Influenta personalitatii in perceperea bolii

S-a constatat ca exista o serie de suferinte nefundamentate obiectiv si care nu pot fi rezolvate prin metodele universal valabile; uneori bolile pot fi rezultatul implicarii vietii psihice a bolnavului in viata lui somatica.

Exista o legatura intre psihologia unei persoane si boala ei; de multe ori viata psihica a persoanei influenteaza suferinta bolnavului.Chiar bolile organice pot avea un substrat psihologic.

Totodata putem afirma faptul ca manifestarea unei boli depinde de psihologia bolnavului, de personalitatea, caracterul sau temperamental sau. Modul cum se manifesta o boala, modul in care aceasta boala este perceputa si traita este conditionat de viata afectiva, emotionala si psihica a bolnavului.

Bolile organice sunt insotite si de reactii psihice (de exemplu hipotiroidia se manifesta in plan psihic prin irascibilitate); astfel, aceeasi boala se manifesta diferit in functie de fiecare persoana.

Persoanele isi percep boala in mod diferit (spre exemplu un coleric isi poate exagera boala din cauza trasaturilor sale temperamentale, tot la fel un histrionic isi poate accentua sau chiar simula unele simptome pentru a fi in centrul atentiei).

Astfel fiecare persoana isi personalizeaza boala si ii confera un aspect particular. De aceea exista diferente si deosebiri intre persoane care sufera de aceeasi boala: un bolnav poate fi agitat si nelinistit creandu-si tot felul de scenarii negative privind evolutia bolii, in timp ce altul poate fi calm si linistit, poate chiar indiferent.

Psihicul are un rol foarte important atat in percererea si trairea unei boli, dar chiar si in ceea ce priveste declansarea sau crearea respectivei boli; unele boli functionale sau organice pot avea origine psihica.

Mecanismele psihice ca imaginatia, obsesia, compulsia, depresia etc., pot da nastere anumitor suferinte cu caracter organic. Perturbarile psihice sunt transpuse in plan organic si astfel dau nastere anumitor boli somatice.

Factorii psihici pot fi implicati in etiologia unor tulburari somatice intr-o maniera mai mare sau mai mica, pot cauza, favoriza, determina, ajuta, intensifica boala.

In concluzie putem spune ca orice boala are si o latura psihica, generand anumite trairi subiective si in acelasi timp putem spune ca multe boli sunt produse si declansate de factori emotional-afectivi. De aceea, in tratarea oricarei boli, trebuie sa luam in seama atat aspectul psihic, cat si cel organic.

Ce trebuie sa faca medicii?

Medicul contemporan va trebui sa aiba o abordare exhaustiva; sa trateze bolile organice, dar sa aiba in vedere si psihologia bolnavului (aspectele psihice pot fi importante atat in stabilirea diagnosticului, cat si in tratamentul bolii).

Astfel, spre exemplu, tratamentul unei bolnave cu hipertensiune arteriala nu poate duce la vindecare in cazul in care hipertensiunea arteriala este legata sau cauzata de conflicte nerezolvate, de traume psihice sau de conditii de munca stresante sau improprii.

Medicul trebuie sa constate existenta sau lipsa unor tulburari psihice la un bolnav somatic. Tulburarile psihice constatate la un bolnav somatic pot fi atat somatopsihice cat si psihosomatice; importanta este insa existenta lor; atat unele, cat si celelalte pot avea aceeasi influenta negativa asupra bolii somatice.

Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt:aspiratii nerealizate; deceptii; nemultumiri; contrarietati; situatii conflictuale; sentimente de culpabilitate; complexe de inferioritate si superioritate; dificultati profesionale; conflicte refulate; frustrari.

Afectiunile cu cel mai mare impact asupra psihicului sunt: hipertensiunea arteriala, astmul bronsic, migrena, ulcerul duodenal, etc.

Tabloul simptomatic al unei boli prezentata de catre bolnav este influentat de catre o multitudine de factori printre care: cunostiintele bolnavului, starea de sanatate psihica, inteligenta lui, capacitatea de percepere, interpretativitatea, tendentionismul sau etc.

Astfel exista bolnavi care apeleaza la medic la cel mai mic simptom al unei boli, imaginandu-si consecinte catastrofale pentru ei, dar exista bolnavi care suporta suferinte enorme si doar atunci cand ajung la capatul puterilor apeleaza la ajutorul unui specialist.

Modul subiectiv de percepere a bolii poate ajuta chiar la vindecare. Un pacient optimist care se increde in propriile capacitati de vindecare, dar si in competentele medicilor, poate influenta pozitiv evolutia ulterioara a bolii, in timp ce un pacient pesimist, temator si deznadajduit poate duce la o stagnare sau chiar la involutie a bolii.

Componenta caracterului denumita atitudine si mai precis atitudinea fata de boala joaca un rol foarte important in tot tabloul clinic al unei boli de la declansare si pana la vindecare. Luarea in considerare si a aspectelor psihice implicate in etiologia bolii poate preveni complicatiile, recaderile si timpul de vindecare.

Factorii psihici implicati in bolile somaticeFactori nepatologici: procese afective, cognitive, volitive, personalitatea si comportamentul individului. Factori patologici: tulburari comportamentale, nevroze, psihoze, tulburari ale proceselor psihice. Medicina psihosomatica presupune un studiu amanuntit al persoanei, al vietii

Psihosomatica

Ce este psihosomatica?Psihosomatica este o ramura a stiintei aflata la granita dintre medicina, psihologie, sociologie si antropologie, care se ocupa de studiul si tratamentul bolilor cu dubla componenta: psihologica si somatica, a bolilor somatice cu implicatii psihologice, a bolilor psihologice cu implicatii somatice, a aspectelor legate de somatizare, precum si studiul interactiunilor dintre minte, corp si mediul social.

Bolile psihosomaticeBolile cu componenta somatica si psihologica, indiferent de succesiunea factorilor cauzali, poarta numele de boli psihosomatice.Atitudinile, credintele si ideile noastre au un rol semnificativ la nivel somatic, adica al corpului. Studiile arata de exemplu ca persoanele care sunt satisfacute de viata lor au un risc de 1/10 de a se imbolnavi in comparatie cu persoanele care au insatisfactii cronice. Factorii emotionali cu cel mai mare impact in aparitia bolilor sunt stressul si suferinta, mai ales daca sunt insotite de sentimentul singuratatii.

In timpul perioadelor de stress scade activitatea sistemului imunitar, mai ales a limfocitelor LTNK (limfocite T natural- killer) si a interferonului.

Datorita descoperirii efectelor starii mentale/ psihologice asupra sistemului imun s-a dezvoltat in secolul 20 si 21 o noua ramura a fiziologiei: psihoneuroimunologia, care se ocupa tocmai de legatura dintre mintea umana si sistemul imun.

Stressul, suferinta, emotiile negative, anxietatea, teama, etc. afecteaza functiile fizologice ale organismului: frecventa respiratorie, frecventa cardiaca, filtrarea urinii, si asa mai departe. Psihofiziologia se ocupa de studiul acestor fenomene.

