Publication.strategie

5/9/2018 Publication.strategie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/publicationstrategie 1/160

GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI

DIRECŢII DE DEZVOLTARESOCIO-ECONOMICĂ

CENTRUL GEOMEDIAUNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI



mknb ohg v



GEOPARCULGEOPARCULŢINUTUL BUZĂULUI ŢINUTUL BUZĂULUI

DIRECŢII DE DEZVOLTAREDIRECŢII DE DEZVOLTARESOCIO-ECONOMICĂSOCIO-ECONOMICĂ

PROPUNERIPROPUNERI

CENTRUL GEOMEDIAUNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

2007



Contractul nr 97 / 21.12.2007

Consultanţă de specialitate pentru

creare a unui geoparc in Judeţul Buzau

RAPORT FINAL

IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR

DIRECŢII DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

ŞI ECONOMICĂ PENTRU GEOPARCUL

ŢINUTUL BUZĂULUI

DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE

IDENTIFICATE

Diagnoza teritoriului

Evaluarea potenţialului turistic

Propunere pentru CARTA Geoparcului

MATERIALE GRAFICE PENTRU

PREZENTĂRI PUBLICE

FIŞE PENTRU 10 IDEI DE PROIECTE

Propuneri pentru crearea unor

structuri asociative

Autor

ALEXANDRU ANDRĂŞANU

La realizarea materialelor au contribuit

Dorel Ruşti, Ioana Daia, Dana Alexandrescu,

Gabriela Leonida, Claudia Băltăţ oiu, Laurenţ ia Livia

Conda, Andra Andrei, Gheorghe Petcu, Mihai Mâncu,

Cristian Ciobanu

Concepţ ie grafică & design - Alexandru Andr ăşanu

Grafica - Alexandru Andr ăşanu

Foto - Alexandru Andr ăşanu, Mihai MâncuIoana Daia, Gabriela Leonida, Mircea Mitrofan

Antonela Neacşu

© GEOMEDIA, 2007

Proiect iniţ iat şi coordonat de

Consiliul Judeţ ean Buzău

Coordonator proiect

Laurenţ ia-Livia Conda

Reprezentaţ ii instituţ iilor

partenere in proiect

Eugen Marius Constantinescu

Direcţ ia Cultur ă, Culte şi

Patrimoniu Cultural Naţ ional

Prof dr. Doina CiobanuMuzeul Judeţ ean Buzău

Prof. Mihai Mâncu

Colegiul Naţ ional BP Haşdeu

Hlihor Mihai

Uniunea Artiştilor Plastici

Negoiţă Paul

Inspectoratul Şcolar Buzău

Feraru Ioana

APM Buzău

Sorin Burlacu

Biblioteca Judeţ eană Buzău

Primarii comunelor:

Beceni, Berca, Br ăeşti, Bozioru,

Bisoca, Colţ i, Căneşti,

Cozieni, Odăile, Chiliile, Lopătari,

Mânzăleşti, Săruleşti, Scor ţ oasa,

Valea Salciei, Vintilă Vodă

Lector Alexandru Andr ăşanuUniversitatea din Bucureşti

Dorel Ruşti

Muzeul Naţ ional de Istorie Naturală

Grigore Antipa

Dr Antoneta Seghedi

Muzeul Naţ ional de Geologie

Cosmin Manolache

Muzeul Ţăranului Român



CONTEXTUL

INTERNAŢIONAL



OBIECTIVELE STUDIULUI

Crearea Geoparcului “Ţinutul Buzăului” a fost iniţ iată şi este coordonată de Consiliului

Judeţ ean Buzău. Geoparcul este un instrument ce poate asigura conservarea, promovarea

şi valorificarea elementelor naturale deosebite din zona Buzău (Vulcanii noroioşi, sarea de la

Meledic, chihlimbarul), valorile de patrimoniu cultural şi istoric, pentru susţ inerea dezvoltăriisociale şi economice a comunelor.

Obiectul studiului l-a constituit realizarea unei diagnoze a teritoriului şi identificarea

elementelor optime necesare creării geoparcului, conform prevederilor naţ ionale şi

internaţ ionale. Domeniile majore de analiză au fost urmatoarele:

• Stadiul de conservare şi valorificare actuala a siturilor naturale, culturale şi istorice:

• Situatia social-economica, proiectele derulate şi obiectivele de dezvoltare din zona;

• Identificarea elementelor suport pentru realizarea şi functionarea geoparcului;

• Cerinta din punct de vedere cultural-istoric, natural şi functional a teritoriului.

Studiile interdisciplinare, documentarile, intâlnirile publice, dezbaterile, consultariile cu

reprezentantii administratiilor locale, ale institutiilor partenere şi ai altor institutii şi nu in ultimul

rind cu locuitori din zona, au permis selectarea, din cele 38 de localitati avute in vedere initial,

a 16 localitati. Pentru acest teritoriu s-a propus, denumirea “Tinutul Buzaului”, ca un prim pas

in campania de promovare, in ansamblu, a tuturor comunelor şi o prima etapa in realizarea

unei imagini ce va fi valorificata ulterior ca destinatie turistica.

REZULTATELE OBŢINUTE

• Realizarea Documentatiei necesare creării geoparcului;

• Identificarea direcţ iilor de dezvoltare ce corespund cel mai bine situaţ iei existente ‘

• Propunerea unei Carte teritoriale pentru Ţinutul Buzăului, ca instrument politic şi

administrativ de susţ inere a dezvoltării socio-economice pe termen lung;

• Identificarea a 10 teme de proiecte pentru a susţ ine direcţ iile de dezvoltare identificate;

• Realizarea unui model de statut pentru Asociatia de Dezvoltare Intercomunitar ă,

• Organizarea materialelor suport pentru sesiuni de formare şi prezentari publice

• Realizarea unor materiale suport pentru o campanie de imagine şi comunicare: site web,

expozitii şi evenimente nationale, un poster de prezentare, oi baza de date şi imagini.

Rezultatele studiului au fost prezentate public. În perioada

22 septembrie – 27 octombrie, 2007 este organizată o expoziţ ie

comună la Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român,

Muzeul de Geologie şi Muzeul Judeţ ean Buzău.

Dincolo de cadrul acestui studiu şi de solicitările

beneficiarului, Universitatea Bucureşti, Muzeul Grigore Antipa,

Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Geologic, Universitatea deAgronomie – Secţ ia de Arhitectur ă Peisager ă, au potenţ ialul şi

deschiderea pentru a continua cooperarea in proiecte ce vizează

dezvoltarea geoparcului.



APLICAREA REZULTATELOR

Analiza obiectivelor de dezvoltare a diferitelor instituţ ii judeţ ene şi locale cât şi in urma

consultării opiniilor locuitorilor din zonă, a rezultat interesul pentru implicarea in activităţ i de

conservare a valorilor de patrimoniu din teritoriul studiat şi preocuparea pentru gasirea unor soluţ ii pe termen lung de dezvoltare durabila.

Toate politicile şi programele de finanţ are consider ă dezvoltarea durabilă ca bază

pentru orice iniţ iativă sau proiect de finanţ are. Accesul la fonduri dar mai ales asigurarea unei

direcţ ii corecte pentru evoluţ iile viitoare ale unui teritoriu trebuie să integreze regulile dezvoltării

durabile in toate planurile şi activităţ ile proiectate. Dezvoltarea durabilă se bazează pe formarea

unui comportament etic ce integrează problemele sociale,

economice şi de mediu. Planurile care au la bază această

abordare trebuie să asigure o buna funcţ ionare a economiei

locale, f ăr ă marginalizări sau excluderi ale unor categorii de

persoane, localităţ i sau purtători de interese.

Geoparcul este, prin definiţ ie, un instrument ce poate

asigura dezvoltarea durabilă a comunităţ ilor din teritoriul său.

Pentru o buna funcţ ionare a geoparcului este nevoie să fie

dezbătută, completată şi adoptată Carta Geoparcului. Carta

este atât un instrument politic, prin faptul că trebuie supusă

unui proces de dezbatere publică cât şi un cadru strategic,

în ea fiind cuprinse, intr-un cadru unitar, toate direcţ iile de

dezvoltare sectoriale ale comunelor partenere. Pe baza ei pot fi realizate planuri locale şi

proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Pentru a fi utilă, Carta trebuie să raspundă lacâteva probleme: • să asigure creşterea calităţ ii vieţ ii din localităţ ile din teritoriul geoparcului, in condiţ iile unei

utilizări judicioase a resurselor locale, mai ales a resurselor pentru ecoturism (conservarea,florei,

măsuri de conservare a peisajului, prezenţ a activităţ ilor rurale, calitatea produselor locale);

• să respecte reglementările privind regimul ariilor protejate, măsuri privind refacerea

habitatelor, păstrarea echilibrelor ecosistemelor locale şi regionale;

• sa nu depindă de factorul politic, astfel incât schimbările politice să nu scadă dinamica

socială necesara aplicării cartei şi să se evite conflictele sau dezechilibrele;

Toate informaţ iile şi analizele pentru zona Ţinutului Buzăului indică turismul dreptactivitate motor pentru dezvoltarea locală. Pentru a identifica forma cea mai bună de turism este

nevoie de realizarea unui studiu de fezabilitate general, pentru teritoriul celor 16 comune.

In paralel, pentru susţ inerea direcţ iilor de dezvoltare identificate este necesar ă

parcurgerea următoarelor etape: realizarea unei Asociaţ ii de Dezvoltare Intercomunitar ă,

crearea unor parteneriate locale, corelarea acestui studiu cu cel realizat de Grupul de Acţ iune

Locală (GAL Plaiurile Slănicului), pentru teritoriul LEADER, geoparcul fiind centrul de greutate

şi motorul derulării proiectelor identificate in cadrul axelor LEADER.



CONCEPTE ŞI METODOLOGIE

Pentru a fi practic, planul strategic (Carta) pe care il propunem s-a bazat pe o analiză

a viziunii şi proiectelor propuse de administraţ iile locale şi de către alte instituţ ii din zona

geoparcului. În el sunt corelate diversele direcţ ii identificate pentru a crea un cadru propice

aplicării de proiecte comune, evitând suprapunerile sau dezvoltarea unor proiecte cu principii

şi rezultate contrare.Conceptele avute in vedere pe pacursul derulării studiului şi sintezei rezultatelor au

fost: conceptul de geoparc, principiile de ecoturism, principiile strategice ale dezvolt ării

comunitare, abordarea participativ ă.

GEOPARCUL

Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alăturide elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice

sunt cuprinse intr-un număr de situri de importanţă stiinţ ifică, educaţ ională sau estetică,

reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului sau pentru anumite evenimente

sau procese geologice.

Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţă suficient de mare şi o strategie de

dezvoltare teritorială in folosul comunităţ ilor locale, a căror existenţăeste bazatăpe valorificarea

resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu

aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţ ilor în

armonie cu mediul natural.

Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale şi

naţ ionale, asigur ă conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de

protecţ ie, educaţ ie, cooperare, in scopul dezvoltarii socio-economice, îmbunătăţ irii condiţ iilor

de viaţă din mediul rural şi intăririi identităţ ii locale.

Managementul unui geoparc se realizează in conformitate cu strategia de dezvoltare

teritorială identificată şi în conformitate cu recomandările UNESCO şi Cartei Reţ elei Europene

a Geoparcurilor . Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice,

culturale, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţ elor de

consum ale populaţ iilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţ iat

de protecţ ie, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:1. Zone strict protejate, având regimul de protecţ ie şi

conservare al rezervaţ iilor ştiinţ ifice;

2. Zone tampon, cu rol de protecţ ie a zonelor strict

protejate şi în care sunt admise activităţ i limitate de

valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu

autorizaţ iile date de administraţ ia geoparcului;

3. Zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic

prin practici tradiţ ionale sau noi, ecologic admise, în

limitele capacităţ ii de regenerare a resurselor. Toateacestea se vor realiza prin Planul de Management al

geoparcului, ce va fi intocmit in etapa ulterioar ă creări

geoparcului. Focul Viu



Cadrul legal de creere şi

funcţionare a unui geoparc

In conformitate cu prevederile legale existente,

privind tipurile de arii protejate din România, geoparcul este

recunoscut ca arie protejată distinctă. Scopul lui il constituie

protecţ ia şi conservarea unor zone de interacţ iune a

activităţ ilor umane cu natura, zone cu numeroase elementegeologice, geomorfologice şi de biodiversitate. Aceste zone

au şi o valoare peisagistică şi culturală datorată interacţ iunii

continue cu populaţ ia locală. In aceeaşi categorie sunt

incluse şi cele doua geoparcuri deja existente in Romania:

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţ egului, şi Geoparcul Platoul

Mehedinţ i.

Principalele acte normative la care se va face

referinţă in procesul de constituire sunt:

Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţ iei privind

protecţ ia patrimoniului mondial, cultural şi natural;

Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţ iei privind

diversitatea biologică; Legea nr. 13/1993 pentru

ratificarea Convenţ iei privind conservarea vieţ ii sălbatice

şi a habitatelor naturale din Europa; Legea nr. 5/2000

privind amenajarea teritoriului naţ ional - Secţ iunea a III-a,

zone protejate; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea

Ordonanţ ei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; HG nr.

230/2003 privind delimitarea rezervaţ iilor biosferei,

parcurilor naţ ionale şi parcurilor naturale şi înfiinţ area

administraţ iilor acestora; Legea nr. 451/2002 pentru

ratificarea Convenţ iei europene a peisajului; Ordinul nr.

552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor

naţ ionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere

al necesităţ ii de conservare a diversităţ ii biologice; HG

2151 /30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului

de arie naturală protejată pentru noi zone; Ordinul

494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţ are

a administr ării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale

protejate, care abrogă Ordinul nr. 850/2003; Legea

nr. 215/2001 republicată, a administraţ iei publice

locale; Ordonanta de Urgenţă nr 57 din 30.07.2007 -

ultimul act normativ privind regimul ariilor protejate ce

cuprinde, pentru prima dată, referiri concrete la geoparcşi modul de constituire şi funcţ ionare a unui geoparc in

România. Prezentul studiu este realizat conform acestei

prevederi.Turism in geoparcul

Vulkaneifel, Germania

Centrul de vizitare din

Geoparcul Lesvos, Grecia

Punctul de vinzare din

Geoparcul de la Digne, Franţ a

Geoparcul Haţ eg, expozi ţ ie de

promovare cultural - turistic ă

Geoparcul Haţ eg,

expozi ţ ie dedicat ă biodiversit ăţ ii



Prevederile internaţionale privind constituirea

şi funcţionarea unui geoparc

Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţ inut de Reţ eaua Europeană a

Geoparcurilor, in parteneriat cu UNESCO. UNESCO a lansat in anul 2004 iniţ iativa cr ării

Reţ elei Globale a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţ ională a funcţ ionării unui geoparc şi

acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO

şi de Carta Reţ elei Europene a Geoparcurilor. Avantajele unui geoparc, membru in reţ eleleinternaţ ionale, sunt:

• Susţ inerea cooper ării in domeniul conservării patrimoniului natural şi cultural şi dezvoltării

geoştiinţ elor;

• Asigurarea dezvoltării a noi tipuri de calificări şi crearea de noi locuri de muncă;

• Parteneriate in programele de educaţ ie şi promovare;

• Dezvoltarea pachetelor de geoturism şi turism cultural;

• Crearea de obiecte artistice sau de consum inspirate de geologie sau natur ă;

• Parteneriate calificate pentru proiecte inovative in domeniul conservării naturii, educaţ iei,

dezvoltării socio-economice din zonele rurale (LEADER, INTERREG).

Etapele necesare pentru realizarea unui geoparc

Geoparcul este un instrument de intărire a identităţ ii locale şi de dezvoltare durabilă a

unei subregiuni, din zonele rurale. Se pretează dezvoltării in zonele unde există geodiversitate,

biodiversitate şi diversitate culturală, zone care nu au alte resurse de dezvoltare sau sunt

ameninţ ate cu pierderea identităţ ii.

In vederea constituirii şi asigur ării unei bune administr ări a unui geoparc, in acord cu

prevederile internaţ ionale, trebuiesc parcurse urmmătoarele etape:

La nivel naţional

1. Realizarea unei documentări detaliate privind patrimoniul naturalşi cultural, identificarea

siturilor de interes pentru conservare, educaţ ie şi turism, evaluarea situaţ iei social-

economice, identificarea partenerilor din zonă şi a surselor de finanţ are;

2. Definirea teritoriului şi a limitelor, astfel incât să corespundă

unui spaţ iu relativ coerent din punct de vedere natural,

culturalşi administrativ. Este foarte practicăutilizarea limitelor

administrative ale comunelor pentru limitele geoparcului.3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabilă pentru

teritoriul geoparcului şi a unui regulament pentru derularea

activităţ ilor prevăzute;

4. Realizarea unui parteneriat local capabil să aplice strategia

propusă şi să cofinanţ eze activităţ ile şi echipa de administrare.

Echipa de administrare poate juca şi rolul unui Grup de

dezvoltare locală;

5. Avizarea documentaţ iei de către consiliile locale, consiliul/

consiliile judetene, Agenţ ia de Protecţ ia Mediului;6. Scrisoare de inştiinţ are adresată Biroului Naţ ional

UNESCO;

7. Avizul ştiinţ ific al Academiei Române;8. Obţ inerea statutului de arie protejată.

Siglele Re ţ elei Europene

şi a Re ţ elei UNESCO a

Geoparcurilor



La nivel internaţional

Pentru a deveni membru in Reţ eaua Europeană a Geoparcurilor şi in Reţ eaua Globală

(UNESCO) a Geoparcurilor, un geoparc sau un alt tip de arie protejată, este supus unei

evăluări de către reprezentanţ i ai celor doua organisme, in baza unei documentaţ ii şi a unei

cereri adresate Celulei de coordonare a Reţ elei Europene (Celula este organizată in cadrul

Rezervaţ iei Geologice Haute Provence - Franţ a). Statutul de membru este reevaluat la fiecare

trei ani şi, pe baza rezultatelor, se decide continuarea statutului de membru, reevaluarea sauexcluderea din reţ ele.

Dosarul de candidatur ă cuprinde următoarele date;

Elementele de identitate ale geoparcului

- Locaţ ia, suprafaţ a, elementele geografice,sociale;

- Prezentarea unităţ ii de administrare;

- Anexe grafice, hăr ţ i, fotografii, bibliografie;

- Definirea regiunii geografice;

- Prezentarea siturilor protejate şi a siturilor de interes

turistic şi educaţ ional;- Elementele de presiune asupra teritoriului;

- Planul de management al siturilor;

- Prezentarea reţ elei de situri de interes din geoparc

(geologice şi non-geologice);

Argumentarea cererii pentru a deveni membru in reţea

- Descrierea elementelor de geologie;

- Analiza potenţ ialului de dezvoltare a geoturismului / ecoturismului;

- Descrierea activităţ ilor de geoturism şi geoeducaţ ie din geoparc;

- Politica de conservare a patrimoniului natural şi cultural şi modul de administrare.

Descrierea generală a situaţiei economice din zonă

- Strategia de dezvoltare durabilă aplicată şi activităţ ile de geoturism prevăzute;

- Prezentarea instituţ iilor ce au drept scop geoconservarea;

- Politicile de protecţ ie şi dezvoltare economică durabilă a patrimoniului geologic;

- Planurile de acţ iune prezente şi viitoare.

- Argumentarea interesului de a deveni membru in reţ ele.

Informaţii generale referitoare la teritoriul geoparcului

- Descrierea principalelor structuri responsabile pentru politicile de dezvoltare durabilă

din teritoriu şi tipurilor de activităţ i economice existente şi tendinţ ele lor;

- Modul cum va fi organizată protecţ ia;- Statutul actual de protecţ ie:

- Facilităţ ile: muzee, situri trasee de vizitare;- Facilităţ i planificate a fi dezvoltate.

In teritoriul geoparcurilor este interzisă

comercializarea fosilelor, a mineralelor, sauflorilor de mină şi se incurajează realizarea şicomercializarea mulajelor de fosile.

Geoparcul reprezint ă un brand decalitate recunoscut internaţ ional şi agreat de

UNESCO.

Centrul de vizitare din Rezervaţ ia Geologic ă

Haute Provence, realizat din fonduri LEADER

Produse locale fi nantate din

fonduri LEADER. Geoparcul

Haute Provence, Franta



PRINCIPII DE ECOTURISM

Turismul este activitatea optimă ce poate asigura dezvoltarea socio-economică in

geoparcul Ţinutul Buzăului. O dezvoltare agresivă şi neechilibrată ar putea distruge valorile

naturale şi culturale ale zonei şi ar putea genera dezechilibre intre localităţ i. In plus, activităţ ile

de turism clasic nu beneficiază, in zonă, de o infrastructur ă adecvată. In consecinţă formacea mai eficientă este cea de turism de descoperire: ecoturismul, geoturismul, agroturismul,

turismul rural sunt forme specifice, axate pe activităţ i specifice sau pe anumite particularităţ i

ale zonei. Ecoturismul se adresează unui grup ţ intă ce ştie să respecte valorile locale şi care

poate contribui la promovarea ei. Turiştii ce practică acest gen sunt dispuşi să plătească preţ uri

mai mari pentru serviciile oferite, dacă oferta este echitabilă şi serviciile de calitate.

Ecoturismul ar putea fi definit ca o activitate de călătorie către regiuni / zone unde

cadrul natural este bine conservat, există o diversitate culturală bine pastrată iar utilizarea

durabilă a acestora asigur ă un standard de viaţă decent pentru locuitori. Chiar dacă este

defi

nit uşor diferit, funcţ ie de diversele organisme sau regiuni, ecoturismul cuprinde, conformcriteriilor elaborate de Asociaţ ia Română de Ecoturism, opt principii generale:

Principiul focalizării pe zone naturale. Ecoturistul petrece multe din activităţ i in natur ă,

folosindu-se de cracteristicile geomorfologice, geologice, biologice, culturale şi spirituale. In

consecinţă, tur-operatorii vor căuta zonele ce imbină patrimoniul natural şi cultural. Viitorul

geoparc Ţinutul Buzăului ofer ă un cadru natural şi cultural foarte bun, dar lipseşte infrastructura.

de promovare şi desf ăşurare a activităţ ilor turistice.

Principiul interpretării produsului ecoturistic. Interpretarea reprezintă modalitatea

prin care se ofer ă turiştilor / comunităţ ii locale informaţ ii şi experiente legate de potenţ ialul

zonei, de valorile ei naturale şi culturale, astfel incât să determine o lărgire a nivelului de

cunoaştere şi apreciere din partea acestora.

Principiul durabilităţii din perspectiva protejării mediului natural. Toate activităţ ile

ecoturistice sunt menite să ofere cele mai bune practici de turism şi planificare din punctul

de vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Activităţ ile de turism trebuie să aibă un

impact minim asupra naturii.

Principiul contribuţiei la conservare. Presupune participarea opertaorilor de turism,

a proprietarilor de pensiuni, restaurante din zona protejată, care beneficiază de promovare,

prin activităţ ile administraţ iei ariei protejate, să contribuie activ la conservareaşi managementul

patrimoniului local. Exemplu: oferirea unui ajutor financiar, pentru reabilitarea zonelor naturale,

colectarea deşeurilor, proiecte de promovare;Principiul contribuţiei constructive la dezvoltarea comunităţilor locale. O parte

din beneficiile din ecoturism trebuie să se indrepte spre comunităţ ile locale, mai ales prin

cumpărarea de bunuri, produse şi servicii locale in activităţ ile de turism;

Principiul sensibilităţii faţăde cultura şi tradiţiile locale. Activităţ ile trebuie sa reducă

impctul negativ asupra acestor valori, să contribuie la promovare, conservare, revigorare;

Principiul gradului de satisfacere a turiştilor. Participanţ ii la această formă de turism

sunt persone cu pregătire medie sau superioar ă, ce au călătorit frecvent in alte zone şi care

aleg o destinaţ ie pentru a-i descoperi parfumul local şi produsele specifice. Experienţ a oferită

trebuie să satisfacă aşteptările sau să le depaşească;Principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie să corespundă

realităţ ii. Marketingul ofer ă clienţ ilor informaţ ii complete şi responsabile care conduc la

creşterea respectului pentru valorile unei zone.



DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Disfunctionalităţi in derularea proiectelor de dezvoltare comunitar ă Analiza proiectelor comunitare derulate, mai ales in zonele Haţ eg şi Rucăr –

Dâmbovicioara, precum şi studiile de caz din alte regiuni, permite identificarea unor surse

majore şi frecvente de disfuncţ ionalităţ i având sursa la nivelul comunităţ ilor locale sau la nivelulcomunicării intre partenerii din comunitate şi partenerii externi.

O astfel de analiză este necesar ă intrucât proiectele ce vor fi derulate pentru geoparc

vor avea ambele tipuri de parteneri şi vor fi deseori proiecte iniţ iate din exteriorul comunităţ ii.

Surse de disfuncţionalitate existente la nivelul comunităţii

A. Pasivitatea partenerilor locali. In proiectele derulate in parteneriat cu organizaţ ii

locale, şcoli sau administraţ ii locale, in care iniţ iatorii sunt din afara comunităţ ii, ramâne

foarte frecvent una de tip pasiv, grupurile vizate (meşteri locali, grupuri etnice, agricultori,

peofesori, elevi) fiind mai mult “spectatoare” şi percep proiectele drept acţ iuni “caritabile”sau prea complicate pentru comunitate;

B. Lipsa de sprijin din partea autorităţilor este un caz ce apare in anumite proiecte In cazul

geoparcului autorităţ ile sunt direct interesate dar apare un alt tip de disfuncţ ionalitate:

prin abordare geoprcul propune un plan / startegiie / viziune de dezvoltare iar autorităţ ile,

chiar daca participă la elaborarea acestor planuri, nu respectă direcţ iile stabilite. Sunt

obişnuite ca strategiile să fie bune doar pentru dosare şi raportări;

C. Conflictul de interese apare in cazurile divizării comunităţ ii in grupuri adverse pe

principul: “decit să ciştige şi celălalt mai bine să pierdem cu toţ ii”. Poate apare in cadrul

proiectelor de susţ inere a unor iniţ iative private: meşteşuguri tradiţ ionale, pensiuni,

crearea de consor ţ ii locale pentru desfacerea produselor, reabilitarea unor instituţ ii sau

construcţ ia de facilităţ i in unul din satele comunei.

Surse de disfuncţionalitate la nivelul celor ce propun, iniţiază proiectele

A. Pasivitatea ofertei – tipul/ideea de proiect nu este creativă şi stimulativă pentru

comunitatea locală. Sunt frecvente cazurile de proeicte “copiate” din alte zone sau alte

ţări f ăr ă a fi adaptate specificului şi resurselor locale;

B. Alegerea intâmplătoare a populaţiilor ţintă – soluţ iile propuse prin proiecte nu sunt

precedate de o identificare a problemelor reale şi de o prioritizare a lor;

C. Lipsa unor diagnoze sau studii de fezabilitate-prefezabilitate anterioare proiectelor.

Surse de disfuncţionalitate existente la nivelul comunicării

A. Transmiterea informaţiei – slaba circulaţ ie a informaţ iei este sursa major ă a multor

disfuncţ ionalităţ i. Datorată, mai ales in mediul rural, lipsei mijloacelor moderne de

informare (internet, cablu) dar şi lipsei deprinderilor de a comunica prin intermediul

internetului (de a realiza pagini web, baze de date, buletine on-line, de a asigura

transparenţ a procesului decizional etc.). Se corelează şi cu lipsa deprinderilor de a

transparentiza deciziile locale, bugetele, lipsa interesului şi obişnuiţ ei locuitorilor de a

participa la dezbaterile publice;B. Nesesizarea informaţiilor relevante pentru dezvoltare. In comunicare există mai

multe etape ce trebuiesc parcurse: informarea, conştientizrea, participarea, implicarea

activă fiind doar câteva dintre ele, in procesul indelungat ce trebuie parcurs de locuitori



şi de cei interesaţ i, de la simpla luare la cunoştinţă până la participarea efectivă şi

formarea unor deprinderi comunitare. Etapele cer timp şi un mecanism continuu de

transmitere a informaţ iei de către persoane competente, pe baza unei strategii de

comunicare;

C. Tipul informaţiei – este una din cauzele necomunicării, faptul ca informaţ ia aleasă a

fi difuzată este foarte relevantă pentru cei din proiect dar nerelevantă, nu face parte

din preocupările receptorului, fie că este autoritate locală, instituţ ie sau simplu locuitor.

Aceasta se poate datora nu numai conţ inutului informaţ iei, dar mai ales terminologiei,fiind din ce in ce mai evidentă apariţ ia unei terminologii “europene” ce seamănă cu un

nou limbaj de lemn,fie datorită suprautilizării anumitor termeni, fie datorită neinţ elegerii

substanţ ei termenilor şi incercărilor de a ii “traduce” intr-un limbaj comun sau specific.

Este problema “umanizării” mecanismelor de comunicare a termenilor europeni;

D. Parteneriatul – principiul cofinanţării, cointeresării, realizarea de parteneriate de

formă, crearea de structuri neguvernamentale intre parteneri care nu corespund unor

strategii, nu au intotdeauna efectul scontat şi sunt doar subterfugii birocratice prin care

se păcăleşte finanţ atorul.

Abordarea dezvoltării comunitare

Pe baza observaţ iilor şi comentariilor de mai sus pot fi formulate o serie de principii

strategice care pot sta la baza iniţ ierii unor proiecte in teritoriul comunelor din geoparc. Cele

mai importante sunt:

A. Principiul descentralizării trebuie sa stea la baza oricărui proiect sau acţ iune

comunitar ă ce reclamă o gestiune a problemelor la nivel local, a problemelor proprii

şi găsirea unor surse de finanţ are şi a unor soluţ ii locale. Este o tendinţă ce se

accentuează in ultimul timp la nivelul administraţ iilor locale, mai ales pentru cele ce au

identifi

cat surse proprii, au parteneriate locale, au o strategie de dezvoltare sau planuride dezvoltare locală in care a fost realizata o ierarhizare a problemelor şi identificate

sursele de finanţ are

B. Dezvoltarea antreprenoriatului social şi punerea accentului pe dezvoltarea socială in

raport cu dezvoltarea economică. Geoparcul propune o strategie de dezvoltare socială,

mizând pe identificarea competenţ elor, realizarea de parteneriate, cointeresarea

unor persoane şi instituţ ii, crearea unui cadru atractiv pentru finanţări. Este motivul

pentru care limitele geoparcului se suprapun limitelor administrative ale comunelor ,

se propune realizarea acelei “carte” de dezvoltare locală, se propune crearea unor

structuri asociative locale şi identificarea unor direcţ ii de dezvoltare prioritare (axe). In

fapt, f ăr ă o strategie socială nu poate exista o dezvoltare economică reală;

C. Identificarea zonelor optime din teritoriu.Este principiul ce a stat la baza propunerilor

de dezvoltare turistică. Zonele cele mai atractive vor fi susţ inute să-şi dezvolte

infrastructura astfel incât să devină poli de atractivitate pentru turiştii din afar ă şi pentru

concentrarea proiectelor de atragere a resurselor financiare. In timp, polii identificaţ i

(Berca, Bozioru, Colţ i, Mânzăleşti) vor genera devoltare şi in zonele adiacente;

D. Principiul “ Fierariei lui Iocan” – se bazeză pe identificarea şi implicarea reală a unor

lideri informali locali capabili să transmită mesajele, să creeze dezbateri “ad-hoc” şi să

corijeze şi să reorienteze anumite activităţ i ale proiectelor;

E. Principiul promovarii active – presupune realizarea unor elemente de identitatevizuală, a unei strategii de promovare, identificarea unor produse simbol. In acest fel

se realizează o sensibilizare a finanţ atorilor, a evaluatorilor de proiecte, crearea unei

opinii favorabile şi de simpatie pentru teritoriul in cauză şi a unor noi parteneri.



