerizeze în 2—3 generaţiuni, sub-ţiindu-se prin numeroase împărţiri între fii, nepoţi şi strănepoţi, până ajungea să fie — cum se exprima un publicist al tim­pului — numai eeua mai lată decât o

pânaă încât, eulcându-te seara pe moşia ta, dimineaţa te trezeai pe a ueeinului.

Pentru aceea conducătorii eu simţ de răspundere pentru oiitorul poporului, nu au lipsit a-1 îndruma din bun timp să-şi trimită o parte din copii la deprin­derea feluritelor meserii, după e e opre* liştile create din ueehi timpuri prin situa-ţiunea priuilegiată a breslelor fuseseră înlăturate prin GUspoziJiunea guuernului transiluan dela 25 Noemurie 1851, des-ehizându-se, pentru orice fel de eomereiu şi industrie, calea concurenţei libere.

In multe părţi ale Transiluaniei au fost urmate eu stăruinţă euuiniele de în­demn ale neîntrecutului eârmuitor bise­r icesc şi politie Andrei Şaguna, care într'o carte pastorală delà 1? Mai 1855 îşi îndruma turma drept credincioasă : „La meşteşuguri, turma iubită, la meşte­şuguri ! - pentrueă, fiind tu numeroasă, poţi forma din fiii tăi oameni înuăţaţi, cari să-ţi apere Interesele, meşteşugart cari să-ţi înmulţească şi susţină eco ­nomia naţională, soldaţi buni cari să-şi uerse sângele pentru patrie.. . şi totuşi să rămână destui şi pentru lucrarea pă­mântului" . . .

Numărul meseriaşilor români, ai uce­nicilor şi calfelor începuse a spori repede prin oraşele transiluane, încât în scurtă ureme s'a simţit trebuinţa de a s e con­stitui reuniuni de meseriaşi. Ca cea dintâi trebue menţionată cea din Sibiu, înfiinţată

38 R E V I I S T A B C O N O M I G A Nr. 9 - 1 0 - 3 Martie 1945

la 5 Mai 1867 *) şi prezidată de luminatul asesor consistorial Nicolae Cristea, iar mai târziu de neobositul UietorTordăşanu. Prin colecte discrete („Dumnezeu uede") a reuşit acesta să strângă fondurile ne­cesare pentru construirea unui local propriu (în Strada Brukenthal, în ime­diata ueeinătate a Catedralei ortodoxe) înzestrând localul impunător eu toate cele de trebuinţă pentru bibliotecă, pentru exerciţiile de cor, pentru conferinţe şi reprezentaţiuni teatrale de diletanţi, re­crutaţi chiar din rândurile membrilor Reuniunii. Era şi este cea mai po-triuită metodă de autoedueaţiune, menită a le spori conştiinţa demnităţii şi ualorii proprii, ferindu-i astfel de primejdia des-naţionalizării. Exemplul de la Sibiu a fost urmat la Braşou prin stăruinţa şi hărnicia protopopului Bartolomeu Baiuleseu**) la Cluj, prin aceea a profesorului uniuer-sitar Grigorie Sila şi***), la Arad prin inte­resul bineuoiior al aduoeatului şi fostului deputat Mireea B . Stăneseu, la Blaj prin râuna entusiastului p r o f e s o r Gauriil Precup, la Sălişte prin a protopopului Dr. Nicolae Maieru şi a aduoeatului Dr. loan Boreia ş. a. m. d. Numărul ucenicilor, cari au îmbrăţişat diferite meserii a putut fi sporit şi prin sti­pendiile (bu r se l e ) , acordate de către Consistorul Arhidieeezan din Fundaţiunea lui Dimitrie Andronie. In măsură hotă-rîtoare au contribuit la naţionalizarea uieţii eeonomiee-industriale din Sudul Cârpa-ţilor, elementele ţărăneşti emigrate din Transiluania în Regat spre sfârşitul ueaeului al XlX-lea. Dintr'un singur sat sunt arătaţi eu indieaţiunea precisă a numelui şi a locului, unde s'au aşezat în Sudul Carpaţilor, peste 100 de ţă­rani, pe cari dorinţa de progres îm­preunată eu un aprig spirit de între­prindere i-a determinat să-şi părăsească uatra străbună, spre a-şi căuta posibili­tatea unui trai mai demn în cuprinsul Regatului liber al României.****}

*) e}. Anuarul 1 al Reuniuntt sodalilor români din Sibiu, !900 p. ?.

