PSIHOTERAPIA PSIHOTERAPIA FAMILIEIFAMILIEI

Curs 5Curs 5

Principii de bază în psihoterapia Principii de bază în psihoterapia familieifamiliei

Civilizaţia modernă, urbană şi industrială, Civilizaţia modernă, urbană şi industrială, conferă familiei două roluri principale: conferă familiei două roluri principale: protectia psihosocială a membrilor săi protectia psihosocială a membrilor săi acomodarea la mediul cultural şi transmiterea culturii acomodarea la mediul cultural şi transmiterea culturii

respective respective

În această societate modernă omul nu poate În această societate modernă omul nu poate supravieţui decât dacă dispune de două supravieţui decât dacă dispune de două capacităţi esenţiale: capacităţi esenţiale: de a-şi forma aptitudini de înaltă specializare de a-şi forma aptitudini de înaltă specializare de a se adapta rapid la schimbările constante de pe de a se adapta rapid la schimbările constante de pe

scena socio-economică scena socio-economică

Societatea urbană industrială a pătruns în familie şi a Societatea urbană industrială a pătruns în familie şi a preluat o serie de atribuţii care pe timpuri erau preluat o serie de atribuţii care pe timpuri erau considerate sarcini familiare: tinerii sunt educaţi în şcoli considerate sarcini familiare: tinerii sunt educaţi în şcoli şi prin mass-media, poziţia socială a femeii s-a şi prin mass-media, poziţia socială a femeii s-a îmbunătăţit considerabil, ambii soţi aspiră la o carieră.îmbunătăţit considerabil, ambii soţi aspiră la o carieră.Omul însă aderă în continuare la o serie de valori ce ţin Omul însă aderă în continuare la o serie de valori ce ţin de o altă epocă: îşi delimitează clar graniţele dintre de o altă epocă: îşi delimitează clar graniţele dintre familia sa şi mediul extrafamilial, aspiră la un mariaj familia sa şi mediul extrafamilial, aspiră la un mariaj “până la adânci bătrâneţi”, etc (S. Ariel, 1993).“până la adânci bătrâneţi”, etc (S. Ariel, 1993).Societatea noastră este într-un stadiu de tranziţie, iar Societatea noastră este într-un stadiu de tranziţie, iar familia, care se acomodează întotdeauna cu societatea, familia, care se acomodează întotdeauna cu societatea, se schimbă şi ea. Însă, din cauza dificultăţilor de se schimbă şi ea. Însă, din cauza dificultăţilor de tranziţie, sarcina psihosocială cea mai importantă a tranziţie, sarcina psihosocială cea mai importantă a familiei – de a-şi întreţine membrii – a devenit acum mai familiei – de a-şi întreţine membrii – a devenit acum mai importantă ca niciodată şi, în acelaşi timp, parcă mai importantă ca niciodată şi, în acelaşi timp, parcă mai dificilă ca oricând. dificilă ca oricând.

Psihoterapia familieiPsihoterapia familiei

Este o formă de psihoterapie care implică toţi membrii familiei Este o formă de psihoterapie care implică toţi membrii familiei nucleare (de bază) sau ai familiei extinse. Acest demers este nucleare (de bază) sau ai familiei extinse. Acest demers este condus de un psihoterapeut sau de o echipă de terapeuţi. De cele condus de un psihoterapeut sau de o echipă de terapeuţi. De cele mai multe ori această echipă este compusă dintr-un bărbat şi o mai multe ori această echipă este compusă dintr-un bărbat şi o femeie, fapt necesar pentru a trata problemele legate de sexul femeie, fapt necesar pentru a trata problemele legate de sexul participanţilor şi pentru a servi drept modele pentru membrii familiei. participanţilor şi pentru a servi drept modele pentru membrii familiei.

Deşi unele forme de psihoterapie de familie se bazează pe principii Deşi unele forme de psihoterapie de familie se bazează pe principii psihodinamice sau behavioriste, cea mai mare parte a abordărilor psihodinamice sau behavioriste, cea mai mare parte a abordărilor au la bază teoria sistemelor familiale. Această abordare priveşte au la bază teoria sistemelor familiale. Această abordare priveşte familia ca pe un întreg şi pune un mai mare accent în terapie pe familia ca pe un întreg şi pune un mai mare accent în terapie pe patternurile de relaţionare şi comunicare dintre membrii familiei patternurile de relaţionare şi comunicare dintre membrii familiei decât pe tratamentul separat al simptomelor fiecărui individ. decât pe tratamentul separat al simptomelor fiecărui individ.

