Nr. 1 s iaNuarie 2011

Bega redeviNe emBlema Timişoarei

iaNuarie 2011aNul 3 / Nr. 1 (17)Tiraj : 1000 de exemplare

Este cunoscut faptul că Timişoara este alimen-

tată cu apă din două surse, circa 25%-30% din foraje şi 70%-75% apă de suprafaţă, Bega fiind deci principala sur-să de apă a oraşului. În ultimii 10 ani, raportul a rămas relativ constant şi am fost deseori în-trebat de ce Aquatim nu urmă-reşte să dezvolte captarea apei

subterane, cunoscute fiind proprietăţile organoleptice (gust, miros) mai bune date apei potabile de apa de subteran. În cele ce urmează am să explic, încă o dată, care este raţiunea pentru care Aquatim a optat pentru alimentarea cu apă preponderent din Bega.

La stabilirea strategiei de alimentare cu apă pota-bilă a unui oraş se ţine cont, în primul rând, de sigu-ranţa alimentării cu apă. Cu alte cuvinte, trebuie să avem o sursă de apă sigură, adică suficientă din punct de vedere cantitativ şi de calitate corespunzătoare. În Timişoara, resursele de apă subterană nu pot asigu-ra alimentarea, nici măcar pe termen mediu, fiind reduse. Acestea trebuie protejate. Supraexploatarea necontrolată a unui acvifer poate avea efecte negati-ve imediate. În anii anteriori s-au înregistrat scăderi drastice ale nivelelor hidrostatice în zona Timişoarei, datorită secetei prelungite. Totuşi, începând cu anul 2004 se poate observa o uşoară tendinţă de stabili-zare a fronturilor de captare. Prin frontul de captare existent, în Timişoara se poate asigura un debit de captare de 450-500 l/s, care acoperă procentul amin-tit de 25%, în condiţiile menţinerii acviferului.

Mai mult, dezvoltarea fronturilor existente de captare sau a unora noi implică investiţii cu costuri iniţiale imense, nejustificate în raport cu alte priori-tăţi investiţionale, iar exploatarea lor viitoare va fi întotdeauna limitată de controlul resurselor. Pe de altă parte, dacă apa din subteran se caracterizează printr-o calitate relativ constantă în timp, apa din Bega are avantajul asigurării unei cantităţi constan-te, nodul hidrotehnic Timiş-Bega fiind un factor de siguranţă şi din punct de vedere al asigurării necesa-rului de apă. În plus, la nevoie, apa din lacul Surduc poate fi transferată în râul Bega.

Un alt aspect important este că utilizarea a două surse pentru alimentarea cu apă a unui oraş precum Timişoara oferă mai multă siguranţă şi flexibilitate, prin faptul că cele două surse pot fi utilizate alternativ în caz de nevoie.

În ce priveşte investiţiile pentru calitatea apei, Aquatim a ales să investească în tehnologii moderne de tratare a apei, care permit monitorizarea automată a procesului, adică mai multă siguranţă în exploatare şi, implicit, un mai bun control al calităţii.

Ilie VLAICUDirector general

sursa sigură de apă a oraşului: Bega

ediTorial

p u B l i c aţ i e e d i TaTă d e A Q U AT I M s . a .

Canalul Bega, unul din-tre elementele defini-

torii ale oraşului Timişoara, este primul canal navigabil construit în România. Denu-mirea de Canalul Bega este atribuită sectorului naviga-bil al râului Bega, aflat între Timişoara şi Titel iar lungi-mea totală navigabilă a ca-nalului însumează 43 km, pe

teritoriul României şi 75 km, pe teritoriul Serbiei. Pentru majoritatea timişorenilor, râul Bega re-

prezenta, pe vremuri, un mic titlu de glorie. Chiar dacă nu era unul dintre râurile interioare de o deo-sebită importanţă, avea o calitate unică: era singu-rul navigabil, iar Timişoara avea port. Întreruperea navigaţiei şi scoaterea din funcţiune a ecluzelor începând cu anul 1958 au determinat, de-a lungul anilor, colmatarea secţiunii de scurgere a canalului şi reducerea capacităţii de transport a albiei cana-lului, cu asigurarea nivelului de apă minim necesar la prizele de apă ale folosinţelor.