* ) Bart. Baiuleseu, Monografia comunei bisericeşti ort rom. a Sf. Adormiri din cetatea Br«şouulu<, eu a t t e şt do-uezi. Braşou, 1898 p. 241—27*.

***) Cf. Comemorarea profesorului Dr. Qrigorie Silasi, Cluj 1937 p. 7 - 1 4 .

****) Axeîite Banely. Roiri Săliştene, Pilde de spirit întreprinzător şi dârză stăruinţă \n reDtsta Transiluania din Sibiu 1943 şl I. Haşeganu, Figuri din Mărginime. Braşou, 1943.

11.

Fiind uorba de progrese româneşti, înfăptuite în domeniul uieţii sociale din Transiluania, e eu neputinţă să fie trecute sub tăcere două din instituţiunile, cari au luat fiinţă în al 6-lea şi al 7-lea deceniu al aeesiui ueac (XIX). Este întâi „Asoeia-ţiunea transiluană", înfiinţată la 1861 eu un uast program nu numai de literatură, ei şi de cultură, în sens larg, a poporului român. Întemeietorii şi îndrumătorii ei, înainte de întâiul războiu mondial, — începând eu Andrei Şaguna, Qh. Bariţiu, loan Puşeariu şi Timoteiu Gipariu, până la Andrei Bâr-seanu, Cornel Diaeonouiei, Oct. Qoga şi Oct. Tăslăuanu, — au înţeles rostul emi­nent al aeeslei instituţiuni într'o neconte­nită tendinţă de păstrare şi adâncire a le­găturilor sufleteşti eu mulţimile rurale de o parte, iar de alta eu fraţii de acelaşi sânge de sub felurite stăpâniri politice, precum şi în nobila năzuinţă de emulaţiune, în domeniul culturii, eu celelalte elemente etnice din cuprinsul Transiluaniei.

S'a riscat afirmaţiunea că în cadrele „Asoeiaţiunii" ar fi pătruns anume sco ­puri de naţionalism politie. Adeuărul este că ea s'a limitat la un naţionalism de esenţă pur literară şi culturală, dându-şi condu­cătorii amintiţi seama că, prin orice ma-nifestaţiuni de ordin politie, i-ar fi periclitat existenţa. De aceea au fost conseeuent eliminate din preocupările ei chestiunile de ordin politie şi confesional, îmbrăţi­şând însă eu uiu interes pe cele de ordin cultural, cari formau însăşi raţiunea dăi­nuirii sale. Chiar dela început s'au orientat întemeietorii „Asoeiaţiunii" după felul de aetiuitate al societăţilor transiluane simi­lare, al celei săseşti cunoscută sub nu­mele de Verein fur siebenbiirgische Ban-deshunde (Asociaţie pentru cunoaşterea Ţării transiluane) şi al celei maghiare : Erdeyi Muzeum-Egylet (Asociaţie pentru Muzeul transiluan). In domeniul naţiona­lismului cultural, oricât ar fi fost de acută uneori diuergenja tendinţelor şi a diree-tiuelor, urmărite de aceste trei instituţiuni transiluane, c o n d u c ă t o r i i lor au izbutit totuşi să păstreze eiuilizate raporturi de armonie şi respect reciproc, sădind aceste sentimente şi în sufletul elementelor etnice diferite şi contribuind astfel la progresul uieţii sociale şi culturale, pe care s'au îngrijit, în limitele posibilităţii, să o scu­tească de uiolenţa pasiunilor, deslănţuite

adeseori fără euuenita stauilă raţională în domeniul naţionalismului politie *).