Psihoterapiile de familie au început să se dezvolte la Psihoterapiile de familie au început să se dezvolte la puţin timp după cel de-al Doilea Război Mondial. puţin timp după cel de-al Doilea Război Mondial. Psihiatrii care tratau pacienţi schizofrenici au observat că Psihiatrii care tratau pacienţi schizofrenici au observat că familiile acestora comunicau într-un mod neadecvat şi, în familiile acestora comunicau într-un mod neadecvat şi, în acelaşi timp, simptomele pacientului erau cu atât mai acelaşi timp, simptomele pacientului erau cu atât mai intense cu cât nivelul tensiunii dintre părinţii lui era mai intense cu cât nivelul tensiunii dintre părinţii lui era mai mare. mare. Aceste observaţii au dus la ideea de a considera familia Aceste observaţii au dus la ideea de a considera familia ca pe un sistem care are reguli interne proprii, patternuri ca pe un sistem care are reguli interne proprii, patternuri de funcţionare şi o foarte mare rezistenţă la schimbare. de funcţionare şi o foarte mare rezistenţă la schimbare. Terapeuţii au început să trateze familiile pacienţilor lor Terapeuţii au început să trateze familiile pacienţilor lor schizofrenici ca pe un întreg, renunţând astfel la schizofrenici ca pe un întreg, renunţând astfel la tratamentul spitalizat individual al acestora. Rezultatul a tratamentul spitalizat individual al acestora. Rezultatul a fost că, într-un număr însemnat de cazuri, membrul fost că, într-un număr însemnat de cazuri, membrul familiei care suferea de schizofrenie manifesta o familiei care suferea de schizofrenie manifesta o reducere semnificativă a simptomelor atunci când reducere semnificativă a simptomelor atunci când “pacientul” era întregul sistem familial. “pacientul” era întregul sistem familial. Ulterior, această abordare a fost aplicată şi la familii care Ulterior, această abordare a fost aplicată şi la familii care prezentau alte probleme.prezentau alte probleme.

Psihoterapia de familie Psihoterapia de familie este recomandatăeste recomandată în următoarele situaţii:în următoarele situaţii:

1.1. Tratamentul unui membru al familiei care suferă de schizofrenie sau Tratamentul unui membru al familiei care suferă de schizofrenie sau personalitate multiplă. În aceste cazuri terapia îi ajută pe ceilalţi personalitate multiplă. În aceste cazuri terapia îi ajută pe ceilalţi membri ai familiei să înţeleagă tulburarea şi să sprijine schimbarea membri ai familiei să înţeleagă tulburarea şi să sprijine schimbarea psihologică a persoanei bolnave.psihologică a persoanei bolnave.

2.2. Familiile cu probleme între generaţii. Aici intră familiile în care Familiile cu probleme între generaţii. Aici intră familiile în care părinţii şi bunicii locuiesc în aceeaşi casă sau copiii daţi spre părinţii şi bunicii locuiesc în aceeaşi casă sau copiii daţi spre îngrijire la bunici.îngrijire la bunici.

3.3. Familiile care deviază de la normele sociale – au probleme legate Familiile care deviază de la normele sociale – au probleme legate de atitudinile judicative ale membrilor societăţii.de atitudinile judicative ale membrilor societăţii.

4.4. Familiile ai căror membri aparţin unor culturi, religii sau rase diferite.Familiile ai căror membri aparţin unor culturi, religii sau rase diferite.5.5. Familiile care transformă pe unul dintre membrii lor în ţap ispăşitor Familiile care transformă pe unul dintre membrii lor în ţap ispăşitor

şi solicită terapie individuală pentru acesta.şi solicită terapie individuală pentru acesta.6.6. Familiile în care problemele pacientului identificat par a fi legate Familiile în care problemele pacientului identificat par a fi legate

inexplicabil de probleme cu alţi membri ai familiei.inexplicabil de probleme cu alţi membri ai familiei.7.7. Familiile amestecate cu dificultăţi de adaptare.Familiile amestecate cu dificultăţi de adaptare.

Psihoterapia de familie Psihoterapia de familie nu estenu este recomandatărecomandată în următoarele situaţii: în următoarele situaţii:

1.1. Familiile în care unul sau ambii părinţi sunt psihotici sau Familiile în care unul sau ambii părinţi sunt psihotici sau au fost diagnosticaţi cu tulburare de personalitate au fost diagnosticaţi cu tulburare de personalitate paranoidă sau antisocială.paranoidă sau antisocială.

2.2. Familiile ale căror valori culturale sau religioase sunt Familiile ale căror valori culturale sau religioase sunt opuse sau suspicioase faţă de psihoterapie.opuse sau suspicioase faţă de psihoterapie.

3.3. Familiile cu membri care nu pot participa la şedinţele de Familiile cu membri care nu pot participa la şedinţele de terapie datorită unor boli sau limitări de natură fizică.terapie datorită unor boli sau limitări de natură fizică.

4.4. Familiile care au membri cu o structură de personalitate Familiile care au membri cu o structură de personalitate foarte rigidă. În aceste cazuri persoanele respective foarte rigidă. În aceste cazuri persoanele respective riscă declanşarea unei crize emoţionale sau riscă declanşarea unei crize emoţionale sau psihologice.psihologice.