Suntem în faţa unui nou început

Astăzi suntem în faţa unui nou început. Admi-nistraţia Bazinală de Apă Banat, alături de Primă-ria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş, este implicată în reabilitarea şi revitalizarea canalului, atât în ceea ce priveşte redeschiderea transportului de agrement, a circulaţiei vapora-şelor, cât şi în ceea ce priveşte includerea acestui obiectiv în circuitul turistic şi chiar în cel econo-mic. Proiectul ”Ecologizarea Canalului Bega pe sectorul Timişoara – frontiera Serbia”, demarat prin studiile de fezabilitate încă din 2004 şi iniţiat de ABAB în anul 2008, şi-a propus decolmatarea albiei, reabilitarea apărărilor de maluri existente şi reabilitarea sediului Sistemului Hidrotehnic Bega.

De la 1 octombrie 2008 au fost demarate lu-crările de decolmatare a albiei, începând de la Uzina Hidroelectrică Timişoara spre aval. Până în prezent au fost efectuate lucrări premergătoa-re: curăţirea secţiunii colmatate a canalului în oraşul Timişoara cu mijloace mecanice (graifăr plutitor), cât şi prin operaţii manuale, urmate de tăierea stufului şi a arboretului de pe maluri.

Lucrările propriu-zise de dragaj au curăţat ca-nalul Bega în oraşul Timişoara, lucrările fiind în progres către frontieră. De asemenea, în oraşul Timişoara au fost reabilitate construcţiile exis-tente de apărare de maluri.

Reabilitarea sediului S.H. Bega, cunoscut sub denumirea de „Palatul Apelor”, presupune lucrări complexe ce se vor realiza în două etape: reabili-tarea acoperişului şi realizarea de lucrări interioare pentru reabilitarea planşeelor şi a scărilor şi redarea funcţionalităţii acestuia. Imobilul, situat în munici-piul Timişoara, pe Bd. 16 Decembrie nr. 2, este o clădire construită între anii 1900 şi 1902, proiectată

în stilul Secession, astăzi monument istoric inclus pe lista obiectivelor de patrimoniu local. Lucrările de reabilitare şi modernizare sunt gândite pentru a stopa degradarea acestei construcţii istorice, em-blematice pentru oraşul Timişoara, cât şi pentru a pune în valoare un spaţiu bine construit, apt pentru a prelua fluxurile administrative specifice activită-ţilor desfăşurate în cadrul ABAB.

Totalul investiţiei în cadrul proiectului de eco-logizare a Canalului Bega, la data de 31.12.2010, s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de Euro şi a generat un număr de 200 noi locuri de muncă pe perioada execuţiei, precum şi a altor 10 locuri de muncă pentru exploatarea lucrărilor. Prin lucrările proiectate se realizează decolmatarea canalului pe întreg tronsonul românesc de 43 km, materialul dra-gat urmând a fi depozitat în 5 depozite ecologice, cu respectarea capacităţii de 700.000 metri cubi.

Ultima acţiune de ecologizare a Begăi a avut loc în anul 1945, când râul era încă navigabil pentru ambarcaţiuni navale de dimensiuni mai reduse. Cei peste 50 de ani de neutilizare a canalului au dus la o colmatare avansată, cu deteriorarea calităţii apei şi a condiţiilor de navigabilitate. Numai după fina-lizarea procedurilor de scoatere a nămolului din al-bie, de curăţire a albiei şi de reabilitare a nodurilor hidrotehnice, Bega ar putea redeveni navigabilă, efortul comun al autorităţilor locale putând trans-forma un vis al timişorenilor în realitate.