La 1895, cerând guuernul maghiar să ţie eliminat din titlul „Asoeiaţiunii" ealifi-eatiuul „transiluană", întru cât după con­cepţia sa politică dreptul public ungar dela 1867 înainte nu mai putea să admită exi­stenţa unei ţări transiluane, conducătorii „Asoeiatiunei", după îndelungate desba-leri, s'au uăzut neuoiţi să satisfacă cererea guuernului. Astfel titlul, ee-i fusese fixat la 1861, după 35 de ani a fost mo­dificat : „Asoeiaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român", înlă­turând graniţele transiluane propriu zise, spre a-şi întinde aetiuitatea şi asupra Banatului, Grişanei şi Maramureşului. La Lugoj şi-a {mut „Asoeiaţiunea" în 1896 cea dintâi adunare generală pe pământul Banatului.

înţeleptul Alexandru Moeioni saluta acest prim pas de expasiune spre Banat, ea „un eueniment de mere importanţă pentru năzuinţele şi interesele noastre culturale" dându-şi seama eă „se jdărâmă un zid de despărţire între fraţii de acelaşi neam, setoşi de aceiaşi cultură" şi că „Asoeia­ţiunea" se desbrăease atunci de „carac­terul ei prouineial" proclamând „prin­cipiul solidarităţii naţionale pe terenul cultural". Au trebuit să mai treacă alte trei decenii până la iuirea momentului când „Asoeiaţiunea culturală din regiunea Aradului s'a contopit, în timpul preşi-denţiei lui Vasile Qoldiş, eu „Asoeiaţiunea,, din Sibiu, transformându-se într'un des­părţământ al ei, apoi în timpul aceleiaşi preşedinţii s'a încercat o expansiune cul­turală spre Basarabia şi alta spre Do-brogea. Deoarece unii dintre conducătorii „Asoeiaţiunii" au auut parte aetiuă şi la în-temele.rea Academiei Române, eu prilejul

•jubileului de 75 de ani ai acestei instituţiuni euliurale-ştiintifiee, s'a putut uorbi — nu fără temeiu — despre „rădăcinile ei tran­silvane".

Aceia dintre fiii Transiluaniei, care fu* seseră chemaţi chiar dela început să parti­cipe aetiu la organizarea eelet mai înalte instituţiuni de concentrare a cugetului românesc, puteau duce eu ei experienţa celor eâfiua ani de aetiuiţate desfăşurată în cadrele Asoeiaţiunii, precum şi aspi-rafîunile idealiste, de cari fuseseră călău-

") CJ. Congresul cultural dela Sibiu, 1980 p. 320—821

ziţi deopotriuă un Qheorghe Bariţiu, un Timoteiu Cipariu, un Qauriil Munteanu şi un losif Hodoş Acesta din urmă rostind la Bucureşti, în 1869, o comunicare despre Literatură şi belearte, ţinea să sublinieze întocmai ea într o adunare generală a „Asoeiaţiunii" eă „popoarele şi naţiu­nile toate sunt create de Dumnezeu, nu , pentru a se topi unele în altele, ei pentru a se eonserua pure şi idependente ea tot atâtea părţi eonstitutiue ale omenirii"*).