Psihosomatica si psihoterapia

Psihoterapia la persoanele cu boli psihosomatice se refera la psihoteria directionata spre tratarea factorilor psihologici ai bolii, recunoscand impactul corpului asupra mintii si a mintii asupra corpului.

Exista situatii in care simptomele fizice prezentate de o persoana sunt strict rezultatul factorilor psihologici, cum se intampla in fenomenele de somatizare, sau exista boli cu componenta psihologica importanta si cu componente organice, ca de exemplu astmul bronisc sau hipertensiunea arteriala esentiala, sau exista boli somatice cu impact psihologic profund, si agravarea afectiunii somatice, cum este cazul cancerului, SIDA sau hepatitei cronice. Psihoterapia se adreseaza tuturor acestor situatii.

Modelul biopsihosocial

Modelul medical biopsihosocial este o modalitate de a privi mintea si corpul pacientului ca fiind doua sisteme importante legate intre ele. Termenul de model biopsihosocial este de fapt termenul tehnic pentru ceea ce se numeste in mod popular medicina minte- corp.

Modelul medical biopsihosocial a fost dezvoltat de psihiatrul George Engel in 1977.

Conform modelului medical biopsihosocial problemele biologice, psihologice si sociale ale corpului sunt legate intre ele, in mod asemanator sistemelor formate din organele corpului, ca de exemplu sistemul cardiovascular sau sistemul respirator.

Se face astfel diferenta intre procesele patologice care pot produce afectiunea si perceptia pacientului asupra starii sale de sanatate, ceea ce reprezinta boala.

Afectiunea si boala nu sunt neaparat simultane. O persoana se poate simti destul de bine chiar daca are o anumita afectiune, sau se poate simti rau si atunci este bolnav.

Modelul biopsihosocial pleaca de la presupunerea ca afectiunea si boala au aceeasi importanta. In afara de semnele biologice si simptome boala este produsa de starea psihologica si factorii sociali, ca de exemplu relatia cu familia sau mediul social.

Corpul poate afecta mintea si mintea poate afecta corpul. Aceasta inseamna ca exista o interactiune directa intre minte si corp, precum si interactiuni care au loc prin intermediul factorilor intermediari.

S-a demonstrat faptul ca mintea afecteaza sistemul imun- domeniu al psihoneuroimunologiei. Factorii psihologici pot duce la efecte biologice care predispun persoana spre o serie de factori de risc. De exemplu depresia in sine un produce boli hepatice, dar persoanele care sufera de depresie au predispozitie spre alcoolism si in consecinta spre boli hepatice.

Desigur afectiunile organice afecteaza la randul lor componenta psihologica. Un este surprinzator faptul ca multe persoane diagnosticate cu cancer fac depresie, care la randul sau agraveaza cancerul.

Psihofiziologia

Psihofiziologia studiaza legatura dintre psihologie si fiziologie la om.

Incepand cu anul 1970 studiile s-au concentrat asupra impactului starilor si sistemelor fiziologie asupra celor psihologice. Psihologia fiziologica studiaza mecanismele fiziologice care duc la o stare psihologica, in timp ce psihofiziologia studiaza modul in care activitatile psihologice produc raspunsuri fiziologice.

In trecut psihofiziologii au fost interesati mai ales de raspunsul fiziologic al sistemului nervos autonom, in timp ce la ora actuala se exploreaza potentialul cortical, neuroimageria, electroencefalograma, emisia pozitronica, etc.

Situatiile stressante produc efecte asupra sistemului cardiovascular, ca de exemplu modificarea frecventei cardiace, vasodilatatie sau vasoconstrictie, contractilitatea musculara, volumul sangvin.

Psihologia fiziologica pe de alta parte studiaza felul in care sistemul cardiovascular de

exemplu poate influenta o alta functie cardiovasculara sau endocrina.

Psihofiziologia este strans legata de neurostiinta si neurostiinta sociala. Psihofiziologia este de asemenea legata de disciplina medicala numita psihosomatica. La ora actuala psihofiziologia se situeaza la granita dintre psihologie si medicina.

Psihoneuroimunologia

Psihoneuroimonologia este stiinta interactiunii dintre sistemul nervos, endocrin si imun. Sistemul imun si cel neuroendocrin pot produce sustante identice (neuropeptide) care influenteaza atat activitatea neuroendocrina, cat si pe cea imuna. Cele doua sisteme au receptori comuni cu care aceste subsisteme pot interactiona.

In sistemul imun intervin o serie de celule care “mananca” virusuri sau bacterii. Dintre acestea foarte importante sunt cele numite limfocite, care emit semnale si substante care spun celorlalte celule despre bacteriile si virusii care au invadat organismul. Corpul creeaza limfocite cu memorie, care circula in organism si urmatoarea data cand acelasi virus sau bacterie patrunde in corp il recunosc imediat.

Ceea ce este caracteristic sistemului imun este ca spre deosebire de alte sisteme ale corpului, el un este localizat doar intr-un anumit loc, cum este inima de exemplu.

Sistemul imun este influentat de modificarile biochimice din corp, de microorganisme, hormoni, emotii, comportamente, dieta, sau o combinatie a acestor factori.

Psihoneuroimunologia ca stiinta a aparut accidental. Urmarind la microscop structura splinei au foat observate zone de celule imune si in mijlocul lor manunchiuri de fibre nervoase. In urma repetarii microscopiei s-a ajuns la concluzia ca sistemul nervos se conecteaza la nivel organic cu sistemul imun si ca celulele nervoase vin in contact direct cu celulele imune. Au fost studiate si conexiunile dintre fibrele nervoase si celulele imune si s-a descoperit ca receptorii neurotransmitatorilor sunt prezenti un doar pe celulele nervoase, ci si pe suprafata celulelor sistemului imunitar.

Daca sunt indepartate fibrele nervoase de langa celulele imune, sistemul imun nu mai functioneaza. Apoi s-a descoperit ca receptorii pentru encefalina si endorfina, despre care se credea ca actioneaza doar la nivelul sistemului nervos ca antestezice, sunt receptate si de sistemul imun.

Sistemul imun este afectat si de cel endocrin, care elibereaza ciclic o subtanta numita melatonina, care reduce imunitatea.

Prin intermediul axului hipotalamo- hipofizo- cortico- suprarenalian sistemul nervos, endocrin si imun sunt legate intre ele in interiorul corpului. In consecinta s-a descoperit ca tristetea, vina, depresia, teama si disperarea duc la scadereactivitatii imunitare, iar bucuria, speranta, iertarea, umorul si entuziasmul la cresterea activitatii sistemului imun. Mania poate afecta sistemul imun in ambele sensuri.

Conform ultimelor cercetari in domeniu creierul functioneaza ca o glanda, secretand, combinand si regland substante care un servesc doar la atenuarea durerii, ci si la reglarea

sistemului imun si modificarea cresterii tumorilor. Creierul are atat functii cognitive, cat si reglatoare.