ABORDAREA PARTICIPATIVĂ

Această abordare a constat in oferirea diver şilor actori implicaţ i posibilitatea de a

participa, in măsura timpului avut la dispoziţ ie, la fazele de diagnoză şi analiză. In acest fel

propunerile sunt in concordanţă cu iniţ iativele locale, ii responsabilizează pe cei ce doresc să

se implice, facilitează schimburile de idei şi informaţ ii, crează premisele unei autodezvoltări.Un element important in identificarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor

intâlniri şi dezbateri cu Agenţ ii de Dezvoltare Locală şi cu reprezentanţ ii Grupului de Acţ iune

Locală (GAL) pentru teritoriul LEADER “Plaiurile Slanicului”. GAL-ul este format din

comunele: Berca, Scor ţ oasa, Cozieni, Căneşti, Chiliile, Pârscov, Odăile, Bozioru, Br ăeşti,

Beceni, Lopătari, Vintilă Vodă, Săruleşti, Cernăteşti, Bisoca, Mânzăleşti Valea Salciei, Buda,

Măr ăcineni, Săpoca, Vadu Paşii, Săgeata. Teritoriul geoaparcului poate constitui centrul de

greutate şi motorul dezvoltării acestui viitor teritoriu LEADER.

Agenţii de Dezvoltare LocalăAceastă noua poziţ ie in administraţ ia locală a fost creată ca urmare a unor proiecte de

succes derulate in regiunea vest şi apoi in zona Vâlcea.

Deşi există reglementări care precizează rolul lor in

activităţ ile de dezvoltare ale comunităţ ilor , ocupaţ ia

nu se regăseşte in COR, iar posturile lor, la nivelul

comunelor, este destul de ambiguu, ceea ce generează

nesiguranţă şi diferite grade de subordonare politică.

Agenţ ii de dezvoltare locală reprezintă un

element cheie pentru promovarea la nivel local a

elementelor cuprinse in planurile strategice elaborate,

de corelare a acţ iunilor diferitelor administraţ ii, de

participare la elaborarea şi aplicarea unor proiecte

locale. Pentru o mai buna definire a statutului lor

propunem crearea unui GRUP DE DEZVOLTARE,

creat in jurul Asociaţ iei de Dezvoltare Intercomunitar ă şi

administraţ iei geoparcului. (pentru introducerea in COR

, a funcţ iei de “agent de dezvoltare locală” este nevoie

de iniţ iativa reprezentanţ ilor locali efectuată pe cale

administrativă, iniţ iativă materializată printr-un inscris

ce va fi depus la Minsiterul Administraţ iei şi Internelor.

Inscrisul va avea ca obiect crearea funcţ iei de “agent de

dezvoltare locala” şi evidenţ iarea necesităţ ii cuprinderii

acesteia in COR. În acest inscris se va definii şi din ce

va consta activitatea unui “agent de dezvoltare locală”.

Oficiile juridice, din cadrul administraţ iilor locale vor

juca rolul primordial în acest demers.

Din discuţ iile purtate cu agenţ ii de dezvoltare locală a rezultat o listă de sarcini de

serviciu ce nu sunt concretizate intr-o fişă a postului. Rolul lor variază de la consiliere pentruprimar, la persoane insărcinate cu scrierea proiectelor, sau la persoane ce trebuie să fie la

curent cu problemele discutate in şedinţ ele de consiliu local. Alţ ii, şi-au definit singuri atribuţ iile

şi anume acelea de a realiza o inventariere a resurselor locale şi de a crea o bază de date



pentru proiecte. Deşi au un rol cheie in dezvoltarea comunitar ă şi atragerea de fonduri, fiind

verigi de legatura intre cetăţ eni şi administraţ ie, doar 5 din 20 au participat la realizarea unui

proiect pe infrastructur ă şi doar 2 din 20 la un proiect cultural – educaţ ional. În acest caz, poate

s-ar impune angajarea pe astfel de funcţ ii a unor persoane cu anumite studii şi care să aiba

legatur ă cu ideea de dezvoltare locală/comunitar ă, iar aceste persoane, odată angajate, la o

anumită perioadă de timp, să participe la schimburi de experienţă in domeniul lor, in ţ ar ă şi de

ce nu şi in afara ţării cu reprezentanţ i de pe aceeaşi functie din ţările ce fac parte din spaţ iul

comunitar.

Problemele de la nivelul comunelor

Principalele probleme identificate de agenţ ii de dezvoltare in comunităţ ile din care ei

provin, au fost sistematizate mai jos, după cum urmeaza:

1. Lipsa unei educaţ ii civice, locuitorii nu fiind obişnuiţ i să participe la procesul de luare

a deciziilor, nu asistă la şedinţ ele Consiliului local deşi au dreptul, nu solicită informaţ ii

privind modul de cheltuire a sursele bugetului local;

2. Curricula şcolar ă nu este adaptată la nevoile locale. Copiii nu învaţă despre locurile lor ,

despre problemele lor. In Curricula la Decizia Şcolii nu sunt cursuri adaptate zonei;3. Serviciile locale sunt defectuoase: transportul, colectarea deşeurilor, sistemul de

sănătate, lipsa unui serviciu de urgenţă pentru localităţ ile izolate;

4. Sistemul de comunicare şi informare are lacune de organizare şi derulare intre primărie

şi cetăţ eni, intre consilieri şi cetăţ eni, intre departamentele instituţ iilor judeţ ene şi

primării. Majoritatea satelor nu au acces la internet, sistemul de telefonie nu acoper ă

toată zona;

5. Infrastructura de alimentare cu apă şi transport (drumurile judeţ ene şi comunale),

alimentarea cu gaz, canalizarea) constituie una din problemele cele mai grave, invocată

de toţ i cei consultaţ i;6. Lipsa formării, informării şi expertizei in următoarele domenii: turism, scriere de proiecte,

practici agricole. Toate aceste disfuncţ ionalităţ i, sau măcar o parte din ele, ar putea

fi rezolvate şi prin crearea/legiferarea postului de agent de dezvoltare locală şi care,

prin fişa postului, să aibă prevazute obligaţ ii bine analizate, printre care informarea,

comunicarea, la nivel local.

Câteva dintre soluţiile identificate

Măsurile ce pot fi intreprinse şi tipurile de proiecte propuse, in cadrul intâlnirilor cu

agenţ ii de dezvoltare au fost integrate in prezentul studiu. Printre cele mai importante domenii

de actiune au fost menţ ionate urmatoarele:

- Realizarea unei reţ ele de informare la nivel judeţ ean;

- Realizarea unui sistem de colectare şi valorificare a plantelor medicinale;

- Cursuri pentru crescătorii de animale privind reglementările Uniunii Europene. Cursuri

pentru turism, ghizi, proprietari de pensiuni, funcţ ionari de la primărie;

- Realizarea unui serviciu de voluntariat la nivel teritorial;

- Iniţ ierea unor proiecte pilot privind eficientizarea energetică şi energiile alternative;

- Revigorarea unor activităţ i tradiţ ionale: olăritul la Mânzăleşti, ţ esături, lucru in lemn;

- Refacerea unor obiective cultural istorice (Capela de la Vintilă Vodă);

- Realizarea unui sistem de trasee de vizitare, campare, informare;

- Editarea unor ghiduri locale de gastronomie, tradiţ ii, turism cultural.



TERITORIUL

GEOPARCULUI



POZIŢIA GEOPARCULUI

Pentru a avea o viziune cât mai apropiată de realitate asupra teritoriului geoparcului au

fost folosite patru tipuri de surse:

- Fişele de comună completate de administraţ iile locale;

- Fişele de comunăcompletate de membri echipei, pe baza interviurilor şi documentării

in teren;

- Datele statistice din diferite documente oficiale (Anuarul statistic, PUG-uri,

Sinteze);

- Sesiunile de formare şi informare cu reprezentanţ ii instituţ iilor judeţ ene şi Agenţ ii

de dezvoltare locală. Rezultatele par ţ iale au fost supuse dezbaterilor, in timpul

intâlnirilor Grupului de lucru şi in sesiunile de formare pentru scriere de proiecte.

Aceste consultări, organizate in cadrul studiului au permis o mai bună conturare a

nevoilor şi o ierarhizare a priorităţ ilor in realizarea geoparcului şi a unei strategii de

turism durabil.

Teritoriul geoparcului, schiţ at in harta de mai jos, este situat in Regiunea 2, Sud-Est,in partea de N a judeţ ului Buzău. Din punct de vedere geografic se află in zona de curbur ă

a Carpaţ ilor Orientali, la intersecţ ia drumurilor istorice ce leagă Muntenia, Transilvania şi

Moldova.

Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Br ăeşti, Chiliile.

Cănesti, Colţ i, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Scor ţ oasa, Săruleşti, Valea Salciei,

Vintilă Vodă. Insumat, rezultă pentru geoparc are o suprafaţă de 92609 ha si o populaţ ie de

43615 locuitori.Pozi ţ ionarea geoparcului in Regiunea de dezvoltare 2 Sud



ELEMENTELE NATURALE

In cea mai mare parte a sa, geoparcul este situat în unitatea Subcarpaţ ilor, subdiviziunea

Subcarpaţ ilor Curburii, mai exact în zona centrală a acestora numită Subcarpaţ ii Buzăului,

după numele arterei hidrografice principale. Pe o arie mai restrinsă, in partea nord-estica este

o zonă de contact cu Munţ ii Buzăului.

Zona geoparcului este strabătută de trei văi tributare Buzăului: Valea Sl ăniculu i, cu

localităţ ile Beceni, Vintilă Vodă, Mânzăleşti, Lopătari, Săruleşt şi Bisoca, Valea S ăr ăţ elului ,cu localităţ ile: Berca, Scor ţ oasa, Căneşti şi Chiliile şi Valea Băl ănesei , cu localităţ ile Cozieni,

Bozioru, Br ăeşti, Odăile. Comuna Colţ i este situata pe Valea Col ţ ilor , Valea Aluni şului şi V alea

Muscelului afluenţ i ai Buzăului. Comuna Valea Salciei este situată pe valea Câlnăulu,afluent

al Râmnicului, acesta la rândul, lui afluent al râului Buzău.



GEODIVERSITATEA

Zona este foarte cunoscută pentru Vulcanii noroioşi, chihlimbarul de la Colţ i, sarea de

la Meledic, Focul Viu, izvoarele de petrol, relieful spectaculos cu “ziduri ale uriaşilor” sau “colţ i

de piatr ă”, pentru peşterile in sare, alunecările de teren şi, nu in ultimul rând, pentru peisajele

domoale şi izvoarele sărate. Nu trebuie să fii specialist pentru a putea admira spectacolul oferit

de natur ă.

Aceste fenomene fac parte din geodiversitatea teritoriului şi constituie o mare bogăţ ie

a zonei. Ele vor fi punctul forte in activităţ ile de promovare, de educaţ ie, cercetare şi de

dezvoltare a turismului şi in construcţ ia infrastructurii necesare: centre de vizitare, puncte de

informare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vânzare, centre de

inchiriere echipamente şi altele.

Geodiversitatea reprezintă totalitatea elementelor geologice şi geomorfologice dintr-o

zonă: rocile şi istoria formării lor, resturile fosile, elementele structurale (falii, cutele sinclinale

şi anticlinale), resursele minerale, miscarile tectonice (puse in evidenţă prin care rocile au fost

deformate), relieful şi solurile rezultate din interacţ iunea elementelor petrografice, structurale,erozionale şi biologice. Teritoriul geoparcului are o structur ă geologică extrem de complexă,

spectaculoasă atât pentru specialişti cât şi pentru nespecialişti. Rocile sedimentare intâlnite la

suprafaţă acoper ă o istorie ce incepe acum mai bine de 70 de milioane de ani şi sunt o calauză

foarte bună pentru evoluţ ia lanţ ului carpatic.

Punctele cele mai importante in jurul cărora se propune dezvoltarea activităţ ilor

geoparcului, inclusiv infrastructura de turism, sunt trecute in harta de mai jos. In urmatoarea

etapă este nevoie de identificarea unor noi puncte pentru a acoperi teritoriile tuturor comunelor

si, in paralel, realizarea unor documentaţ ii şi materiale de promovare şi informare, pentru

turişti, elevii din şcoli, locuitorii din zonă.

Izvor de petrol, satul P ăcuri Insecte in chihlimbar, Col ţ i

Grunju (tufuri dacitice), Mânz ăleşti Peşter ă în sare, Meledic



BIODIVERSITATEA

Adevăratul naturalist este fascinat in egală măsur ă de toate vieţ uitoarele, indiferentdacă sunt “frumoase” sau “urâte” “folositoare” sau “dăunătoare”. Totuşi, ce ar fi interesant in

Ţinutul Buzăului? Răspunsul nu este uşor de dat, fiindcă numărul de subiecte este surprinzător

de mare: gărdurariţ a, colilia, fluturii şi, bineinţ eles, scorpionul, ar fi doar câteva exemple.

Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistic ă.

1 - Beceni, 2,3 - Vintil ă Vod ă, 4,5,6 - Mânz ăleşti, 7 - Lopătari, 8 - Berca,

9 - Scor ţ oasa, 10 - C ăneşti, 11 - Col ţ i, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca



Partea nordică şi nord-estică a teritoriului se află in zona pădurilor montane, de fag

şi molid, in timp ce in zona central-sudică, in arealul vulcanilor, există elemente de tip stepic

precum colilia dintre ierburi şi popândăul dintre animale. Cea mai mare parte a teritoriului este

insă un mozaic haotic de petice de pădure, tufişuri, pajişti şi terenuri arabile, rezultat al activităţ ii

omului, aşa cum se observă din harta alaturată. Rămăşiţ ele de pădure matur ă, sau fâneţ ele in

care există sute de specii de plante la hectar, sunt fiecare in parte zone de refugiu pentru flor ă

şi faună, fiecare reprezentând o posibilă arie de interes pentru conservare şi de atracţ ie pentru

turismul specializat sau pentru specialişti. Ele constituie in acelaşi timp elemente importantein atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaţ ii, continuarea unor

practici agricole tradiţ ionale.

Harta utiliz ării terenurilor in geoparc (realizat CCMESI)

Lycaena dispar Euscorpiu carpathicus



DIVERSITATEA CULTURALĂ

Spaţ iu aflat la interferenţ a dintre trei provincii, Ţinutul Buzăului are câte ceva din toate

dar, in acelaşi timp, şi propria identitate, datorată predominării spaţ iului rural, aşezării satelor

in lungul văilor, existenţ ei unor puternice şi vechi centre religioase şi monahale, existenţ ei unor

cătune izolate unde vechile tradiţ ii au fost mult timp transmise din generaţ ie in generaţ ie.

Diversitatea culturală se poate observa in portul tradiţ ional, zona Bisoca fiind bine

cunoscută şi in alte elemente precum: arhitectur ă tradiţ ională, calendarul sărbătorilor de peste

an şi calendarul târgurilor, obiceiurile de naştere, nuntă, moarte, reţ etele tradiţ ionale, rânduiala

vieţ ii rurale, legendele şi poveştile despre comori şi boieri, crucile de hotar, fântânile, troiţ ele

şi istorisirile despre puterile supranaturale ale unor locuri. Toponimele si hidronimele sunt cea

mai puternică dovadă a legaturii pe care oamenii locului o au cu resursele pământului sau cu

lumea animalelor şi plantelor. Nume precum Slănic, Săr ăţ el, Căneşti, Păcuri, Nucu, Colţ i sunt

doar câteva exemple.

Diversitatea culturală, completată de godiversitate şi biodiversitate reprezintă baza

dezvoltării socio-economice a geoparcului. Dezvoltarea eco / agro / geo-turismului, revigorareaactivităţ ilor tradiţ ionale (prelucrarea lemnului, ţ esături, olărit), stoparea migraţ iei, imbunătăţ irea

calităţ ii vieţ ii au la bază păstrarea şi valorizarea acestor tradiţ ii.

Intărirea identităţ ii locale este cheia şi soluţ ia pentru atragerea locuitorilor in proiecte, in

dezvoltarea iniţ iativelor locale, in crearea de IMM-uri, in formarea de asociaţ ii şi parteneriate.

Inventarierea preliminar ă ne-a permis identificarea elementelor de patrimoniu cultural

local, a persoanelor resursă, a activităţ ilor tradiţ ionale, a punctelor muzeale existente, a

monografiilor şi publicaţ iilor dedicate zonei, toate constituind o bază pentru evăluari viitoare.

Direcţ iile de dezvoltare identificate, atât pentru geoparc cât şi pentru teritoriul LEADER,

integrează elementele de geodiversitate, biodiversitate şi diversitate culturală.

Muzeul şcolar din Vintil ă Vod ă

Casă din Vintil ă Vod ăi

Biserica Găvanu Activit ăţ i tradi ţ ionale

Chilie - zona Fi şici



VIAŢA SOCIAL - ECONOMICĂ

Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendinţă de imbătrânire a populaţ iei şi de

migrare, mai ales in str ăinătate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuiţ i inegal, comuna Berca

fiind, de departe, cea mai numeroasă şi cu ponderea economică cea mai mare.

Principalele surse de venituri provin, in ordinea importanţ ei, din: agricultur ă, creşterea

animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comer ţ şi activităţ i de turism. Excepţ ie face comunaBerca unde peste 2900 locuitori lucrează in industrie, mai ales exctractivă.

In hăr ţ ile şi diagramele de mai jos sunt sintetizate datele statistice, informaţ iile obţ inute

din documentare, din fişele de comună completate de primării, din paginile web ale localităţ ilor

şi din diferite publicaţ ii şi monografii. Uneori datele obţ inute nu concordp intre diferitele surse,

motiv pentru care au un anumit grad de aproximaţ ie.

Distribu ţ ia populaţ iei in localit ăţ ile geoparcului





Structura activit ăţ ilor economice in geoparc



Infrastructura de transport



Distribu ţ ia societ ăţ ilor comerciale in geoparc



Punctele de interes turistic

şi infrastructura de turism din teritoriul geoparcului





CARTA

GEOPARCULUI



ANALIZA SWOT PENTRU CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC

Datele prezentate anterior reprezinta o sinteza a informaţ iilor publice cuprinse in diverse

tipuri de documente, completate cu opiniile locuitorilor intervievaţ i, opiniile diver şilor purtători de

interese, ale agenţ ilor de dezvoltare locală, punctele de vedere ale reprezentanţ ilor instituţ iilor partenere din judeţ . Analiza detaliată a contextului social-economic, a resurselor, potenţ ialului de

dezvoltare şi potenţ ialilor parteneri ai geoparcului au permis efectuarea unei analize SWOT.

Puncte tari

• Agricultura, turismul şi activităţ ile conexe sunt privite atât de locuitori cât şi de administraţ ia

locală drept principalele direcţ ii de dezvoltare;

• Omogenitatea teritoriului. Nu există mari discrepanţ e intre diferitele localităţ i ale geoparcului.

Cu excepţ ia comunei Berca unde predomină industria extractivă, in toate celelalte

agricultura are ponderea cea mai mare;

• Diversitatea naturală este privită ca o potenţ ială resursă exploatabilaă durabil;

• Marea majoritate a localităţ ilor au aceleaţ i tip de probleme: alimentarea cu apă, drumurile,

deşeurile, comunicaţ iile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de acţ iune care să

beneficieze de cointeresarea majorităţ ii;

• Cetatenii si administratiile au identificat problemele majore si propun solutii viabile;

• Există un potenţ ial uman pentru activităţ ile de turism corelat cu agricultura;

• Existenţ a unui GAL şi demararea realizării documentaţ iei pentru crearea unui teritoriu

LEADER in anul 2008.

Puncte slabe

• Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte de

infrastructur ă rutier ă şi de alimentare cu apă;

• Lipsa de formare şi de exerciţ iu in realizarea unor planuri de dezvoltare;

• Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiaşi comunităţ i sau intre comune pentru rezolvarea

unor nevoi comune, cu excepţ ia Grupului de Acţ iune Locală, iniţ iat in vederea creării unui

teritoriu LEADER;

• Lipsa participării civice. Există doar câteva organizaţ ii neguvernamentale in toată zona;

• Turismul este văzut ca un panaceu dar nu există proiecte concrete in domeniu;

• Lipsa unor proiecte de anvergur ă;• Lipsa unei campanii de informare / promovare / comunicare;

Ameninţări

• Izolarea zonei in cadrul regiunii / la nivel naţ ional;

• Pierderea şansei de a accede la fonduri comunitare

• Depopularea zonei şi pierderea valorilor locale;

Oportunităţi

• Existenţ a fondurilor europene• Propunerea unui proiect de str ategie la nivel judeţ ean (Proiect PHARE)

• Existenţ a interesului de colaborare din partea partenerilor

• Propunerea unor proiecte de infrastructur ă, deşeuri, alimentări cu apă, la nivel regional

• Strategia este in concordanţă cu planurile naţ ionale de dezvoltare din turism, educaţ ie etc.



ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE

PENTRU TURISM DIN TERITORIUL GEOPARCULUI

Resursele zonei pentru turism

Zona este rurală, cu o concentrare a locuirii mai ales in lungul văilor, cu raporturi foartediferite de utilizare a terenurilor intre comunele componente, aşa cum reiese din datele prezentate,

şi cu multe resurse turistice insuficient exploatate.

Elementele de atracţ ie naturală sunt reprezentate de Vulcanii noroioşi, complexul de la

Meledic, Focul Viu (Lopătari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000) propuse pentru

zona Bisoca – Mânzăleşti, Meledic, Vulcanii noroioşi, Lunca Buzăului, diverse forme erozionale

(Tronul lui Negru Vodă), lacurile, chihlimbarul de la Colţ i, fenomenele geologice ce apar in zona

Vintilă Vodă, Colţ i, Bozioru. Biodiversitatea este şi ea foarte diversă, zona fiind situată la confluenţ a

dintre trei zone biogeografice: stepică, alpină şi continentală.

Cu excepţ ia Vulcanilor noroioşi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de informare,

pliante. Singurele informaţ ii putând fi obţ inute din pagini web, de la autorităţ i şi de la localnici.

Evenimentele specifice sunt legate mai ales de târguri şi festivaluri: Pe plaiuri bisocene

(Bisoca), Târgul de Sfânta Marie (Cozieni), Târgul de Ziua Crucii (Vintil ă Vod ă ), târgurile

săptămânale din lungul văii Slănicului.

Patrimoniul cultural şi istoric este inegal repartizat. Deşi urmele de locuire sunt frecvent

semnalate nu există situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate

sunt mănăstirile (Răteşti, Găvanu, Poiana Mărului) şi cele aproximativ 30 de chilii, locuinţ e rupestre

şi biserici din zona Aluniş – Nucu. Lista completă a siturilor de patrimoniu cultural protejate, la

nivel judeţ ean, este prezentată în anexe.

Serviciile de informare şi documentare sunt oferite de monografiile publicate de Consiliul

Judeţ ean, Muzeul Judeţ ean, monografiile câtorva comune şi siturile web de turism, majoritatea

create şi intreţ inute de amatori. Nu există panouri de semnalizare, puncte de informare, pliante

specifice. Infrastructura de cazare cuprinde aproximativ 50 de locuri şi trei tabere sau internate

şcolare in toata zona.

Infrastructura rutier ă şi căile de acces: accesul este asigurat pe calea ferată Buzău –

Pătârlagele şi rutier de DN 10 (Brasşov – Buzău – Râmnicu Sărat) care strabate la sud o mică

por ţ iune din teritoriu. Din aceasta, in lungul văilor Slănicului, Bălăneasa, Săr ăţ el se desprind

drumuri judeţ ene şi comunale. Majoritatea au por ţ iuni greu practicabile din cauza alunecărilor de

teren şi inundaţ iilor .Marea densitate de drumuri comunale sau forestiere poate fi un element pozitiv pentru

turismul de promenadă şi descoperire.

Nu există ghizi oficiali pentru teritoriu, activităţ i de orientare şi ghidaj pentru anumite

grupuri de turişti fiind asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Colţ i, Blejani) şi par ţ ial

de custodele de la Vulcanii noroioşi.

Serviciile financiare precum bănci, birouri de schimb

sunt disponibile in oraşe (Buzău, Patârlagele).

Spaţ iile sau serviciile de recreere sunt foarte puţ ine. In

afara siturilor menţ ionate şi a Muzeului de la Colţ i nu există alte

facilităţ i. Există excursii organizate ce apelează la ghizi locali

dar toate sunt din exterior sau sunt oferite de unii proprietari de

pensiuni. Spaţ iile de campare sumar amenajate sunt in zonele

Meledic, Bisoca, Berca.

ANALIZA

PRINCIPALELOR RESURSE

PENTRU TURISM DIN TERITORIUL GEOPARCULUI



ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM

Puncte tari

• Potenţ ialul foarte mare oferit de patrimoniul natural şi cultural pentru ecoturism;

• Lipsa poluării sau distrugerilor datorate activităţ ilor umane. Cu excepţ ia anumitor zone

precum Lopătari (unde sunt 30 de gatere) şi Bisoca unde este un puternic impactnegativ al exploatărilor forestiere;

• Existenţ a unei agriculturi tradiţ ionale;

• Buna poziţ ionare geografică: la intersecţ ia rutelor de comunicare intre Muntenia, Moldova,

Transilvania;

• Viaţ a rurală relativ nealterată;

• Existenţ a unei reţ ele de drumuri comunale şi forestiere cu un mare potenţ ial pentru

dezvoltarea drumeţ iei, cicloturismului şi turismului ecvestru, turismului de descoperire,

turismului de aventur ă;

• Deschiderea administr ţ iei judeţ ene şi a administraţ iilor locale pentru realizarea unor

proiecte de turism;

• Potenialul pe care il are zona pentru a fi creat un geoparc.

Puncte slabe

• Inexistenţ a unui sistem coerent de informare şi promovare a zonei;

• Lipsa informaţ iilor pentru a se putea realiza un studiu de pia ţă: număr de vizitatori,

interesul localnicilor pentru turism, profilul vizitatorilor etc;

• Accesul dificil in teritoriu;

• Lipsa unei infrastructuri de cazare, restauraţ ie, ghidaj;

• Sezon turistic limitat la 4 - 6 luni;

• Lipsa unor finanţări la nivel local pentru iniţ ierea unor proiecte pilot;

• Lipsa unei strategii de dezvoltare turistică, in condiţ iile

in care majoritatea celor chestionaţ i văd turismul ca

cea mai bună soluţ ie de dezvoltare;

• Slaba ofertă de produse locale agricole;

• Slaba ofertă de preparate culinare locale in zonă,

lipsa unui Ghid al reţ etelor tradiţ ionale;

• Lipsa de incredere şi iniţ iativă in iniţ ierea de proiecte

bazate pe utilizarea produselor locale;• Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca bază pentru

aplicarea de proiecte finanţ abile din fondurile

structurale.

Oportunităţi

• Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism;

• Existenţ a unor mari oportunităţ i de finanţ are prin fondurile europene;

• Patrimoniul cultural şi natural poate fi pus in valoare, existenţ a unor activităţ i tradiţ ionale

bine păstrate: reţ ete locale, produse “curate”, lucuitorii ataşaţ i valorilor locale;• Memoria unei vieţ i tradiţ ionale este incă prezentă;

• Poziţ ionare bună in Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice majore:

litoral, deltă, zona Vrancea - Măcin:

• Conexiunile cu Reţ eaua Europeană şi UNESCO a geoparcurilor .

Produse comercializate la

festivalurile din zona



Ameninţări

• Tergiversarea formării de structuri asociative şi lipsa de corelare, la nivel local, regional a

diverselor programe / proiecte;

• Apariţ ia unor conflicte intre grupuri cu interese diferite: asociaţ ii de vânătoare, promotori

ai ecoturismului;

• Alte zone similare din regiune pot atrage mai rapid fondurile şi pot deveni destinaţ ii

privilegiate in detrimentul zonei geoparcului;• Incapacitatea celor interesaţ i de a reacţ iona intr-un timp scurt pentru realizarea unei

strategii care să asigure cadrul de aplicare a proiectelor identificate.

Lacul Od ăile

Od ăile

Zona rezervaţ iei de la Bisoca

Zi de târg la Vintil ă Vod ă





Comuna Ponderea diferitelor ramuri de ctivitate in economia locală Infrastructura turistica / elemente deatractie importante

Beceni - Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor.- Industria reprezinta 10% contsand din activitati de croitorie , carmangerie, morarit si panificatie;- Activitatile comerciale sunt reprezentate o retea de magazine din care 90% desfac produsealimentare, restul de 10% produse nealimentare

- Turismul nu are un aport semnificativ

Nu exista infrastructura turisticaPunctele de atractie sunt preyentte in fisa decomuna

Berca - Industria reprezinta 70% din economia locala: exploatarea petrolului si gazelor naturale,

prlucrarea materialelor de constructie (caramida) , prelucrarea carnii si a produselor animaliere,productia de sticlarie si confectii metalice.Brand local:- Agricultura are un aport de 16% la economia locala- Activitatile comerciale au un aport de 10% la economia comunei (32 de magazine, din care 80%comercializeaza poduse alimentare si 20% produse si bunuri de larg consum, numeroase barurisi discoteci.-Turismul furnizeaza 4% din veniturile comunei.

Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de

30 de locuri;Principala atractie o constituie RezervatiaVulcanilor Noroiosi de la Paclele-BercaRezervatia este luata in custodie. Existamarcaje si un punct de informare / mic punctcomercialCarnatii de Plescoi.Muzeu amenajat la Manastirea Ratesti.