Titu BOJINAdministraţia Bazinală de Apă Banat

Titu Bojin este doctor în economie şi ocupă funcţia de director al Administraţiei Bazinale de Apă Banat.

Palatul apelor din Timişoara

Nr. 1 s iaNuarie 2011

Avarie majoră la Buziaş, rezolvată cu operativitate

Pe lângă activităţi-le obişnuite de în-

treţinere, personalul de la sucursala Buziaş s-a con-fruntat la început de an şi cu o situaţie mai difici-lă. În data de 12 ianuarie, pe conducta de aducţiune care alimentează cu apă oraşul Buziaş, a apărut o avarie, localizată la 500 m de staţia de tratare din Hitiaş. Echipa de inter-venţie din Buziaş a ajuns imediat la faţa locului şi a localizat defecţiunea. S-a constatat că era vorba de o spărtură mare în conducta de beton precomprimat, cu diametrul de 400 mm, care necesita un timp mai lung pentru rezolvare şi posibil, chiar întreruperea alimentării cu apă a întregului oraş, pentru mai multe ore.

Echipa de la sucursala Buziaş a reuşit, ajuta-tă şi de colegii de la secţia reţele apă-canal din Timişoara, să remedieze defecţiunea în regim de urgenţă, prin montarea unui colier din inox, o so-luţie provizorie. A doua zi, tronsonul avariat de conductă a fost înlocuit cu un tub nou, din oţel. Activităţile de întreţinere a reţelelor sunt activi-tăţi curente în cadrul unei companii de apă, dar, în acest caz, este important de menţionat că o avarie majoră, care putea afecta întregul oraş, a fost rezolvată în mod eficient.

Sorin STREIANUSucursala Buziaş

INFO REGIONAL

Lucrări în Lovrin şi Sânnicolau Mare

Iată-ne ajunşi la un nou început de an; început

ce ne oferă posibilitatea de a spera că noul an ne va conduce spre experienţe şi realizări cu totul speciale. În primele zile din 2011 au avut loc câteva avarii, ce au fost remediate în timp util. Menţionăm aici câte-va dintre ele. A fost înlocuită pompa sumersibi-lă a unui foraj din Lovrin, ce asigură umplerea turnului de apă, apoi, din cauza unor lucrări la infrastructura oraşului Sânnicolau Mare, au fost provocate mai multe spărturi, atât la reţeaua pu-blică de apă, cât şi la branşamentele unor utili-zatori. S-au înlocuit robineţi de trecere, nipluri, conectori, coliere de inox şi mufe. De aseme-nea, datorită ridicării terasamentului în anumite zone, a fost necesară şi ridicarea a şase cămine pentru apometre, din domeniul public.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru anul 2011, în cadrul Sucursalei Sânnicolau Mare, au fost fixate obiective clare, în vederea unei mai bune desfăşurări a activităţii de producţie. Dintre ele amintim implementarea corectă a proceduri-lor sistemului de management integrat, în toate compartimentele aparţinătoare sucursalei, înca-drarea în limitele impuse de lege privind calita-tea apei potabile, identificarea şi stoparea pier-derilor din reţeaua de distribuţie a localităţilor arondate sucursalei şi, nu în ultimul rând, îmbu-nătăţirea continuă a tuturor serviciilor prestate.

Obiectivele fiind stabilite pentru 2011, nu ne ră-mâne decât să ne continuăm activitatea, cu per-severenţă şi responsabilitate.

Adrian STRUGARISucursala Sânnicolau Mare

În Făget a fost finalizată inventarierea racordurilor de canalizare

În luna ianuarie a acestui an, echipa de

la Sucursala Făget a exe-cutat o serie de acţiuni de întreţinere şi reparaţie, atât la reţeaua de apă, cât şi la sistemul de canalizare. Astfel, în oraşul Făget, pe strada Calea Bichigiului a fost necesară intervenţia unei echipe pentru repararea unei avarii, pe strada George Garda a fost înlocuită o porţiune de conductă din re-ţeaua de alimentare cu apă, iar pe strada Ca-lea Lugojului, în zona blocurilor şi pe Drumul Gladnei s-a intervenit cu o autospecială pentru desfundarea canalului. De asemenea, s-a fina-lizat acţiunea de inventariere şi introducere în baza de date a consumatorilor care sunt racor-daţi la reţeaua de canalizare a oraşului. În plus, în localitatea Curtea, o echipă a intervenit pen-tru repararea unor defecţiuni survenite la două branşamente de apă.