Boli psihosomatice

Boli oculare

Glaucomul

Glaucomul este o boala a ochiului manifestata prin cresterea presiunii intraoculare, ingustarea campului vizual si afectarea nervului optic. Cauza nu este bine cunoscuta, la aparitia glaucomului contribuind degenerarea fibrelor nervoase si tulburarile de irigare vasculara. Ereditatea se pare ca joaca un rol important. Totusi doar 20% dintre persoanele cu presiune intraoculara crescuta (factorul principal din galucom) fac boala numita glaucom, iar 30% din persoanele cu glaucom au presiune intraoculara normala.

Tratamentul galucomului este medicamentos, chirurgical si cu ajutorul laserului.

Totusi, faptul ca un toate persoanele cu glaucom au presiune intraoculara crescuta si un toti cei cu presiune intraoculara crescuta fac glaucom a dus la ipoteza ca ar exista o componenta psihologica a bolii. Psihoterapia identifica componenta psihologica presupusa si poate ajuta la ameliorarea simptomatologiei.

Blefarospasmul

Blefarospasmul este contractura muschiului orbicular al pleoapelor, intermitenta au continua, determinata de infectii ale conjunctivelor, corpi straini sau inflamatii, si de factori psihologici.

Consultul oftalmologic este necesar si in cazul depistarii infectiei, inflamatiei sau corpilor straini tratamentul este medicamentos, extractia corpului strain, etc.

Pentru cazurile in care nu sunt depistate cauze locale la nivelul ochiului tratamentul de electie este psihoterapia.

Boli autoimune

Sindromul Sjogren

Sindromul Sjogren este o boala imuna datorata distrugerii progresive a glandelor exocrine si care duce la uscaciunea pielii si mucoaselor. Se asociaza de multipl manifestari autoimune.

Sistemul imun reactioneaza impotriva propriului corp in sindromul Sjogren si afectarea este mutiorganica: renala, neurologica, vasculara, pulmonara, tiroidiana. Aproximativ 10% din persoanele afectate de acest sindrom prezinta pseudolimfoame.

Tratamentul medicamentos este in general simptomaticsi prognosticul general este in mod

obisnuit bun.

In ultima vreme se considera ca datorita implicarii sistemului imun sindromul Sjogren ar avea o componenta psihosomatica, motiv pentru care psihoterapia este indicata ca tratament adjuvant.

Boli neurologice

Boala Parkinson

Boala Parkinson se manifesta simptomatic atunci cand gradul de degenerescenta al neuronilor atinge un anumit nivel si simptomul cel mai comun sunt tremuraturile la nivelul extremitatilor. Este o boala neurologica care apare in special la varstnici, dar poate afecta si persoanele tinere.

Boala Parkinson se asociaza si cu alte simptome si semne: insomnie, depresie, dificultati de vorbire, senzatie de nod in gat, blocaj motor, pozitie incovoiata a corpului.

Cauza directa este scaderea nivelului de dopamina din creier, datorata distrugerii sau degenerescentei neuronilor producatori de dopamina. Cauza distrugerii neuronilor nu este cunoscuta.

Pe langa tratamentul medicamentos in boala Parkinson este indicata psihoterapia, in primul rand pentru simptomele psihologice asociate si in al doilea rand datorita suspiciunii existentei unei componente psihosomatice.

Migrena

Migrena este o durere de cap severa, acompaniata frecvent de greturi, varsaturi, tulburari de vedere si sensibilitate la lumina. Afecteaza preponderent femeile si este legata de nivelul de serotonina eliberata.

Migrena este produsa de factori de stress, alimentari si senzoriali. Principalii factori de stress declansatori sunt: depresia, iritabilitatea, furia, socurile emotionale, anxietatea.

In criza tratamentul este medicamentos. In afara crizei se prescrie tratament medicamentos profilactic si psihoterapie. In mod uzual medicatia nu este suficienta pentru controlarea stressului si simptomelor pe termen lung. In plus exista frecvent cauze psihologice mai profunde care declanseaza boala.

Afectiuni din sfera ORL

Hipoacuzia si surditatea

Rar hipoacuzia si surditatea sunt de cauza psihologica. Exista cazuri, in special asociate unor traume emotionale severe sau psihozelor, dar marea majoritate a persoanelor cu hipoacuzie si surditate au avut traume sonore sau boli ale urechii in antecedente sau surditatea este congenitala. Tratamentul medicamentos sau protezarea auditiva sunt necesare.

Pentru cazurile de hipoacuzie sau surditate psihogena tratamentul este in primul rand psihoterapeutic si psihiatric.

Pentru cazurile de hipoacuzie si surditate “organica” psihoterapia se adreseaza consecintelor psihologice care pot fi serioase, ducand la anxietate, depresie, si in unele cazuri severe chiar la comportament suicidar. In plus exista studii care arata chiar si ameliorarea hipoacuziilor dupa psihoterapie, in special prin utilizarea tehnicilor hipnoterapeutice.

Tinitusul

Tinitusul este zgomotul constant auzit de catre pacient la nivelul urechii, ca venind “din interior” si foarte deranjant, care il impiedica sa se odihneasca, sa doarma sau sa se concentreze. Tinitusul poate avea drept cauze leziuni ale urechii sau afectiuni sistemice care se impune sa fie tratate medicamentos, dar foarte frecvent nu exista o cauza decelabila a tinitusului.

Tinitusul este greu tratabil prin mijloace medicamentoase sau cu ajutorul dispozitivelor de “bruiere” a sunetelor auzite in ureche de catre pacient. Se presupune ca tinitusul este o boala psihosomatica, in care componenta psihologica este atat cauza cat si efect.

Psihoterapia da rezultate in peste 50% din cazurile de tinitus.

Boli renale

Dializa

Dializa sub forma hemodializei si dializei peritoneale sunt mijloace de tratament pentru pacientii cu afectiuni renale severe la care rinichiul nu mai poate indeplini functiile de filtrare a substantelor nocive.

Pacientii dializati sunt supusi unui program strict de dializa, necesar mentinerii in viata. La acesti pacienti apar o multitudine de simptome psihologice, atat datorate dializei in sine, tratamentului medicamentos, cat si calitatii percepute a vietii. Frecvent pacientii dializati sunt anxiosi, depresivi, au iritabilitate crescuta si modificari comportamentale.

Psihoterapia individuala si mai ales de grup, care implica tehnici cognitiv- comportamentale, hipnoterapie, tehnici de relaxare, hipnoanaliza, meloterapie sunt extrem de eficace in imbunatatirea prognosticului si calitatii vietii la acesti pacienti.

Incontinenta urinara

Incontinenta urinara, adica incapacitatea de mentinere a urinii in vezica urinara, cu scurgere continua sau cvasicontinua de urina este o boala care afecteaza atata femeile cat si barbatii, mai ales la varsta a treia. Cauzele incontinentei urinare sunt multiple, dar ceea ce este cel mai important este modificarea calitatii vietii.

Psihoterapia are doua componente: pe de o parte pacientele sunt invatate sa controleze

muschiul detrusor al vezicii urinare prin intarirea peretelui perineului (exercitiile Kegel) si pe de alta parte sunt adresate componentele psihologice si psihosomatice asociate: anxietatea, depresia, scaderea stimei de sine, sentimentul rusinii, etc. Psihoterapia cognitiv- comportamentala, hipnoterapia si exercitiile Kegel dau in general rezultate foarte bune in cazurile de incontinenta urinara.