Bisoca - Agricultura are pondere cea mai insemnata: crestera animalelor (bovine si ovine) si pasuni sifanete precum si livezi de pomi fructiferi, paduri.- Prelucrarea lemnului, mobilierului mic si a elementelor de tamplarie pentru constructii- Activitatile comerciale sunt reprezentate de 20 de magazine care vand produse alimentare- Turismul nu are un aport semnificativ.

Internatul scoliiSpatii de campare (corturi) si casute la ...Marcaje rudimentarePrincipala sursa d einformare paginile web;

Bozioru - Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor;-In comuna functioneaza 5 societati cu capital privat si 3 persoane fizice care sunt autorizate sadesfasore activitati economice

- Reteaua comerciala este putin dezvoltata, formata din din 9 magazine, comrcializand inproportie de 60% produse alimentare si 40% produse nealimentare;- Turismul nu are un aport semnificativ.

Complexul de asezari rupestre;Fostele bai de la Fisici;Marcaje rudimentare;

Principala sursa d einformare paginile webPensiunea turistica nu este deschisa oficial.

Braiesti - Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei- Industria reprezinta 10% din venitul economic al comunei. Principalele ocupatii industriale:extractia petrolului precum si exploatarea si prelucrarea lemnului;- Comertul detin o pondere de 10% din veniturile comunei. In comuna functioneaza 18 unitatiprivate care comercializeaza in principal, produse alimentare.- In comuna functioneaza in total 24 de societati cu capital privat si 14 persoanr fizice autorizatesa desfasoare activitati economice.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE ŞI INFRASTRUCTURA DE TURISM EXISTENTA IN GEOPARC



Canesti - Agricultura principala ramura cu o pondere de 70% din economia comunei. Se cultiva porumb,grau si floarea-soarelui . Crestera animalelor, ovine, porcine, bovine.- Industria reprezinta 25% din economia locala si se bazeaza pe extractia petrolului si a gazelornaturale, exploatarea si prelucrarea lemnului;- Comertul detine 5% din economia locala, Functioneaza 10 magazine care comercializeaza,produse alientare, in prncipal.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Chiliile - Agricultura este principala ramura economica. Aportul este de 95% din venitul local. Culturacerealelor, a plantelor furajere, cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi (pruni si meri)- Industria este aproape inexistenta la nivelul comunei

- Comertul are o ponedre de 5% din venitul local. In comuna functioneaza 4 magaine.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Lacul Mociaru. Nu exista amenajari saumarcaje’

Colti - Agricultura este principala ramura economica locala cu o pondere de 90%. Se cultiva porumb,griu, florea soarelui;- Industria cuprinde doare 3% din populatie;- Comertul si turismul nu au fost cuantificate dar veniturile sunt sub 10% din economia locala.

Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut pusein valoare toate exponatele (colectia deetnografie, colectiile de roci / fosileMarcajele sunt rudimentare;Complexul rupestru de la Alunis 6 kmO pensiune Turistica ( de 10 locur)

Cozieni - Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala- Comertul detine 20% din economia locala, exista 11 magazine particulare si 6 persoane fiziceautorizate sa desfasoare activitati comerciale.- Industria este slab reprezentata, exista doar o moara de faina si uruiala;- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Lopatari - Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor- Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului (30 de gatere);

- Reteaua comerciala este formata din 42 de magazine care desfac produse alimentare , precumsi produse nealimentare.-Turismul are o pondere foarte mica

Punctul major de atractie “Focul Viu” nu esteamenajat, nu sunt marcaje, nu este clar

reglementat accesul in zona de interes.Mueu scolar. Nu are program de vizitare.

Manzalesti - Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei.-Industria aduce un aport de 5% din venitul local.- Comertul reprezinta 6% din venitul comunei.-Turismul reprzinta 3% din venitul local

Functioneaza o pensiune de 2 margarete.

Odaile -Agricultura detine o pondere de 95% din venitul local- Industria este slab reprezentata .- Comertul furnizeaza 5% din venitul local.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa



Sarulesti - Agricultura reprezinta 96% din venitul local- Industriea are un aport scazut.- Comertul reprezinta 2% din venituri. Exista 10 magazine care vand produse alimentare.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Scortoasa - Agricultura reprezinta 68% din venitul comunei si este bazata pe zootehnie si pomicultura- Industria reprezinta 10% din venitul comunei bazata pe extractia de petrol si gaze.Comertul este slab reprezentat. Exista 5 magazine;- Turismul nu are un aport semnificativ.

Vulcanii noroiosi

Vintila

Voda

- Agricultura este principala activitate economica cu o pondere de 79% din venitul local

- Industria reprezinta 5% din venitul local- Comertul are o pondere de 20% din economia comunei. Exista 23 de magazine private.- Turismul are un aport mic la economia locala .

Exista o singura pensiune agrotristica de 2

margarete cu 7 camere.

ValeaSalciei

- Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura.- Industria consta din existenta unui Centru de colectare si prelucrare a laptelui- Turismul nu are un aport semnificativ.

Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista untrasu turistic marcat ce trece prin comuna sileaga valea Buzaului de Bisoca, Nu exista spatiide cazare.

Total

PopulatieSuprafata

Agricultura: pondere intre 75% si 95%, cu exceptia comunei Berca unde este 16%Industria: pondere de maxim 10%, cu exceptia comunei Berca unde este 70%Comertul: 5 – 20%Turismul: 0 – 4%

Cinci puncte naturale cu o promovaresemnificativa: Vulcanii noroiosi, ComplexulMeledic, Facul Viu, Zona Lacurile, Colti,Locuirile rupestre. Aproximativ 50 de locuri de cazare.Doua muzee cu programe de vizitare si unmuzeu scolr.



Comuna Problemele identificateAdministratie si interviuri

Obiective de dezvoltare(propuneri ale administratiiilor)

Obiective de dezvoltare(din interviuri)

Beceni Nu au apă curentă în comună.Slănicul sapă în drumul judeteanDeşeuri aruncate în râu.Nu se colectează organizat gunoiul de pe sate.Tinerii, deşi atraşi să facă liceul aici în loc să plecela Buzău sau în alte oraşe, pleacă pe şantiere înBucureşti

Dezvoltarea sectorului de confectii;Extinderea capacitatii de prelucrarea produselor animalelor, inclusivdiversificarea produselor;Procesrea fructelor.

Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devinapromotori in turismul ruralUscatorie de fructe la nivel mai mareUn targ cu specificCaiac-canoe pe raurile de apa sarata, Ciclism,motocilism pe poteci de deal, DeltaplanorismFestival de film pentru elevii de liceu.

Turism ecologic, Sală de spectacole si un stadion.

Berca Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singurascoala ce are si clase de liceu si de scoala primara- clase 1-12 in satul Berca;Fabrica “Cristal Arting Super” a fost inchisa.Reducerea activitatii de la Schela Berca;Animalele un mai pot fi hranite, lipsa resurse.Cojani - apa potabila curenta, gaze si nici scoala;IViforata si Baceni si Valea Nucului - apa curenta sigaze. O parte din gospodariile din Tatarligu nu auapa si nici gaze;In Paclele drumul este prost

Devoltarea turismuluiExtinderea reţelei de apă şi canalizareModernizare staţiei de epurare existente sidouă staţii noiDepozite ecologice de gunoiSpatiu pentru tirguriRepararea drumurilor de acces catresatele componenteZona de recreere in BercaFacilitati pentru agroturismMuzeu / Teatru

Infiintarea centre de prelucrare a carni si laptelui;Infiintarea unor societati de constructii civile;Infiintarea unor societati tamplarie metalica;Crearea unor unitati pentru exploatarea siprelucrarea lemnului;Unitate de fabricare a rachiului de fructe.

Bozioru Problema drumurilor între sateClase simultane din cauza numărului mic de elevi;Populaţie îmbătrânită – „se depopulează satele”

Deşeurile, Lipsa conectării la internet

Constituirea unor centre de colectare alaptelui, lana, piei;Exploatarea lemnului;Rficientizarea sectorului zootehnic

Turism – trasee în întregul complex de aşezărirupestre, plimbări pe caiReabilitarea bazei de tratament de la FişiciReînfiinţarea distileriei, Creşterea animalelor

Valorificare plante medicinaleBisoca Starea drumurilor din comună,

Alunecările de teren, transportul către şi dinsprealte localităţi. Iluminatul public doar în două satedin opt, Bisoca şi PleşiAlimentarea cu apă, Pădurea Găvanu (pini) aparemenţionată ca fiind arie protejată, dar a fostretrocedată şi tăiată,;Clasele de liceu pot să fie anulate lipsă de elevi.Autorizarea şcolilor din satele mărginaşe;Migraţia, preponderent în Italia.

Infiintarea de microferme specializate pecresterea animalelor;Extinderea suprafetelor de pomi fructieri;Sectie de prelucrare a produselor animaliere;Bichetarea rumegusului;Prelucrarea fructelor.Infiintarea de pensiuni

Pescuit în zona LacurilePlimbări către diferitele obiectiveCiclism, sporturi offroadPracticarea escaladei (faleze de gresie) şi aboulderingului (grupări de bolovani)

COMPARATIE INTRE PROBLEMELE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE EXISTENTE



Brăeşti Refacerea drumului Brăeşti-Pinu nu a putut firecepţionatDrumurile reprezintă un obstacol important pentrudezvoltare;Captarea de apă de la Oale până în Brăeşti a fostdezafectata si oamenii au rămas fără apa (desi eramirositoare şi foarte dură)Tinerii pleacă în alte părţi deoarece nu sunt locuride muncă.Lumea se ocupă în zonă de creşterea animalelor (oierit), dar mult mai puţini decât pe vremuri;Până la Buzău nu există nici un punct de prelucrarealaptelui.

Infiintarea unei societati de transportMici ateliere (frizerie, cismarie, tamplarie)Cabinete medicale specializate;Sectie de prelucrarea fructelor de padure;Balastiere care sa valorifice pietrisul sinisipul;Farmacii cu profil uman, vetrinar, fito-sanitar;

Modernizare drumuri comunaleAducţiune apă în satele comuneiConstrucţia unei şcoli noiDezvoltarea micii industrii

Căneşti Drumurile intracomunale; drumul Şuchea - Odăilea fost reabilitat, dar a suferit deja o ruptură; celelaltesate sunt prost conectate la centrul de comunăAlimentarea cu apă – s-a făcut la Căneşti, Şuchea,Valea Verzei; la Negoşina nu toate uliţele au apă dela reţea; funcţionează după un program dimineaţaşi seara; la Păcuri au apă de la fântână (sînt vreo20 de familii)Deşi ţeava de gaze trece prin comună, nu existăalimentare cu gazeLipsa locurilor de muncă;Lipsa internetului

Sectii de prelucrare a produselor animaliere;Sectii de prelucrare a fructelor de padure;Exploatarea izvoarelor minerale.Reimpadurirea suprafetelor defrisate;Extinerea suprafetelor cu pomi fructiferi.Farmacie cu profil uman, veterinar, fito-sanitar;

Turism – satul Păcuri, izvoarele sulfuroase, legăturăcu Valea Sărăţelului prin OdăileCreşterea animalelor, înfiinţarea unui centru deachiziţii, constituirea unei reţele de distribuţie aproduselor Pomicultura

Chiliile Comuna suferă de depopulare şi de lipsa locurilor de muncă şi a infrastructurii.Drumul judeţean are porţiuni dificile. Legătura cuLopătariul se face mai ales peste deal, dar existăşi un drum reabilitat;Deşi există un dispensar sătesc cu câteva paturi(însă fără apă curentă), medic este doar în comunaalăturată.Autobuzele şi microbuzele circulă bine vara, însăiarna se întâmplă să nu poată ajunge până aici.Alunecările de teren care mai distrug gospodării.

Industrializarea fructelor Uscatoare de fructe;Exploatarea si prelucrarea lemnului;Industrializarea produselor de origineanimala.Extinderea suprafetelor cultivate cu pomiFarmacie cu profil uman, veterinar, fito-sanitar

Comuna poate reprezenta un bun punct de legătură între văi, datorită trecerilor spre Valea Slănicului. Înciuda existenţei Lacului Mocearu, turismul nu estedeloc dezvoltat, lipseşte infrastructura de orice fel.Se poate practica un turism cu carele cu boi,eventual cu caii.

Colţi Drumurile proaste; alimentarea cu apădefectuoasa

În Muscelu nu e pânză freatică, ci doar izvoare demunte care seacă atunci când e secetă.Populaţia îmbătrânită, plecarea tineretului.

Reabilitarea cladirii muzeuluiChihlimbarului;Reabilitarea scolii

Comună ce poate fi legată de Bozioru şi de acolode Lopătari şi Gura TeghiiTrasee turistice în munţi, la biserici



Cozieni Apa potabila. In general, fiecare gospodarie arefantana in curte, dar de cele mai multe ori apa uneste potabila;Lipsa locurilor de munca. In general, lumeamunceste la Parscov “la taiat padurea sau lafabrica de sticla din Satuc;Cu 12 ani în urmă era o fabrica de marmelada insatul Trestia, o uscatorie de fructe, dar acum s-auinchis.

Ateliere frizerie, coafura, croitorie,tamplarie;Societati de transport in comun pe rutaBuzauCabinete medicale specializate;Centre de exploatare a materialelor deconstructie;Unitate de comercializare a bunurilor delarg consum.

Oamenii au pământ în zona de câmpie, în comunaPadina si ar putea fi exploatat mai eficient. Existădouă asociaţii în comună care se ocupă deexploatarea acestor zone.

Lopătari Drumurile intracomunaleAlimentarea cu apă exista o retea de apă potabilă

dor in zona strazii principale, în rest, alimentareacu apă se face de la fîntînă sau prin captarea unuiizvor;Lipsa locurilor de muncăAccesul la informaţii – informarea se face prin TV şiradio. Lipsesc posturile legale de radio în localitatesau pe Valea Slănicului. Internet nu există decît laşcoala din satul Lopătari;Marcarea obiectivelor turistice - Focul viu este greude găsit;Problema depozitarii gunoiului;Poluarea produsă de multiplele gatere şi ateliere deprelucrare a lemnului care nu respecta prevederilor legate de distanţa faţă de cursul de apă şi dedepozitarea/transportul deşeurilor.

Eficentizarea sectorului zotehnic.Infiintarea unui centru de achizitionare,

animale si produse animaliere (lapte, lana)Extinderea suprafetelor de livezi siexploatarea acestora in sistem intensiv;Brichetarea rumegusului.Dezvoltarea agroturismului

Posibil agroturismPescuit – există şi o păstrăvărie

Creşterea animalelor, înfiinţarea unui centru deachiziţii, constituirea unei reţele de distribuţie aproduselor, pomiculturaBrichetarea rumeguşului. In prezent, principalaresursă economică este lemnul, ar fi posibilădezvoltarea industriei de prelucrareFormaţiile de dansuri populare din satele LuncileLopătari şi Ploştina, grup vocalRevigorarea cinematografului de vară din satulLopătari (ecranul a rămas, dar nu mai este folosit)

Mânzăleşti Principalele probleme apar în urma distanţei relativmare faţă de centrele urbane

Instalatie pentru brichetarea rumegusului;Reactivarea atelierelor de ceramica ;Imbutelierea apelor minerale din zona;Dezvoltarea agro turismului

Turismul, amenajarea zonei MeledicRefacerea ruinelor de la Meledic in scop turisticMarcarea punctelor de intere

Odăile Apa, există puţine fântâni. Se aduce apă potabilăcu butoaie sau bidoane de la 500-600m.Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s-areabilitat, în 2004, drumul Lacu – Şuchea (comunaCăneşti) – 4 km.Clase simultane la scoala si slaba dotare cuechipamente;Dascălii sunt şi ei puţini;Sediul căminului cultural este în sala de şedinţe afostului CAP

Atelier de frizerie, tamplarie, croitorie.Infiintrea unei farmacii cu caracter uman,vetrinar, fito-sanitar

Extindere reţea alimentare cu apă potabilăReabilitare drumuriPod peste Slănic la ApostariRealizarea canalizăriiEcologizarea comunei Camin cultural



Sarulesti Drumurile, alimentarea cu apa Infiintarea unei sectii de prelucrarealegumelor si fructelor si a unei distilariiInfiintarea unor plantatii de pomi fructiferi;Infiintarea unei farmacii cu specific uman,veterinar si fito-sanitar

Alimentare cu apăRefacere infrastructurăTurism

Scorţoasa Drumurile sunt neîntreţinute şi se prezintă într-ostare avansată de degradare întrerupând accesulnormal în comunăAlimentarea cu apă se face încă în unele gospodăriidin fântâni. Există cazuri când fântânile au fost

pătrunse de un strat de petrol afectându-se astfelpotabilitatea apeiReducerea locurilor de muncă, mai les in petrolDeşeurile – groapa de gunoi este lângă albia rîului.pentru leşurile animalelor există puţu sec, o groapăde ciment unde se duc animalele moarte, pestecare se aruncă var, motorină şi se dă foc.

Turism Turism legat de pensiunea de la Vulcanii Noroioşi;Există persoane care sunt ghizi pentru turiştii străinicare bat zona cu piciorulCreşterea animalelor – există deja asociaţiacrescătorilor de oi din Plopeasa şi Policiori, există o

fermă particulară de caprePomicultura

ValeaSalciei

Frecvente alunecări de teren, dezafectarealocuinţelor unor locuitori ai comunei şi mutareaacestora.Apa din primul strat freatic folosită de locuitori nu

întruneşte condiţiile de potabilitate;

Constructia de drumuri reprezinta oprioritate pentru zona.

Agricultură ecologică, datorită izolării zoneiProduse din mere poameTurism – circuite înspre/din Bisoca sau Săruleşti;

VintilăVodă

Principalele probleme apar în urma distanţei relativmare faţă de centrele urbane împreună cu lipsaunităţilor economice mari care ar putea absorbiforţa de muncă. Astfel majoritatea tinerilor suntnavetişti sau ocupaţi în agricultură.Lipsa dotărilor edilitare de alimentare cu apă, gaze

şi canalizare. În acest moment se desfăşoarăproiecte pentru ameliorarea acestei situaţii.

Infiintarea unei sectii de prelucrarealapteluiCentre de prelucrarea lanii;Extinderea suprafetelor cultivate cu pomifructiferi.Mici ateliere de prelucrare primara a

lemnului

Schema de investiţii proiecte gestionare deşeuriAlimentare cu apăModernizarea infrastructurii locale şi a reţelei de

învăţământAlimentare cu gaze





CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂPENTRU GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI

Carta este un act interinstituţ ional de corelare a politicilor, strategiilor şi planurilor de

dezvoltare pentru teritoriul Ţinutului Buzăului. Carta asigur ă coerenţ a politicilor de dezvoltare, in

jurul unor proiecte locale.Carta este un instrument de cooperare ce are echivalenţ e la nivelul altor state membre

ale Uniunii Europene. In cadrul parteneriatelor de proiecte, a cooper ărilor sau aplicaţ iilor pentru

finanţări, existenţ a ei ofer ă un plus de credibilitate.

Caracteristicile Cartei

• Carta propune o abordare a dezvoltării la nivelul unei regrupari de comune;

• Este nevoie sa fie identificate elementele patrimoniului teritoriului si modul de valorificare

a lui in comun;

• Corelează proiectele comunale de dezvoltare;

• Crează o bază politică general acceptată;

• Asigur ă crearea unor mecanisme de participare a tuturor actorilor teritoriului.

Principalele etape in realizarea cartei

• Realizarea unui plan general;

• Identificarea tuturor instituţ iilor şi purtătorilor de interese ce pot participa la realizarea şi

aplicarea cartei;

• Supunerea conţ inutului cartei la o dezbatere publică şi completarea cu elemente noi;

• Aprobarea cartei in consiliile locale;

• Respectarea prevederilor ei de către toţ i partenerii, prin includerea prevederilor in

planurile, proiectele şi acţ iunile locale;

Pentru a asigura participarea publică a celor interesaţ i, prevederile ei trebuiesc f ăcute

publice de către Consiliul Judeţ ean, Prefectur ă, primăriile comunelor din teritoriu. Pe baza ei se

elaborează programele de acţ iune şi modalităţ ile concrete de realizare.

AXELE IDENTIFICATE

AXA 1 - ŢINUTUL BUZĂULUI – UN TERITORIU AL SOLIDARITĂŢII SOCIALE

Este nevoie de a se crea cadrul pentru realizarea unor parteneriate la nivelul teritoriului

astfel incât serviciile publice să fie de calitate şi in sprijinul locuitorilor. Direcţ iile de acţ iune

identificate:

1. Incurajarea dezvoltării unor forme asociative de tipul:

◘ Crearea unei Asociaţ ii Intercomunale

◘ Crearea de Asociaţ ii ale producătorilor agricoli

◘ Crearea de Asociaţ ii ale femeilor

◘ Susţ inerea / incurajarea creării de Organizaţ ii neguvernamentale pentru diversesectoare ale vieţ ii locale: sociale (pentru bătrâni, pentru cei cu resurse reduse, de

voluntariat), de mediu, educaţ ionale, culturale.

2. Dezvoltarea serviciilor publice

3. Dezvoltarea unor servicii sociale şi de sănătate

CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂPENTRU GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI



Măsuri operaţionale

• Crearea unei politici de susţ inere a vieţ ii asociative;

• Susţ inerea creării de locuri de muncă in sectorul asociativ;

• Punerea in practică a unei politici de incurajare a voluntariatului. Voluntari pentru diferite

sectoare ale vieţ ii sociale: sănătate, mediu, cultur ă;

• Evaluarea nevoilor locuitorilor in materie de servicii sociale;

• Susţ inerea dezvoltării unor târguri locale şi de vânzare a produselor locale;• Menţ inerea claselor din liceele şi şcolile profesionale orientate spre activităţ i practice

adaptate nevoilor locale (turism, agricultur ă, meşteşuguri);

• Susţ inerea creării unui sistem de asistenţă la domiciliu / reţ ea de informare şi consultanţă

locală;

• Dezvoltarea unei politici intercomunale pentru incurajarea dezvoltării unei infrastructuri de

sport, servicii culturale, recreere;

• Amenajarea unui spaţ iu pentru tineri, crearea de echipe colective (artistice, sportive);

• Incurajarea proiectelor de schimburi de tineri, a proiectelor de parteneriat educa ţ ional şi

cultural;

• Dezvoltarea unui sistem de dialog cu cetăţ enii;

• Sistem informatic pentru relaţ ia cu cetăţ enii;

• Sistem de consultare şi participare publică.

AXA 2 – TINUTUL BUZĂULUI - UN SPAŢIU ALDEZVOLTĂRII DURABILE

Direcţiile de acţiune

1. Integrarea agriculturii, turismului, meşteşugurilor şi susţinerea IMM-urilor

Agricultura reprezintă, conform datelor privind resursele economice, ocupareaşi obiectivele

de dezvoltare, principala activitate economică, elementul tradiţ ional al zonei şi domeniul de

legatur ă dintre comune. Susţ inerea dezvoltării agriculturii trebui corelată cu activităţ ile de turism

şi dezvoltarea micilor intreprinderi (meşteşuguri, pensiuni, ghizi, mici intreprinderi de prelucrare a

produselor locale, turoperatori, servicii locale).

Direcţ ii de acţ iune• Menţ inerea şi dezvoltarea structurilor agricole existente;

• Dezvoltarea unor suprafeţ e cu produse ecologice;

• Posibilitatea creării unor ateliere de prelucrare secundar ă a lemnului (provenit mai ales

din zonele Lopătari, Bisoca, Br ăeşti;

• Ajutor pentru tinerii agricultori / din proiectele de tip LEADER, FEADR;

• Promovarea produselor ecologice;

• Dezvoltarea de centre de prelucrare a diferitelor produse: carne, lapte, fructe.

2. Revigorarea, dezvoltarea micilor meşteşuguri

• Dezvoltarea micilor meşteşuguri şi artizanatului local este legată, mai ales de prelucrarea

lemnului, de ţ esut, eventual de olărit şi tâmplărie;

• Dezvoltarea unor produse noi / inovare in artizanat, corelată cu dezvoltarea

geoparcului;



• Promovarea produselor şi a meşterilor locali. Realizarea unui catalog al produselor;

• Iniţ ierea unor ateliere de artizanat de artă;

• Amenajarea unui Centru cultural – turistic in una din localităţ ile geoparcului.

3. Dezvoltarea unui turism de calitate, legat de patrimoniul natural şi cultural al zonei

• Strategie de dezvoltare a turismului cultural, geoturism, ecoturism, turism cultural;

• Identificarea unor activităţ i turistice corelate cu traseele existente şi propunerea de noi

tresee şi formarea unor viitori ghizi, corelat cu dezvoltarea de mici intreprinderi;

• Proiecte de construcţ ie a unei infrastructuri turistice;

• Campanie de promovare şi de comunicare adaptată ofertei şi tipurilor de turism vizate:

turism cultural, ecoturism, agroturism, turism de descoperire, geo-turism;

• Corelarea activităţ ilor de turism cu alte programe de dezvoltare locală;

• Realizarea unor cabane, locuri de campare, trasee de vizitare;

• Organizarea de cluburi de ghizi / asociaţ ii de ghizi;

• Realizarea unei infrastructuri de informare in punctele de intrare in geoparc: Berca,

Valea Salciei, Beceni, Cozieni si a unor Centre de vizitare la Colţ i şi Mănzăleşti;

• Realizarea unui centru montan / ecologic in Lopătari;

• Realizarea unui parteneriat cu custodele Vulcanilor noroioşi pentru informare reciprocă /

promovare / amenajarea spaţ iului, campare;

• Strategie de formare, reconversie şi educatie şi informare publică.

4. Crearea unui cadru intercomunal de dezvoltare a IMM-urilor, de formare profesională şi de

creare a unor structuri asociative

• Organizarea de cursuri de formare spcializate şi adaptate zonei;

• Crearea unui Centru de formare, consultanţă şi a unui incubator de afaceri;

• Identificarea unor noi tipuri de produse locale;

• Crearea unei infrastructuri de susţ inere a activităţ ilor prin informare şi microcredite;

• Organizarea unei pieţ e a produselor locale;

• Realizarea unei Reţ ele intercomunale de informare.

5. Amenajarea şi dinamizarea zonei centrale a comunelor

• Realizarea unor spaţ ii de intâlnire publică, cu infrastructur ă, repere arhitecturale, progrme

de viaţă comunitar ă. In viitor, prin dezvoltarea turismului viaţ a localităţ ilor se va anima şi este

nevoie de a avea un spaţ iu public de intâlnire şi activităţ i sociale;

• Identificarea unor elemente de identitate pentru centrul comunelor;• Renovarea cladirilor publice;

• Incurajarea deschiderii de

magazine, restaurante, cafenele, in

zona centrală a satelor;

6. Politica de asigurare a unei

reţ ele de transport in zonă

• Identificarea rutelor şi a

firmelor de transport;

• Realizarea orarelor.

7. Asigurarea calităţ ii apei

• Alimentări cu apă;



• Realizarea sistemelor de canalizare;

• Cur ătarea râurilor de copaci, crengi, deşeuri - se pot crea locuri de muncă şi preveni

inundaţ iile;

• Colectarea şi reciclarea deşeurilor.

AXA 3 - PATRIMONIUL LOCAL – SUPORT PENTRUINTĂRIREA IDENTITĂŢII LOCALE

Este elementul cheie in jurul caăuia se pot concentra iniţ iativele locale de promovare,

educaţ ie şi dezvoltare a unor produse turistice. Direcţ iile de acţ iune sunt:

1. O politică de identificare, conservare şi valorificare durabilă a patrimoniului natural şi

cultural local;

• Inventarierea resurselor locale / realizare suport GIS pentru case, puncte de interes;

• Activităţ i comune, pentru mai multe sate, de gestiune a deşeurilor;

• Sistem de monitorizare şi avertizare a riscurilor naturale (inundaţ ii, alunecări de teren)

• Realizarea unui Plan General de Urbanism pentru toate comunele din geoparc;

• Un sistem comun, bazat pe tehnologia informaţ iilor pentru informare, baze de date;

2. Patrimoniul natural şi cultural – resursă pentru dezvoltare şi identitate teritorială

• Dezvoltarea Geoparcului şi realizarea structurilor de management şi a infrastructurii

sale pot fi un bun suport pentru activităţ ile de conservare şi

valorificare;

• Managementul Siturilor Natura 2000;

• Realizarea Planulului de management al geoparcului;

• Crearea unei reţ elea pentru conservarea naturii;

• Dezvoltarea geoturismului, ecoutrismului.

3. Patrimoniul arhitectural şi cultural – element de identitate

• Identificare şi elaborare planuri de valorificare;

• Realizare bază de date cu tipurile practicile arhitecturale;

• Realizarea unui Regulament de urbanism.

4. Proiecte culturale comune• Realizarea unui sistem de comunicare pentru a permite

accesul la informaţ iile privind activităţ ile culturale;

• Realizarea unui Calendar al activităţ ilor tradiţ ionale;

• Propunere de proiecte culturale de cooperare;

• Realizare de expoziţ ii, schimburi culturale;

• Realizarea unor muzee interactive şi a unui sistem de ghidaj cultural;

• Realizarea unor trasee tematice de vizitare a teritoriului, adaptate la resursele locale:

Chiliile şi aşezările rupestre; bisericile şi mănăstirile, sarea şi chihlimbarul, petrolul şi

gazele naturale (Focul Viu);

• Amenajarea punctelor de vizitare şi centrelor de informare.

5. Educaţ ie legată de patrimoniul local

• Realizarea de parteneriate educaţ ionale;



• Dezvoltarea unor pachete educaţ ionale adaptate la realităţ ile locale;

• Propunerea unor proiecte educaţ ionale / parteneriate / schimburi / tabere de var ă.

6. Realizarea unei strategii de imagine şi comunicare

• Realizarea unor elemente de identitate a teritoriului (siglă, logo);

• O Campanie de promovare la nivel local, naţ ional şi internaţ ional;

• Promovarea în cadrul târgurilor de turism;• Editarea de materiale de promovare.