Ion ISTRATSucursala Făget

furTuri de caBlu ÎN freidorf

În luna ianuarie, două incidente au pus în pericol funcţionarea canalizării, într-

un cartier al Timişoarei. La staţia de pompa-re a apelor uzate de pe str. Polonă, s-au fu-rat: în data de 17 ianuarie, un cablu electric suprateran, de 90 m lungime, iar în data de 25 ianuarie, un cablu subte-ran, în lungime de 60 m.

Au fost depuse plângeri penale pentru ambele furturi. Prejudiciul material adus so-cietăţii Aquatim se ridică la circa 50.000 lei. Urmările pot fi însă şi mai grave. Dacă o staţie de pompare a apelor uzate nu funcţionează o pe-rioadă mai lungă, este posi-bil ca sistemul de canalizare să se blocheze şi apa uzată din canalizare să refuleze, în stradă sau în locuinţe.

Aquatim a mediatizat in-cidentele, explicând popula-ţiei implicaţiile şi solicitând totodată sprijinul acesteia pentru prevenirea furturilor.

Din fericire, furturile au fost stopate în scurt timp. „În 27 ianuarie, în jurul orei 12:00, o echipă de intervenţii a Aquatim, condu-să de Gabriel Blănaru, a observat 4 persoa-ne care scoteau o parte din cablul ramas la staţia de pompare. A fost anunţată poliţia,

care a intervenit imediat, şi a surprins ho-ţii în flagrant delict. O rezolvare binevenită, pentru că nefuncţionarea staţiei de pompare de pe strada Polonă ar fi putut afecta toţi lo-cuitorii din zona Fabricii de zahăr”, a decla-rat Elena Săvescu, şef Secţie Canal.

Sistemul de canalizare din Timişoara are o lungime de peste 500 km. Colectarea şi transportul apei uzate se fac, în mare parte, gravitaţional. Odată cu extinderea reţelei de canalizare în zonele pe-riferice, pentru că nu se mai poate asigura o pantă sufici-entă pentru curgerea liberă a apei uzate, au fost realizate în ultimii ani, staţii de pom-pare. În prezent Aquatim are în exploatare 18 astfel de sta-ţii de pompare a apelor uzate, pe raza oraşului Timişoara.

Loredana LEORDEANBiroul Comunicare şi

relaţii publiceStaţia de pompare a apelor uzate de pe str. Polonă

Nr. 1 s iaNuarie 2011

spălare din Staţia de Tratare a apei Bega, o in-vestiţie finalizată în anul 2010 şi realizată de Aquatim din fonduri proprii. Tehnologia com-plexă asigură protecţia mediului prin elimina-rea nămolului din apa provenită de la spălarea decantoarelor şi filtrelor.

Elena SĂVESCU, Secţia Canal Timişoara „Nu am să uit niciodată inundarea staţiei de epu-rare din noaptea de 21/22 iunie! Am fost într-o situ-aţie limită, dar am reuşit să păstrăm controlul.”

Munca noastră de la staţia de

epurare ne oferă des provocări, dar în vara anu-lui 2010 am trăit o întâmplare pe care am să o ţin minte toată viaţa. În noaptea de 21/22 iunie, personalul staţiei de epurare a fost într-o situaţie extremă, cum n-am mai întâlnit niciodată, deşi suntem obişnuiţi ca la fiecare furtună puternică de vară să fim în alertă şi să reacţionăm ca în faţa unui potenţial pericol.