Până la adunarea generală jubilară din 1911, Asoeiaţiunea a putut înregistra prin aetiuitatea ei socială-culturală de o ju­mătate de ueae, următoarele înfăptuiri: Zidirea Şeoalei eiuile de fete şi a Internatului din S ib iu , (1885) cheltuind suma de . . . . . . 120.000 cor. aur. Clădirea Muzeului etno­grafie (1905) eu o cheltu­ială de . . . . . . . 158.426 „ Publicarea Enciclope­diei Române în 3 uolume eu o cheltuială de . . 70.000 „ „ împărţire de burse pentru studenţi . . . . . . . 95.488 „ Ajutoare pentru mese­riaşi . . 17.150 „ „ Ajutoare pentru şcoli . 7.827 „ „ Premii pentru cărţi . . 3.023 „ „

La toate acestea să se mai adauge seria de uolume din reuista ^Transiluanta" ajunsă acum în al 76-lea an de apariţie, precum şi cele aproximatiu 300 de nu­mere publicate până în timpul de faţă în „Biblioteca poporală a Asoeiaţiunit". Aşa a înţeles, în 1-a jumătate de ueae, să-şi împlinească cel mai ueehiu aşe­zământ cultural, existent în România de astăzi, menirea de a contribui la pro­gresul obştesc al neamului, pe seama căruia fusese înfiinţat, la începutul celui de al şaselea deceniu al ueaeului al XlX-lea.

UI' . De mai redusă însemnătate a rămas

Societatea pentru crearea unui fond de teatru român, iniţiată de losif Vulcan şi constituită în adunarea din Deua lâ 4—5

*) Ion Breaau, Literatura Transiluaniei, Studii, Articole, Conferinţe. Bueureşt', 19*14 p. 88.

40 R E V I S T A E G O N O M I G A Nr. 9—10 — 3 Martie I945

Oetomurie 1870. Din comitetul de iniţia-fiuă făceau parte Qheorghe Mocioni, losif Vulcan, Viehentie Babeş , Petru Mihali şi losif Hodoş. Acesta din urmă, în calitate de deputat, ceruse parlamentului budapestan o subuenfiune bugetară de 200.000 fiorini pentru înfiinţarea unui teatru naţional român. Cu toate că era sprijinită din partea colegilor săi Alex. Mocioni, Mireea B. Stă-neseu şi V. Babeş , propunerea lui Hodoş a căzut. Era deci neuoită şi Societatea aceasta să urmeze calea „Asoeiatiunii", întrunindu-şi memhrii în adunări anuale şi îndemnându-i să eontribue, din prisosul sărăciei lor, la sporirea Fondului pentru construirea unui edificiu de teatru. Ideea aceasta a fost însă mai târziu părăsită în urma propunerii lui Virgil Onitiu, care spunea (1887) că trebue lăsată chestiunea edificiului „pentru alte uremuri" stăruind pentru „realizarea teatrului viu — pentru miez, nu pentru găoace".

In calitate de uieepreşedinte al „So­cietăţii, făcea Uirgil Onijiu în adunarea ge­nerală dela Orauita (1908) comunicarea, că s'au dat burse şi ajutoare pentru tineri eu aptitudini şi „Societatea" se poate mândri că cu sprijinul ei s'a făcut Zaharia Bârsan ceea ce este, şi eu ajutorul el ua deueni Aurel Bănuţ ceea ce eu toţii doresc să fie ; s'a premiat prima coleefiune de melodii originale de muzică populară românească făeându-i eu putinţă lui Tiberiu Bredi-eeanu publicarea ei şi s'au luat măsuri să se continue în mod sistematic colec­tarea de melodii prin fonograful întocmit special pentru astfel de colectări folklo-riee. „Şi pe lângă toate aeestea am încu­rajat cât am putut — mărturisea Onitiu — mişcarea teatrală a diletanţilor noştri, ur mărindu-i an de an eu cea mai încordată atenfiune".*)

Ca un amănunt caracteristic pentru legăturile sufleteşti ale Românilor de pe amândouă laturile Garpafilor, merită amintit faplul că şi talentatul fiu al Mol-douei Ion Creangă a contribuit eu „doi flo­rini la Fondul de teatru român... Cum ajunsese, fie şi numai eu o listă de nume, pe aeeste locuri ? S e deşteptase în el obârşia ardeleană, de care ştia mai ales unchiul lui, Dauid Creangă dela Pipirig, şi care 1-a ajutat să pue în locul