PLAN DE ACŢIUNE PENTRU REALIZAREA CARTEI

1. Completarea dosarului pentru declararea geoparcului şi identificarea

unor noi puncte de interes;

2. Crearea Asociaţ iei Intercomunale;

3. Crearea unei structuri de funcţ ionare a Asociaţ iei Intercomunale;

4. Reunirea Agenţ ilor de Dezvoltare intr-un Grup de lucru pentru proiecte, idei;

5. Difuzarea prevederilor cartei şi dosarului de candidatur ă;

6. Completarea şi validarea cartei;

7. Depunerea documentaţ iei pentru LEADER;

8. Realizarea Planului General de Urbanism pentru ansamblul comunelor;

9. Activităţ i de informare, formare şi educaţ ie;

10. Activităţ i de promovare şi comunicare.

Crearea unei Asociaţii Intercomunale

Scopul Asociaţ iei Intercomunale îl reprezintă identificarea problemelor globale ale

comunităţ ilor locale membre şi stabilirea modului de rezolvare a acestora, în scopul dezvoltării

economice şi sociale a zonei geoparcului. Asociaţ ia î şi propune următoarele obiective:

• promovarea dezvoltării economico-sociale;

• protejarea patrimoniului natural şi cultural al regiunii;

• revitalizarea tradiţ iilor şi întărirea identităţ ii locale;

• dezvoltarea agroturismului şi a turismului cultural-ştiinţ ific,

• dezvoltarea unui parteneriat în domeniul educaţ iei;

• participarea la acţ iuni de cooperare sau asociere pentru atragerea de investitori şi acţ iuni

de promovare pe plan social, economic şi cultural a intereselor zonei.

Un model de statut este prezentat in anexă.





TEME DE

PROIECTE



FIŞA DE PROIECT - 1

Titlul

Plan General de Urbanism Regional (PGUR)

Acţiune pilot de mobilizare a tuturor partenerilor, actorilor locali si locuitorilorpentru realizarea participativa a unui plan de urbanism adaptat strategiei dedezvoltare propuse.

Contextul

Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita un cadru general pentrudiferitele activitati specifice de prevazute: turism, educatie, infrastructura;

Majoritatea comunelor au realizat Planurile de Urbanism General (PUG) in perioada1997 – 2000, foarte putine au planuri mai noi (ex Berca, 2004). Aceste comunesunt in situatia reactualizarii planurilor.

In noul context propus de strategia de dezvoltare, bazata pe realizarea unuigeoparc, planurile trebuiesc reactualizate, adaptate noului cadru si construite inlogica unei corelari reciproce si unitare a planificarii spatiale;

Conform prevederilor legale in vigoare dar si in concordanta cu strategia propusarealizarea PGUR va trebui insotit de creerea unui cadru de consultare si dezbaterepublica, atit la nivel local cit si regional;

Aceste consultari si dezbateri trebuie utilizate ca un moment de initiere / intarire areflectiei / constientizarii asupra valorilor culturale si de patrimoniu locale, amodului de valorificare, a modului de implicre la nivel individual sau de grup.

Poate fi utilizat si ca un moment de identificare a modurilor traditionale deamplasare / constructie a amplasarii saptiilor de locuit si facilitatilor pentruevitarea distrugerilor repetate cauzate de alunecarile de teren si inundatii;

Rezultatul poate constitui si o baza de date regional cu suport GIS privind regimulde folosinta si de stare a terenurilor.

Publicul ţintă

Cei interesati sa dezvolte activitati in domeniul turismului, elevii,administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune.

Partenerii

• Consiliul Judetean, Consiliile locale / primariile comunelor Beceni, Berca,Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti,Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia

Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, DirectiaAgricola, Camera de Industrie si Comert, directiile de cadastru / amenajareateritoriului si urbanism, comisiile de specialitate ale Consiliului Judetean,



Ordinul Arhitectilor, institute/universitati de specialitate, firme si institutiilocale.

Obiectivele

• Crearea unui cadru de consultare si participare publica;

•

Informarea, constientizarea si sensibilizarea locuitorilor si persoanelorinteresate;

• Corelarea programelor de dezvoltare locale;

• Corelarea cu planurile de amenajare si strategiile judetene, regionale sinationale.

Activitatile

• Crearea unui parteneriat de proeict;

• Organizarea de intilniri periodice;

• Campanie de informare si formare asupra importantei PGUR;

•

Inventarul patrimoniului natural si cultural;• Identificarea tuturor planurilor, proiectelor, strategiilor de dezvoltare la nicel

teritorial, corelare lor si corelarea cu planul de dezvoltare a geoparcului;

Legatura cu alte activităţi

• PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatiloreconomice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;

• Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGU;

• Corelarea cu Strategia de dezvolatare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal;

• Costuri de consultanta;

• Costuri de transport si subzistenta;

• Costuri pentru intilnirile de lucru;

• Costuri de editare;

• Costuri administrative;

• Costuri echipamente.




Titlul

Sistem de valorificare a produselor locale alimentare si traditionale

Contextul

• Lipsa unei piete de desfacere pentru produsele locale (alimentare sitraditionale) constituie urmare impediment in dezvoltarea economiilor locale,nu permite crearea unor locuri de munca in satele din zona rurala si duce la

o disparitie treptata a activitatilor traditionale;

• In timpul realizarii studiului, multi dintre cei interogati s-au declarat

interesati in realizarea / comercializarea de produse traditionale locale.Unele dintre proiectele cele mai invocate in sinteza preentata se refera la:statii de colectare si prelucrare a laptelui, uscarea / prelucrarea fructelor,prelucrarea fructelor de padure, prelucrarea produselor anumaliere, produsetraditionale locale (ceramica de Minzalesti, prelucrarea lemnului – traditiatraforajului la case);

• Turismul rural este corelat cu dezvoltarea acestor activitati si cele doua sepot sustine reciproc.

Publicul ţintă

• Producatorii locali, cei ce desfasoara activitati in turism, tur-operatori,unitatile locale de prelucrare a produselor.

Partenerii

• Consiliul Judetean, Consiliile locale / primriile comunelor Beceni, Berca,

Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti,Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, DirectiaCultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, DirectiaAgricola, Camera de Industrie si Comert, producatori locali.

Obiectivele

Initierea unei politici de identificare si promovare a produselor locale in corelatie cupatrimoniul cultural local;Promovarea, in reteaua turistica, in restauratie, in campaniile turistice a bucatariei

locale si a produselor traditionale;Crearea unei retele de promovare si vinzare a produselor traditionale;Realizarea unui cadru de cooperare intre producatori, consumatorii locali, turisti,tur-operatori.



Activitatile

• Studiul potentialului zonei si a tipurilor de produse. Realizarea unui inventaral produselor, producatorilor, conditiilor de productie;

• Elaborarea unei metodologii de realizare, comercializare, inregistrare aproduselor locale, in concordanta cu normele europene;

•

Realizarea unui catalog al produselor locale;• Organizarea de cursuri de formare pentru producatori;

• Crearea unei Asociatii a producatorilor traditionali – pentru validarea

produselor si pastrarea calitatii;

• Crearea unei retele locale de producatori, distribuitori, consumatori;

• Asigurarea asistentei tehnice pentru marketingul produselor;

• Realizarea unei campanii de promovare la nivel regional (zona litoralului) sinational.

• Organizarea de standuri speciale la tirgurile traditionale din zona sauregionale.


• Este un proiect ce se leaga direct cu proiectele de dezvoltarea turismului si

cu cele de sustinere a unei agriculturi traditionale;

• Corelare cu proiectele de promovare la nivel regional si national.

• Corelarea cu activitatile de formare a resurselor umane, de dezvoltare acurriculei scolare (liceele din zona) a formarii Agentilor de dezvoltare, apromotorilor din turism;

Categorii de buget

•

Costuri de personal;





• Costuri legate de participarea la tirguri si expozitii;

• Costuri de formare;

• Micro-credite.




Titlul

Dezvoltarea de competente pentru turismul rural

Contextul

Strategia de dezvoltare prevazuta pentru zona, asa cum o arata opiniile locuitorilor,planurile de dezvoltare ale comunelor, concluziile diverselor studii se bazeza pedezvoltarea turismului rural (ecoturism, agroturism, geoturism). Chiar daca are unpotential foarte mare, zona nu are infrastructura necesara si nici personalul

calificat pentru a deveni un concurent serios pe piata regionala si europeana. Acesttip de activitati de turism necesita o foarte buna pregatire si crearea unei resurseumane calificate. Pe linga cunostintele profesionale sunt cerinte de igiena,securitate alimentra, scuritatea turistilor, pregatiri lingvistice, reguli de ospitalitatesi curatenie.

Publicul ţintă

Operatori in turism, ghizi, locuitorii celor 16 comune.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scola Buzau, liceeledin zona, Scolile generale;

• GAL-ul Plaiurile Salnicului; • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara.

Obiectivele

• Definirea unor elemente de specificitatea turistica

•

Formarea personalului implicat / viitor pentru a sti sa primeasca turistii,dezvoltarea unor deprinderi de primire si comportament cu turistii;

• Dezvoltarea unei retele de tur-operatori in zona si dezvoltarea unui programde promovare;

• Definirea standardelor de turism pentru zona / modul de certificare / gasireaunor elemente specifice de plus-valoare;

• Fidelizarea clientilor.

Activitatile

Elaborarea unei strategii de turism, formare, promovare

Informarea tuturor celor interesati in dezvoltare unor activitati de turism;Corelarea cu alte proiecte (formare resurse, promovare turistica, infrastructura,artizanat);Identificarea nevoilor celor implicati in activitatile de turism;



Elaborarea unor programe de formare profesionala;Crearea unei Asociatii socio-profesionale;Dezvoltarea unor materiale de promovare: ghiduri, pliante, cataloage, carti debucate, seturi de filem, pagini web specializate, retea de ghizi;Devoltarea unor produse de formare: cursuri, adaptarea curriculei scolare;Valorificarea bunelor practici din alte regiuni;Crearea unei asociatii a ghizilor, statut / formare /Organizarea de schimburi cu alte regiuni.Crearea unui centru de formare si promovare;Crearea unei structuri de corelare a activitatilor turistice.


Corelarea cu activitatile de formare / promovare / infrastructura de turism.

Categorii de buget





• Costuri administrative.




Titlul

Realizarea elementelor de identitate turistica

Contextul

• Dezvoltarea turismului, promovarea la nivel regional / national /international necesita crearea unor elemente de identitate: logo, mascota,brand, imagini asociate.

•

Realizarea unor elemente de infrastructura suport: trei puncte de informarein zonele de intrare / deschidere spre geoparc (Berca, Pirscov, Valea Salciei)si a doua Centre de vizitare pentru atragerea turistilor spe punctele degreutate ale geoparcului: Colti (pentru zona Colti Bozioru, eventual Braesti)si Lopatari (pentru zona centrala a geoparcului). Zona Vulcanilor noroiosipoate fi parte dintr-un lant de puncte de cazare + informare, alturi de zonaMeledic si eventual Beceni (Arbanasi) sau Bozioru (Fisici).

Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel

judetean.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolilegenerale;

• GAL-ul Plaiurile Salnicului; • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara;

• Parteneri privati intersati in dezvoltarea unor afaceri in turism / proprietarii

unor structuri deja existente (Berca, Fisici, Arbanasi, Minzalesti).

Obiectivele

• Realizarea unei retele de informatii si un plan de semnalizare atractiv;

• Realizarea elementelor de identitate ;

• Realizarea unui plan de promovare a elementelor de identitate;

• Elaborarea unei harti a teritoriului;

• Formarea lucratorilor din fiecare pensiune pentru utilizarea elementelor de

identitate;

• Stabilirea unui sistem de certificare si acordare a dreptului de utilizare a

elementelor de identitate;• Realizarea unei infrastructuri suport pentru informare si prezentare turistica



Activitatile

• Analiza signalecticii (panouri, semne indicatoare, etc.) utilizate in prezent;

• Crearea suportului GIS si pozitionarea obiectivelor (GPS);

• Crearea elementelor de identitate. Concurs public / licitatie / oferte de idei;

•

Realizarea hartii oficiale a teritoriului;• Organizarea unor cursuri de formare pentru ghizi, proprietari de pensiuni,

promotori locali;

• Realizarea si amplasarea panourilor de intrare, panourilor de sit, panourilorde comuna (panouri informative), elementelor indicatoare;

• Realizarea a trei puncte de informare: Berca, Valea Salciei, Beceni;

• Realizarea a doua centre de vizitare: Colti si Minzalesti.


•

Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre;• Dezvoltarea infrastructurii de turism;

• Promovarea produselor locale.

Categorii de buget

• Costuri de expertiza;





•

Costuri administrative;• Realizarea si amplasarea panourilor de informare;

• Costuri pentru proiectare.




Titlul

O comunitate activa – un mediu curat. Gestiunea durabila a teritoriului

Contextul

• Proiectul este strins legat de derularea activitatilor de revigorare turistica si educatie

comunitara. Se desfasoara in cele 16 localitati (143 de sate cu o populatie totala de

peste 40 000 locuitori).

• Strategia de dezvoltare durabila bazata pe utilizarea si pastrarea unui mediu curat si

intr-un cadru natural traditional este incompatibila cu abundenta de deseuri menajere

sau de industrie mica, lipsa unui plan local de gestiune, inexistenta unor actiuni de

constientizare si implicare civica privind deseurile.

Consideram proiectul propus un element de baza in arhitectura generala de dezvoltare

a zonei geoparcului.

• De asemenea este vizata si gestiunea deseurilor forestiere si lansarea unui program de

alternativ de resurse energetice.

Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel judetean, elevii din scolile zonei., proprietarii gaterelor, ocoalele silvice.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolilegenerale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale.

• GAL-ul Plaiurile Salnicului; •

Asociatia de Drzvoltare Intercomunitara.

Obiectivele

• Lansarea campaniei locale de informare si formare privind reglementarileinterne si internationale de management al deseurilor;

• Crearea unui mecanism de implicare a elevilor din scolile locale in activitatilede management al deseurilor;

• Identificarea elementelor planului comun de management integrat aldeseurilor pentru cele 16 localitati din geoparc ;

• Realizarea unui plan de prevenire / reducere a cantitatiii si tipurilor de

deseuri ;• Analiza sursei si traseului deseurilor din prelucrarea lemnului ;



Activitatile

• Constituirea unor puncte de informare in scolile din comune si in primarii;

• Selectarea si formarea a 40 de formatori (profesori) in cadrul unui modul «O

comunitate curata – un mediu curat ». Modulul va avea doua cursuri de cite 4 ore

fiecare ;• Realizarea unui Pachet informativ (20 pagini) despre deseuri, impactul lor, exemple

de colectare (reciclare), reglementari romanesti si europene, programe locale,

judetene, nationale de gestiune a deseurilor. Pachetul va fi prezentat la toate clasele,

timp de 2 – 4 ore ;

• Lansarea proiectului « Harta deseurilor » in fiecare comuna;

• Discutarea in Consiliile locale a elementelor de baza ale unui Plan intercomunal si

local de gestiune a deseurilor ;

• Realizarea unei harti a eco-consumului ;

• Organizarea colectarii si tratarii deseurilor menajere ;

• Identificarea si organizarea unor metode alternative de tratament adeseurilor .


• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazare;

• Dezvoltarea infrastructurii de turism;

• Promovarea produselor locale.

Categorii de buget






• Realizarea si amplasarea panourilor.




Titlul

Intarirea identitatii locale

Contextul

• Dezvoltarea în zona geoparcului (Tinutul Buzaului) a unei comunităţi localecapabile să-şi descopere, să-şi cunoască şi să-şi pună în valoare moştenireaculturală şi să devină gestionar şi promotor de cultură .

• Un parteneriat local, judetean si national, format din specialisti in diversedomenii, va sprijini activ eforturile comunităţii locale de constientizare,

păstrare şi a unui patrimoniu cultural şi natural excepţional, învăţând-osă-şi redescopere, să-şi gestioneze şi să-şi promoveze pe termen lungacest patrimoniu.

• Identificarea si evidentierea elementelor de specificitate ale patrimoniuluinatural si cultural local reprezinta cheia intregii strategii de dezvoltare socio-economica a zonei. Activitatile private, IMM-urile, promovarea, realizareaparteneriatelor, a planului general de urbanism, identificarea zonelor deconservare speciala si sustinerea acelor activitati prietenoase pentru natura,toate depind de acest element : elementele specifice ale mostenirii culturale.

Publicul ţintă

• Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiilelocale, turistii, locuitorii zonei comunitatea locală, mass-media, publiculinteresat de tradiţii, patrimoniu şi turism, potenţiali investitori în zonă,vizitatorii din Reţeaua Europeană a Geoparcurilor

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolilegenerale; APM Buzau, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu CulturalNational, firme private, universitati, muzee judetene si nationale;

• ONG locale, firme private, tur-operatori

Obiectivele

• Crearea unei infrastructuri capabile să stimuleze descoperirea şi punerea învaloare a moştenirii culturale locale. Infrastructura va cuprinde un punctcultural de reprezentare, un traseu cultural, un grup de ghizi şi persoane -resursă, meşterii locali ce păstrează tradiţia şi doresc să o transmită

generaţiilor viitoare, şi un grup de iniţiativă local.

• Transpunerea memoriei culturale locale în cuvinte şi imagini

• Organizarea unor evenimente interactive : expozitii, festivaluri



Activitatile

• Crearea unor grupuri de lucru, asociatii, voluntari si organizarea unorsesiuni de pregătire;

• Realizarea unei hărţii cultural-turistice (harta de identitate teritoriala pentru

zona;• Amenajarea unor puncte culturale / amenajarea unor spatii speciale in

centrele de vizitare;

• Alcătuirea unei baze de date şi imagini esenţiale despre cultura locală (istorie, tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri) ;

• Introducerea în Curriculum la Decizia Şcolii a unor cursuri (Tradi ţ ii locale) sau module, realizarea de portofolii educationale.

• Realizarea şi editarea unor publicaţii : Memoria culturală locală (va cuprinde

cărţi, broşuri, albume, filme şi produse multimedia). Realizarea materialelorva fi in corelare cu strategia de promovare, cu elementele de identitateidentificate, produsele ecoturistice dezvoltate.


• Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de

planificare a tuturor activitatilor economice viitoare;

• Corelarea cu proiectele de antreprenoriat;

• Corelarea cu proiectele de promovare turistica;

• Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii;

• Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget







• Costuri amenajare spatii expozitionale;





Titlul

Conservarea biodiversitatii şi a geodiversitatii in Tinutul Buzaului

Contextul

• Proiectul reprezinta baza tuturor constructiilor ulterioare din geoparc. Prinele se statueaza principiile de conservare a patrimoniului, modalitatile deimplementare si armonizare cu planurile locale de dezvoltare.

• Rezultatele vor fi folosite ca baza pentru stabilirea zonelor stricte de protectie

(siturile naturale si culturale ce vor constitui reteaua interna de situriprotejate) delimitarea lor, stabilirea conditiilor de proprietate, delimitareazonelor tampon, realizarea mterialelor stiintifice, educationale si depromovare pentru geoparc. Rezultatele vor fi utilizate in realizareaRegulamentul de functionare a geoparcului si in definitivarea Planului demanagement dupa constituirea structurilor de administrare;

• Reprezinta o oportunitate de identificare a tipurilor de habitate:caracteristici, delimitare, metodologie, realizarea unei liste de specii sidefinitivarea documentatiei pentru situl Natura 2000 propus (fise siidentificare elementelor generale de management conform art. 6 din DirectivaHabitate, identificarea proprietarilor terenurilor, limitele, compensatiile,masurile de refacere necesare), identificarea unor tipuri de peisaje ce pot fipropuse ca zone interne in geoparc.

Publicul ţintă

• APM Buzau, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Comunele sioperatorii turistici, localnicii, turistii, Consiliul Judetean.

Partenerii

•

CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, APM Buzau, Directia Silvica,Ocoalele silvice locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile din zona.

Obiectivele

• Elaborarea unui ghid metodologic pentru identificarea si evaluareabiodiversitatii si a geodiversitatii in geoparc. Stabilirea relatiilor geodiversitate

– biodiversitate (inovare in conservarea naturii);

• Stabilirea unor metodologii de evaluare rapida a biodiversitatii – Manual si

ghid de teren;• Proiectarea unei bze de date şi sistem de monitoring pentru geodiversitate şi

biodiversitate;



• Corelarea cu planurile de dezvoltare locală din cele 16 localităţi si cuplanurile judetene si regionale;

• Structurarea Planului de Management pentru geoparc si pentru situl Natura200 propus (zona Bisoca – Minzalesti);

• Identificarea celei mai bune formule de administrare;

• Identificarea mecanismelor de finantare pentru geoparc.

Activitatile

• Elaborarea structurii generale a planului de lucru sii identificarea surselorfinanciare;

• Realizarea unor transecte (studii pe aliniamente) si lucrari de cartarepropriu-zisa pentru identificarea habitatelor, delimitarea lor, intocmireafiselor tip;

• Identificarea in teren a elementelor de interes si stabilirea elementelor de

management;

• Organizarea a trei dezbateri publice;

•

Elaborarea unui Manual de bune practici in evaluarea rapida abiodiversitatii. Se bazeaza pe realizarea unor fise tip, usor accesibile unorvoluntari din rindul locuitorilor / elevi din scolile generale sau liceu /membrii in ONG de mediu, pentru identificarea speciilor de interes,estimarea populatiilor, arealul de raspindire a anumitor specii;

• Cursuri de formare, 2 workshopuri;

• Organizarea unei conferinţe de prezentare;

• Elaborare de materiale educationale pentru curricula scolara;

• Definirea modului de administrare;

• Realizarea unor modele de finantare.


• Managementul ariilor protejate;

• Realizarea Planurilor de Urbanism;

• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre;


• Identificarea produselor locale traditionale.

Categorii de buget

•

Costuri de personal;• Costuri de transport si subzistenta;




• Realizarea si amplasarea panourilor.




Titlul

Şanse egale la oportunitati egaleDezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local / Sprijinirea IMM-urilor din sectorul turistic local

Contextul

• Studiul activitatilor economice din zona au aratat o dezvoltare foarte slaba aactivitatilor turistice. Exista doar 6 pensiuni, nici un artizan local, doua

restaurante care ofera produse ce provin partial din zona dar fara o bucatarietraditionala, citiva ghizi locali nedeclarati.

• Reprezentantii administratiilor locale si locuitorii si-au manifestat interesulpentru dezvoltarea unor idei de afaceri, multe dintre ele legate de tursim sipractici traditionale locale. In acelasi timp a fost evidentiata lipsa deinformare / formare si lipsa unui suport din partea unor institutii

specializate. Dincolo de atitudinea uneori paternalista a locuitorilor, esteevidenta nevoia unor exemple directe si practice, corelata cu realizarea unorgrupuri locale de initiativa, cum ar fi asociatii ale femeilor, asociatia ghizior,asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali.

• Inventarierea, producerea si promovarea produselor locale nu se poaterealiza fara existenta unor initiative locale concrete. Dezvoltarea spirituluiantreprenorial este baza dezvoltarii socio-economice a geoparcului sisuccesul promovarii turistice, fiind strins legata de sustinerea sectorului celmai important de activitate din zona: agricultura. Derularea cu succes aproiectului poate genera locuri de munca intr-un timp relativ scurt si unefect multiplicator benefic.

• Veniturile realizate din turism si activitatile conexe sunt sub 10% intr-o

regiune ce mizeaza mai ales pe dezvoltarea acestui sector.

Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul,agricultura la nivel judetean, Camera de Comert, ONG locale.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,

Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolilegenerale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale.

• GAL-ul Plaiurile Salnicului;



• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara;

• Alte ONG-uri.

Obiectivele

• Efectuarea unei analize cantitative si calitative a ofertei locale;

• Stimularea sistemelor de asociere (Asociatii ale femeilor, asociatia ghizior,asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali).

• Derularea unor proiecte pilot pentru: Bucataria traditionala (Asociatiafemeilor), Ceramica (atelier local si puncte de desfacere, marketing), tur-operator local (constituire, produse ecoturistice locale, integrarea in AsociatiaRoamana de Ecoturism).

Activitatile

• Inventarul ofertei turistice locale;

• Realizarea unui studiu de piata pentru produsele identificate;

• Realizarea unui Catalog al produselor identificte;

• Dezvoltarea unei strategii de promovare a produselor selectate;

• Sprijinire celor ce doresc sa se implice in dezvoltarea produselor (persoaneprivate, asociatii, tur-operatori);

• Asigurarea unei asistente tehnice privind: legislatia, regelementarile, bunelepractici;

• Organizarea unor schimburi de experienta in alte zone ale tarii;

• Crearea unui cadru de acordare de microcredite;

•

Crearea unui sistem de marketing colectiv;• Organizarea unui Tirg al produselor locale.


• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre;


• Promovarea produselor locale

Categorii de buget







• Microcredite.




Titlul

Crearea unei structuri educationale si de formare profesionala – suportpentru dezvoltarea socio-economica

Contextul

Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita atit formarea unui personalclificat pentru diferitele activitati specifice de turism, promovare, educatie cit siconstruirea unei atitudini de incredere in potentialul si initiativa locala si o etica

specifica principiilor dezvoltarii durabile;

Publicul ţintă

Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, elevii,administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,

Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, DirectiaCultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, scolile generalesi liceele, firme private, universitati, muzee judetene, nationale;

• GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri

Obiectivele

• Inovare in educatia pentru dezvoltare locala durabila;

• Adaptarea programelor scolare la strategia de dezvoltare locala;

• Crearea unui cadru de cooperare educationala;

• Organizarea de cursuri de sesiuni de formare;

•

Crearea conditiilor pentru a crea in zona un spatiu de cercetare si educatienationala si internationala in domeniile: diversitate naturala, hazarde(alunecari de teren, inundati, miscari seismice), dezvoltare durabila, eco-turism;

• Crearea unei structuri suport pentru formare si reconversie profesionala.

Activitatile

• Dezvoltarea unei Retele de Educatie intre scolile din zona, InspectoratulScolar Buzau, universitati, muzee judetene, nationale;

• Organizarea unor scoli de vara;

•

Realizarea unui pachet de cursuri pentru Curricula la Decizia Scolii, la nivelde gimnaziu “Educatie pentru dezvoltare durabila”, ce cuprinde trei cursurisuccesive: Despre Natura (clasa a-VI-a, Traditii (cls a-VII-a) si Dezvolatre



locala (clasa a VIII-a) si a materialelor suport (baza de date, imagini, ghidurimetodologice);

• Realizarea unor suprturi de curs pentru formarea profesorilor si organizareacursurilor de formare;

• Conferinta nationala dedicata educatiei pentru natura si dezvoltare locala

• Organizarea activitatilor de formare profesionala ale unui centru zonal /

regional;• Crearea unui parteneriat de formare cu administratiile locale si Camera de

Comert;

• Organizarea sesiunilor de formare in domeniile:o finatarea prin programele structurale;

o administratie publica;

o fermieri;

o servicii turistice;

• Identificarea domeniilor de reconversie profesionala;

• Organizarea cursurilor de reconversie rofesionala.


• PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatiloreconomice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;

• Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGUR;

• Corelarea cu Strategia de dezvolatre a Judetului Buzau.

Categorii de buget



•

Costuri de transport si subzistenta;




• Costuri amenajare spatii educationale;





Titlul

Plan zonal de acces si mobilitate in geoparc

Contextul

• Majoritatea vizitatorilor care vin in geoparc vin cu masina (peste 80%) si inmai mica masura cu trenul, prin garile Buzau, Berca sau Patirlagele. Caleade acces rutier este pe DN 10 din directiile Bucuresti – Buzau – Brasov sauRimnicu Sarat, urmant apoi intrarile in lungul vailor Slanic, Balaneasa,Baligoasa.

•

Punctele majore de intrare sunt la Berca, Pirscov, Valea Salciei, Colti, Beceni.

• Pentru cei ce nu au masini personale sau nu vin in grupuri organizate,accesul depinde de orarul curselor locale si de usurinta ccesului la informatiiasupra orarului si punctelor de statie.

Publicul ţintă

• Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiilelocale, turistii, locuitorii zonei

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru,Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa,Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, firme private, tur-operatori

• GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri

Obiectivele

• Facilitarea accesului in zona;

• Realizarea unui sistem de corelare intre activitatile de turism si transportul

local;• Dezvoltarea unor servicii specifice de transport;

• Semnalizarea punctelor de acces;

• Realizarea unui sistem de informare asupra cailor de acces, puncte deintrare, puncte de informare.

Activitatile

• Analiza ofertei actuale;

• Realizarea unui cadru de cooperare cu transportatorii locali pentruadaptarea orului, traseelor, curse suplimentare in sezon, promovare rutelor,

personalizarea rutelor;• Identificarea unor surse alterntive de transport: carute, biciclete, sanii

(iarna), cai;

• Derularea unui proiect pilot de transport alternativ;



• Stabilirea unei politici de preturi pentru transportul alternativ

• Promovare traseelor si a punctelor de interes din geoparc in autogari sistatiile de tren;

• Editarea unor pliante de informare supra rutelor, orarelor, formelor detransport, pretului.


• Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal deplanificare a tuturor activitatilor economice viitoare;

• Corelarea cu proiectele de antreprenoriat;

• Corelarea cu proiectele de promovare;

• Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii;

• Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

•

Costuri de personal;• Costuri de consultanta;





• Costuri amenajare spatii educationale;






FIŞELE COMUNELOR

DIN GEOPARC





1. DATE GENERALE

Nume comuna ‐ BECENI

Sate componente: Dogari, Gura Dimienii, Beceni, Mărgăriți, Arbănaşi,

Floreşti, Valea Părului, Cărpiniştea Sat, Izvoru Dulce

Populatie 4982

Suprafata 7665,29 ha Altitudine 220 – 536 (Vf Balaur)

Localizare fata de Buzau: 30 km

2. TURISM (POTENTIAL)

Acces si cai de comunicatie

Cazare

Pensiunea Floru

Specific local

‐

Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri)

‐ In 20 iulie – târgul de „Sfintul.Ilie”

‐Tirg local in fiecare duminica (tirgul ce merge pe toata zona, in fiecare zi in alta localitate).

Monumente arheologice, istorice si culturale

Biserica veche Beceni 1843

Crucea de holera 1831

Natura

Clima este temperata, cu temperaturi medii anuale intre 8 si 10 grade. Principalul curs de apa este

Slanicul. Dintre afluentii sai, unii avind doar debite temporare, se pot enumera: Balaurul, Putului,

Hotarul, Floresti, Momoroaia si Izvorul Dulce.

Resurse locale

Terenuri agricole, vii, pasuni, livezi, finete, petrol

Hazarde

Alunecari de teren, inundatii

Istoric

Numele comunei deriva de la Becea, refugiat in padurile din zona in timpul unei invazii tatare.

Ulterior familia zideste biserica (1589?) si intemeiaza o asezare de mosneni cu multi urmasi preoti

(ceata preotilor).

Un hrisov al lui Matei Basarb confirma mosiile familei.

In zona au fost gasite urme arheologice datate ca apartinind culturilor Gumelnita si Boean.

Fost centru de raion, Beceniul continua sa fie un centru important in lungul vaii Slanicului.

Aici se intilnesc cele mai vechi instalatii de petrol din judet (1905).