Era o după-amiază caldă de vară, eram acasă când a început să plouă. Am vorbit cu colegii mei, totul era sub control. Pe la ora 17 s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică. Am plecat imediat spre staţia de epurare. Când am ajuns, apa creştea repede, în valuri. Mă încurajam în sinea mea, încercam să mă conving că vom putea face faţă. Din fericire, a revenit curentul şi, într-o inspiraţie salvatoare, am deschis la maxim by-passul care face legătura dinspre linia nouă de epurare înspre linia veche.

După 20 de minute s-a întrerupt din nou curentul şi ce a urmat a fost un coşmar. Cei de la Enel au întârziat repunerea în funcţiune a liniei electrice, iar staţia de epurare era complet „pa-ralizată” sub asaltul apei, care în unele locuri ne ajunsese până la genunchi, în altele atingea 2 m şi curgea cu o asemenea forţă cum nu văzusem niciodată!

Salvarea noastră au fost pompele de pe li-nia veche, care funcţionau fiind alimentate dintr-o altă sursă. A fost pentru prima oară că am văzut în funcţiune canalul de descărcare directă în Bega, făcut de Vidrighin acum 100 de ani! Dirijarea de-bitului spre linia veche a oprit creşterea nivelului apei. Dacă apa ar mai fi crescut cu 40-50 cm, ar fi intrat în substaţia nr. 1 pe care ar fi inundat-o. În acest caz, nu am mai fi putut porni nicio pompă şi urmarea ar fi fost un dezastru, inundarea cana-lizării oraşului, după care ne-ar fi trebuit peste o sută de motopompe ca să evacuăm apa.

După revenirea curentului, ne-am organi-zat în echipe de câte 4 pentru curăţarea grătare-lor, care erau complet colmatate. Lucram în ture, de câte 30 minute. Vestiarele angajaţilor fuseseră complet inundate, toţi aveam hainele ude. Soţul meu a adus haine uscate de acasă, pentru toată lumea şi am mâncat în biroul meu, la lumina fa-rurilor unei maşini, pentru că nu aveam curent electric în clădiri. Au fost momente în care înţe-legi cel mai bine sensul cuvântului „echipă”. Pe la 5:30 dimineaţa, nivelul apei începuse să scadă şi am plecat acasă. Abia la lumina zilei am văzut

urmele dezastrului. O săptămâna am făcut spălări încontinuu în staţia de epurare.

Păstrez în memorie acele momente şi sper să nu mai am ocazia să trăiesc o astfel de situaţie! Nu pot să închei povestea fără să le mulţumesc încă o dată colegilor de la staţia de epurare care au lucrat „până le-au ieşit ochii”, colegului nos-tru Gheorghe Stînean, care a fost lângă noi ţinând în permanenţă legătura cu Enel, şi nu în ultimul rând, tuturor colegilor care ne-au sprijinit în acele clipe de coşmar.

G h e o r g h e STÎNEAN, Inginer-Şef: „Extinderea serviciilor la nivel regional a implicat un volum mare de muncă, într-un ritm susţinut.”

De p a r t a m e n t u l nostru a fost responsabil de preluarea a

20 de localităţi arondate Timişoarei, cu tot ce a însemnat stabilirea consumurilor, inventarierea activelor şi, în final, întocmirea programului de mentenanţă preventivă. Am sigilat contoarele, am întocmit şi distribuit chestionarele pentru sta-bilirea consumurilor pauşale.

Politica Aquatim în privinţa consumuri-lor este foarte clară – soluţia pe termen lung este contorizarea, prin care fiecare consumator va plă-ti exact cât consumă. Este totodată şi un mijloc de a încuraja consumul raţional şi buna gestio-nare a resurselor. În ce priveşte contorizarea în judeţ, am început cu zonele de blocuri de locu-inţe, pe care am reuşit să le finalizăm anul trecut. De asemenea, am preluat toate contractele de energie electrică ale forajelor existente şi am rea-lizat separarea din punct de vedere a contorizării energiei electrice.