Boli infectioase

Imunitatea deprimata

Imunitatea deprimata este o cauza a multor afectiuni sau paote rezulta ca urmare a unor boli organice primare.

Imunitatea scade ca urmare a reactiei organismului la stress, respectiv in caz de emotii negative, depresie, anxietate, fobii. Reactia sistemului imunitar in caz de manie este ambivalenta.

Psihoterapia este un tratament eficace pentru cresterea imunitatii si cel mai bine cunoscut program este cel realizat de Simonton si Simonton, initial destinat pacientilor suferizi de cancer, care se bazeaza pe imageria ghidata.

Hepatita cronica

Hepatita cronica este o boala cronica a ficatului datorata infectiei cu virus hepatic B, C sau D. Hepatitele cu virus A nu se conicizeaza. Hepatitele cronice se pot datora si alcoolismului sau bolilor hepatice.

In general cronicizarea hepatitelor virale este datorata virusului, mecanismului autoimun si agresiunii virale.

Tratamentul medicamentos si igieno- dietetic in hepatitele cronice sunt absolut necesare pentru a incetini progresia bolii.

Frecvent atat datorita tratamentului cat si perceptiei de scaderea a calitatii vietii apar simptome psihologice asociate care sunt tratate cu succes prin psihoterapie, atat individuala cat si de grup (depresia, anxietatea, scaderea stimei de sine, etc.)

Boli cronice

Durerea cronica

Durerea cronica apare intr-o multitudine de boli, de la cele psihosomatice la cancer.

Durerea are o componenta organica, adica impulsurile transmise de-a lungul fibrelor nervoase, si o componenta psihologica, care se refera la perceptia durerii.

Psihoterapia poate modifica perceptia asupra durerii, ducand la diminuarea sau disparitia senzatiei de durere. Cele mai utile in acest sens sunt hipnoterapia si imageria ghidata.

SIDA

SIDA este o boala produsa de infectia cu virus HIV, caracterizata de deprimare imunitara, cu efecte consecutive la diferite nivele, implicand pe rand o serie de organe ale corpului si crescand susceptibilitatea la infectii care in mod obisnuit nu sunt contractate.

SIDA sau sindromul de imunodeficienta dobandita se asociaza frecvent de simptome psihologice cum este depresia, neajutorarea, iritabilitatea, suferinta, etc., care sunt o consecinta a bolii.

Tratamentul medicamentos este absolut necesar. Psihoterapia are beneficii in ce priveste imbunatatirea performantelor sistemului imunitar, imbunatatirea generala a calitatii vietii si tratarea simptomelor psihologice asociate. Hipnoterapia si psihoterapia de grup dau cele mai bune rezultate.

Cancer

Cancerul este cauzat de o “cadere” a sistemului imun. Conform acestei teorii orice afecteaza sistemul imun, incluzand activitatea creierului, poate fi cancerigen. Celulele canceroase apar in corp in permanenta, dar sunt in mod normal distruse de leucocite inainte de aparitia unei tumori. Cancerul apare cand sistemul imun este deprimat si nu mai poate distruge celulele canceroase. Orice modifica controlul cerebral asupra sistemului imun va promova tumorile.

Cancerul se coreleaza pozitiv cu stressul.

Pornind de la caracteristicile de boala psihosomatica ale cancerului, pentru tratamentul bolii canceroase, pe langa mijloacele de tratament care implica chirurgia, chimioterapia si radioterapia, se foloseste la ora actuala psihoterapia. Unul din cele mai cunoscute programe este cel realizat de Simonton si Simonton, care implica tehnici de imagerie ghidata. Vizualizarea sistemului imun ajuta la vindecarea cancerului sau ameliorarea prognosticului.

Afectiuni osteoarticulare

Spondiloza cervicala

Spondiloza cervicala este o afectiune degenerativa a coloanei vertebrale datorata “uzarii oaselor”. Apare atat la femei cat si la barbati, atat la adult cat si la persoanele varstnice, si este favorizata de postura, traumatisme, ereditate, etc.

Pe langa componenta organica exista o foarte importanta componenta psihologica care tine de perceptia durerii din spondiliza cervicala. Structura emotionala a persoanei influenteaza profund modul de perceptie al durerii.

Tratamentul spondilozei cervicale este medicamentos sau chirurgical, functie de gravitate, iar

controlul durerii se realizeaza medicamentos si psihoterapeutic, psihoterapia aducand beneficii importante atat pentru calitatea vietii cat si pentru evolutia generala a bolii. In hipnoanaliza tranzationala si terapia partilor se presupune chiar ca spondiloza cervicala ar fi o boala eminamente psihosomatica, si ca rezolvarea cauzelor psihologice profunde ar duce la vindecare.

Discopatia lombara

Discopatia lombara este o boala in care se produce degenerarea discurilor intervertebrale, principala manifestare a bolii finnd durerea care apare mai ales in cazul ridicarii de greutati, la frig, statul mult in picioare sau in anumite pozitii pe scaun. In cazuri severe la ridicarea de greutati spatele se poate “bloca” si apare durere intensa la nivelul membrelor inferioare daca este vorba despre lombosciatica, adica pensarea unui nerv care pleaca de la nivelul coloanei vertebrale.

Este obligatoriu tratamentul medicamentos sau chirurgical, functie de gravitatea bolii, si mai ales in puseele acute. Perceptia durerii insa poate fi adresata prin psihoterapie. Programele psihoterapeutice duc la scaderea perceptiei durerii de catre pacient si evolutia favorabila pe termen lung, crescand in acelasi timp complianta la tratament.

Spondilita ankilozanta

Spondilita ankilozanta este o boala inflamatorie progresiva care afecteaza articulatiile de la nivelul coloanei vertebrale si tesuturile moi adiacente. Sunt afectate intotdeauna articulatiile sacroiliace. Cauza exacta nu este cunoscuta dar s-a demonstrat prezenta antigenului HLA B 27 la aproximativ 95% din pacientii cu spondilita ankilozanta, antigen care este in stransa legatura cu raspunsul imun al organismului.

Cel mai frecvent boala apare intre varstele de 15 si 40 de ani, rar dupa 50 de ani, si simptomul principal este durerea la nivelul diferitelor articulatii: spate, sold, fese, etc, care devine atat de intensa incat impiedica somnul si activitatile curente ale pacientului. In timp apar si alte modificari organice, renale, vasculare, oculare, etc si deformarea articulara.

Tratamentul este medicamentos in special pentru controlul durerii, chirurgie pentru corectarea deformarilor, masuri posturale pentru preventia deformarii articulare si psihoterapie. Psihoterapia se adreseaza in principal controlului durerii si imbunatatirii calitatii generale a vietii, simptomelor psihologice asociate si modificarii reactiei sistemului imun.