Biserica Veche din sec. XVII, biserica noua din 1843 zidita de Grigore Perieteanu .

Crucea din 1831, amintind de holera din acel timp.

In anul 1845 Beceni era resedinta plaiului Slanic si avea in componenta 4 sate.

Puncte de interes

Vulcani noroioşi Arbănaşi – Aliniamentul cu vulcani noroiosi continua pina in zona Arbanasi.

De asemenea se poate face trecerea către Berca – Scorțoasa, f ără a mai coborî până pe valea Buzăului.

Tabara Arbanasi este aşezată pe Valea Slănicului (afluent al râului Buzău), la o altitudine de 670 m, în

mijlocul unor păduri de foioase şi conifere. Ea se află pe raza comunei Beceni, la 40 km de municipiul Buzău,

pe şoseaua Buzău ‐ Lopătari

DJ DC Autobuze

DJ 203K DC 97, DC 107, DC 191 DA



Trasee turistice propuse

Ruta vulcanilor noroiosi

Valea Slanicului

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)

Reşedința de comună pare un mic orăşel. Are două blocuri în centru, la şosea. Este piață mare în fiecare duminică. Târgul începe aici de dimineață şi se desf ăşoară între orele 6‐9, de la 10 încolo se mută la

Lopătari.

Unitatile de invatamint

Total Gradinite Scoli primare si gimnaziale Licee

19 9 9 1

Elevi inscrisi 2005/2006

Total elevi Gradinite Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici

674 170 435 239 0

Cadre didactice 2005 / 2006

Total Gradinite Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici 71 10 42 19 0

Baza materiala

Sali de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere

40 2 2

Conditii de locuire (Infrastructura)

Comunicatii

Internet Telefonie fixa Pagina web

DA DA DA Cultural

Asociatii locale ‐

Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)

Activitati economice locale:

Exploatarea petrolului, Cooperativă de credit, Comerț, Servicii (magazine mici), Agenție CEC, pompa

de benzina, farmacie, centru APIA, un mic atelier de croitorie, Fabrica Chimica, Brutăria, gater, uscător de fructe, filatură (croitorie mică), punct de lucru pentru

fabricarea de termopane.

Agricultura

Total Neagricola Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Pasuni Finete

7665,29 2398,29 5267 1720 369 168 2005 1005

Agricultura este sectorul economic care detine ponderea in economia locala.

Principalele domenii de activitate: cresterea animalelor si pomicutura, alaturi de care incearca sa se dezvolte

plantatiile de vita de vie.

Industrie:

Domeniul industrial reprezinta 10% din veniturile locale. Sunt activitati de croitorie (investitie straina), carmangerie, morarit, panificatie.

Nr case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi

2088 Partial ‐ ‐ DA/Partial DA DA/Partial

Cluburi Camin cultural Terenuri sport

DA DA DA



Intreprinderi locale

Intreprinderi Total salariati Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate

83 234 24 67 0 60 29

Oportunitati oferite investitorilor:

Conditii pentru dezvoltarea micii industrii: confectii, prelucrarea produselor alimentare, pregtirea

fructelor) si atursimului.

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA

PROBLEME LOCALE

Apa curentă în comună.

Apa (Slănicul) sapă în drumul Județean. I‐au f ăcut întărituri.

Deşeuri aruncate în râu, nu se colectează organizat gunoiul de pe sate.

Tinerii pleaca la licee in Buzau, pe şantiere în Bucureşti sau in strainatate

Proiecte locale (derulate si propuse)

Proiectele derulate prin liceu sunt de două categorii: Comenius, de dezvoltare şcolară, şi lingvistice, bilaterale.

In liceu s‐au organizat cursuri de formare pentru profesori: Informatică, metode active de predare;

Proiecte derulate, in curs de derulare sau propuse pentru viitor de catre Primarie: Schema de

investitii pentru proiecte mici de gestionare deseuri –PHARE 2004;

Retea de alimentare cu apa; Reabilitare drumuri

Idei de dezvoltare

Uscatorie de fructe la nivel mai mare (o tradiție pe vale, a existat şi la Vintilă Vodă)

Un targ cu specific (produse autohtone), o data pe an, cu ocazia unei sarbatori religioase.

Sporturi de agrement pe raurile de apa sarata, Ciclism pe poteci de deal, Deltaplanorism

IMAGINI

Fântân ă traditionala Complexul de Servicii Comunitare

Biodiversitate Zona central ă





1. DATE GENERALE

Nume comuna‐ BERCA

Sate componente: Berca, Valea Nucului, Plescoi, Pleşeşti, Pâclele, Joseni, Sătuc, Răteşti, Mânăstirea Răteşti, Viforâta, Titirligu, Băceni, Cojanu Populatie 9921 locuitori

Suprafata 7328 ha Altitudine 200 – 800 m

Cod postal 127035




Cazare

Specific local


Festivalul folcloric de la Ratesti “Pe Plaiul Şoimului” (29 iunie)


"La mănăstire” BERCA; Epoca bronzului, mil. III ‐ II

"La mănăstire” BERCA Epoca bronzului, mil. III ‐ II

Fosta mănăstire Berca BERCA sec. XVII ‐ XIX

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, fondata la Piclele

BERCA 1694

Ruine case egumeneşti BERCA; sec. XVII ‐ XIX

Chilii (ruine) BERCA sec. XVII ‐ XIX

Turn clopotniță BERCA; sec. XVII ‐ XIX

Zid de incintă BERCA sec. XVII ‐ XIX

Colecția muzeală RĂTEŞTI sec. XVII ‐ XIX

Despre locuri

Despre mănăstire şi despre plaiul Şoimului au scris Nicolae Iorga şi Vasile Voiculescu. „Deşi are şaizeci de maici, deşi în cercul căsuț elor – chilii str ăluceşte frumoasa biserică nouă , care a împlinit

abia cincizeci de ani, pare că te găseşti mai curând într ‐o staț ie de aer. Oaspeț ii se v ăd mai mult decât maicile,

şi unele dintre locuinț ele acestora sunt mai mult ni şte vile în stil nou. E departe vremea când, la 1784, întâiu,

Mihai Vod ă Şuț u hot ăra că săracele călugări ț e strânse la Răteşti în jurul schitului de lemn să aibă un număr

de şase scutelnici, scutirea de dejmărit şi vinăriciu, precum şi 78 de lei, dintre care 45 pentru 15 bucăț i aba

neagr ă de îmbr ăcăminte maicilor, iar alte 9 pentru 12 perechi papuci cu meşi”.

(Nicolae Iorga, România. Cum era la 1918, vol. I, România, „Muntenia”, pp. 395‐398, citat de preot Gabriel

Cocora, în „Mănăstirea Răteşti” , Ed. Episcopiei Buzăului, 1988, p. 64)

DN DJ DC Feroviar Autobuze

DN 10 DJ 102F, DJ 203L DC 95, DC 108, DC 194, DC 195 DA DA

Informatii Pensiuni / Hoteluri Cabane Camping

http://berca.uv.ro/pensiuni.html Casa Matei / Berca ‐ ‐

Pensiunea Speranta / Plescoi

Gastronomie Produse locale Mesteri locali Muzee / Case traditionale

Cirnatii de Plescoi ‐ ‐ ‐



Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate

Satele componente ale comunei se intind pe malul sting al Buzaului, cu exceptia satului Satuc, aflat pe malul drept, in lungul DN 10 (Buzau – Brasov) si acopera Dealurile Botanului, din Subcarpatii

Buzaului. Riurile care traverseaza comuna sunt afluenti ai Buzaului si au un caracater pulsatoriu. Cele mai

importante sunt vaile Saratel, Piclele, Tircovului, Lupului, Muraturii.

Relieful de tip structural si erozional este format, in principal, pe anticlinalul Berca – Beciuri – Arbanasi. Rocile care il compun sunt de virsta Meotian, Pontian, Dacian si Romanian. Anticlinalul are scufundari periclinale (v Buzaului si v Slanicului) cu falii longitudinale si transversale si o ridicare a flancului estic. Structura a permis acumularea unor importante zacaminte de hidrocarburi exploatate de mai bine de 100 de ani si aparitia unui fenomen geologic deosebit: vulcanii noroiosi. Prezenti in zonele de intersectie ale unor fracturi, sunt aliniati in lungul falilor majore din zona. Materialul antrenat la suprafata consta in fragmente de gresie, argila, gips, apa, gaze si urme de petrol. Vulcanii sunt grupati in zona Piclele Mari si Piclele Mici, ocupind impreuna pste 5 ha. Analizele cimice ale apelor din noroiul vulcanilor arata ca acestea provin din precipitatii si nu din apele de zacamint. In anumite zone, mai ales in locul numit “Fierbatori” sunt frecvente crustele de sare. Forma conurilor, inaltimea si extinderea lor pe versanti depinde de viscozitatea noroiului si de forma terenului.

Miscarile seismice pot creste activitatea vulcanilor, lucru demonstrat si la cutremurul din 1977. Zona vulcanilor este caracterizata si de prezenta speciei endemice Nitraria schoberi (gardurarita).

Zona reprezinta extremitatea vestica a arealului ei natural Asiatic (in principal). Este o planta arbustiva, adaptata conditiilor vitrege de oferite de solul mineralizat si impregnat cu hidrocarburi.

Resurse locale

Zacamintele de petrol si gaze si experienta in extragerea lui Depozitele de argila exploatabile din Dealul Liliac Depozitele de balast de la Berca si Satuc Depozite de carbuni fara importanta industriala Izvoare de apa minerala la Perca si Piclele (iodata si sodica).

Istoric

Cea mai veche atestare documentara dintre localitatile comunei Berca este cea a satului Ratesti. Acest sat este amintit intr‐un document emis la 1 august 1437 de catre Vlad Dracul. Economia comunei Berca a avut un mare potential. Aici a functionat o mare soietate de extractie a petrolului si gazelor naturale. Agricultura – prin activitatile pomicole, legumicultura si crestera animalelor – a asigurat si ea o parte a veniturilor comunei, la Berca au functionat si o fabrica de sticla si una de materiale de constructii – caramida, tigla. Peisajul economic a fost completat de functionarea unor distilarii si a unor centre de prelucrare a carnii.

Puncte de interes

Manastirea de la Ratesti (inclusiv “icoana facatoare de minuni” si Muzeul Manastirii ce adaposteste

colectia de arta veche bisericeasca). Vulcanii noroiosi (Paclele Mari) ‐ Rezervatia se intinde pe 26 de ha intre Scortoasa si Berca. A fost inclusa in Lista Nationala propusa pentru Siturile Natura 2000, alaturi de Valea Buzului.

Plaiul Soimului / Poiana Soimului. Cel mai inalt deal din zona Ratesti. Conacul boieresc de la Ratesti – al boierului Grigorescu, construit in 1930, azi in ruina. Mănăstirea Berca, Lacul de acumulare Berca, Crucea Dorobanțului

Branduri locale

Carnatii de Plescoi Vulcanii noroiosi


. Vulcanii noroiosi Manastirea Ratesti Berca – Scroteni – Canesti – Chiliile ‐ Minzalesti



3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) Unitatile de invatamint


14 8 4 2



1384 297 880 416 88 Cadre didactice 2005 / 2006

Total Gradinite Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici

116 16 55 40 5

Baza materiala

Sali de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere

48 1 0

Sanatate

Dispensare Doctori familie Asistente

4 9 10


Comunicatii


Da/p Da Da

Cultural


Biblioteca DA


Activitati economice locale:

Industria extractivă a petrolului şi a gazelor naturale, Industria materialelor de construcții , Industria sticlăriei, Comerț, Agricultura, Cresterea animalelor (pondere peste 60% in economia locala)

Agricultura

Este preponderent privata si se axeaza pe cultura porumbuluim griuluim florii sorelui, pomilor

fructiferi (pruni, nuci, ciresi, visini, vitei de vie).Agriculturiii ii revine un aport de 16% la economia locala Total Neagricola Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii si pepiniere viticole Pasuni Finete

7328 2715 4614 854 489 110 2907 254

Cresterea animalelor

Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, pasari, cabaline, albine


Intreprinderi Total salariati Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate

102 3551 16 2973 24 133 35

Oportunitati oferite investitorilor:

Energie electrică, Gaze naturale, Apă curentă, Parțial în satul Berca şi Pleşeşti – canalizare, Cale ferată, DN 10 Buzău – Braşov, DJ 203L Săpoca ‐ Pârscov , DJ 102F Sătuc‐Chilii

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA PUG 2004

Nr case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi

3642 Da/p Da/p Da/p ‐ Da 1 rampa

Cluburi Camin cultural Terenuri sport Altele

Clubul copiilor DA DA Parc (in amenajare)



PROBLEME LOCALE Lipsa locurilor de munca si a scolilor. Fabrica de materiale de constructii inca functioneaza In satul Cojani nu exista apa potabila curenta, gaze si nici scoala. In Viforata si Baceni si Valea Nucului nu exista apa curenta si gaze. In Paclele au apa si gaze, dar drumul este prost “a plouat si a plecat cu sonde cu tot”.


Extinderea rețelei de apă şi canalizare Modernizare stației de epurare existente Depozite ecologice de gunoi, Execuția a două stații de epurare a apelor Spatiu pentru tirguri Repararea drumurilor de acces catre satele componente Zona de recreere in Berca, Facilitati pentru agroturism Muzeu / Teatru

IMAGINI

Vulcanii Noroiosi Vulcanii Noroiosi

Manastirea Ratesti Casa de cultura

Manastirea Ratesti Zona centrala



i



i

1. DATE GENERALE

Nume comuna‐ BISOCA

Sate componente: Baltagari, Bisoca, Lacurile, Lopatareasa, Plesi, Recea, Sarile, Sindrila Populatie 2968

Suprafata 7268 Ha

Altitudine 800 m




Cazare

Specific local


Cânt şi joc pe plai străbun, în 2007 are loc a XVIII–a ediție între 2 şi 3 iunie. Spectacolele au loc într‐un amfiteatru natural din zona Lacurile.

Festivalul anual Pe plaiuri bisocene (în luna august sau septembrie) Bisocenii sînt recunoscuți pe Valea Slănicului pentru portul popular – „elevii din Beceni aveau

costume populare din Bisoca; apoi au început să facă şi ei” (Eugen Beceanu, Vintilă‐Vodă). Mai exista cî țiva țesători pricepuți în satele Pleşi şi Lopătăreasa.


Dealul Sării Mănăstirea “Poiana Mărului”

sat BĂLTĂGARI; BISOCA sec. XVIII

Biserica “Naşterea Maicii Domnului” sat BĂLTĂGARI; BISOCA, 1777

Biserica “Duminica tuturor sfinților” sat BĂLTĂGARI; BISOCA 1812

Povestiri locale

Obiceiul legat de pomenirea de 40 de zile/un an de a da de pomană unui nevoiaş o căsuță (tip

bucătărioară de vară) plină cu tot ce este nevoie – pat, aşternut, masă, veselă, lampă, oglindă, icoană, cuverturi. Căsuța poate fi chiar din lemn, caz în care se demontează după pomană şi se transportă cu căruța, sau este doar un schelet din lemn peste care se pun scoarțe, pături. În mod normal, persoana care o primeşte mănâncă în ea la pomană.

Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate

Comuna este situată la marginea județului Buzău, la granița cu Vrancea, având legături destul de strânse şi cu această zonă. De asemenea, aici este cumpăna de ape dintre bazinele râurilor Slănic şi Râmnic. Este o comună mult mai înaltă decât cele de pe Valea Slănicului, cu probleme specifice de transport şi cu case risipite pe dealuri. Sunt bine dezvoltate agricultura (mai ales creşterea animalelor şi cultivarea livezilor) şi exploatarea lemnului (deşi nu la nivelul Lopătariului, şi aici există deja mai multe ateliere de prelucrare lemn

– mici gatere). Zona este extrem de pitorească, dar izolată chiar şi față de comunele din vale. Sit Natura 2000 Declarat SCI prin Ordinul 776/2007, Teritoriile din sit aparțin comunelor Bisoca şi Mânzăleşti, Suprafata este de 1 160,6ha. Situat in bioregiunea continentală si o mică parte în zona alpină. Altitudine între 500 şi 900m. Habitat reprezentat de fânețe bogate în specii, pe sol moderat fertil de pe


‐ DJ 203K; DJ 204L DC 102 ‐ Da

Informatii Pensiuni / Hoteluri Cabane Camping

Internatul şcolii (cu 26 de locuri, ref ăcut recent

Campusul de copii Sf Mucenic Sava de la Buză / preotul Mihail Milea / Fundației Sf. Sava

Gastronomie Produse locale Mesteri locali Muzee

‐ ‐ ‐ ‐



i

dealurile Bisocei. Relief: versanți cu expoziție sudică şi sud‐ estică. Roci:sisturi cristaline şi gresii. Soluri fertile, moderate în humus, neutre până la slab accide.Pe culme se află peste 10ha de pădure de Pinus sylvestris, cu puțin mesteacăn şi molid, cu exemplare rare de pini de 20‐30m. Importanta este data si de fânețele montane şi turbăriile cu vegetație forestieră fac din această zonă un areal cu un patrimoniu natural deosebit.

Resurse locale

Zona acoperita de paduri de conifere si foioase, depozite de sare, la inceputul secolului XIX s‐a exploatat argint si aur pe valea Piriului Argintariei, rezerve de petrol. Istoric

Sapaturile arheologice au scos in evidente urme de locuire ce dateaza din paleolitic. Prima atestare documentara este din 1522 intr‐un hrisov de la Cancelaria lui Radu de la Afumati.

varianta de "Bis‐oca" (două ocale ) care este explicată din obligația pe care o aveau locuitorii prin anii 1775‐1800 față de împuterniciții domnilor fanarioți de a achita două (bis) ocale de lână pentru a avea libertatea de păşunare a vitelor

Varianta de "Bessi" dată pecenegilor (sec. IX ) în cronicile bizantine, prin analogie cu numele râului Peceneaga existent şi astăzi şi pe unde ar fi circulat desigur pecenegii, păstori şi crescători de vite. Primele două denumiri nu sunt susținute suficient din punct de vedere ştiințific şi de aceea se

optează mai mult pentru etimonul slav "Visockii" (înalt) prin trecerea lui "V" în "B" şi deci formarea numelui de "Bisokii" şi apoi "Bisoca" care a fost dat mai întâi celui mai inalt vârf, "Dealul Bisocii" ‐ 960 m, numit astăzi şi "Podul ăl mândru" şi apoi dat întregii aşezări .

In 1568 – 1569 este atestat documentar satul Recea. In secolul XVII se construieste Biserica Nasterea Domnului iar in secolul XVIII este construit schitul de la Poiana Marului.

Puncte de interes

Mănăstirea Poiana Mărului ridicată în perioada 1730‐1733 de către Constantin Vodă Mavrocordat (prima construcție a ars complet în 1771 şi a fost ref ăcută pe la 1780). Complexul mănăstiresc cuprinde trei biserici, dintre care cel puțin două din lemn.

Rezervația naturală Pădurea Lacurile (10 ha), cuprinde lacuri şi pădure de pin. Aici există şi mai multe lacuri, unele se află pe masiv de sare (lacul Sările), iar altele sunt în curs de colmatare. Zona

este deja în curs de dezvoltare (se construiesc vile, deocamdată nu pentru turism). Posibilitate de campare. Martori de eroziune in gresie – “Masa lui Bucur”, având forma unei mese. Legenda spune că Bucur,

cel ce ar fi intemeiat Bucurestiul, si care ar fi trăit în pădurile dimprejur se ascundea în mica grotă de sub masă


Plimbări către diferitele obiective naturle sau culturale (Poiana Marului, Gavanu, Lacurile) Trasee de legatura spre Minzlesti sau Lopatari

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) Unitatile de invatamint





Total Gradinite Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici

Sanatate


1

Comunicatii Internet Telefonie fixa Pagina web

Partial Da Da



i

Cultural


Biblioteca DA


Activitati economice locale

Agricultura este activitatea predominanta, urmata de comert si intr‐o mica masura de industrie. Agricultura

Total Neagricola Agricola Arabila Livezi Vii Pasuni Finete

7268 2768 4500 150 33 ‐ 2768 845


Predomina ovinele si bovinele Intreprinderi locale

Intreprinderi Total salariati Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate20 97 1 1 0 63 4

Oportunitati

Infiintarea de microferme, extinderea suprafetelor de plantatii, infiintarea de sectii de prelucrare a lemnului, brichetarea rumegusului, turism


Probleme locale starea drumurilor din comună alunecările de teren – vizibile la tot pasul de‐a lungul drumului transportul către şi dinspre alte localități iluminatul public – există doar în două sate din opt, Bisoca şi Pleşi alimentarea cu apă la şcoala din centrul de comună există şi clase de liceu pentru specializările croitorie şi tâmplărie, dar

este posibil să fie anulate din lipsă de elevi. migrația, preponderent în Italia.


proiectul Sapard de refacere a unor drumuri intracomunale proiectul de refacere al internatului şcolii, finanțat de o fundație olandeză proiectele Fundaț iei pentru Copii Sf. Sava din Buzău proiectele derulate prin şcoala: realizarea unui Centru de Documentare şi Informare în şcoală,

program de reabilitare a şcolii, program de finanțare pentru achiziționarea de calculatoare, program național de protecție socială, proiect pentru un local de gr ădini ță europeană

Idei de dezvoltare

Infiintarea de microferme; Extinderea suprafetelor de plantatii; Infiintarea de sectii de prelucrare a lemnului; Brichetarea rumegusului, turism


‐ Da ‐ ‐



i

IMAGINI

Pini Biodiversitate

Peisaj din zona Manastirea Poiana Marului

Case din zona In curtea taberei Fundatiei Sfintul Sava

Zona rezervatiei Zona rezervatiei





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ BOZIORU

Sate componente: Bozioru; Izvoarele; Buduile; Nucu; Fişici; Scăeni; Găvanele; Ulmet; Gresia; Văvălucile

Populație 1273 locuitori Suprafața 3678 ha Altitudine 600 – 800 m

Cod poştal 127075

Localizare fata de Buzău: 50 km

2. TURISM (POTENTIAL) Acces si cai de comunicație

Cazare

Specific local

Monumente arheologice, istorice si culturale Fosta mănăstire Găvanele GĂVANELE 1803 Schitul rupestru Fundătura NUCU sec. XVI ‐ XIX

Schitul rupestru "Agatonul Vechi" NUCU sec. XVI ‐ XIX Fundul Peşterii NUCU sec. XVI ‐ XIX

Văgăuna II / I NUCU sec. XVI ‐ XIX Piatra Îngăurită NUCU sec. XVI ‐ XIX

Peştera lui Dionisie NUCU sec. XVI ‐ XIX Piatra lui Iosif NUCU sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Piatra Şoimului I NUCU sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Agatonul Nou NUCU sec. XVI ‐ XIX

Schitul rupestru Piatra Şoimului II NUCU sec. XVI ‐ XIX Ansamblul schiturilor rupestre NUCU sec. XVI ‐ XIX Ans. bisericii "Naşterea Maicii Domnului” BOZIORU cca. 1700

Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului” BOZIORU cca. 1700, 1774 Casa Ion Rusu BOZIORU 1924 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi” BOZIORU 1784

Ruinele mănăstirii "Sf. Gheorghe” NUCU sec. XVII "Izv. Murătoarea, "Delul Tocitorilor", "Poduri" SCĂENI Arheologic sec. XVIII

"Izvorul Murătoarea” "Izvorul Murătoarea” SCĂENI Latène "Izvorul Murătoarea” SCĂENI mil. III ‐ II

"Dealul Tocitorilor” SCĂENI mil. I p. Chr.

"Dealul Tocitorilor” SCĂENI mil. III – II "Poduri/ Grădinile Mari” SCĂENI Ep.migrațiilor "Poduri/ Grădinile Mari” SCĂENI mil. III ‐ II

"La Silişte” SCĂENI mil. III ‐ II

La biserică şi cimitir BOZIORU medievalăLa biserică şi cimiti BOZIORU Aşezare mil. III ‐ II Situl arheologic de la Bozioru BOZIORU Hallstatt târziu


DJ 203 L DC 89, DC 78, DC 85 Nu DA

Informații Pensiuni / Hoteluri Cabane Camping

http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_bozioru.htm ‐ ‐ ‐

Gastronomie Produse locale Meşteri locali Muzee / Case tradiționale

‐ ‐ ‐



Povestiri locale Toponimie

numele comunei ar putea veni de la arbustul bozie (Sambucus ebulus) sau de la bozior (Orchis

Sambucina); există şi ipoteza conform căreia numele Bozioru are semnificația de Buzăul cel mic Râul Bălăneasa, care se numea înainte Sărățelul Pârscovului, î şi poartă numele de la apa sa, care se

albeşte la ploaie din cauza argilei, devine bălană. (Mihai Mîncu, profesor de geografie)

Scăeni este satul în care odinioară s‐au refugiat secuienii Măgura Colunului – colun ar însemna măgar sălbatic (cf. Mihai Mîncu) există o serie de locuri cu nume interesante a căror etimologie ar fi de căutat: Malul Zmeoaicelor,

Piscul Ştiubeiului, Bolovanul lui Hăimar, Stâna Leului Crucea lui Agaton ‐ „localnicii îi spun Crucea Spătarului pe baza legendei care susține că această

cruce ar fi fost adusă de un spătar ce şi‐ar fi găsit adăpost în aceşti munți şi a urcat‐o până aici cu ajutorul a 12 perechi de bivoli” (fragment din "Vestigii rupestre din M. Buzăului"

malurile î şi iau numele de la persoanele care locuiesc sub ele Malu lu Stătoaie, Malu lu Ciupinică Clopotul bisericii din Bozioru de Sus a fost f ăcut cu o parte din aurul găsit de un om din sat. Multe

comori găsite sunt jurate, adică au alături un bilet şi, dacă cel ce le găseşte nu face cele scrise acolo. despre biserica de la Bozioru de Sus se spune că ar fi fost construită de Dan Vodă, care a fost înainte

de Vlad Țepeş. (Neculai Radu) Oamenii locului ştiu că, dacă sapi acolo unde creşte pipirigul, dai de apă. Pipirigul este o plantă care

are nevoie de sol umed. (Mihai Mîncu) Despre oameni

„Când a să pat oamenii să pună pomi, prin ’62, ’65, când s‐a f ăcut colectivu’, a dat de oase. Şi era

ț urloaiele sau cum le zice, tibiile, când le punea oamenii pă lângă ei le ajungea până la mijloc. Le‐a fotografiat

şi le‐a‐ngropat la loc şi ‐a dat pozele la Ploieşti. Cimitiru uriaşilor , aşa‐i spune. Acu’ mii de ani, când s‐au

stabilit ei acolo, a fost schit. Un pictor de la Robeşti care‐a murit, a căutat Schitu Moineşti, de la Pin şi ‐a

căutat şi Schitu Ulmet şi nu l ‐a găsit. Ştia de el că era trecut în arhive.” (nea Gheorghe Moise)

Istoric

Este atestata documentar din secolul XVI. In perioada interbelica incepe sa functioneze un stabiliment balnear la Fisici. Acum este inchis si propus pentru renovare.

Puncte de interes Fişici ‐ stațiune balneoclimaterică. Actualmente, baza de cazare şi de tratament este nefuncțională;

Există un bar unde se organizează uneori petreceri pentru localnici (ex. ziua învățătorului) Asezamintele rupestre, chiliile si bisericile din zona Nucu – Fisici – Ruginoasa‐ Alunis; Izvoarele cu apa sulfuroasa de la Fisici

Trasee turistice propuse Nucu – Fisici – Ruginoasa‐ Alunis;

Legatura spre comuna Odaile – Canesti – Chilii Posibil traseu spre Scortoasa ‐ Berca


Unitățile de învățământ

Total Grădinițe Scoli primare si gimnaziale Licee

5 1 4 0

Elevi înscrişi 2005/2006

Total elevi Grădinițe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici

105 20 85 0 0

Cadre didactice 2005 / 2006 Total Grădinițe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici

12 1 11 0 0



Baza materiala

Săli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere

9 0 0

Sănătate


2 1 2

Condiții de locuire (Infrastructura)

Comunicații


Nu Da Da

Cultural

Asociații locale ‐

Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) Activități economice locale

• Agricultura este dominanta, urmeaza comerțul. Industria este foarte redusa. Agricultura

Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Păşuni Fânețe

3678 2062 1616 8 223 0 652 733

Creşterea animalelor

Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări Întreprinderi locale

Întreprinderi Total salariați Agricultura Industrie Construcții Învățământ Sănătate

9 47 1 4 0 16 2

Oportunități oferite investitorilor:

• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă

• Telefonie fixă şi mobilă

• Posibilități de concesionare teren


PUG 1999 Lideri de opinie / persoane resursă / persoane de contact

• Ştefan Chițu, profesor; Veronica Chițu, soția sa, profesoară de biologie şi de desen

• Liliana Duduianu, secretara şcolii, 0238 523043;

• Mihai Mîncu, profesor de geografie la Liceul din Buzău, originar din Bozioru,

• Ilie Mândricel, profesor de limba română, autorul unor lucrări despre zonăProbleme locale

• drumurile – aceeaşi diferență între satele centrale şi cele mărginaşe

• şcolile – din cauza numărului mic de elevi, cursurile şcolare se desf ăşoară simultan

• populație îmbătrânită

• deşeurile .Proiecte locale (derulate si propuse)

• proiect SAPARD pentru alimentarea cu apă

• proiect FRDS Reabilitare DC 87

Nr. case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi

615 Da/p Nu Nu ‐ Da

Cluburi Cămin cultural Terenuri sport Altele

DA



IMAGINI

Garofita Fintin traditionala

Peisaj la Bozioru Trovanti

Garofite albe Pestera lui Iosif

Pajiste Biodiversitate





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ BRĂEŞTI Sate componente: Brăeşti, Brătileşti, Goideşti, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu, Ruginoasa Populație 2529 locuitori Suprafața 4670 Altitudine 600 – 800 m

Cod poştal 127095 Localizare fata de Buzău: 56 km


Acces si cai de comunicație

Cazare ‐Specific local ‐

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) Hramul bisericii din satul Ivănețu pe 15 august, de Sf Măria Mare, cu masă întinsă la căminul cultural pentru 300 de persoane (masa nu se ține afară fiindcă există riscul să plouă).

Monumente arheologice, istorice si culturale "La mănăstire” PINU sec. XVI ‐ XVIIIBiserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” şi clopotnița IVĂNEȚU 1800 – 1820Biserica de lemn "Sf. Vasile” şi clopotnița din Ruginoasa, are pictura ref ăcută. Doar catapeteasma este originală.