Ne-am stabilit o ţintă clară pe care pot spune că am privit-o ca pe o provocare: rezol-varea în 24 de ore a oricăror sesizări din ca-drul programului de mentenanţă corectivă. Ştacheta râmâne sus şi pentru anul 2011!

Diana LANDI, Laboratorul de control al calităţii apei: „Laboratorul Aquatim este recunoscut de Ministerul Sănătăţii ca laborator capabil să efectueze monitorizarea de control a calităţii apei potabile.”

Ca retrospectivă a anului 2010, cea mai mare realizare a fost mutarea în noul se-

diu al laboratorului, unde activitatea se desfă-şoară conform cerinţelor prevăzute de standar-dul SR EN ISO/CEI 17025/2005, atât din punct de vedere al condiţiilor de mediu, cât şi al cerin-ţelor tehnice.

Cea mai mare provocare a fost înscrie-rea la Ministerul Sănătăţii ca laborator capabil să efectueze monitorizarea de control a calităţii

realizări şi provocări ÎN aNul 2010

Elena SÎRBU, Serviciul Resurse umane: „În luna februarie 2010 ne-am organizat în timp record, pentru angajarea a 143 de salariaţi din locali-tăţile nou preluate.”

Cea mai mare realizare a Serviciului Resurse umane în anul 2010 a fost preluarea servi-

ciilor de apă şi de canalizare din aproximativ 40 de localităţi din judeţul Timiş. Din punct de vedere al resurselor umane, acest lucru a presupus, prin-tre altele, crearea unei noi organigrame, realizarea unei noi structuri de personal, remodelarea progra-mului de personal, respectiv de pontaje, reactua-lizarea Regulamentului de Organizare şi Funcţio-nare a societăţii, angajarea a peste 143 de salariaţi proveniţi din localităţile nou preluate, precum şi refacerea şi întocmirea fişelor de post. Toate aces-te elemente legate de activitatea de resurse umane au fost făcute într-un timp record, astfel încât, la data de 28 februarie 2010, tot personalul societăţii noastre şi-a încasat drepturile salariale, în condiţiile în care semnarea actelor de preluare a celor 40 de localităţi în aria de operare a Aquatim a avut loc în data de 1 februarie. Un rol important în realizarea acestor elemente într-un interval de timp atât de scurt revine şi Serviciului IT-comunicaţii, precum şi Biroului Financiar. Deşi volumul de lucru a fost unul mare, toate celelalte activităţi ale Serviciului Resurse umane s-au realizat la termen.

Katalin BODOR, Secţia Apă Timişoara: „În 2010 am preluat 20 de sisteme de alimentare cu apă.”

Cele mai importante realizări ale Secţiei Apă Timişoara sunt legate, evident, de două

provocări pe măsură. Este vorba de preluarea, în urma procesului de regionalizare, a 20 de sisteme de alimentare cu apă, aferente localităţilor aronda-te Timişoarei şi de implementarea unei investiţii tehnologice, cu impact asupra protecţiei mediului.

În ce priveşte preluarea celor 20 de sis-teme de alimentare cu apă, am început prin a analiza situaţia, trecând imediat la dezvoltarea bazelor de date specifice privind calitatea sur-selor de apă, a apei potabile distribuite şi datele tehnice legate de activele şi tehnologiile exis-tente. Aceste baze de date sunt absolut necesare, ele asigurând suportul necesar pentru stabilirea strategiilor pe termen scurt, mediu şi lung. Este astfel urmărită optimizarea sistemelor de ali-mentare cu apă, care trebuie să funcţioneze la indicatorii de performanţă impuşi de sistemul de operare al Aquatim.

La fel de importantă a fost punerea în funcţiune a sistemului de tratare a apelor de

- continuare p. 4 -

Nr. 1 s iaNuarie 2011

apei potabile şi prelevarea probelor de apă, ca urmare a unui audit extern realizat în vara anului 2010.

De asemenea, în luna iulie a anului 2010 am depus dosarul cu documentele cerute de RENAR, organismul de acreditare a labora-toarelor din România.