Poliartrita reumatoida

Poliartrita reumatoida este de mult timp cunoscuta ca fiind o boala psihosomatica, cronica si multisistemica, a carei cauza directa nu este cunoscuta. Se caracterizeaza prin inflamatie, eroziuni si deformare articulara, de obicei debutand cu oboseala, lipsa de pofta de mancare, si simptome musculoscheletale discrete. In cursul evolutiei sunt afectate in primul rand articulatiile mainii, incheieturilor mainii, apoi genunchii si picioarele. Se intampla destul de frecvent ca afectarea articulara sa ramana limitata doar la cateva articulatii.

Pot apare si manifestari extraarticulare: vasculita, noduli reumatoizi, manifestari pleuropulmonare, sindromul Felty.

Poliatrita reumatoida este indusa de fenomene imune, evidentiate la nivel articular si sistemic. Mecanismul de distructie articulara un a fost inca clarificat. Ceea ce se cunoaste la ora actuala insa este faptul ca poliartrita reumatoida este declansata de factori psihologici, care uneori nu sunt evidenti, cel putin pentru pacient. In afara de aceasta se pare ca infectia virala cu virusul Epstein Barr ar juca un rol important, ca si factorul ereditar.

Nici unul din tratamentele medicamentoase in poliartrita reumatoida nu sunt curative. Se pare ca psihoterapia are cea mai mare rata de succes in tratamentul poliatritei reumatoide, fiind singura care se adreseaza cauzelor declansatoare (cel putin in lumina cunostintelor actuale).

Boli de nutritie

Diabetul zaharat

In diabetul zaharat psihoterapia este indicata in primul rand pentru a imbunatati complianta la tratament. Multi din pacientii diabetici neglijeaza indicatiile de regim alimentar si medicatia sau gasesc dificil si restrictiv sa urmeze prescriptiile medicale. Psihoterapia isi aduce un aport important in aceasta directie.

Psihoterapia multisistemica se adreseaza familiei diabeticului si mediului de viata. Pentru familia diabeticului este de multe ori dificil de acceptat boala si apar reactii emotionale. Psihoterapia cognitiv-comportamentala este de electie.

Un alt aspect pentru care se indica psihoterapia este asocierea frecventa a diabetului zaharat cu depresia, care la randul sau agraveaza diabetul. A fost demonstrat faptul ca frecventa complicatiilor in diabetul zaharat este mult mai scazuta pentru diabeticii inscrisi in cadrul unui program psihoterapeutic, in mod special grupele de suport.

Afectiuni dermatologice

Eczemele

Persoanele care au eczeme, pe langa factorii organici implicati au adesea o importanta componenta psihologica a bolii.

Foarte frecvent s-a constatat ca la persoanele care sufera de eczeme exista un nivel crescut al anxietatii si pe masura ce nivelul anxietatii este diminuat se amelioreaza si boala de piele.

Tratamentul psihoterapeutic este in primul rand prin imagerie ghidata si hipnoterapie.

Pruritul

Pruritul (senzatia de mancarime) la nivelul pielii este de cauze multiple. De multe ori insoteste boli de piele sau afectiuni sistemice.

Tratamentul medicamentos al pruritului este uneori dificil, cel mai adesea folosindu-se preparate locale si antihistaminice pentru componenta alergica.

Interventiile psihoterapeutice pot modifica senzatia de prurit si psihoterapia este utilizata mai ales in cazurile cu componenta alergica- atopica si pruritul greu tratabil

Ihtioza vulgara

Ihtioza vulgara este o boala transmisa genetic, cel mai frecvent cu debut in copilarie si se manifesta prin descuamari ale pielii. Un numar mare de cazuri se asociaza cu dermatia atopica, mai rar cu rinita alergica si astmul bronsic. Evolutia este variabila.

Cauzele un sunt foarte clar precizate: se pare ca exista modificari biochimice si histologice la nivelul pielii pe baza genetica, anomalii in metabolismul lipidelor si proteinelor.

Psihoterapia este utilizata ca tratament adjuvant

Hiperhidroza

Hiperhidroza este transpiratia excesiva, care se manifesta mai ales la nivelul fetei, axilelor, palmelor si talpilor. O caracteristica sunt crizele sudorale, cu transpiratie abundenta, in caz de socuri emotive, stress, anxietate. Cauza se pare ca este genetica.

Tratamentul medicamentos este local.

Psihoterapia se adreseaza componentei psihologice evidente- exacerbari in perioade de stress si situatii anxietante. Principalele metode psihoterapeutice sunt hipnoza si trainingul autogen.

Herpes simplex

Herpesul este o infectie virala care se manifesta brusc prin eruptii veziculoase. Herpesul poate apare la nivelul pielii si mucoaselor fetei si aproximativ toate persoanele sunt infectate dar in 2/3 din cazuri infectia este inaparenta, adica nu apar simptome.

Tratamentul medicamentos nu duce la rezolvarea recidivelor si consta din antivirale sub forma de unguente si tratament sistemic in formele severe.

Una din caracteristicile herpesului este aparitia simptomelor in perioade de stress, postmenstrual si premenstrual, si in cazul factorilor emotionali diversi.

Psihoterapia este utila pentru reducerea disconfortului in herpes si scaderea recurentelor, mai ales daca sunt implicati si factori emotionali declansatori. Hipnoza si trainingul autogen sunt utile ca tratament adjuvant.

Glosodinia

Glosodinia se manifesta prin dureri, intepaturi si arsuri la nivelul limbii. Cel mai frecvent apare la femei dupa menopauza sau dupa tratament cu antibiotice, candidoza, tranchilizante, la purtarea de proteze dentare. Caracteristic este absenta leziunilor vizibile.

Evolutia este de lunga durata si in timp pote duce la psihoze obsesive si cancerofobie. Tratamentul este adesea gresit orientat catre o candidoza. Uneori se obtin rezultate cu antidepresive si electrocoagularea zonelor dureroase, dar rezultatele sunt doar temporare.

De multe ori durerea orala are componenta psihogena si in aceste cazuri psihoterapia este tratamentul de prima intentie. In caz de existenta a unor leziuni organice psihoterapia duce la scaderea durerii.

Furunculi

Furunculii sunt de cauza infectioasa si apar mai ales pe fondul unor factori de teren favorizanti: debilitate, convalescenta dupa boli alergizante, stari sau afectiuni imunodepresive, diabet, proasta igiena corporala.

Tratamentul este in primul rand cu antibiotice si psihoterapie nu inlocuieste tratamentul antibiotic. Psihoterapia are rolul prevenirii recaderilor.

De multe ori furunculoza se asociaza cu imaginea de sine negativa. Tratamentul psihoterapeutic eficace pentru prevenirea recaderilor foloseste hipnoza si autohipnoza, cu imagerie ghidata. Se normalizeaza astfel raspunsul imun. Psihoterapia se utilizeaza intotdeauna in conjunctie cu terapia antibiotica in puseele acute.

Eritromelalgia

Eritrodermiile se caracterizeaza prin roseata generalizata persistenta cu aspect inflamtor si adesea cu evolutie cronica.

Cauzele sunt secundare altor boli, datorate reactiilor alergice de hipersensibilitate sau asimilate unor forme de limfoame maligne (cancer).