RUGINOASA 1858

Povestiri locale Legende legate de toponime culese din Dan Scoroşanu, "Comuna Brăeşti", în "Vestigii rupestre din M.

Buzaului ", coord. Corneliu Stefan, Arhivele Statului Buzau, 1980: ‐ "cea mai veche atestare documentar ă datează din 1538, de la Radu Paisie, care înt ăreşte slugilor

St ănil ă , Şteful, Neagoe, Badea, Stanislav şi Stan st ă pânirea moşiei Z ărneasca; ‐ Goideşti – "Legenda spune că numele satului vine de la că pitanul Goidea, slujbaj al lui Negru

Vod ă , distins în lupta cu t ătarii de la Poiana Războiului şi împropriet ărit aici."

‐ La Olăria Tătărască "izvor şi loc la N de golul Br ăeştilor, între Muchea Mare şi Fundul Golului,

unde copiii veni ț i cu vitele spărgeau cu beț ele oalele mari ce ieşeau din pământ"

‐ Muchea Chiajnei "o legend ă aminteşte trecerea doamnei Chiajna prin aceste locuri, unde ar fi

vrut să ascund ă un tezaur destinat busericii de la Curtea de Argeş"

Alte toponime se leagă de vegetația existentă sau fostă din aceste locuri În Fagi, La Arşiță, Podul cu Inurile (aici se cultiva in şi cânepă), În Lăstari, În Mesteceni, Culmea Frasinului. Toponime legate de geologie: La Ascuțitori (gresii pe care oamenii î şi ascuțeau topoarele), Masa Scoicilor (între Pietrele Mirăului), Fărâmicioasa, La Oale, Policiori. ‐ Legende legate de oameni ‐ Moş Tarcoci, cel care l‐a inspirat pe Dumitru Serbescu la scrierea cărții

sale "Penteleul", este născut în Brăeşti şi biblioteca din comună îi poartă numele. "Era un fel de Badea Câr ț an. Când găsea o carte o ducea în alt ă parte, le citea oamenil "

Resurse locale In zona comunei exista rezerve de petrol si sare.

Istoric S‐a format prin unirea a două comune, Brăeşti (Brăieşti) şi Brătileşti/Goideşti în anul 1964. Cele două

continuă să aibă anumite trăsături distincte. Zona Brătileşti, situată la altitudine mai mare, este ceva mai dezvoltată şi mai bogată. Această comună a pierdut la reîmpărțirea teritorială satul Plaiul Nucului şi o altă

parte de teritoriu care a fost atribuită comunei Gura Teghii.


DJ 203 K, 203 L DC 84, DC 86 Nu DA



Puncte de interes • Sarea Pinului, masiv de sare situat în apropiere de satul Pinu • izvoare sulfuroase şi feruginoase • stânci frumoase Pietrele Mirăului, La Oale, Masa Scoicilor, Stâlpii Tainiței • grote în stâncă La Căsoaie, Piatra Îngăurită, Policiori, Uşa Pietrei • cascada Săritoarea •

Vârful Ivănețu




8 4 4 0



331 91 240 0 0


Total Grădinițe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici 33 5 28 0 0

Baza materiala


13 1 0

Sănătate


1


Comunicații


Da/p Da Da

Cultural

Biblioteca DA


Activități economice locale • Agricultură 80% din veniturile locale, industria 10% , comertul 10%

Agricultura

Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii si pepiniere viticole Păşuni Fânețe

4670 2440 2230 75 63 11 1590 491

Creşterea animalelor Principalele tipuri: ovine, bovine, porcine, caprine, păsări Întreprinderi locale


24 117 2 48 0 33 5


• Rețea de alimentare cu energie electrică

• Telefonie fixă şi mobilă, TV Cablu



1091 Nu Nu Nu Nu Da


‐ DA




PUG 2001 Probleme locale Ca şi în restul zonei, drumurile reprezintă un obstacol important pentru dezvoltare. Tinerii pleacă în alte părți (Spania, Italia), nu sunt locuri de muncă. Lumea se ocupă în zonă de creşterea

animalelor (oierit), dar mult mai puțini decât pe vremuri, având şi animale mult mai puține. Până la Buzău nu există nici un punct de prelucrarea laptelui.


• Proiect SAPARD pentru reabilitarea drumului comunal Brăeşti ‐ Pinu, nu a fost recepționat

• Modernizare drumuri comunale, Aducțiune apă în satele comunei, Construcția unei şcoli noi

IMAGINI

Punct geologic Interior traditional

Primaria Biserica din Ruginoasa

Localnic „La Oale”





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ CĂNEŞTI Sate componente: Căneşti, Sucacea, Negoşina, Păcurile, Gonțeşti, Valea, Verzii Populație 1029 locuitori Suprafața 3102 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127135 Localizare fata de Buzău: 39 km



Cazare

Specific local


"Valea Largă” ŞUCHEA mil. III ‐ II Epoca bronzului

Povestiri locale

numele satelor Căneşti şi Păcuri vine de la prezența păcurii nume de poduri: La Dorovăitură, La Costel Hotărâtu (localnic care a plecat împreună cu familia în

Spania în urmă cu câțiva ani) nume de maluri: La Râpi (zonă care şi‐a păstrat numele în pofida faptului că a fost împădurită), În

Paturi (mal în straturi) Resurse locale Resurse de petrol, in exploatare

Istoric Cea mi veche atestare este aceea a satului Nogeosina, in anul 1538. Canestiul este mentionat in 1643 intr‐un act emis de Cancelaria voievodului Matei Basarab. Activitati

tarditionale: cresterea animalelor, cherestea. Era un centru pentru prelucrarea laptelui de oaie.

Puncte de interes / Trasee turistice propuse - satul Păcuri - ape minerale sulfuroase – unul dintre izvoare a fost captat; izvoare de apă sărată- la Negoşina este un munte de sare, de unde unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului î şi procură sarea

necesară în gospodărie. - Buna conexiune, pentru trasee de vizitare, cu toate comunele din jur: Chilii, Odaile, Scortoasa


Unitățile de învățământ Total Grădinițe Scoli primare si gimnaziale Licee

7 3 4 7


‐ DJ 102 F DC 92, DC 93, DC 94, DC 95 Nu DA


http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_canesti.htm ‐ ‐ ‐


‐ ‐ ‐





112 40 72 0 0


Total Grădinițe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici

16 3 13 0 0 Baza materiala


9 0 0

Sănătate


2 2 4


Comunicații Internet Telefonie fixa Pagina web

Nu Da Da

Cultural

Asociații locale ‐Biblioteca DA


Activități economice locale

• Agricultură (80%), comerț (15%, industria foarte slab reprezentata (5%) Agricultura


3102 1674 1428 161 85 16 1049 117

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări

Întreprinderi locale


8 50 1 1 0 21 5



• Telefonie fixă şi mobilă



PUG 1999 Probleme locale

• drumurile intracomunale

• legăturile cu celelalte comune de pe Valea Bălănesei sunt asigurate de şoseaua dintre Berca şi Chiliile

• alimentarea cu apă

• deşi țeava de gaze trece prin comună, nu există alimentare cu gaze




DA Da ‐



• lipsa locurilor de muncă, lipsa internetului .Proiecte locale (derulate si propuse)

• program de reabilitare a drumului Şuchea – Odăile

• Sistem de alimentare cu apă potabilă, Reabilitare DC 182 "Program SAPARD"

• plan propus: drumul de legătură dintre Păcuri şi centrul de comună, necesitate impusă de lipsa şcolii, magazinului şi morii din satul Păcuri

IMAGINI

Biodiversitate Activitati traditionale

Peisaj la Canesti Izvoare de pacura la Canesti

Izvor sarat Peisaj local (Pacuri)





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ CHILIILE Sate componente: Chiliile, Budesti, Crevelesti, Ghiocari, Glodu – Petcari, Poiana Pletari, Trestioara Populație 730 locuitori Suprafața 2566 ha Altitudine 400 – 800 m




Cazare ‐

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)

Există o sărbătoare anuală (se ține de 7 ani) "Sărbătoare în sat". Se organizează pe 21 mai, de Sf.Constantin şi Elena. Hramul bisericii din Chilii este Sf. Petru şi Pavel.


Biserica de lemn "Sf. Gheorghe” BUDEŞTI 1884

Povestiri locale

Conform unei monografii locale, legendele de întemeiere se leagă de cupluri de frați: "doi frați călugări – Răduță şi Crivelescu ‐ s‐ar fi stabilit în punctul cunoscut astăzi sub denumirea de Rădutari. Aici şi‐ar fi durat ei chiliile, din bârne de stejar cioplite din pădurile seculare înconjurătoare. Din această

aşezare ar fi descins mai târziu satul Creveleşti şi apoi un altul, la nord‐vest de acesta, Budeşti , întemeiat de

frații pădurari Ciobanu şi Buda, la pădurea Vleoaca. Cam în acelaşi timp alți doi frați ar fi pus bazele satului Poiana –Pletari, iar urmaşii lor, Gheorghică şi Ion Pletea, au înființat satul Glod –Petcari."

Altă legendă se leagă de un drum de trecere al călugărilor pe culmile dealurilor din comună. Aveau

mai multe locuri sus, pe culmi, unde se adăposteau, un fel de dejugători. “Chilii erau acu’ vreo două sute, două sute şi patruzeci de ani, undeva sus, într‐un loc unde se opreau călugării. Era ca o dejugătoare. Veneau

de la Mănăstirea Găvanele, din Mînzăleşti, din Neamț, din Vrancea şi treceau spre Răteşti. Aveau mai multe

locuri din astea. Mai era pădurea cu brazi, nu din ăştia, plantați tot de noi, dar în fostu’ regim.” (nea Vasile

Filipescu‐Tănase, fost primar)

Istoric Primele indicii sunt din secolul XVI dar mentiunile documentare sunt din 1720. In comuna au existat ateliere

de prelucrare a lemnului iar din prelucrarea laptelui brinza de Chiliile. Se mai producea o varietate de tuica

Puncte de interes

• Pe teritoriul comunei se află Lacul Mocearu, pomenit ca obiectiv turistic şi de persoane de pe Valea

Slănicului. Este vorba de un lac mare, unde au existat nişte amenajări actualmente dispărute.

• Se menționează satul Budeşti, cu sculpturi în piatră (probabil formațiuni geologice), aceste pietre poartă

nume – Anotimpurile sau Babele de la Budeşti.

Branduri locale Brinza de Chiliile, tuica

Trasee turistice propuse -

Lacul Mociaru – Lopatari – Bisoca - Trasee Canesti – Scortoasa – Berca

- Trasee Lopatari – Bisoca ‐ Minzalesti

DJ DC Feroviar Autobuze

DJ 102 F DC 222, DC 94, DC 93 Nu DA






3 1 2 0


Total elevi Grădinițe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici 50 15 35 0 0



7 1 6 0 0

Baza materiala


6 0 0

Sănătate


1 1 2


Comunicații


Da/p Da Da

Cultural


Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE


• Agricultură, comerț, industrie (foarte putin)

Agricultura


3566 1694 1872 57 108 2 1197 508

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări Întreprinderi locale


4 24 1 1 0 10 0





PUG 2001


510 Nu Nu Nu ‐ Da


‐ DA



PROBLEME LOCALE

• Comuna suferă de depopulare şi de lipsa locurilor de muncă şi a infrastructurii.

• Drumul județean de pe valea Sărățelului are porțiuni dificile.

• Deşi există un dispensar sătesc cu câteva paturi, medic este doar în comuna alăturată.

• Tinerii pleacă din sat, din lipsă de locuri de muncă.

• Autobuzele şi microbuzele circulă bine vara, însă iarna se întâmplă să nu poată ajunge până aici.


• proiect SAPARD pentru alimentarea cu apă pentru satele Chilii, Trestioara şi Creveleşti

• proiect de reabilitare şcoală şi cămin cultural (în faza de derulare)

• biblioteca a fost deja reabilitată, proiect FRDS de reabilitare a unor drumuri comunale

• a existat un parteneriat cu Nereju (Vrancea)

• se plănuieşte reabilitarea DC care face legătura dintre Mocearu şi DJ 102F

IMAGINI

Gipsuri Peisaj din Chiliile

Tesaturi locale Vedre spre

zona

Lacului

Mociaru

Scoala Primaria





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ COLȚI Sate componente: Aluniş, Colți, Colții de Jos, Muscelul Caramenesc


Cod poştal 127195




Cazare

Specific local


• Hramul bisericii de la Aluniş, de Sf Ioana (Tăierea capului Sf Ioan Botezătorul), pe 29 August – aici s‐a

înstăpânit obiceiul unui pelerinaj al oamenilor din comunele din jur. Credincioşii din Bozioru sau Cozieni o

pornesc la drum înainte de zorii zilei şi trec munții pentru a ajunge dimineața la liturghie.

• Sărbătoarea de folclor „Floare de Colți” – a doua duminică din luna iulie


"Vârful Bâi” Sat COLȚI Epoca bronzului

Ansamblul rupestru de la Aluniş Sat ALUNIŞ sec. XVI

Biserica rupestră "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” Sat ALUNIŞ sec. XVI

Povestiri locale

Comuna Colți e comuna legată de prezența chihlimbarului. În această zonă i se spune CHILIMBAR şi mai este numit de către localnici „piatra soarelui”, pentru că se găseşte uşor în albiile râurilor, după ploaie,

lucind în soare, sau „piatra sărăciei”. Pe vremuri umblau negustori nebuni pe la lume prin sat să‐l cumpere. Îl ducea la Bucureşti. „Când eram eu copil ă adunam pietricele. Toț i copiii avea buzunarele pline de chilimbar.” (tanti Anica

Chiru). „Dar chilimbar nu se găsea numai aici la noi la Col ț i, ci şi în alte locuri – Comuna Goideşti, lacul f ăr ă

fund, Mociaru, Gura Teghii la Bâsca Mare/ Mică pe munte şi la Bozioru şi la Br ăieşti. Şi la Lopătari şi la

Mânzăleşti.” (d‐nul Moise, sat Colții de sus)

Colții de Sus

Pe vremuri centrul satului Colți era la Colții de Sus ‐ acolo era şi sfatul popular, de acolo se cumpărau

şi vitele. Acum l‐au pus jos. (d‐nul Moise, sat Colții de sus) În Colții de Sus, acolo unde se şi găseşte

chilimbarul, aproape de vechea vatră a satului este fântâna cu toartă.

„Malu’ Ruginoşii are apă ruginit ă. Adică s‐ar zice că în jos, în pământ, s‐ar putea să fie minereu de fier. Pă unde curge apa, pietrele‐s ruginite.” (Anica şi Neculai Chiru, sat Colți);

Vârful Hoților aşa cum îl numesc oamenii în prezent, înainte se numea Vârful Goților – „Să zice că pă

timpuri, când jefuiau haiducii, hoț ii, aşa ceva, acolo st ăteau, acolo să duceau. Acolo nu putea niminea să‐i


10 DJ 102 F DC 92, DC 93, DC 94, DC 95 Nu DA


http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_colti.htm Pensiunea Nica ‐ ‐


‐ ‐ ‐ Muzeul Chihlimbarului



atace, nu putea să‐i prinză , n‐avea niminea coraju’ să să ducă acolo. Şâ acolo e un vârf gol, care nu creşte

păduri pă el.” (interviu cu nea Neculai Chiru, fost tâmplar, sat Colți) Poiana lu’ Pală – „să vede de‐acolo cât e de mare Ț ara Românească” ; „aproape să vede şâ blocurile

la Nehoiu” (Neculai şi Anica Chiru)

În Muche la Tei – „acolo să vede albia Buzăului până la Cisl ău, încolo” (tanti Anica Chiru)

Resurse locale Chihlimbarul, ivoare sarate bogate in sulf, padurile din zona, piatra de constructie,

Istoric În trecut erau mult mai multe sate cu cătune. Dispoziția aşezărilor era pe văi: pe Valea Colților: Colți, Fijereşti, Colții de Sus, Călugărițele (are 35 de case acum), Lingureşti, Poiana, Măgădan, Lupoaia, dintre care

au rămas Fijereşti, Colți şi Poiana; pe Valea Alunişului: Valea Boului, Strâmba, Aluniş, Paltinu, Comarnic

(ultimele două, desființate); pe Valea Muscelului: Camboru, Muscelu Cărămănesc. Satul Colți se numea Între

Sibicii. Lumea a plecat, a părăsit pământul. Nu mai are cine să‐l lucreze. Înainte erau şi odăi sus la fâneață.

Puncte de interes

• Muzeul Chihlimbarului (Vizitare: miercuri‐vineri şi duminică: 9‐17; sâmbăta: 9‐14; luni şi marți închis), care are la etaj şi un muzeu etnografic sătesc

• Schitul Aluniş, monument istoric şi de arhitectură religioasă. Schitul cuprinde: biserica săpată în stâncă şi trei chilii săpate în stâncă ‐ Biserica Aluniş, săpată în piatră de doi ciobani, Vlad şi Simion, pe la anul 1274, atestată documentar la 1351, a fost schit de călugări până la 1871, iar de atunci este biserica satului;

• Biserica din satul Muscelu, foarte veche, cu cimitirul în jurul ei, suită la deal, printre case, îmbrăcată în

lemn albastru, cu clopotniță foarte frumoasă, veche. Se spune că aici a fost cândva un schit monahal.

• Arie protejată: Chihlimbarul de Buzau, în comuna Colti, cu o suprafata de 2,52 ha

Branduri locale

• Chihlimbarul si chiliile

Trasee turistice propuse Zona Alunis – Nucu ‐ Ruginoasa

Lagaturi cu Bozioru – Odaile




5 2 3 0



138 40 98 0 0 Cadre didactice 2005 / 2006


10 2 8 0 0

Baza materiala


9 0 0

Sănătate


1 1 1



631 Nu Nu Nu ‐ Da



Comunicații


Da/p Da Da

Cultural


Biblioteca DA



Agricultură (90%), industria (3%), comerț si turism (7%) (date aproximative)

Agricultura


3492 2157 1336 14 117 0 529 675

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine



11 35 1 1 0 16 2



• Telefonie fixă şi mobilă, Drum județean asfaltat




• drumurile proaste


• populația îmbătrânită, plecarea tineretului Proiecte locale (derulate si propuse)

• proiect SAPARD ‐ asfaltarea drumului până la Aluniş, acum deja cu 2 locuri în care e rupt

• proiect dorit de oameni – drum care să lege Bozioru de Pătârlagele, cele 2 văi prin Muscelu

IMAGINI


‐ DA ‐ ‐

Chiliile de la Alunis Imagini din sat



Chihlimbarul Insecta in chihlimbar

Fintina traditionala Pensiune

Afloriment in zona Colti Afloriment in zona Alunis





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ COZIENI Sate componente: Anini; Lungeşti; Bălăneşti; Nistoreşti; Berceşti; Pietraru; Ciocăneşti; Punga; Cocîrleni; Teicu; Colțeni; Trestia; Cozieni; Tulburea; Fata lui Nan; Valea Banului; Gloduri; Valea Roatei; Izvoru; Zăpodia


Cod poştal 127210




Cazare ‐

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) Targul de la Cozieni se tine in fiecare joi in fata Primariei ( zarzavaturi, cereale , haine)

Se face târg mare de Sf Maria Mare, pe 15 august, cu spectacol.


"Pe poduri” sat Bălăneşti mil. IV, Eneolitic

Biserica de lemn "Sf. Voievozi” sat Bălăneşti 1841

Ansamblul bisericii "Sf. Teodor Tiron”, "Sf. Nicolae" sat Cocârceni 1819

"La Făcăiana” sat Bălăneşti Epoca migrațiilor

Povestiri locale

Sunt cunoscuți o serie de boieri din partea locului Ion Baroian, Costică şi Mitică Cenuşă, Jan Carapalea

"boieraş peste gârlă", Trestianu. Toponimii: cătune Valea Iepei, Valea cu Anini, Pă Izvoare, În Lungeşti

Resurse locale Depozite de sare pentru consum casnic, posibilitatea exploatarii nisipului, pietrisului, lemnului

Puncte de interes

• Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, 1836, din cătunul Mărculeşti (sat Bălăneşti).

• Clopotnița şi biserica din satul Pietraru, secolele XVII‐XVIII.

• Prezența vulcanilor noroioşi în Tulburea şi Gloduri, numite de localnici 'ochiuri' sau 'fierbători'. Conacul boieresc al lui Trestianu (din satul Trestia) a fost daramat de comunisti in ’77

Trasee turistice propuse obiectivele turistice mentionate; poate fi inclus intr‐un tarseu in lungul vaii Balaneas conexiune cu comuna Pirscov si obiectivele sale (naturale si culturale) poarta de intrare in geoparc




7 2 5 0


DJ 203 L DC 60, DC 68, DC 74, DC 82, DC 83, DC 84, DC 88 Nu DA





223 54 169 0 0



20 3 17 0 0

Baza materiala Săli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere

21 1 0

Sănătate


1 1 2



Da/p Da Da

Cultural


Biblioteca DA



• Agricultură (80%), indstrie (sub 10%), comertul aproape 20%)

Agricultura


5561 2162 3399 121 803 36 1826 613



Întreprinderi Total salariați

Agricultura Industrie Construcții Învățământ Sănătate

11 85 1 1 0 30 21



• Telefonie fixă şi mobilă, TV Cablu

• Drum județean asfaltat


PUG 1999

Probleme locale Apa potabila, lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la Parscov “la taiat padurea sau la

fabrica de sticla din Satuc (comuna Berca). In comuna nu sunt intreprinderi semnificative care sa atraga forta de munca.




‐ DA




• Pietruirea a 16 km de străzi

• Extinderea rețelei de alimentare cu apă

• Reabilitarea şcolii din comună

IMAGINI

Biserica Candela

Activitati traditionale Arhitectura traditionala





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ LOPĂTARI Sate componente: Lopătari, Săreni, Vîrteju, Brebu, Luncile, Terca, Plostina, Plaiu Nucului Populație 4348 locuitori Suprafața 10332 ha Altitudine 400 – 1000 m Cod poştal 127295 Localizare fata de Buzău: 46 km



Cazare ‐Specific local ‐Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)

• Târgul săptămânal – în fiecare duminică, între orele 10‐12, de‐a lungul străzii principale din satul Lopătari – se comercializează animale, cereale, alimente, obiecte de uz casnic, haine etc. Este o

continuare a târgului de la Beceni ‐ cei care vând se duc întâi acolo, iar apoi urcă până în capătul văii, la Lopătari. Târgul este vechi si asigură aprovizionarea sătenilor, care nu au nevoie să se deplaseze în

alte localități. Participă la târg persoane venite de pe văile alăturate, dar şi de la mai mare depărtare.

• Festivalul Plaiul Nucului, de Sf. Ilie – 16‐20 iulie

Povestiri locale

• despre locuri ‐ toponimie

Despre denumirea acestor locuri exist ă o legend ă menț ionat ă şi de Basil Iorgulescu în lucrarea sa

„Dicț ionar geografic, statistic, economic şi istoric al județ ului Buzău” apărut ă în anul 1892 şi care spune: „ în timpuri vechi locuiau aici t ătarii. Negru Vod ă cu trei că pitani, Beşliu, Goidea şi Lopăt ărea i ‐a alungat şi a

împăr ț it pământul luat de dânşii astfel: C ă pitanului Beşliu i ‐a dat teritoriul comunelor Mânzăleşti şi Măneşti, lui Goidea teritoriul comunei Goideşti, iar lui Lopăt ărea, teritoriul comunei Lopătari”. (Sanda Zota, Ion Zota, Luncile – centenar. File de monografie, 2006) Malu Roşu – azi cătun al satului Luncile, dar aşa cum spune legenda, demult, în timpul năv ălirii t ătarilor pe

aceste locuri, două fete din partea locului, care erau foarte frumoase, au fost urmărite de t ătari pentru a fi prinse şi duse în robie. Fetele s‐au aruncat de pe un mal înalt, preferând moartea decât să cad ă în robia lor. Malul s‐a înroşit de sângele lor, de unde şi denumirea locului . (Sanda Zota, Ion Zota, Luncile – centenar. File de

monografie, 2006)

• despre oameni

Aicea a existat o formaț ie tradi ț ional ă a unei familii – Per ț arii – care aveau un dans specific, Brîul Per ț arilor. C ă brîul exista – şi Brîul de la Mânzăleşti şi Brîul de la Bisoca şi Brîul din zona de la cîmpie, de la

Săgeata şi de la Gura Teghii – sînt por ț iuni care seamănă , dar e şi ceva specific, contribuț ia local ă. Deci acest Brîu al Per ț arilor numai ei ştiau să‐l interpreteze. (interviu cu Ion Zota, învățător la şcoala din satul Luncile).

Resurse locale

• Padurile din zona reprezinta una dintre cele mai importante bogatii, urmeaza sarea, hidrocarburile

Istoric

• Au fost gasite urme ale locuirilor paleolitice de tip Monteoru in apropierea satului Terca. Lemnul fost exploatat intens pentru nevoile curtii domnesti si ale manastirii Vintila Voda.

Puncte de interes

• „Focul Viu”, în apropierea satului Terca • Lacul Mocearu, la 2 km sud‐vest de Lopătari

• Malu Roşu, în satul Luncile


‐ DJ 203 K, 203 L DC 160 Nu DA



• Malu cu Sare

• Huduboaia (lac format prin prăbuşire, baraj natural)

• ape minerale sulfuroase

• biserica veche din satul Lopătari

• minimuzee in şcoala din Luncile, în sala de lectură a bibliotecii din Lopătari (obiecte foarte diverse: texte, fotografii, animale împăiate). Biblioteca poartă numele celui care a întemeiat‐o, învățătorul

Dumitru Serbescu – Lopătari, care a înființat şi căminul cultural din comună şi care a tipărit revista Tribuna Înv ățătorimii . Dumitru Serbescu este şi scriitor, cea mai cunoscută carte a sa fiind „Penteleul”

(sursa de inspirație a fost moş Tarcoci din Gura Teghii, ale cărui fotografii se află reproduse în sala de

lectură). Branduri locale

Focul Viu

Trasee turistice propuse In lungul vaii Slanicului: Minzlesti – Vintila Voda; Spre zona Bisoca, Lacurile, Poiana Marului; In sud, spre lacul Mociaru – Chiliile ‐ Canesti




13 5 8 0



713 137 466 0 110



54 8 40 0 6

Baza materiala


25 2 0

Sănătate


4 3 10



Da/p Da Da

Cultural



1793 Nu Nu Nu ‐ Da

Cluburi Cămin cultural Terenuri sport Minimuee

Da (ale copiilor) DA Da 2





Agricultura (cresterea animalelor, pomicultura), mica industrie (exploatarea lemnului), comertul.

Agricultura Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Păşuni Fânețe

10332 6683 3649 5 289 6 1266 2083




25 210 1 61 0 77 9


• Amplasarea unei centrale eoliene, altitudine 1000 m curent permanent • Posibilități de concesionare teren


PUG 1998

Probleme locale

• drumurile:


• lipsa locurilor de muncă

• accesul la informații accesibilității dificile a zonei şi a lipsei marcajelor. • nefolosirea unor containere pentru gunoi

• poluarea produsă de multiplele gatere şi ateliere de prelucrare a lemnului

Proiecte locale (derulate si propuse) program de reabilitare a drumului K59, Lopătari – Terca – SAPARD

schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor – PHARE 2004

subproiect legat de tradiții, coordonat de D‐na Sanda Zota, educatoare, şi de D‐nul Ion Zota, învățător

în satul Luncile, în cadrul programului de relansare a învățămîntului rural subproiecte de reabilitări şi de achiziționare de mobilier ‐ şcolile din Ploştina, Terca şi Luncile

proiect de reamenajare a Centrului Săptămînal de la şcoala din Lopătari proiectul Focurile vii al şcolii din Lopătari – activități de turism, sportive şi de mediu

proiect ecologic ‐ Să înv ățăm să iubim şi să ocrotim natura – inițiat de Elena‐Mihaela Zota, învățătoare la Şcoala cu clasele I‐IV, Luncile.



IMAGINI

Biodiversitate Focul Viu

Tirgul saptaminal Localnic din Terca

Peisaj local Vaiata de zi cu zi





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ MÂNZĂLEŞTI Sate componente: Mânzăleşti, Satu Vechi, Beşlii, Valea Cotoarei, Valea Ursului, Jgheab, Poiana Vîlcului

Trestioara, Buştea, Ghizdita, Cireşu, PLavătu, Gura Bădicului Populație 2935 locuitori Suprafața 9470 ha Altitudine 400 – 1000 m Cod poştal 127335 Localizare fata de Buzău: 49 km



Cazare ‐Specific local


• Festivalul Slănicului ‐ iulie


• Ruinele de la Meledic

Povestiri locale

• Chiar numele comunei are la bază una din legendele Mânzăleştilor. Cândva, pe aceste meleaguri a

trăit un moş care avea doi feciori. Pe unul îl chema Manea, de la care se trage numele satului Măneşti (fostă comună), iar de la celălalt nume a rămas porecla de Minzalesti, de la mânjeală (un

amestec de flori de nalbă cu tărâțe de grâu, cu care se ungeau firele să nu se rupă)

• Legenda fostelor comune Măneşti, Goideşti şi Lopătari vorbeşte despre căpitanii lui Negru Vodă‐

Manea, Goidea şi Lopătărea, care au învins hoardele tătăreşti pe aceste locuri şi au primit răsplată

stăpânirea lor, locurile luând numele oamenilor.

• PodulL Mindrelor, loc înalt ce domină Valea Slănicului, a rămas în conştiința oamenilor ca locul unde

Maria Şuțina aduna țărancele, soții ale moşnenilor, şi torcea. "Năvălind turcii în țară, au pătruns pe Valea Slănicului până la Meledic. Privind spre Podul Mândru, rău se sperie, căci confundă furcile de

tors cu puşci puse în bătaie şi se retrag".

• Despre argele ‐ azi, la groapa cu argele lucrează la țesut din zi până‐n noapte Drăguța David de 53 de

ani, fiica Păunei Apostu de la care a învățat țesutul maramelor, şervetelor şi a macatelor năvădite. Operațiile ce se efectuează în această muncă sunt: trasul, răşchitorul, urzitul, năvăditul, tesutul, pornogii, legați de ițe. După legatul gurei se alege modelul, folosindu‐se speteaza şi ițoii.

Resurse locale

• Resurse turistice naturale, culturale şi etnografice

Istoric

• Legendele locale, pe teme vitejeşti, menționează pe Negru‐Vodă, pomenesc de luptele antitătare sau antiotomane, unele dintre acestea fiind întărite şi de vestigii materiale.