*) CJ. Anuarul Societăţii pentru crearea unui Fond de teatru voi. XII. Braţou 1909, p, 9 - 4 1 .

numelui de Şiefăneseu din Humuleşti numele cel ueehiu, uenit într'o traistă de cioban de peste mun{i ? *)

O nepreţuită şcoală a mulţimii a de-uenit teatrul pribeag al lui Zaharie Bârsan, eare-şi începuse turneurile artistice, după serioase studii pregătitoare în străinătate, într'un timp când atacurile guuernelop maghiare contra aşezămintelor de cultură românească sporeau din zi în zi eu tot mai multă înuerşunare, când temniţele s Statului ungar gemeau de mulţimea celor hotărîfi să apere, în orice împrejurări, drepturile neamului lor. Fireşte, nu numai intelectualii dela oraşe, ei şi poporul sa­telor transiluane începuse a simfi tre-buinfa sufletească a unei împărtăşiri, măcar la prilejuri festiue, eu înaltele des­fătări ale artei dramatice. Aceasta nu mai putea să rămână priuilegiul exelusiu al orăşenilor, ei trebuia să-şi dea silinfa a pătrunde, prin sunetele fermecătorului grai strămoşesc, până în adâncimea pături-rilor rurale, a căror luminare şi îndru-/ mare spre progres era socotită drept cea mai nobilă datorie a oricărui inte-i leetual român.

Publicând Z. Bârsan o dare de seamă? despre cele dintâi 57 reprezentaţiuni tea­trale*) multămea Soeietă(ii pentru ajutorul pecuniar, ee*i oferise în cursul studiilor! speciale la Uiena, Berlin şi în Italia, ex­primând speranfa că, precum a izbutit| a-şi îndeplini o parte din datoria sa fatal de această „Societate", nu peste mult i s e | ua oferi ocaziunea potriuită să ş i -o | împlinească întreaga ... Ceea ce s'a şi întâmplat la 1919, deuenind el cel dintâi^ director al Teatrului naţional român dini Cluj. In desfăşurarea fecundei sale aeti-uităfi dramatice, literare-poetice şi publi-1 eistiee Z. Bârsan a rămas mereu preocupat! de laiura edueatiuă a misiunii sale. Ceţ-f eetându-şi, eu înţelegerea unei pătrunză-1 toare autoanalize, frământările sufletului său romantic „smuls ea o biată floarei din grădină", în eâteua uersuri splendidei găsea prilej să destăinueaseă rostul acestor frământări aşa, cum i-1 şoptise! propriul său suflet:

,Şi dacă uiu de sus la tine Purtat pe aripă de vânt, E ea să te ridic Ia ceruri, Nefericitule pământ. ..."

*) Gf. E. Bueută. Pietre de vad, uol 111. pag. 418—419. ') Cţ i'ewlslo Luceafărul d\n Sibiu, (1907).

Să ridice la ceruri cugetarea şi sim- lată, cum şi-a înţeles el misiunea de ţirea contemporanilor, izbiţi de atâta urăş- creator şi propoueduitor al artei româ-măşie, pe cat erau copleşiţi de poveri neşti. şi de încercări! uneori insuportabile... cua urma)

BANCA CENTRALĂ PENTRU INDUSTRIE Şl COMERŢ S. A., TURDA. (Refugiată din Cluj)

CONVOCARE ooOOOoo

Acţionarii Băncii Centrale pentru Industrie şi Comerţ s. a. se convoacă în

a XXVI-a adunare generală ordinară pe ziua de 24 Martie 1945, orele 11 la sediul principal al băncii din Turda, Str. Sterca Şuîuţiu Nr. 3.