Tratamentul medicamentos include tratament etiologic, simptomatic si patogenic iar in cazuri severe administrare de Methotrexat. Psihoterapia eficace utilizeaza in mod special hipnoza si autohipnoza.

Dermatita dishidrotica sau dishidroza

Este o boala idiopatica, respectiv de cauza neclarificata, relativ frecventa, si care se manifesta prin erupti localizate mai ales la nivelul palmelor si fetelor laterale ale degetelor, mai rar si la plante (picioare), cu debut brusc si senzatie accentuata de prurit (mancarime).

Apare destul de frecvent la adolescenti, adulti tineri si persoane cu iritabilitate psihica. Uneori apare pe teren atopic- alergic.

Toate acestea indica existenta componentei psihologice.

Tratamentul medicamentos include antihistaminice, corticoterapie, dermocorticoizi, solutii sicative reductoare.

Avand o importanta componenta psihosomatica, psihoterapia si in mod special hipnoza ajuta la diminuarea severitatii bolii.

Eritrodermia congenitala ichtiosiforma

Eritrodermia congenitala ichtiosiforma este o boala a pielii care debuteaza la nastere sau a scurt interval dupa nastere si este transmisa genetic. Caracteristic este eritemul generalizat (roseata pielii), uneori cu zone de piele alba.

Evolutia bolii este indefinita cu pusee periodice. La nivelul pliurilor piele se ingroasa, si in timp se macereaza devenind urat mirositoare.

Tratamentul medical da rezultate destul de modeste. Cercetari recente arata ca psihoterapia in conjunctie cu tratamentul medicamentos da rezultate mai bune. Se folosesc in general sugestii directe de curatare a pielii, si hipnoza da rezultate destul de bune.

Alopecia aerata

Cea mai evidenta manifestare a alopeciei aerata este existenta unor zone de alopecie (cadere a parului) in diferite zone ale scalpului.

La pacientii cu alopecie aerata exista se pare o corelatie crescuta intre reactivitatea la stress si depresie. Din acest motiv tehnicile psihoterapeutice dau rezultate in ce priveste tratamentul, mai ales in conjunctie cu tratamentul medicamentos.

Rata de succes a psihoterapiei pentru cresterea parului este de 25%, dar este de 100% pentru imbunatatirea parametrilor psihologici. Spre deosebire de alte boli dermatologice in care hipnoterapia da cele mai bune rezultate, in cazul alopeciei aerata hipnoza este mai degraba utila doar pentru reducerea stressului si nu este tratamentul de prima intentie.

Acneea rozacee

Acneea rozacee este o afectiune acneiforma cronica care afecteaza pielea si ochiul, caracterizata de componente vasculare si papulo- pustulare.

Rozaceea se caracterizeaza prin episoade de exacerbare, cu papule si pustule, atunci cand exista un consum mai mare de alcool sau condimente.

Cauzele acneei rozacee se considera ca sunt multiple: factori gastro- intestinali, psihologici, infectiosi, imunologici. Cercetarile recente arata ca este vorba despre o reactie de hipersensibilitate.

Tratamentul medicamentos are drept scop controlarea bolii, iar psihoterapia este o metoda de tratament care se adreseaza componentei psihologice, adesea foarte importanta in geneza bolii.

Urticaria

Urticaria este o boala a pielii manifestata prin zone umflate, rosii si pruriginoase. Cele mai

deranjante aspecte pentru pacient sunt de cele mai multe ori aspectul pielii si pruritul (mancarimea).

Cauzele urticariei sunt in primul rand alergice: diferite alimente, intepaturi de insecte, medicamente, boli atoimune, disproteinemii, etc. In aproape toate cazurile este implicat sistemul imunitar, urticaria fiind astfel o boala de tip psihosomatic.

Tratamentul in urticarie este medicamentos cu anthistaminice, preparate de cortizon, sedative, tranchilizante, si mai nou psihoterapie.

Psihoterapia este utila mai ales pentru urticaria cronica, care poate fi blocata prin sugestii hipnotice si folosirea tehnicilor de relaxare.

Psihoterapia duce la imbunatatire in urticarie in aproximativ 80% din cazuri

Negii(veruca vulgaris)

Negii sau veruca vulgaris sunt tratati prin mijloace chirurgicale, medicamentoase si psihoterapeutice.

Tratamentul psihoterapeutic pleaca de la premiza existentei componentei psihosomatice in aparitia negilor, avand in vedere ca pielea este unul din cele mai expuse organe ale corpului uman la aparitia bolilor cu componenta psihologica.

Dintre formele de tratament prin psihoterapie cele mai bune rezultate s-au obtinut prin hipnoterapie, de tip hipnoanaliza, vizualizare, terapia partilor si tehnici de relaxare

Vitiligo

Vitiligo este o boala de piele manifestata prin aparitia unor zone depigmentate, sub forma de placi de culoare alba- sidefie, adesea cu o zona hiperpigmentata la periferie.

Cauza nu este bine cunoscuta: se presupune ca este vorba despre un mecanism autoimun si la multi pacienti s-a constatat scaderea numaruli de limfocite T ajutatoare. In plus exista o componenta neurogena, datorita mediatorilor de la nivelul terminatiilor nervoase adesea probabil sub influenta socurilor emotionale.

Tratamentul este prin iradieri cu ultraviolete, psoraleni, topice corticoidice, si mai recent acupunctura si psihoterapie.

Aspectele psihoneuroimunologice din vitiligo justifica includerea psihoterapiei printre mijloacele de tratament si unele cazuri se amelioreaza prin utilizarea hipnoterapiei

Psoriazis

Psoriazisul este o afectiune cutanata cronica, cu evolutie de lunga durata, caracterizata prin aparitia unor placi rosii (eritematoase), proeminente, bine delimitate, acoperite de scuame groase („coji”), albe-sidefii, usor detasabile.

Psoriazisul afecteaza, în general, zonele de extensie ale corpului (coate, genunchi, lombe, zona de insertie a parului la nivelul scalpului), sau unghiile, dar psoriazisul poate afecta orice alte zone ale corpului. De asemenea, psoriazisul poate sa se însoteasca de afectarea articulatiilor in cazul psoriazisului artropatic sau artritei psoriazice.

Stressul este un factor de debut, exacerbare si prelungire a evolutiei psoriazisului.

75% din cazurile de psoriazis se amelioreaza prin utilizarea tehnicilor hipnoterapeutice care fac apel la imagerie. Se pot folosi tehnici de hipnoanaliza, sau imagerie senzoriala care reproduce senzatiile la nivelul pielii din timpul expunerii la soare.

Dermatita atopica

Dermatita atopica este manifestarea cutanata a alergiei, sau mai bine spus a atopiei.

Triada atopica tipica este constituita din astm bronisc, rinoconjunctivita si dermatita atopica. In aceasta categorie a atopiilor sunt incluse si alte manifestari cum sunt: urticaria cronica, migrena, afectiunile gastro- intestinale si crizele epileptoide (ultimele fiind controversate).

Datorita legaturii certe dintre sistemul nervos central si sistemul imun, care mediaza manifestarile atopice, psihoterapia este eficace in tratamentul acestor afectiuni.