‐ DJ 203 K DC 87 Nu DA


‐ ‐ ‐ Muzeul etnografic al Văii Slanicului



• Cea mai veche mențiune o găsim într‐o poruncă din 1522, februarie, 3, a voievodului "Țării Muntene‐

Româneşti", Radu de la Afumați, care "întăreşte lui Negru Braga, fraților şi fiilor lui, stăpânire peste

plaiul Peceneaga şi de la Menedic în sus până la Cheie". În denumirea Menedic pe care o

menționează documentul, găsim toponimul de astăzi Meledic.

• Constantin Bozianu cumpărase odată cu Moşia Meledic şi proprietățile vecine, cunoscute în localitate

sub numele de Buştea, Trestioara şi Poiana Vâlcului. Pentru clăcaşii de pe moşiile Şetrarului Iancu

Caloian, s‐a păstrat un extras, eliberat în 1894, de Primăria comunei Mânzăleşti, județul Buzău.

Puncte de interes

• Complexul Meledic ‐ lacuri cu apă dulce pe un masiv de sare; izvoare de ape minerale, pesteri de sare

(între 25‐200 m), ruinele conacului de la Meledic;

• Rezervatia Gavanu;

• Tabara de sculptura de la Mînzăleşti (2001);

• Piatra Alba "LA GRUNJ" (Tuful vulcanic dacitic) Mînzăleşti;

• Biserica Bustea si “Sfinxul de la Bustea” (forme de eroziune)

• Manastirea Gavanu începută în anul 1707

• Situl Natura 2000 Bisoca – Meledic.

Trasee turistice

• Zona Meledic

• In zonele Lopatari – Bisoca – Chiliile – Canesti – Odaile sau spre Sarateni – Valea Salciei.




17 6 11 0





39 6 33 0 0

Baza materiala


27 2 1

Sănătate


1 1 2 Condiții de locuire (Infrastructura)

Comunicații


Da/p Da Da

Cultural



1377 Da/p Da Nu ‐ Da


DA





• Agricultura este ramura principala, urmeaza comertul si turismul (3%) si mai putin industria.

Agricultura Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Păşuni Fânețe

9470 6655 2815 283 187 9 873 1463

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări Întreprinderi locale


18 79 1 4 1 50 4



• Telefonie fixă şi mobilă• Drum județean asfaltat, Posibilități de concesionare teren



• Distanța relativ mare față de centrele urbane.

• Alunecari de teren

• Lipsa infrstructurii de turism

• Lipsa marcaje si protectie in zona Meledic


• Extindere rețea alimentare cu apă potabilă

• Reabilitare drumuri

• Pod peste Slănic la Apostari

• Realizarea canalizării

• Ecologizarea comunei



IMAGINI

Unul din lacurile de la Meledic Zona pesterilor de la Meledic

Tabara de sculptura de la Meledic Carst pe sare

Biodiversitate Grunjul





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ ODĂILE Sate componente: Odăile, Lacu, Valea Fântânii, Piatra Albă, Scoroşeşti, Capu Satului, Posobeşti, Gorani, Cormeanu, Valea Ştefanului

Populație 1066 locuitori Suprafața 3593 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127395 Localizare fata de Buzău: 55 km



Cazare ‐Specific local ‐Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)

• La Valea Fântânii se face târg de cereale, mărfuri industriale, alimente şi haine în zilele de miercuri, de la 9 la 11, în prelungirea celui de la Bozioru

• Două târguri anuale: unul in Posobeşti, pe 15 August, celălalt în Lacu, de 23 August

Povestiri locale

„Od ăile vine de la faptul că în trecut era populaț ie foarte puț ină ; unde‐aveam pământul f ăceam o camer ă unde erau vite. Oamenii f ăceau od ăi cât mai departe unul de altul, să aibă pământ mai mult. Erau

multe od ăi.” (Ion Damian, profesor de matematică, fost director de şcoală, satul Lacu). „În satul Piatra Albă e un mal ca un munte, o sigă , adică o piatr ă albă.” (Ion Damian)

Altui loc, „Malu Breaz”, i se mai spune „La Ciuperci”, pentru că acolo se găsesc pietre în formă de

ciupercă. „Şi la noi în zonă se găseşte chihlimbar. La vreo 2,5 km în partea cealalt ă a comunei sunt ni şte versanț i de argil ă. Acolo se găsesc ni şte mici conglomerate. Lucesc şi taie şi geamurile. Când eram copil găseam. Spre Posobeşti avea culoarea aurului: gălbui ‐roşiatic” (Ion Damian)

Resurse locale

• Zacaminte de sare ce erau exploatate in vechime pentru animale. Istoric

• Evoluția istorică a comunei reflectă dezvoltarea în timp a rețelei de aşezări în unitatea fizică a zonei

subcarpatice buzoiene. Localitatea Posobesti este mentionata intr‐un act de la 1545, din timpul Domnitorului Mircea Ciobanul.

Puncte de interes

• Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, Odăile, atestată 1820

• Biserica „Sf. Nicolae”, 1850, Valea Fântânii.

• Lacul din satul Lacu;

• pădurea de tei din punctul Teiş.

• Lacul De La Odăile, situat la izvoarele Murătoarei, lac carstosalin


• Zona lacurilor, conexiuni spre Canesti, Bozioru, Chiliile


DN 10 DJ 203 L DC 84 DA DA






2 1 1 0





9 1 8 0 0

Baza materiala


7 1 0

Sănătate


1 1 1


Comunicații


Da/p Da Da

Cultural




‐ Agricultura reprezinta 955 din ponderea activitatilor locale, restul de 5% il constituie comertul. Industria si serviciile turistice sunt prctic inexistente. Agricultura


3593 1078 2515 1 251 0 1549 714

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine Întreprinderi locale


38 1 1 0 13 2


PUG 1999

Probleme locale

• Apa reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale comunei. Există puține fântâni. Se aduce apă

potabilă cu butoaie sau bidoane de la 500‐600m.

• Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s‐a reabilitat, în 2004, drumul Lacu – Şuchea


582 Da/p Da Nu ‐ Da


‐ DA ‐ ‐



• Şcoala ‐ 79 de copii în şcoală şi grădiniță, multe clase funcționează simultan.

• Sediul căminului cultural este în sala de şedințe a fostului CAP – „o sal ă improvizat ă , d ărîmat ă”.


• Proiecte în infrastructură ‐ nu avem proiecte în derulare

• A fost finalizat Proiectul de măsura 2.1 SAPARD ‐ "Reabilitarea DC 182

• Obiective ‐ "Aducțiune apă" şi "Reabilitare DC 84"

IMAGINI

Casandra si Puiu Biserica din Odaile

Vara Bucataria de vara

La pescuit Lacul





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ SĂRULEŞTI Sate componente: Săruleşti, Cărătnău de Jos, Cărătnău de Sus, Goicelu, Valea Largă, Valea Stânei, Sările ‐ cătun Populație 1510 locuitori Suprafața 3365 ha

Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127545 Localizare fata de Buzău: 50 km



Cazare ‐

Specific local ‐Istoric

• In anul 1570 este atestat satul Goicelu, in 1632 se construieste Biserica Sf Nicolae Puncte de interes

• Biserica din satul Goicelu Trasee turistice propuse

• Legaturi cu zonele invecinate: Vintila‐Voda, Bisoca, Minzalesti, Valea Salciei



Total Grădinițe Scoli primare si gimnaziale Licee 8 3 5 0



254 49 134 0 71



20 4 13 0 3

Baza materiala


10 0 0


Comunicații


Da/p Da Da

Cultural



DJ 204 C DC 121, DC 103 Nu Da


651 Nu Nu Nu ‐ Da


‐ DA Da ‐





• Agricultura reprezinta 96%, sectorul comercial 2% restul fiind industraia locala (foarte putin dezvoltata).

Agricultura

Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Păşuni Fânețe 6700 2551 4455 757 153 24 2096 1425


• Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări



10 62 1 1 0 38 3





• Sunt necesare noi construcții de locuințe deoarece în prezent în aceeaşi locuință trăiesc 2‐3 familii.

• Este de asemenea necesară amenajarea versanților prin împăduriri şi corectarea torenților.

• În prezent nu există alimentare cu apă, canalizare, iar rețeaua de telefonie fixă este insuficient dezvoltată.


• Alimentare cu apă, Refacere infrastructură

IMAGINI

Casa traditionala si ornamentatii specifice Imagine din comuna





1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ SCORȚOASA Sate componente: Scorțoasa, Policiori, Gura Văii, Grabicina de Jos, Plopeasa, Dîlma, Beciu, Balta‐

Tocila, Golu Grabicina, Grabicina de Sus, Deleni Populație 3200 locuitori Suprafața 9588 ha

Altitudine 200 – 700 m Cod poştal 127555




Cazare ‐

Specific local ‐Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)

• Târgul săptămînal din centrul de comună – în fiecare duminică ( „este mai bună piaț a de la Berca, joia” –

Ana Simion, contabilă, proprietară de magazin în Scorțoasa; locuitorii din satul Beciu preferă, în schimb, târgul de la Beceni)

• Sărbătoarea satului Policiori – anual, de Duminica Tomei


„Culmea Dâlmei Dâlma Aşezare mil. III ‐ II Epoca bronzului

„Valea Balaurului” Scorțoasa mil. VI ‐ V Neolitic

Moară din bârne de lemn SDâlma 1900

Povestiri locale

Despre locuri:

• Diverse nume de locuri aparținînd comunei Scorțoasa: Şumudoaie, Pă Mircea, Pă Curte (în spatele

şcolii), Pă Gropiță, Islazu Seaca, La Lacu lu’ Poşoinea, Pă Țevia, Măguricea, La Plop (nea Mitel Pavel, sat Scorțoasa), Țarnă, Pă Schit, Pă Spânzuratu, Pă Bogheanu, În Muche la Ciucur, Muchea Măgurii, Valea lu’ Crivăț, Balta lu’ Dogaru (Sandu Sfinteş, sat Policiori), Malu cu Sprânceni, deasupra satului Gura Văii, fiindcă are două maluri de pământ în formă de sprâncene

Vulcanilor Noroioşi, numiți de către localnici „pâcle” sau „fierbători”, li se atribuie virtuți terapeutice. „Când eram copii ne băgam în ei – ştiam că face bine la sănătate.” (localnic din satul Beciu);

• La Măguricea s‐a săpat după o comoară despre care se ştia că este acolo, dar f ără sorți de izbândă. Despre oameni: „A venit la mine un fotograf [Victor Bortaş, autorul albumului „Vulcanii Noroioşi din zona

Buzăului” ] şi a zis că vrea să facă un album cu vulcanii . A stat vreo 14 luni – bine, nu continuu. Cîteva

să pt ămâni n‐a f ăcut nicio poză. Se scula la 4 dimineaț a şi se ducea să se uite la ei.” (Dumitru Roşu)

Istoric

• Primul sat din comuna amintit in hrisoave este Grabicina. Ocupatiile de baza ale locuitorilor erau

cresterea animalelor si cultivarea pomilor fructiferi. Produsele comercializate: laptele, brinza, crnea, fructele, tuica. Lina. Dupa dezvoltarea comunei Berca in Scortoasa incep sa apara mici ateliere de

daracit lina, timplarie, dogarie, fierarie.

Puncte de interes

• VULCANII NOROIOŞI, de la Pâclele Mari , reprezintă una dintre cele mai interesante rezervații mixte

(geologică şi botanică) din țara noastră situată pe o suprafață de 30 ha. Sit propus Natura 2000 (SCI)

• LACURILE de la Policiori, de pe Valea Grabicina, formate ca urmare a alunecărilor de teren.


DN 10 DJ 102 F DC 98, DC 93, DC 97, DC 108, DC 95, DC 92 DA DA




• Zona cu Vulcanii noroiosi, trasee spre Berca, spre Vintila Voda



Total Grădinițe Scoli primare si gimnaziale Licee 11 2 9 0



411 128 283 0 0



37 6 31 0 0

Baza materiala


19 1 0

Sănătate Dispensare Doctori familie Asistente

1 2 2


Comunicații


Da/p Da Da

Cultural


Biblioteca DA



• Agricultură, Zootehnie, Industrie

Agricultura


9588 3028 6560 1472 235 37 3370 1446


• Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări Întreprinderi locale

Întreprinderi Total salariați

Agricultura Industrie Construcții Învățământ Sănătate

41 93 2 2 0 40 6



• Telefonie fixă şi mobilă, posibilități de concesionare teren




DA





• Drumurile într‐o stare avansată de degradare întrerupând accesul normal în comună

• Alimentarea cu apă se face încă în unele gospodării din fântâni.

• Lipsa locurilor de muncă. Mulți oameni lucrau la sonde, iar de când sondele nu mai țin de Berca şi au fost vândute OMV‐ului, locurile de muncă au scăzut.

• La Plopeasa şi Beciu multe dintre pompe nu mai funcționează.

• Deşeurile – groapa de gunoi este lângă albia rîului. pentru leşurile animalelor există puțu sec, o groapă de

ciment unde se duc animalele moarte, peste care se aruncă var, motorină şi se dă foc.


• Program de reabilitare a drumului Policiori – Vulcanii Noroioşi

• Proiect de realizare a podului de la Policiori – construit în urmă cu un an, rupt şi apoi ref ăcut

• Inființarea unei asociații a crescătorilor de oi din satele Plopeasa şi Policiori

IMAGINI

Activitati traditionale Biodiversitate

Vulcanii Arhitectura noua si veche





1. DATE GENERALE

Nume comuna - VALEA SALCIEISate componente: Modreni; Valea Salciei; Valea Salciei CătunPopulaţie 846 locuitori Suprafaţa 3230 ha Altitudine 400 – 800 m


2. TURISM (POTENTIAL)Acces si cai de comunicaţie

Cazare -Specific local -

Povestiri locale • despre locuri: Zidul Uriaşilor„De la pă dure mergi spre Valea Rea. E f ă cut un zid mare, da’ e-n

pă dure.” (tanti Niculina Gavrilă, satul Modreni, Valea Salciei) „Urieşii erau nişte oameni mari,voinici. Au f ă cut un zid ca să mute cursu’ apei, da’ n-au reuşit. Îi zice Zidul Urieşilor.” (tantiSavastiţa, satul Modreni, comuna Valea Salciei)

• despre oameni: “aici a fost o boieroaică , de era şi la Râmnic, Eliza Petrescu. In conacul în care alocuit aceasta se află în prezent sediul primăriei, iar în clădirile anexe sunt găzduite Poliţia,dispensarul, şcoala, grădiniţa, biblioteca şi Căminul cultural. Conacul este revendicat.

• Toponimii: numele vechilor cătune Şoim, Grindişu, Şunticari, Sloveanu, Hârja; dealul Titilii

Resurse locale• Sărbătoarea comunei de pe 15 august, când este şi hramul bisericii

Puncte de interes•

La izvoarele Râului Câlnăum se găseşte un zid de piatră, numit Zidul Uriaşilor cu o înălţime de 6-7 metri, după o lungime de 40 metri nu mai este vizibil, aparând din nou la o distanţă de 500 mTrasee turistice propuse

• Zidul Uriaşilor – martor de eroziune – circa 3 ore de mers pe potecile ce duc spre Bisoca;• Prin comună trece un traseu turistic ce leagă zona văii Buzăului de Bisoca: „Buză u – Valea

Câlnă ului - Valea Salciei Că tun – centrul satului – culmea dealului – Poiana Mă rului”•


Unităţile de învăţământTotal Grădiniţe Scoli primare si gimnaziale Licee2 1 1 0

Elevi înscrişi 2005/2006Total elevi Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici92 26 66 0 0Cadre didactice 2005 / 2006

Total Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici9 1 8 0 0Baza materiala

Săli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere6 1 0Sănătate

Dispensare Doctori familie Asistente1 1 1

Condiţii de locuire (Infrastructura)

DN DJ DC Feroviar Autobuze- 220 DC 121, DC 103 NU DA

Nr. case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi421 Da Nu / proiect Nu - Da



ComunicaţiiInternet Telefonie fixa Pagina web

Da/p Da DaCultural

Asociaţii localeS-a înfiinţat o asociaţie a crescătorilor de bovine care rezolvă problemele acestora la niveljudeţean, scutindu-i de drumuri până la Râmnicu Vâlcea

Biblioteca DA


Activităţi economice locale

• Agricultur ă

• Există un centru de colectare a laptelui şi de producere a brânzeturilor

Agricultura

Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii si pepiniere viticole Păşuni Fâneţ e3230 1675 1555 164 59 12 361

Creşterea animalelor• Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine

Întreprinderi locale Întreprinderi Total salariaţ i Agricultura Industrie Construcţ ii Învăţământ Sănătate12 39 9 2 0 11 0

Oportunităţi oferite investitorilor:• Reţ ea de alimentare cu energie electrică

• Telefonie fixă şi mobilă • Posibilităţ i de concesionare teren


PUG 1999Post local TV

Probleme locale• Apa nu întruneşte întotdeauna condiţiile de potabilitate.• Nu există drum asfaltat nici înspre Săruleşti, nici înspre Buda;• Populatie îmbătrânită şi este prezentă migraţia la muncă în străinătate (Spania, Italia).• Inundaţii: în 2005 şi 2006 au fost inundaţii de proporţii în comună • Alunecări de teren (în prezent, drumul spre Zidul Uriaşilor este blocat de o alunecare de teren);• Lipsesc modalităţile de valorificare a produselor locale

Proiecte locale (derulate si propuse) / Iniţiative• S-a înfiinţat o asociaţie a crescătorilor de bovine care rezolvă problemele acestora la nivel

judeţean, scutindu-i de drumuri până la Râmnicu Sarat• Există un centru particular de colectare a laptelui – realizat cu fonduri PHARE• Există un post local de televiziune. În timpul săptămânii se transmite Prima TV, iar sâmbăta şi

duminica există câte 3-4 ore pe zi de emisie locală.

Proiecte• Finanţare Sapard pentru alimentarea cu apă. Prin acest proiect s-a construit reţeaua de apă care

deserveşte întreaga comunitate

• Construcţia unui nou dispensar comunal, în lucru (fonduri structurale) –• Program pentru realizarea canalizării, prin Ministerul Mediului, în derulare• În perspectivă - reabilitarea albiei pârâului Câlnău, din fonduri structurale.

Cluburi Cămin cultural Terenuri sport Altele- DA proiect Post TV local



Potential d dezvoltare• Agricultură ecologică, datorită izolării zonei• Produse din mere: poame (mere tăiate şi uscate la soare)• Turism – se pot organiza circuite înspre/din Bisoca sau Săruleşti;• Comuna este legată de zona Râmnicu Sărat. Acolo se merge pentru cumpărături, acolo se stabilesc

oamenii la oraş, acolo merg copiii la liceu. De asemenea construcţiile (case, troiţe, fântâni) seaseamănă mai mult cu cele din comuna Buda, cu care se învecinează spre est.

IMAGINI

Sediul primariei Activitati traditionale

Activitati traditionale Atelier local

Pregatiri de iarna Zidul Uriaşilor





1. DATE GENERALENume comuna - VINTILĂ VODĂ Sate componente: Sârbeşti, Vintilă Vodă, Bodineşti, Niculeşti, Coca Antimireşti, Smeeşti, CocaNiculeşti, Podu Muncii, PetrăcheştiPopulaţie 3416 locuitori Suprafaţa 6700 ha Altitudine 400 – 800 m



Acces si cai de comunicaţie

Cazare -Specific local -

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)• Tirgul saptaminal

Monumente arheologice, istorice si culturaleAnsamblul bisericii "Înălţ area Domnului” sat Coca Antimireşti; 1804Ruinele mănăstirii lui Vintilă Vodă sat Vintilă Vodă 1532

Istoric• Urme arheologice descoperite în puncte situate la mică distanţă unele de celelalte la Coca

Antimireşti şi Coca Niculeşti din neolitic.• Prima atestare documentară este a Mânăstirii Menedic (Vintilă Vodă) zidită în anul 1532, în

interiorul cetăţii Vintilă Vodă. În secolul XVII documentele ce ilustrează continuitatea populării peteritoriul comunei sunt reprezentate de hrisoavele lui Matei Basarab din 24 ianuarie şi 8 august1643, prin care se reglementează proprietăţile din Beceni şi ale mânăstirii Ot-Medenic.

Puncte de interes• Spitalul comunal Vintilă Vodă • Ruinele cetăţii lui Vlad Vintilă Vodă • Capela familiilor Pâcleanu şi gen. Gavriliu• Acces spre vulcanii noroioşi de la Berca Arbanaşi şi muntele de sare de la Mânzăleşti - Lopătari• Bisericuţa din lemn Vintilă Vodă, construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie. Crucile din

piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani.• Muzeul etnografic din Scoala Generala• Situri geologice in lungul vaii Slanicului

Trasee turistice propuse• Conexiuni cu traseele din Minzalesti, Bisoca, Canesti, Scortosa, Berca


Unităţile de învăţământTotal Grădiniţe Scoli primare si gimnaziale Licee14 6 8 0

Elevi înscrişi 2005/2006Total elevi Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici

365 86 279 0 0Cadre didactice 2005 / 2006Total Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici29 5 24 0 0

DN DJ DC Feroviar AutobuzeDN 2 DJ 203 K, 204 C DC 98, DC 99 DA DA

Gastronomie Produse locale Meşteri locali Muzee / Case tradiţionale- - - Ruinele cetăţii



Baza materialaSăli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere18 0 0

SănătateDispensare Doctori familie Asistente

2 6 37Condiţii de locuire (Infrastructura)

ComunicaţiiInternet Telefonie fixa Pagina web

Da/p Da Da

Camin cultural DAAsociaţii locale -Biblioteca DA


Activităţi economice locale Agricultur ă, Zootehnie, Comer ţ

AgriculturaTotal Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Păşuni Fâneţ e6700 2551 4455 757 153 24 2096 1425

Creşterea animalelorPrincipalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine

Întreprinderi locale Întreprinderi Total salariaţ i Agricultura Industrie Construcţ ii Învăţământ Sănătate

35 259 1 39 17 39 67Oportunităţi oferite investitorilor:• Reţ ea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă • Telefonie fixă şi mobilă, Drum judeţ ean asfaltat, Posibilităţ i de concesionare teren


PUG 1995 PROBLEME LOCALE

• Migratia tinerilor• Lipsa dotărilor edilitare de alimentare cu apă, gaze şi canalizare• Lipsa infrastructura turism

Proiecte locale (derulate si propuse)• Schema de investiţii pt proiecte mici de gestionare deşeuri• Alimentare cu apă • Modernizarea infrastructurii locale şi a reţelei de învăţământ• Alimentare cu gaze

Nr. case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi1510 Da/p Nu Nu - Da



IMAGINI

Biserica Muzeul scola dedicat traditiilor locale

Casa traditionala Adapatul

Scoala Generala Obiecte din muzeu



RESURSE UTILIZATE

ANDRASANU, A. (coord), 2007 ‐ Calatorie in Tinutul Buzaului ‐Ghid neconventional, Accent Print, Suceava

ANDRASANU, A. 2005 – The Geopark – Framework for research,education and training in

sustainable development , Second Conference on the Geoheritage of Sebia, Proceedings,

Belgrade, ISBN 502.131‐1.55, pp 171 – 175;

ANDRASANU, A, GRIGORESCU, D., 2003 ‐ Geological heritage conservation in Romania. General

overview. Geological heritage conservation and regional development. Strategies for the

South Eastern European Contries, Workshop Guide, ArsDocendi, ISBN973‐558‐115‐9, pp

23 – 32.

DICU, A., 2005 ‐ Vulcanii noroiosi, Editura Victor B. Victor, Bucuresti,

DAN, S., 1980 ‐ Vestigii rupestre din Muntii Buzaului , Corneliu Stefan (coord), Arhivele Statului, Buzau

GRIGORESCU, D., ANDRASANU, A, 2003 – Hateg Country Geopark. A new strategy for sustainable

Development. Geological heritage conservation and regional development. Strategies for the

South Eastern European Contries, Workshop Guide, ArsDocendi, pp 33 – 346;

MACGREGOR, J., 2005 – Ecotourism marketing strategy 2006 to 2010, Association of Ecotourism in

Romania, Zarnesti;

MACGREGOR, J., BLUMER, A., FLORESCU, B., 2006 ‐ Strategie pentru dezvoltarea unui turism durabil in

regiunea Parcului National Retezat, Strategie elaborate in cadrul Programului PAN Parks, USAID;

MOINET, F., 2000 – Le tourisme rural ‐ comment creer et gerer , Edition France Agricole, Paris ;

PETCU, G., 2007 – Judetul Buzau : palate, vile, case celebre, conace boieresti, case taranesti , Editura

AlphaMDN, Buzau ;

SANDU, D., 2005 – Dezvoltare comunitara : cercetare, practica, ideologie, Editura Polirom, Iasi ;

TR@ME – Development de l`ecotourisme dans la zone geographique du Parc National de Retezat

– Etude de faisabilite, Deva , 2003 ;

Institutul pentru Stiinta si Reforma Sociala, Serviciul de Instruire si Consultanta – Program cadru de

dezvoltare comunitara, Bucuresti, 1998 ;

Anuarul Statistic al Judetului Buzau Institutul National de Statistica, Directia Judeteana de Statistica

Buzau, 2006;

Horizontal traning on structural instruments – Project development and implementation under the EU

Structural Funds;

Harta Geologica 1:200000, Foaia Covasna;

Harta Geologica 1:200000 Foaia Ploiesti;

Planurile de Urbanism General ale comunelor: Berca, Bisoca, Boioru, Beceni, Braesti, Colti, Chilii,

Cozieni, Canesti, Lopatari, Odaile, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Valea Salciei, Vintila Voda;

Statuts pour l`Association „Conseil de developpement du Pays Dignois”;

Procedure de la constitution de la Charte de development du Pays Dignois, Document de Synthese des

reflexions du Comite du Pays Dignois et du Conseil de developpement dans le cadre de la

prefiguration du Pays Dignois, Digne les Baines, France

http://www.cjbuzau.ro/

http:// www.apmbuzau.ro

http://www.europeangeoparks.org/isite/home/1%2C1%2C0.asp



ANEXE



☺ Centrul Geomedia – Universitatea din Bucuresti

FISA DE IDENTITATE A UNEI COMUNITATIIDENTIFICARE POTENTIAL DE DEZVOLTARE

1. DATE GENERALENume comunaDeosebit (De ce merita vizitata comuna?) (Prezentare 250 cuvinte)Judet / Regiune de dezvoltare / Cod postalSate componentePopulatieSuprafataAltitudineLocalizare fata de principalele orase

2. TURISM (POTENTIAL) (Viziunea pentru turism / tipul de turism / obiective) (250 cuvinte) Localizare

Harta cu pozitionarea geografica si Planul comunei / Galerie fotoCazare

Specific local

Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri)Monumente arheologice, istorice si culturalePovestiri locale / Etnomedicina localaNatura / Geodiversitatea / BiodiversitateIstoria

Trasee turistice propuse / Ghizi locali (adrese) / Galerie foto

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) (Oamenii locului, cum se vad ei insisi, ce oferia) (250 cuvinte)

Invatamint

Scoli / Gradinite

Proiecte deosebite

Sanatate


Informatii Pensiuni / Hoteluri Cabane Camping Foto

Gastronomie Produse locale Mesteri locali Muzee / Case traditionale

Nme / Adresa Nr elevi Nr profesori Internet Cursuri adaptate locurilor

Scurta descriere

Dispensare Medici (Adresa) Asistente (Adresa) Urgente (Spitale, Informatii)

Nr case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Puturi Fose septice

Comunicatii

Internet Telefonie fixa Semnal GSM Media locala Pagini web

Total Partial Local Tv Radio Ziar

TransportDN (nr) DJ (nr, km) DC (nr, km) Cale ferata Legaturi auto Interval orar Altele



☺ Centrul Geomedia – Universitatea din Bucuresti

Copii si tineriActivitati pentru tineri / elevi

Asociatii localeBiblioteca

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) (Viziune, potential, oferta) (250 cuvinte) Proiecte locale (derulate si propuse)

Agricultura

I


Servicii

OportunitatiVinzari case si terenuri (cine poate oferi informatii)Servicii organizare festivitati (nunti, petreceri)

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA (Guvernare-implicare locuitori) (250 cuvinte)Primarie

Responsabil Birou proiecte / programe / ADLConsiliul local: Componenta / ComisiileTransparenta publica

Sedinte de consiliu si ordinea de zi (programate / arhiva), Hotariri (arhiva)Bugetul de venituri si cheltuieli (anual / arhiva)

Partneriate locale, judetene, nationale, internationale, Exista GAL?Cadru de dezvoltare aprobat: strategie / plan de actiune / PUG (anul actulizarii) / ChartaPlan de actiune Urgenta / Dezastre (Aprobare / Regulament / Testare / Corelare judet)

Lideri de opinie / persoane resursaIntilniri publice / Calendar / Facilitatori / Rezultate (arhiva)PROBLEME LOCALE (cine / cum au fost identificate? Au fost propuse solutii?)

6. IMAGINE SI COMUNICARE (Prin ce a atras atentia localitatea, cum

PublicatiiPeriodice locale (Ziar, Buletin de informare, Revista scolii, gazeta, puncte afisaj)Mentionari in literatura, carti de specialitate, studii (Lista bibliografica)Publicatii disponibile

ComunicareAnunturi oportunitati afaceriCalendar evenimenteDosar de presa (comunicate de presa & articole despre comuna)

Fii satului / PersonalitatiColectii ce provin din zona (adresa muzee, institutii)Filme, Pliante, Ghiduri, Emisiuni tv, Evenimente negative, Alte mentiuni


Titlul / Obiective / Buget / Parteneri / Durata / Imagini pentru cele terminate (in derulare)

Utilizarea terenurilor

Arabil Pasuni Finete Paduri Livezi Degradat


Tipuri de animale Stine Inchirieri pasuni Ferme

Numar Numar angajati Domeniile

Magazine Bufet Ateliere / Serviciul Alte

Nume primar Numar angajati Orar Servicii Flux informatii



LEGISLATIE PRIVIND CONSERVAREA NATURII, BIODIVERSITATE, BIOSECURITATE

1. Legea nr.5/1991 pentru ratificarea Convenției asupra zonelor umede de importanță

internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice , încheiată la Ramsar, la 2 februarie

1971 . ‐ M. Of. nr. 18/26.01.1991

2. Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio

de Janeiro la 5 iunie 1994. M.l Of. nr. 199/02.08.1999

3. Decretul 187/1990 de acceptare a Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural

şi natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație,

Ştiință şi Cultură la 16 noiembrie 1972‐M.Of. nr. 46/31.03.1990

4. Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice şi a

habitatelor naturale din Europa , Berna la19.07.1979‐M.Of. nr. 62/25.03.1993

5. Legea nr.69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii

sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariție , adoptată la Washington la 3 martie 1973‐

M.Of. nr. 211/12.08.1994

6. Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de

animale sălbatice , adoptată la Bonn la 23 iunie 1979‐ M.Of. nr. 24/26.01.1998

7. Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă

migratoare african‐eurasiatice‐ M. Of. nr. 236/30.05.2000

8. Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa.