Realizări ale muncii în echipă sunt eforturile pentru îmbunătăţirea calităţii servici-ilor oferite, satisfacţia clienţilor, rezultată din chestionarele de evaluare, în care se reflectă atât atitudinea personalului laboratorului cât şi calitatea serviciului oferit şi rezultatele foarte bune obţinute la schemele de intercomparare a rezultatelor între laboratoare, la nivel naţional şi internaţional.

Nicolae GHELSINGHER, Director teh-nic: „O conlucrare bună între compartimente diferite ale Aquatim – Serviciul Investiţii, Serviciul Implementare programe internaţi-onale şi colegii de la Mentenanţă - a făcut ca lucrări ample la reţelele din oraş să se finalizeze în termen.”

Ca-n fiecare an, Aquatim a in-

vestit în refacerea infrastructurii vechi de apă şi canalizare din Timişoara. În 2010 am avut o lucrare de amploare, grupată pe stră-zile Constantin Brâncoveanu, Romulus, Piaţa Crucii şi Memorandului. S-au desfăşurat, în paralel, reabilitarea reţelei de apă, din fonduri proprii, şi refacerea sistemului de canalizare, din fonduri europene, accesate de Aquatim prin programul ISPA. Cu toate că formalităţi-le necesare pentru demararea lucrărilor au în-târziat începerea lucrărilor din motive obiec-tive (aprobarea finanţării externe), din cauza conlucrării bune între compartimente diferite ale Aquatim – Serviciul Investiţii, Serviciul Implementare programe internaţionale şi co-legii de la Secţia Mentenanţă –, am reuşit să finalizăm lucrările la termen. Marea problemă a fost refacerea străzii, aducerea carosabilului la forma iniţială, şi aceasta pentru că au înce-put ploile.

Implicarea primăriei a fost de ase-menea de un real ajutor, reuşind să delimi-teze clar sarcinile constructorilor angre-naţi în lucrări. Acesta a fost cazul în zona Brâncoveanu, de exemplu, unde s-au făcut lucrări de modernizare şi pentru alte reţele de utilităţi: alimentare cu energie electrică, gaz, termoficare.

premiu de exceleNţă peNTru culTurisTul ioN miTiTelu

La sfârşitul lunii decembrie, postul de tele-viziune Analog TV a organizat a III-a edi-

ţie a Galei Campionilor, în cadrul căreia au fost desemnaţi cei mai buni reprezentanţi ai sportului timişean. Căştigătorii celor 11 categorii au fost aleşi pe baza voturilor publicului, ale jurnaliştilor din presa sportivă şi ale organizatorilor. Printre campionii premiaţi s-a aflat şi colegul nostru de la Staţia de tratare a apei Urseni, Ion Mititelu, care, în timpul liber, îşi exersează cu pasiune „a doua meserie” – culturismul. El a fost premiat cu o diplomă de excelenţă pentru întreaga carieră sportivă. Domnul Mititelu ne dezvăluie, în cele ce urmează, cum se simte după 29 de ani de sport şi ce înseamnă pentru el recunoaşterea.

Oana Hortopan: Aţi primit recent o distincţie, care vă recunoaşte, în afara unei competiţii, un premiu pentru întreaga carieră. Este cariera dum-neavoastră completă, vă gândiţi să vă opriţi aici?

Ion Mititelu: Aşa cum am mai spus-o şi altă dată, am hotărât ca până la 70 de ani să fac performanţă, după care să mă apuc de cul-turism. Pentru mine, orice premiu primit este unul special, pentru că este luat pe munca mea. Dovada e „muzeul” de acasă de care sunt foarte mândru, pentru că toate medaliile şi trofeele au fost dobândite prin muncă. Mă bucur la fel de mult de fiecare dată când sunt invitat la o gală, dar cea mai mare satisfacţie o am atunci când sunt invitat să particip la o gală a campionilor. E un sentiment deosebit să te afli printre atâ-tea personalităţi din lumea sportului, care fac onoare societăţii. De asemenea, mă simt mân-dru de faptul că numele şi fotografia mea se află pe panoul „Personalităţi de marcă ale sportului timişean”, situat pe holul de la intrarea în Sala Constantin Jude (fosta Sală Olimpia).