Dermatita atopica se trateaza prin masuri igienice generale, tratament topic cu corticosteroizi si antipruriginoase, tratament medicamentos sistemic cu corticosteroizi, antihistaminice, interferon, etc, si psihoterapeutic. Dintre metodele psihoterapeutice utilizate in tratamentul dermatitei atopice se pare ca una din cele mai eficace este hipnoterapia. Se mai utlizeaza psihoterapia comportamentala, tehnici de reducere a stressului, tehnici de relaxare si psihoterapia de grup, ultima avand eficacitate deosebita in tratamentul dermatitei atopice.

Afectiuni ale ap respirator

Rinita alergica

Rinita alergica este o alta boala din categoria alergiilor (bolilor atopice), ca si astmul bronsic si febra de fan. Rinita alergica se caracterizeaza prin stranut, rinoree, obstructie a cailor nazale, uneori prurit conjunctival si laringian, si lacrimare. De multe ori este numita febra de fan, cele doua boli fiind de fapt una si aceeasi.

Fiind o boala psihosomatica datorita legaturilor dovedite dintre sistemul nervos, imunitar si endocrin, rinita alergica beneficiaza de tratament medicamentos, de desensibilizare la alergeni si psihoerapie. Cu ajutorul psihoterapiei se raporteaza o rata a vindecarii de 93% din cazuri. Psihoterapia eficace cuprinde tehnici hipnoterapeutice, psihoterapia cognitiv- comportamentala si psihanaliza.

Febra de fan

Febra de fan este o boala de tip atopic, bazata pe reactiile sistemului imunitar la polen. Se spune ca sistemul imunitar “ia o decizie gresita” si lupta impotriva a ceea ce un ar trebui sa lupte.

Febra de fan se manifesta primavara si toamna, cand exista in aer cele mai mari cantitati de polen si apare stranutul, rinoree, uneori si simptome respiratorii: tuse seaca, febra, senzatie de sufocare.

La ora actuala febra de fan este in general considerata o boala psihosomatica, datorita legaturilor dintre sistemul nervos, sistemul endocrin si sistemul imunitar. Pe langa terapia medicamentoasa si de desensibilizare la polen se indica psihoterapia, care in multe cazuri poate duce la rezolvare definitiva

Astmul bronisc

Astmul bronisc, cel mai frecvent alergic, este o boala respiratorie manifestata prin crize “de lipsa de aer”, dispneea fiind expiratorie. Factorii declansatori in astmul bronisc sunt cel mai frecvent alergeni, efortul fizic si emotiile.

Astmul bronisc este de multa vreme cunoscut ca fiind o boala psihosomatica. In timp ce in criza de astm bronisc psihoterapia nu este eficace si tratamentul medicamentos este absolut necesar, in afara crizei de astm rezultatele tratamentului sunt semnificativ imbunatatite daca tratamentul medicamentos este insotit de psihoterapie.

Exista si situatii de astm bronisc psihogen, fara modificari la nivelul aparatului respirator, in care tratamentul de prima intentie este prin psihoterapie.

Afectiuni cardiace

Aritmiile cardiace

Aritmiile cardiace sunt de multiple tipuri: bradiaritmii, tahiaritmii, etc. cauza aritmiilor cardiace este defectul de conducere a impulsurilor la nivelul inimii. Aritmiile de cauza organica si cele severe au indicatie absoluta de tratament medicamentos (exemple sunt fibrilatia atriala, extrasistolele ventriculare bigeminate si trigeminate, blocurile de ramura sau atrioventriculare, etc).

Pe langa cauzele organice clar definite ale aritmiilor cardiace exista si o componenta psihologica importanta, mai ales in situatiile in care pacientul percepe palpitatiile in situatii de stress emotional (uneori inconstient) cu electrocardiograma normala. Alteori extrasistolele decelabile pe ECG nu au cauza aparenta si singura cauza este psihologica.

Psihoterapia se adreseaza cazurilor fara cauze organice decelabile si in care este vorba desre somatizari. In asemenea cazuri psihoterapia da rezultate foarte bune

Sindromul Raynaud

Sindromul Raynaud se manifesta prin aparitia palorii, cianozei si apoi eritemului (rosetii) la nivelul mainilor dupa expunerea la rece. Se insoteste de senzatie de amorteala. Este o afectiune datorata vasospasmului, si frecvent se asociaza cu sclerodermia.

Tratamentul este in primul rand preventiv: pacientul este sfatuit sa se fereasca de situatiile

care pot declansa criza.

Cercetari mai recente arata ca sindromul Raynaud ar putea fi asociat factorilor psihologici, care in anumite duc la hipersensibilitate si vasospasm. Psihoterapia incluzand hipnoterapia este utila pentru cazurile in care se deceleaza existenta componentei psihologice.

Cardiopatia ischemica

Cardiopatia ischemica este o afectiune cardiovasculara care adesea se asociaza cu nivele crescute de stress. Exista si un asa numit fenomen “Lunea neagra”, care se refera la faptul ca cele mai multe infarcte de miocard si atacuri vasculare cerebrale apar Luni dimineata in jur d eora 9.00. Explicatia este aceea ca se schimba ritul circadian si factorii emotionali, inclusiv stressul intoarcerii la lucru.

Insatisfactia pe termen lung la locul de munca, personalitatea de tip A, factorii de risc ocupationali, capacitatea cognitiva de tip pesimist, lipsa de fericire in viata personala, sunt unii din cei mai importanti facori in geneza afectiunilor cardiovasculare.

Psihoterapia pentru pacientii cardiaci poate duce la ameliorare semnifcativa si implica imageria si tehnicile de relaxare, managementul stressului, psihoterapia familiala si hipnoterapia.

Hipertensiunea arteriala de halat alb

Hipertensiunea arteriala de halat alb este o forma de hipertensiune arteriala in care valorile tensionale sunt normale in afara cabinetului medical si cresc doar la masurarea tensiunii arteriale de catre un cadru medical. Uneori tensiunea arteriala este normala doar atunci cand insasi persoana o masoara, si creste atunci cand este masurata de oricare alta persoana.

Studiile arata ca persoanele cu hipertensiune arteriala de halat alb sunt predispuse spre aparitia unei hipertensiuni arteriale esentiale daca nu se trateaza.

Hipertensiunea arteriala de halat alb are cauze strict psihologice si se trateaza psihoterapeutic. Importanta tratamentului rezida in pericolul de aparitie in timp a hipertensiunii arteriale esentiale constituite.

Hipertensiunea arteriala esentiala

Hipertensiunea arteriala esentiala este acea forma dehipertensiune arteriala (de altfel si cea mai frecventa) in care nu exista cazue organice clare. Se presupune ca exista o serie de factori care contribuie la declansarea hipertensiunii arteriale esentiale, printre care factorii ereditari, sensibilitatea la aportul de sare, fumatul, alcoolul, alimentatia, factorii emotionali.

Ceea ce se cunoaste este ca pacientii hipertensivi tind sa raspunda la stressul psihosocial prin cresterea presiunii sangvine, spre deosebire de normotensivi.