M.Of. nr. 228/23.05.2000

9. Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră,

Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului.‐ M.Of nr.239/30 mai 2000

10. Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", modificată prin

OUG nr.112/2000 şi Legea 454/2001‐M.Of. nr. 283/7.12.1993

11. Legea nr.214/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de

obținere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile

biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea .‐M.Of. nr.

316/14.05.2002

12. Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la

Convenția privind diversitatea biologică , semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la

Montreal la 29.01.2000 ‐M.Of. nr. 192/26.03.2003

13. Ordinul nr. 684/2002 privind aprobarea componenței Comisiei pentru Securitate Biologică şi a

Regulamentului de Organizare şi Funcționare a acesteia.‐M.Of. nr.793/31.10.2002

14. Ordinul nr. 462/2003 privind evidența agenților economici care cultivă plante modificate

genetic‐M. Of. nr. 542/29.07.2003

15. Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calității,

comercializarea semințelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante‐

M. Of. nr.343/23.05.2002

16. Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, Anexa nr. 3 Norme

metodologice privind informațiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul

alimentelor obținute din organisme modificate genetic sau care conțin aditivi şi arome

modificate genetic ori obținute din organisme modificate genetic.‐M. Of. nr.407/12.06.2002

17. Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național ‐ Secțiunea a III‐a, zone protejate.‐

M. Of. nr. 152/12.04.2000

18. Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice.‐ M.Of. nr. 433/2.08.2001

19. Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale şi parcurilor naturale şi înființarea administrațiilor acestora .‐M.Of. nr. 190/26.03.2003

20. Legea nr. 191/2002 Grădinilor zoologice şi acvariile publice.‐ M.Of. nr.271/23.04.2002



21. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului , Florența, 20.10.2002‐

M. Of. nr.536/23.07.2002

22. Ordinul nr. 647/2001 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităților de recoltare,

capturare şi/sau achiziție şi comercializarea pe piața internă sau la export a plantelor şi

animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora. M.Of. nr.

416/26.07.2001

23. Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice.‐M.Of.

nr.648/11.09.2003

24. Ordinul nr. 850/2003 privind procedura de încredințare a administrării sau de atribuire în

custodie a ariilor naturale protejate abrogat prin OM 494/2005 ‐M.Of. nr.793/22.11.2003

25. Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic‐ M.Of. nr. 93/8.05.1996

26. Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecției vânatului‐ M.Of.

nr.328/17.05.2002

27. Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificarii peşterilor şi sectoarelor de peşteri ‐ arii

naturale protejate (modificat prin OM 604/2005)

28. Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din

apele româneşti ale Mării Negre. (Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004) 29. Ordinul nr.742/2004 pentru aprobarea instructiunilor privind autorizarea, inventarierea si

inregistrarea gradinilor zoologice si acvariilor publice ‐ M.Of. cu nr 115 bis din 4 februarie 2005

30. HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of.

38 din 12.01.2005

31. Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredințare a administrării şi de atribuire

în custodie a ariilor naturale protejate‐M.Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr.

850/2003

32. Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificarii peşterilor şi sectoarelor de peşteri ‐ arii naturale

protejate ‐ la Monitor pentru publicare

33. Legea muntelui nr 347/14 iulie 2004 M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004

34. Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicata in MO nr. 442 din 29 iunie

2007



LEGISLATIE REFERITOARE LA GEOPARCURI

Ordonanta de Urgenta nr 57 din 30.07.2007 (Extras ‐ Rglementarile privind geoparcul)

(i) Geoparcul

Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într‐

un număr de situri de importanță ştiințifică, educațională sau estetică, reprezentative pentru un anumit

moment din istoria Pamântului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice.

Un geoparc are limite bine definite, o suprafață suficient de mare şi o strategie de dezvoltare

teritorială în folosul comunităților locale, a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor

naturale si culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel

gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților în armonie cu mediul natural.

Geoparcul are o structură de administrare proprie care, in parteneriate locale şi naționale,

asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecție, educație, cooperare în scopul dezvoltării socio‐economice, îmbunătățirii condițiilor de viață din mediul rural şi

întăririi identității locale.

Managementul unui geoparc se realizează in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială

identificată şi în conformitate cu recomandările UNESCO si Cartei Rețelei Europene a Geoparcurilor.

Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru

valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale, în

cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție, de conservare şi de

valorificare a resurselor, după cum urmează:

1. zone strict protejate, având regimul de protecție şi conservare al rezervațiilor ştiințifice;

2. zone tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația geoparcului;

4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise,

în limitele capacității de regenerare a resurselor.

Geoparcul reprezinta un concept lansat si sustinut de UNESCO, in parteneriat cu Reteaua

Europeana a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Reteaua Globala (UNESCO) a Geoparcurilor.

Recunoasterea internationala a functionarii unui geoparc si acceptarea lui in aceste structuri se face in

acord cu reglementarile stabilite de UNESCO si de Carta Retelei Europene a Geoparcurilor.





Ruine case egumeneşti sat BERCA; BERCA BZ‐II‐m‐A‐02363.02

Chilii (ruine) sat BERCA; BERCA BZ‐II‐m‐A‐02363.03

Turn clopotniță sat BERCA; BERCA BZ‐II‐m‐A‐02363.04

Zid de incintă sat BERCA; BERCA BZ‐II‐m‐A‐02363.05

Ans. bisericii "Naşterea Maicii Domnului” sat BOZIORU; BOZIORU BZ‐II‐a‐B‐02365

Bis de lemn "Naşterea Maicii Domnului” sat BOZIORU; BOZIORU BZ‐II‐m‐B‐02365.01 Casa Ion Rusu sat BOZIORU; BOZIORU BZ‐II‐m‐B‐02366

Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi” sat BOZIORU; BOZIORU BZ‐II‐a‐B‐02370

Ruinele mănăstirii "Sf. Gheorghe” sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐B‐02431

Ansamblul schiturilor rupestre sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐a‐A‐02432

Biserica de lemn "Sf. Gheorghe” sat BUDEŞTI; CHILIILE BZ‐II‐m‐B‐02373

Ansamblul bisericii "Înălțarea Domnului” sat COCA‐ANTIMIREŞTI; V VODĂ BZ‐II‐a‐B‐02389

Ansamblul bisericii "Sf. Teodor Tiron”, "Sf. Nicolae" sat COCÂRCENI; COZIENI BZ‐II‐a‐B‐02390

Moară din bârne de lemn sat DÂLMA; c SCORTOASA BZ‐II‐m‐B‐02393

Fosta mănăstire Găvanele sat GĂVANELE; BOZIORU BZ‐II‐a‐A‐02397

Schitul rupestru Fundătura sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.01 Schitul rupestru "Agatonul Vechi" sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.02

Fundul Peşterii sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.03

Văgăuna II / I sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.04 / 05

Piatra Îngăurită sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.06

Peştera lui Dionisie sat NUCU BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.07

Piatra lui Iosif sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.08

Schitul rupestru Piatra Şoimului I sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.10

Schitul rupestru Agatonul Nou sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.11

Schitul rupestru Piatra Şoimului II sat NUCU; BOZIORU BZ‐II‐m‐A‐02432.12

Colecția muzeală sat RĂTEŞTI; BERCA BZ‐II‐m‐A‐02448.05 67

Ruinele mănăstirii lui Vintilă Vodă sat VINTILĂ VODĂ; V. VODĂ BZ‐II‐s‐B‐02495 Crucea Dorobanțului "Poiana Şoimului” sat MĂN. RĂTEŞTI; BERCA BZ‐III‐m‐B‐02501



ACT CONSTITUTIV AL ASOCIATIEI INTERCOMUNALE ,,ȚINUTUL BUZĂULUI”

Art.1 Asociații fondatori (1) Asociatia Intercomunala ,,Ținutul Buzăului” este constituită prin voința următorilor asociați:

1. Consiliul local al comunei...

2. Consiliul local al comunei…

……

(2) Asociatia Intercomunala ,,Ținutul Buzăului” se constituie ca persoană juridică română, f ără scop

patrimonial care are un patrimoniu şi buget propriu.

Art.2 Exprimarea voinței de asociere Asociația Intercomunala ,,Ținutul Buzăului” se înființează prin libera exprimare a voinței de asociere a

asociaților fondatori, autorități ale administrației publice, instituții publice ... menționate la art.1.

Art.3 Denumirea asociației Asociația înființată prin prezentul act constitutiv va purta denumirea de Asociația Intercomunala

,,Ținutul Buzăului”.

Art.4 Sediul asociației Sediul Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” este situat în România, localitatea...

Art.5 Durata de funcționare Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” se înființează pe o durată nedeterminată de timp.

Art.6 Scopul asociației (1)Scopul Asociației Intercomunale,,Ținutul Buzăului” este nelucrativ si nepatrimonial, fiind de interes

general, datorita semnificatiei si importantei sale.

(2)Scopul Asociației Intercomunale „Ținutul Buzăului” îl reprezintă identificarea problemelor globale ale

comunităților locale membre şi stabilirea modului de rezolvare a acestora în scopul dezvoltării economice şi

sociale a zonei.

Art.7 Patrimoniul inițial al asociației Patrimoniul inițial al Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” este alcătuit din aportul în bani al

asociaților în valoare totală de _________________ lei.

Art.8 Componența nominală a celor dintâi organe ale asociației (1) Organele de conducere ale Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” sunt:

a) Adunarea Generala;

b) Consiliul Director;

c) Cenzorul;

(2) Adunarea Generală este constituită, la data înființării, din membrii fondatori menționați la art.1.

(3) Consiliul Director al asociației este format din 5 membri aleşi pentru un mandat de 4 ani. La data

înființării asociației, Consiliul Director este alcătuit din următorii membri:

1.

…



2

(4) Preşedintele asociației este ales dintre reprezentanții membrilor asociației pentru un mandat de 4

ani. La data înființării asociației, în funcția de preşedinte este numit dl.______________________.

(5) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al Preşedintelui. La data înființării asociației, în funcția de

vicepreşedinte este numit dl._______________________.

(6) Secretarul asociatiei întocmeşte procesele verbale ale şedințelor de Consiliu director şi Adunare

Generala si asigura comunicarea intre membrii asociatiei , institutii si persoane interesate a actelor si hotararilor

adunarii generale .

La data înființării asociației, în funcția de secretar este numit dl._______________________.

(7) Controlul financiar intern al asociației este asigurat de către un cenzor ales de Adunarea Generală. La

data înființării asociației, în funcția de cenzor este numit_______________________________.

Art.9 Imputernicire Membrii asociației împuternicesc pe ___________________________ să desf ăşoare procedura de

dobândire a personalității juridice a asociației.

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI

....................



3

STATUTUL ASOCIAȚIEI INTERCOMUNALE ,,Ținutul Buzăului”

Capitolul I DENUMIRE, SEDIU, FORMĂ JURIDICĂ, DURATĂ

Art.1. – (1) Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului”, denumita in continuare pe scurt ”asociația” este

constituită din asociații fondatori, semnatari ai Actului Constitutiv si ai prezentului Statut, având sediul în

România, ...........

(2) Sediul asociației va putea fi mutat oricând la alta adresă prin hotarârea Consiliului Director al

asociației.

Art.2. – (1) Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” se constituie ca persoana juridica română, f ără scop

patrimonial care are un patrimoniu si buget propriu.

(2) Asociația Intercomunală “Ținutul Buzăului se înființează prin libera exprimare a voinței de asociere a

asociaților fondatori, autorităti ale administratiei publice, institutii publice şi societăți comerciale.

(3) Asociația înființată va purta denumirea de Asociația Intercomunală Ținutul Buzăului Art.3 Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” se înființează pentru o durată nedeterminată (nelimitată) de

timp.

CAPITOLUL II SCOPUL SI OBIECTIVELE ASOCIATIEI

Art.4. (1) Scopul Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” este nelucrativ şi nepatrimonial, fiind de interes

general, datorită semnificației şi importanței sale.

(2) Scopul asociatiei Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” îl reprezintă identificarea problemelor globale ale

comunităților locale membre şi stabilirea modului de rezolvare a acestora în scopul dezvoltării economice şi

sociale al Ținutului Buzăului

Art.5. In vederea realizării scopului propus, asociația î şi propune următoarele obiective: ♦ promovarea dezvoltării economico‐sociale prin susținerea activităților şi proiectelor ce sprijină inițiativele

locale pentru a asigura venituri economice şi a se crea structuri capabile să atragă investițiile;

♦ realizarea unei strategii comune şi a unei Carte de dezvoltare durabilă şi promovare a teritoriul comunelor

membre

♦ susținerea creării şi funcționării Geoparcului Ținutul Buzăului, ca instrument de dezvoltare durabilă

♦ protejarea patrimoniului natural şi cultural al regiunii Ținutul Buzăului şi dezvoltarea unui sistem de

management al acestui patrimoniu prin implicarea conştientă a comunităților locale;

♦ revitalizarea tradițiilor folclorice şi meşteşugăreşti artizanale ale zonei şi întărirea identității locale ca suport

în combaterea sărăciei, pentru oprirea migrației locuitorilor din zonă prin crearea de noi locuri de muncă,

inclusiv prin formarea şi reconversia profesională a membrilor comunităților locale şi întărirea coeziunii

economico‐sociale; ♦ sprijinirea activităților tradiționale locale şi dezvoltarea de noi produse locale, in concordanță cu principiile

dezvoltării durabile

♦ dezvoltarea agroturismului şi a turismului cultural‐ştiințific şi crearea unei destinații turistice în Ținutul

Buzăului

♦ dezvoltarea unui parteneriat în domeniul educației şi crearea unui cadru de cooperare şi acțiune între

instituțiile educaționale şi administrațiile locale din Ținutul Buzăului, prin aplicarea şi implementarea unor

pachete educaționale specifice, adaptate nevoilor locale de dezvoltare durabilă şi construcție comunitară;

♦ participarea asociației la acțiuni de cooperare sau asociere cu structuri din țară sau din străinătate pentru

atragerea de investitori şi acțiuni de promovare pe plan social, economic, şi cultural a intereselor zonei

Ținutul Buzăului.



4

♦ reprezentarea intereselor şi drepturilor asociației în țară şi în străinătate;

♦ asigurarea reprezentării asociației la nivelul societății civile şi în relația cu autoritățile statului;

♦ realizarea de materiale documentare şi publicitare prin care să se prezinte activitatea asociației şi

importanța acestei activități;

♦ atragerea de sponsorizări, fonduri băneşti sau materiale prin realizarea de proiecte în cadrul programelor cu

finanțare internațională;

♦ asocierea sau colaborarea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale şi cu

alți parteneri, în vederea finanțării sau realizării în comun a unor acțiuni, şi proiecte ;

♦ cooperarea sau asocierea cu autorități ale administrației publice centrale sau locale din țară sau străinătate;

♦ aderarea la organizații naționale sau internaționale;

CAPITOLUL III MEMBRII ASOCIATIEI

Art.6 (1) Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” este constituită prin voința următorilor asociați fondatori:

1. Consiliul local al comunei....

2. Consiliul local al comunei

3.......

(2) Asociația cuprinde următoarele categorii de membri:

a) membrii fondatori ‐ sunt asociații fondatori ai asociației reprezentând comitetul de inițiativă şi semnatari ai

Actului constitutiv şi Statutului asociației;

b) membrii asociați ‐ sunt persoane fizice sau juridice care vor adera la prezentul Statut după înființarea

asociației;

d) membrii de onoare – această distincție se poate acorda persoanelor fizice sau juridice care au contribuit, în

mod esențial, la realizarea scopului propus de asociație. Membrii de onoare nu fac parte din Adunarea Generală,

având doar un statut onorific.

(3) Calitatea de membru asociat poate fi dobândită de către orice persoană fizică sau juridică, prin aderarea la prezentul Statut.

Art.7. Dobândirea calității de membru aderent al asociației se face în conformitate cu Regulamentul de ordine

internă al asociației, pe baza unei cereri de înscriere.

Art.8 (1) Calitatea de membru al asociației se pierde în următoarele cazuri:

♦ renunțarea scrisă;

♦ excludere din asociație;

♦ dizolvarea persoanei juridice;

♦ deces, în cazul persoanei fizice.

(2) Membrul asociației care pierde această calitate nu are nici un drept asupra patrimoniului asociației.

Art.9. Membrii asociației au următoarele drepturi:

a) dreptul de a alege si de a fi ales în toate organele de conducere ale asociației; b) dreptul de a participa in toate cazurile în care se discuta si urmează a se lua o hotărâre cu privire la activitatea

sa;

c) dreptul de a‐şi exprima liber punctul de vedere;

d) dreptul de a ocupa funcții în conducerea asociației;

e) dreptul de vot în Adunarea Generala.

Art.10. Membrii asociației au următoarele obligații:

a.să participe activ la atingerea scopului şi realizarea obiectivelor asociației;

b.sa participe la şedințele Adunării Generale si la toate activitatile initiate de asociație;

c. să achite cotizațiile lunare şi alte taxe stabilite de către Consiliul Director al asociației;



5

d. să apere permanent prestigiul asociației, să sesizeze de îndată conducerea asociației cu privire

la orice situații de natură să aducă atingere şi/sau să producă prejudicii directe sau indirecte asociației;

e. să respecte hotărârile Adunarii Generale, ale Consiliului Director, ale Preşedintelui asociației;

f. să cunoscă şi să respecte prevederile prezentului Statut, ale Regulamentului de ordine internă

şi ale actelor normative care reglementează organizarea şi exercitarea acestei activități.

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ASOCIATIEI

Art.11. Organele de conducere ale asociației sunt:

a) Adunarea Generala;

b) Consiliul Director;

c) Cenzorul;

Adunarea generala

Art.12 (1) Adunarea Generală este organul suprem de decizie al asociației şi se compune

inițial din membrii fondatori enumerați în actul constitutiv al asociatiei şi în prezentul statut.

2) Din rândul acestora la prima întrunire ‐ denumită Adunare Constitutivă a persoanei juridice de drept

privat Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” sunt alese organele de conducere ale asociației, pentru un

mandat de 4 ani.

(3) Organele de conducere, astfel alese, pot fi realese în aceleasi funcții sau în alte funcții de conducere

de către Adunarea generala. Modalitatea de vot va fi stabilita de Adunarea Generala .

(4) Alegerea organelor de conducere ale asociației se face prin vot secret.

(5) Adunarea Generala este formată din toți membrii asociației. Fiecare membru asociat va împuternici

doi reprezentanți în Adunarea Generală.

Art. 13 Adunarea Generala are următoarele competențe:

a) stabileşte măsuri pentru desf ăşurarea activitatilor cu respectarea prevederilor prezentului Statut, a

Regulamentului de ordine internă şi a reglementărilor legale în vigoare;

b) alege şi revocă Preşedintele, Vicepreşedintele, membrii Consiliului Director şi cenzorul;

c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, situațiile financiare şi dă descărcare Consiliului Director cu

privire la activitate si gestiune;

d) aprobă Regulamentul de ordine internă a asociației;

e) modifică Actul constitutiv şi Statutul;

g) îndeplineşte orice alte atribuții prevazute în Statutul asociației .

Art.14. (1) Adunarea Generală se întruneşte în şedință ordinară, anual, în primul trimestru, la convocarea

Preşedintelui.

(2) Adunarea Generală se poate întruni şi în şedințe extraordinare, la cererea Preşedintelui, Consiliului

Director sau a cel puțin 1/3 din membrii asociației.

(3) Convocarea Adunării Generale se face în scris, prin afişare la sediul asociației, cu cel puțin 5 zile

înaintea şedințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de şedințele extraordinare. Convocarea, care va

cuprinde şi ordinea de zi, se face prin intermediul vicepreşedintelui asociației.

(4) In caz de forță majoră sau de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor asociației, convocarea

Adunării Generale se poate face de îndată.

(5) In toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul‐verbal al şedinței.

Art.15 (1) Sedințele Adunării Generale sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea membrilor

asociației.



6

(2) In cazul în care majoritatea nu este întrunită, prezidiul Adunării Generale stabileşte a doua Adunare

Generală în termen de cel mult 15 zile, f ără a mai îndeplini procedura convocării. Adunarea Generală convocată

în aceste condiții este legal constituită cu participarea membrilor prezenți.

Art.16 Sedințele Adunării Generale sunt conduse de către Preşedinte, împreună cu 2 membrii aleşi prin vot

deschis de cei prezenți, formând prezidiul Adunării Generale.

Art.17 (1) Dezbaterile din şedințele Adunării Generale se consemnează într‐un proces verbal, semnat de

membrii prezidiului.

(2) Procesul verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedință se depun într‐un dosar special al

şedinței respective, care va fi numerotat, semnat şi sigiliat de preşedinte.

Art.18 Ordinea de zi se aprobă de Adunarea Generală la propunerea celui care a cerut întrunirea Adunării

Generale. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente şi numai cu votul majorității

membrilor prezenți.

Art.19 (1) In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Adunarea Generală adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor

prezenți, în afară de cazul în care legea sau Regulamentul de ordine internă cere o altă majoritate.

(2) Adunarea Generală poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Art.20 Hotărârile Adunării Generale se semnează de Preşedinte. In cazul în care Preşedintele lipseşte sau refuză

să semneze, hotărârea Adunării Generale se semnează de Vicepreşedinte sau 3 membri.

Art.21 (1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştința

membrilor, iar cele individuale, de la data comunicării.

(2) Hotărârile luate de către Adunarea Generală sunt obligatorii şi pentru membrii care nu au luat parte

la Adunarea Generală sau au votat împotrivă.

(3) Aducerea la cunoştința membrilor a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la

adoptarea acestora.

Art.22 (1) In cazul în care se discută alegerea sau revocarea Preşedintelui, Vicepreşedintelui ori a membrilor

Consiliului Director, nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiul Adunării Generale. In acest caz, şedința

va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.

(2) Mandatul Consiliului Director, Preşedintelui şi Vicepreşedintelui asociației curge de la data aprobării

în Adunarea Generală a membrilor fondatori ai prezentului statut.

Consiliul director Art.23 (1) Consiliul Director al asociației este format din 5 membrii aleşi pentru un mandat de 4 ani. Primul

Consiliu Director isi va desfasura activitatea pana la sfarsitul mandatului .

(2) In prima sedinta de constituire a unei noi Adunari Generale , pentru o perioada de 4 ani , Adunarea

Generala alege dintre membrii sai Consiliul Director al asociatiei .

Art.24 Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale. El poate fi alcătuit şi din

persoane din afara asociației, în limita a cel mult o pătrime din componența sa.

Art.25 Consiliul Director are următoarele competențe:

a) elaborează şi pune in aplicare programele de acțiune, organizare şi administrare ale asociației în acord

cu hotărârile Adunarii Generale;

b) elaborează Regulamentul de ordine internă aplicabil tuturor membrilor asociației;

c) adoptă măsuri pentru aplicarea şi respectarea de către toți membrii a prevederilor prezentului Statut,

a Regulamentului de ordine interna şi a actelor normative care reglementează organizarea şi exercitarea acestei

activități;

d) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociației, având dreptul de a împuternici în acest scop

una sau mai multe persoane cu funcții executive inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt

străine de asociatie; de asemenea, poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcții executive, inclusiv

persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt străine de asociație pentru a îndeplini orice alte atribuții

prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.



7

e) verifică şi aprobă cererile de înscriere în asociație;

f) stabileşte periodic, taxele de înscriere şi contribuțiile lunare sau de orice altă natură şi urmăreşte

încasarea acestora;

g) constată nerespectarea prevederilor statutului sau ale Regulamentului de ordine internă şi aplică

sancțiunile prevăzute în acesta;

h) acceptă donațiile şi legatele f ăcute asociației;

i) aprobă organigrama şi statul de functii şi angajează personalul asociației;

j) stabileşte proiectul de buget şi administrează patrimoniul asociației;

k) prezintă anual Adunării Generale, spre aprobare, raportul său de activitate şi de gestiune;

l) îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute în Statut sau stabilite de Adunarea General

Art.26 (1)Consiliul Director se întruneşte în şedință ori de câte ori este nevoie la convocarea Preşedintelui.

(2) Sedințele Consiliului Director sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea membrilor săi.

(3) In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Consiliul Director emite decizii cu votul majorității membrilor.

Acestea se semnează de către membrii care au participat la şedință.

(4) Prevederile art.21 se aplică în mod corespunzător.

Preşedintele Art.27 Preşedintele asociației are urmatoarele competențe:

a) reprezintă asociația în relațiile cu persoanele fizice si juridice române şi străine, cu institutiile si

autoritatile publice si alte organizatii profesionale, precum şi în justiție;

b) convoacă şi prezidează şedințele Consiliului Director

c) exercită căile de atac împotriva deciziilor Consiliului Director;

d) ia măsuri pentru conducerea asociației care nu sunt de competența Adunarii Generale sau a Consiliului

Director pentru atingerea scopului asociației;

e) îndeplineşte funcția de ordonator al bugetului.

Art.28 (1) Preşedintele Asociației este ales dintre membrii desemnati ai asociației pentru un mandat de 4 ani,

putând fi reales în această funcție.

(2) Presedintele Asociatiei este si Presedinte al Consiliului Director

(3) Preşedintele Asociației are specimen de semnătură în bancă.

Art.29 (1) In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Preşedintele asociației emite dispoziții.

(2) Prevederile art.21 se aplică în mod corespunzător

Vicepreşedintele Art.30 (1) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al Preşedintelui,

(2) Daca Preşedintele şi Vicepreşedintele sunt în imposibilitate temporară de a‐şi exercita atribuțiile,

Adunarea Generală poate delega temporar un membru din cadrul său pentru a îndeplini partial sau în totalitate

atribuțiile Preşedintelui.

(3) Vicepreşedintele asociației este ales dintre reprezentanții membrilor asociației pentru un mandat de

4 ani, putând fi reales în această funcție.

(4) Vicepreşedintele asociației asigură supravegherea şi îndrumarea curentă a personalului angajat al

asociației şi efectuează toate actele şi operațiunile curente necesare desf ăşurării în bune condiții a activității

asociației.

(5) Vicepreşedintele are specimen de semnătură în banca

Secretarul Art. 31 (1) Secretarul asociatiei întocmeşte procesele verbale ale şedințelor de Consiliu director şi Adunare

Generala

2) Secretarul asociatiei urmareste rezolvarea corespondentei



8

3) Secretarul asociatiei pregateste lucrarile supuse dezbaterii Adunarii Generale

4) Secretarul asociatiei asigura comunicarea intre membrii asociatiei , institutii si persoane interesate a

actelor si hotararilor adunarii generale

5) Secretarul asociatiei indeplineste si alte atributii si activitati date de Consiliul director

Cenzorul

Art.32. (1) Controlul financiar intern al asociației este asigurat de un cenzor ales de Adunarea Generală şi are

obligația verificării trimestriale a activităților economico‐financiare ale asociației şi dispunerii măsurilor necesare

bunei administrări a patrimoniului asociației.

(2) Durata mandatului este de 2 (doi) ani, mandatul putând fi reînnoit.

Art.33 (1)Cenzorul î şi desf ăşoară activitatea în baza prevederilor prezentului Statut, a Regulamentului de ordine

internă şi a reglementărilor legale în vigoare.

(2) Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. De asemenea nu poate fi cenzor:

♦ persoana care sub orice formă primeşte, pentru alte funcții, un salariu sau o remunerație de la un membru

al Consiliului Director sau de la un membru al asociației; ♦ persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de

încredere, fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită.

CAPITOLULV PATRIMONIUL ASOCIATIEI

Art..34 Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” are un patrimoniu şi buget propriu. La înfiintare

patrimoniul asociației este de __________________ lei.

‐ asociatul nr. 1 – Consiliul comunei ...aduce un aport social de_______________________ lei

‐ asociatul nr.2 – Consiliul Local al comunei... aduce un aport social de_______________________ lei

‐ ………… Art.35 Patrimoniul asociației se va întregi cu sume provenite din donatii, sponsorizari, legate, cotizațiile

membrilor, dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile în condiții legale, resurse

obținute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale, etc. şi respectiv bunuri de la asociatii sau alte

persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate.

Art.36 (1) Sursele financiare ale asociației vor fi folosite exclusiv pentru indeplinirea scopului si realizarea

obiectivelor asociației, pentru cheltuieli de functionare, chirii, pentru salarizarea personalului administrativ

angajat cât şi pentru alte cheltuieli ce decurg din funcționarea asociației.

(2) Partea de contribuție a fiecărui asociat va fi stabilită, de comun acord, prin hotărârea Adunării

Generale.

CAPITOLUL VI DIZOLVAREA, LICHIDAREA SI DISTRIBUIREA PATRIMONIULUI ASOCIATIEI

Art.37 Asociația se dizolvă:

♦ de drept;

♦ prin hotarâre judecatoreasca;

♦ prin hotarârea Adunării Generale a asociatiei.

Art.38 (1) Dizolvarea asociației de drept şi respectiv prin hotărâre judecătorească poate avea loc în cazurile

prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Dizolvarea asociației prin hotărârea Adunării Generale se poate produce când hotărârea este luată cu

acordul a 2/3 din numărul membrilor asociației.

Art.39 (1)In cazurile de dizolvare de drept sau prin hotărâre jdecătorească, lichidatorii vor fi numiți prin



9

însăşi hotărârea judecătorească. In cazul dizolvării prin hotărârea Adunării Generale, lichidatorii vor fi numiți de

către Adunarea Generală,sub sancțiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare.

(2) In toate cazurile, mandatul Consiliului Director încetează odată cu numirea lichidatorilor, urmându‐se

procedura prevăzută de legislația în vigoare.

(3) In cazul dizolvării asociației, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane

fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public, cu scop identic

sau asemănător, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

CAPITOLUL VII DISPOZITII FINALE

Art.40 (1) In litigiile în care este parte asociația, aceasta va fi reprezentată de către Preşedintele asociației sau

persoana desemnată de către Consiliul Director al asociației.

(2) Regulamentul de ordine internă va conține dispoziții pentru punerea în aplicare a prevederilor

prezentului Statut. (3) Prevederile prezentului statut se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu

privire la asociatii si fundatii, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prezentul Statut a fost aprobat în Adunarea Generală a membrilor fondatori din data de

_____________________.

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (1)

PRIMAR,

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (2)

PRIMAR,

……

Date post:	08-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	adriana-tiris
View:	269 times
Download:	0 times

Publication.strategie

Documents