Tot ce-mi doresc în continuare este ca, la fie-care participare la un concurs, să reuşesc să mă calific pe primul loc, sau măcar să ajung să urc pe podium.

O. H.: Sunteţi sportiv şi campion de aproape 30 de ani. Există un secret al longevităţii în sport?

I. M.: Niciodată nu am considerat că, dacă ai o carieră îndelungată în sport, trebuie să ai neapărat şi un secret. Cred că, mai degrabă, este vorba de o disciplină pe care trebuie să ţi-o impui singur. Doar aşa poţi să atingi ţelul pe care ţi l-ai propus. Pentru mine, disciplina constă în respectarea cu conştiinciozitate a antrenamentelor, dietei drasti-ce şi a programului de refacere după concursuri.

Mai mult ca sigur că dacă nu le-aş fi respectat pe toate cu stricteţe de-a lungul timpului, nu aş fi reuşit să ating azi asemenea performanţe.

O. H.: Mai sunt tinerii din ziua de azi intere-saţi de sport? Ce recomandări le-aţi face?

I. M.: Din păcate, în ultima vreme am con-statat că sala de sport a devenit pentru tineri mai mult un spaţiu de socializare, un loc în care te duci pentru că e la modă, faci un pic de efort fizic, după care începi să povesteşti cu prietenii sau să vorbeşti la telefon. În ritmul acesta nu se pune problema de a face performanţă.

În ziua de azi, tinerii sunt mult mai atraşi de cal-culator, de întâlnirile cu prietenii la o bere sau la o cafea, de ieşirile în cluburi, de jocurile de noroc, de maşini. Cred că fiecare trebuie să-şi creeze un echilibru, iar dacă cineva îşi doreşte cu adevărat să practice un sport, de performanţă sau doar ca hobby, sunt sigur că ar reuşi să-şi împartă timpul şi energia astfel încât să le împace pe toate. Recomandările mele pentru cei care încă sunt conştienţi de impor-tanţa sportului pentru sănătatea fizică şi mentală sunt: mişcare cât mai multă, disciplină, alimentaţie cât mai sănătoasă, dar şi respectarea programului de relaxare şi odihnă, pentru trup şi suflet.

A consemnat Oana HORTOPANBiroul Comunicare şi relaţii publice

În data de 6 ianua-rie, la ora 13:00, la

Staţia de tratare Bega, de pe str. Miriştei nr. 1, din Timişoara a avut loc slujba de sfinţire a apei, celebrată de preo-tul Zaharia Pereş. Pen-tru angajaţii Aquatim şi pentru timişoreni în ge-neral, celebrarea slujbei de Bobotează la princi-pala staţie de tratare a

oraşului a devenit o practică obişnuită, an de an, având semnificaţia spirituală de purificare a apei, de curăţire şi de protecţie.

sfiNţirea apei„Facem în fiecare an această sfinţire simbo-

lică a apelor, prin care dorim să transmitem un gând bun consumatorilor, de sănătate, bucurii, spor în toate” a precizat Ilie Vlaicu, director ge-neral al Aquatim.

Alimentarea cu apă a Timişoarei se face din surse de suprafaţă, prin Staţia de tratare Bega şi de adâncime, prin staţiile de tratare Urseni şi Ronaţ. Staţia de tratare a apei Bega asigură peste 70% din necesarul de apă al oraşului şi lucrează cu tehnologii moderne, procesele tehnologice fiind, în cea mai mare parte, automatizate. Consumul casnic de apă în Timişoara este în medie de 122 l/om x zi.

Loredana LEORDEANBiroul Comunicare şi relaţii publice

- continuare din p. 3 -