Potrivit dispoziţiunilor Codului de comerţ, adunarea generală ordinară se va putea constitui, dacă acţionarii prezenţi sau mandatarii lor vor reprezenta jumătate din capitalul social. In consecinţă, dacă în ziua hotărâtă nu se întruneşte numărul de acţionari cerut de lege, şedinţa se va amâna pentru ziua de 25 Martie 1945 la aceeaşi oră, în acelaşi local şi cu aceeaşi ordine de zi, putând să delibereze cu orice număr de acţionari prezenţi sau reprezentaţi.

ORDINEA DE ZI:

1. Constituirea adunării. 2. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie şi raportul Censorilor pe anul 1944. 3. Statorirea bilanţului, a contului profit şi pierdere pe anul 1944. 4. Descărcarea Consiliului de Administraţie şi a Censorilor de gestiunea anului 1944. 5. Distribuirea beneficiului net. 6. Statorirea jetoanelor de prezenţă pentru membrii Consiliului de Administraţie

şi retribuirea Censorilor pe anul curent. 7. Autorizarea unor funcţiuni în administrarea altor societăţi. 8. Alegerea a 2 membri în Consiliul de Administraţie în locurile rămase libere

prin expirarea mandatului. 9. Alegerea Consiliului de Censori.

Acţionarii cari voesc să ia pat te la adunare, sunt invitaţi a depune acţiunile--lor până in preziua adunării generale la cassieria sediului nostru principal din Turda sau să prezinte io acelaşi termen dovada, că au depozitat acţiunile la sucursalele noastre din Bucureşti, Str. Ion Ghica Nr. 2, Braşov, Piaţa Libertăţii Nr. 3, S.biu, Albalulia, Haţeg, Cluj şi Bistriţa sau la băncile (şi sucursalele lor) membre la „Solidaritatea", asociaţia băncilor româneşti din Ardeal.

Din şedinţa ţinută în Turda la 18 Februarie 1945.

Consiliul de administraţie.

R E L M S T A E C O N O M I C A Nr. 9—10 — 3 Martie IQ45

B A N C A „ O A S I A " , S. A . S I B I U .

CONVOCARE. Ae|ionarii Băncii „OAŞIA" 8. a. Sibiu, sunt conuoeaji prin aceasta la

adunarea generală ordinară, pe xlua de 25 Martie 19,15, orele 3 p . m.. In case l e din Sibiu, str. Turnului Nr. 33, apartament Nr. 14, cu următoarea

ORDINE DE Z I: 1. Deschiderea ţi constituirea adunării geticele ; 2. Stabilirea bilanţului şt contului de Profit şl Pierderi pe anul 19HH, 3. Descărcarea consiliului de administraţie şi de censori pentru gestiunea anului 19U1 ; U. Distribuirea profitului net; 5. Completarea Consiliului de administraţie ; 6. Completarea consiliului de censori.

Consiliul de administraţie.

B a n c a „ F U R N I C A " , S o c . A n o n . F ă g ă r a ş . Capital . Lei 10.000.000 —

Sucursală în Sighişoara. Fond de rezervă: 4.475 000 —

î n s c r i s ă tn B e y . S o c . B a u c a r Nr. 4 1 / 1 9 8 4 .

CONVOCARE. Domnii Acţionari al Băncii ,FURNIG\" , soc . anon din Făgăraş , sunt inijilajl în bdaa art. 2G din statutele so­

cietăţii pe ziua de 17 Martie 1915, orele 11 a. m. la

a 61-a adunare generală ordinară, care se na t'nea in Făgăraş , Pia{a Unirii Nr. 1 în sala de şedinţă a societăţii Dacă în aiua aceas la nu se înlruneş'e numărul necesa r de acjionari, pentru a lua deeiatuni ualabile, conform Art. 32 din statute. Domnii ae|ion ri sunt inuiia|l la o nouă Adunare Generală Ordinară care se ua |inea în aiua de 26 Mprlie în ace laş i local, la aceeaş i oră şi cu aceeaş i ordine de zi.