Psihoterapia evalueaza impactul mediului, interactiunile familiale, conflictele intrapsihice, raspunsurile maladaptative. Sunt utile psihoterapia cognitiv- comportamentala, tehnicile de relaxare si hipnoterapia

Afectiuni gastro-intestinale

Hemoroizii

Hemoroizii sunt vase sangvine dilatate la nivel anorectal. Hemoroizii pot fi interni sau externi. Frecvent se asociaza cu sarcina sau ciroza, datorita cresterii presiunii sangvine la nivelul sistemului venos. Cele mai deranjante simptome sunt durerea si hemoragia.

Cele mai multe cazuri raspund la terapia conservatoare, iar in caz contrar rezolvarea este chirurgicala.

Psihoterapia este utila mai ales pentru cazurile recidivante, in care pot apare componente psihologice sau in care afectiunea in sine are consecinte psihologice care trebuie rezolvate.

Colita ulcerativa

Cauzele colitei ulcertive nu sunt cunoscute, se presupune ca este vorba despre mecanisme imune si o componenta psihologica.

Principalele simptome sunt diareea sangvinolenta si durerea abdominala, uneori insotite de febra si pierderea in greutate. Tratamentul medicamentos este in primul rand cu utilizarea de antiinflamatoare, sulfasalazina, corticosteroizi si terapie imunosupresiva.

Managementul pe termen lung al bolii impune psihoterapia, recomandata de majoritatea tratatelor de medicina interna. Interventiile psihoterapeutce sunt pe termen lung.

Gastrita

Gastrita poate fi eroziva sau neeroziva, si hipertrofica, cu mai multe subclase: boala Menetriere, sindromul Zollinger- Ellison, gastropatia hipersecretorie, gastrita coroziva si gastrita flegmonoasa.

Una din formele siptomatice cele mai comune este gastrita manifestata prin hemoragie si durere epigastrica. Cauzele nu sunt inca complet elucidate, si s epare ca stressul contribuie in proportie serioasa la aparitia gastritei. Stressul se refera un doar la stress psihologic, ci si fizic, ca urmare a arsurilor, infectiilor, traumatismelor, ingestiei de alcool, etc.

In caz de hemoragie se impun masuri medicale de urgenta.

Psihoterapia se adreseaza in primul rand cazurilor in care un exista factori fizici decelabili si in care se presupune ca principal factor declansator cel emotional, in asemenea cazuri rezultatele obtinute prin psihoterapie fiind foarte bune.

Ulcerul peptic

Dintre formele de ulcer la nivelul aparatului digestiv cel mai frecvent ulcerul duodenal este

legat de factori psihologici.

Desigur exista mai multi factori favorizanti si cauzali in ulcerul peptic, incluzan infectia cu Helicobacter pylorii. Totusi s-a demonstrat ca nu toate persoanele care au infectie cu Helicobacter fac ulcer si nu toate persoanele cu ulcer au infectie cu Helicobacter.

Stressul este considerat unul din factorii favorizanti, ca si emotiile negative, hipersecretia acida, etc.

Psihoterapia se adreseaza componentei psihosomatice, factorilor emotionali, managementului stressului, traumelor psihologice, prelucrarii materialului inconstient

Colonul iritabil

Sindromul de colon iritabil are o importanta componenta psihologica in foarte multe cazuri. Principalele manifestari sunt durerea abdominala, insotita in unele cazuri de pusee diareice, in altele de constipatie, sau de alternanta dintre constipatie si diaree.

Tratamentul medicamentos este destul de frecvent ineficace in sindromul de colon iritabil, in mod special in cazul existentei unei puternice componente psihologice.

Psihoterapia este frecvent indicata in colonul iritabil si metodele cel mai des folosite sunt hipnoterapia, imageria ghidata, tehnicile de relaxare si terapia analitica

Tulburari alimentare

Bulimia

Bulimia se manifesta prin crize de mancat excesiv, care se repeta de cateva ori pe saptamana, pe luna, sau zilnic, urmate de obicei de voma autoindusa. Se insoteste de scadere sau crestere in greutate.

Cauza este psihologica, se asociaza cu stima de sine scazuta, stressul emotional, tulburarile de schema corporala, depresia, anxietatea, sentimentul de vina si rusine. Uneori persoanele bulimice ajung chiar la datorii financiare pentru a-si putea cumpara suficienta mancare.

Tratamentul bulimiei este psihoterapeutic.

Anorexia

Anorexia se manifesta prin scaderea constanta in greutatedatorita refuzului de a manca. Apare preponderent la femei, atat in adolescenta cat si la femeile adulte. Este o boala de cauza psihologica asociata cu tulburarile de imagine corporala.

Persoanele cu anorexie rar apeleaza singure la psihoterapie si in general sunt aduse de catre familia ingrijorata, datorita faptului ca pot apare consecinte medicale serioase, chiar decesul.

Anorexia se asociaza frcevent cu anxietatea, depresia, stima de sine scazuta, izolarea sociala.

Tratamentul anorexiei este psihoterapeutic.

Afectiuni psihiatrice

Dismorfofobia

Dismorfofobia este boala in care pacientul crede ca are o deformitate corporala desi infatisarea lui nu are nimic caracteristic. Cel mai frecvent pacientii sunt convinsi ca au o deformatie a fetei, nasului, sanilor, parului sau organelor genitale. Se insoteste de anxietate mai ales in situatii sociale.

In general acesti pacienti refuza tratamentul. Multi dintre ei doresc sa apeleze la servicii de chirurgie plastica. Tratamentul este pe termen lung, cu antidepresive, inhibitori de monoaminooxidaza si psihoterapie.

Ipohondria

Ipohondria este o preocupare excesiva fata de boala cu interpretarea nerealista a simptomelor si senzatiilor fizice, chiar daca nu exista nici o afectiune medicala care sa justifice aceasta.

Simptomele includ plangeri legate de multiple prgane si sisteme, credinta ca exista o boala serioasa, simptome de tipul durerii, simptome gastro- intestinale si cardio- vasculare.

Prognosticul este destul de rezervat si tratamentul include farmacoterapia si psihoterapia.

Durerea somatoforma

Durerea somatoforma este durerea intensa si prelungita care nu are nici o explicatie medicala.

In general exista o preocupare intensa referitoare la durere, durerea are distributie atipica, si frecvent se asociaza cu depresia majora.

Tratamentul este in primul rand de reabilitare: se folosesc analgezicele, sedative, anxiolitice, programe de control a durerii, psihoterapie si biofeedback.

Conversia

In conversie exista o pierdere sau modificare a functionarii corpului care rezulta dintr-un conflict sau o nevoie psihologica. Simptomele corporale nu pot fi explicate prin mecanisme fiziopatologice.

In conformitate cu teoria psihanalitica conversia se datoreaza reprimarii materialului inconstient.

Simptomele sindromului de conversie sunt parestezii si anestezie, mai ales la nivelul extremitatilor, antestezia in manusa, miscari anormale, paralizii.

Tratamentul este cu anxiolitice si in primul rand psihoterapie.