ORDINEA DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea Adunării Cieneraie Ordinare;

2. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Consiliului de Censori; 3. Aprobarea Bilanţului şi al Contului Profit şi Pierdere pe anul 19UH şi descărcarea Administratorilo1 ş

Censorilor; U. Distribuirea profitului net pe anul expirat; 5. Alegerea unui membru in Consiliul de administraţie pe un an; 6. Stabilirea remuneraţiei pentru Consiliul de censori pe 1915; 7. Fixarea marcelor de prezenţă Administratorilor pe anul 1915.

F ă g ă r a ş , la 10 Februarie 1845.

R E V I S T A E C O N O M I C A

B a n c a „ F U R N I C A " , S o c . Anon. F ă g ă r a ş .

Acnu Bilanţ ineheiat la 31 Decemurle 1944 Paslu.

Cassa : Numerar efeeliu Disponibil ia B N. R.

Disponibil Ia bănci: In tară

Portofoliul de litlvri: Cu uenit fix:

Efecte publice eu urnii uariabil:

Ae(iuni eot. la bursă ficţiuni neeot. la bursă

ual. nom. 1.386.800

4.689.500 989.560

Lei

5 205 428 .6 46'.808

ual. înreg. 580.453

5.586.248 260.980

Cei

ll.66/.?36

3.862.835

Plasamentul fondului de rezervă : Bfeele publice garan­

tate de slat . . 510 000 Portofoliul de scont:

Plâiibile In ţară : Cambii fără garanţii Cambii garantate eu ipoteci

Debitori: . Din Jară :

Debitori fără garanţii '. . Ueb.tort garantaţi eu ipoteci

Creanţe în eonu. eonf. legii din ?/lV 1934, cota redusă în portofoliu .

Imobile : Pentru vaul propriu . . Alte imobile , . . .

Mobilier , . . . Conturi diverse debitoare .

255 000

8 030.000 17./22 891

3.036.200 1.882 S04

3.760.000 4.040.000

6.42'.681

?55 000

23.7e2.893

4.66S.704

V 406 969

6 800.000 288.000

1 980 ",86 66.9„9 894

Gapital social: Capital aparjinând cetăţenilor ro­

mâni Capital aparţinând altor cetăţeni

neinamiei Fonduri de rezervă.

Reseruă legală . . . . Rezeruă statutară Alle fonduri

Fond de amortizare; Pentru ereanje dubioase

Dlferinţă de. curs nerealizat la portof. de titluri

Depuneri spre fructificare: Din Ţară : La uedere.

Pe liDrele de eeon. nominaliue . . 3.898, i1*!

Efecte de plată: In Ţară

Dividendâ neridicată . . . . Conturi diverse creditoare Beneficiul anului curent

Lei

1.970.000

30 000

750.000 520 000

1.205.000

Pe

38.

termin.

000X001

Lei

10.(00.000

4.475.000

1.329.130

2.548.400

41.898.191

5.500.000 115 720 208.720. 836.733

66 909.8H4

Debit Contopi de ordine. Credit

Lei Cauţiuni statutare . -. • . . . . . 403.20O Ipoteci, cesiuni, mărfuri în gaj şl garanjli dio. 43.03 7 386 Depozite de titluri şi alte ualor-i . 2 096 296

Lei Deponenţi de eaujiuni statutare 403 200 Deponen|t de ipoteei, mărfuri în gaj şi gar. diu. 43.037.386 Depozite de titluri şi alte ualori . 2.096 296

45t><688<J 45.536.882

Debit. Contul Profit şi Pierdere. Credit.

Lei Lei Cheltuieli de administraţie:

Salare şi indemnizaţii . . . 2.150.547 Diuerse . . . . 797793 2948340

Impozite şi taxe 94d 434 Odbânzi plătite:

t a depuneri 841.327 t a reesoont 72.149 913.476

Beneficiul net: Beneficiul anulut curent . 8?6?33

Lei Lei Dobănai încasate:

Dela portofoliul de seonl şi ere -

Dela debitori 401.247 3.307.184

Venitul imobilelor . . . . 1.265.243 Încasări din creanţe amortizate Apt. 15 L. R. . 33.585

5.6 4b 98 • 5 646.983

F ă g ă r a ş , la 15 Februarie 1945.

Matei ]lga, director, expert-eontabll. Qeopge Frâneu, contabil aulorlsat.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Op. Geopge Gopnea, preşedinte. Martus Peculea.

em'/i'eaf şi găsit în conformitate eu registrele, codul de comerţ şi legea pentru organizarea şi reglementarea eomerfului de banca.

C O N S I L I U L D E C E N S O R I : Gheopghe Codpea, preşedinte Ualeriu Literat. Qeorge Staneiu, contabil âulorisat.

44 R E V I S T A E C O NO M l G Â Nr. 9 - 1 0 3 Marti,-1945. -

„CÂRŢIŞOREANA" CASSA DE ECONOMII, SOCIETATE PE ACŢH IN STREZA-CARŢIŞOARA.

înscr isă în Registrul Bancar sub Nr. 35 din 13 Iulie 1934.

C O N V O C A R E Domnii acţionari ai eassei de economii „CÂRŢIŞOREANA", societate pe aejii în StreBa-CarJişoara, prin

• c e a s t a sunt eonuoeaţi la

a 3 9 - a a d u n a r e g e n e r a l a o r d i n a r a , eare se ua ţinea in Stresa-eârj işoara, la 15 Aprilie 1915, ora ÎS. în localul institutului ou următorul

PROGRAM: 1. Deschiderea şi constituirea adunării; 2. Raportul Consiliului de administraţie şi eensorilor; 3. Cetirea bilanţului pe 1QM împărţirea venitului eurat şi darea absolutorului; 1, Alegerea Consiliului de edministraţie ; 5. Eventuale propuneri.

Consiliul de administraţie

Active. Bilanţ anual pe 1944 Pasive.

Lei b. Lei b. Cassa: 400.000'—

193.428 — Rezerve: Titluri: a) legală 13.800 —

a) cotate la bursă . . . . Ifl.VOO — b) statutară 325.000 — 338.8C0--b) neeotate la bursă . . . 1.500— 16.200 — Fond de amortisarea pierderilor din eonu. 30.057 —

542.000' - 49 .165- -2.202 — Bfeete de plată în |ară la B. N. R . . . . 165.369 —

Creanţe agricole în eonuersiune 247.279-—- 22 7 1 8 -—•—

1.0U6-109-— •'.006.109'—

Debit Conturi de ordine Credit

Lei b. Lei b. 20 ¡'00-— 20.000-—

Debit Contul Profit şi Pierdere Credit

Lfi b. Lei b. Cheltuieli de administraţie: 87.133 —

35.000 — 37.882 — 72 8 8 2 ' -

. . . 12.251 — Ghirte . 2 000-—

87133 — 87.133-

S t r e z a - e â r j i ş o a r a , la 31 Deeemurle 1944.

M E M B R I t C O N S I L I U L U I D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Preşedintele Consiliului de administraţie: Nicolae Oana m. p. George Bicurenciu m. p. Petru Tarcea m. p.

Verificat şi găsit în conformitate eu codul de comerţ şi legea bancară.

S t r e s a - C â r j i ş o a r a , la 26 Februarie 1945.

C E N S O R I :

Preşedinte : N. Frâncu m. p., expert-eontabil, Matei Z. Banclu m. p. Victor Vulcan m. p.

( enanr f t t . Ttnarul InstTde^Arte flraflfe .Oacia Tralană* i a. Sibiu. Inrea 6 . C . Pi. 275/1931 Nr 292 — 111—1945.

Redactor intern; E a g e n Vanoa