5.5. Familiile ai căror membri nu se pot întâlni regulat pentru Familiile ai căror membri nu se pot întâlni regulat pentru tratament.tratament.

6.6. Familiile instabile sau pe punctul de a se despărţi.Familiile instabile sau pe punctul de a se despărţi.

Psihoterapia de familie este un tratament Psihoterapia de familie este un tratament de scurtă durată (câteva luni), centrată pe de scurtă durată (câteva luni), centrată pe rezolvarea unor probleme specifice. rezolvarea unor probleme specifice.

În cazul familiilor ce prezintă În cazul familiilor ce prezintă disfuncţionalităţi severe, restructurarea disfuncţionalităţi severe, restructurarea acestora se face însă pe termen lung.acestora se face însă pe termen lung.

Toţi membrii familiei şi terapeutul (sau terapeuţii dacă Toţi membrii familiei şi terapeutul (sau terapeuţii dacă sunt doi) sunt prezenţi la toate şedinţele. sunt doi) sunt prezenţi la toate şedinţele. Rolul terapeuţilor este de a analiza procesul interacţiunii Rolul terapeuţilor este de a analiza procesul interacţiunii şi comunicării familiei ca un întreg. şi comunicării familiei ca un întreg. Ei trebuie să fie obiectivi, adică să nu ia partea niciunui Ei trebuie să fie obiectivi, adică să nu ia partea niciunui membru al familiei.membru al familiei.Comentariile şi remarcile pe care le fac terapeuţii au rolul Comentariile şi remarcile pe care le fac terapeuţii au rolul de a ajuta membrii familiei să devină conştienţi de de a ajuta membrii familiei să devină conştienţi de paternurile şi structurile disfuncţionale ale sistemului paternurile şi structurile disfuncţionale ale sistemului familial. familial. De asemenea, ei modelează comportamente noi, pe De asemenea, ei modelează comportamente noi, pe care membrii familiei urmează să le preia şi să le care membrii familiei urmează să le preia şi să le utilizeze în interacţiunile dintre ei în timpul şedinţelor utilizeze în interacţiunile dintre ei în timpul şedinţelor terapeutice. terapeutice.

Teroia sistemelor familialeTeroia sistemelor familiale

Terapia de familie se bazează pe Terapia de familie se bazează pe teroia teroia sistemelor familialesistemelor familiale, care priveşte familia ca pe , care priveşte familia ca pe un organism viu, mai mult decât suma membrilor un organism viu, mai mult decât suma membrilor săi. săi. Teoria sistemelor este utilizată pentru a evalua Teoria sistemelor este utilizată pentru a evalua membrii familiei în funcţie de poziţia şi de rolul membrii familiei în funcţie de poziţia şi de rolul pe care îl are fiecare în cadrul sistemului familial. pe care îl are fiecare în cadrul sistemului familial. Problemele sunt tratate prin schimbarea modului Problemele sunt tratate prin schimbarea modului în care sistemul funcţionează şi nu prin în care sistemul funcţionează şi nu prin încercarea de a trata un singur membru al încercarea de a trata un singur membru al familiei. familiei.

Teoria sistemelor familiale se Teoria sistemelor familiale se bazează pe o serie de bazează pe o serie de concepteconcepte::

1. 1. Pacientul identificatPacientul identificat – este membrul familiei care prezintă – este membrul familiei care prezintă simptomul deranjant ce a adus familia la tratament. Acest concept simptomul deranjant ce a adus familia la tratament. Acest concept este utilizat de terapeut pentru a împiedica familia să-l transforme este utilizat de terapeut pentru a împiedica familia să-l transforme pe acesta în ţap ispăşitor şi astfel să evite problemele ce există în pe acesta în ţap ispăşitor şi astfel să evite problemele ce există în restul sistemului familial.restul sistemului familial.

2. 2. Homeostaza Homeostaza – prin acest concept se înţelege faptul că sistemul – prin acest concept se înţelege faptul că sistemul familial caută să-şi menţină de-a lungul timpului organizarea şi familial caută să-şi menţină de-a lungul timpului organizarea şi funcţionarea cu care este obişnuit. Terapeutul poate utiliza funcţionarea cu care este obişnuit. Terapeutul poate utiliza conceptul de homeostază pentru a explica de ce un anumit simptom conceptul de homeostază pentru a explica de ce un anumit simptom al familiei a ieşit la suprafaţă la un anumit moment, de ce un anumit al familiei a ieşit la suprafaţă la un anumit moment, de ce un anumit membru a devenit pacient identificat şi ce este posibil să se membru a devenit pacient identificat şi ce este posibil să se întâmple atunci când familia va începe să se schimbe.întâmple atunci când familia va începe să se schimbe.

3. 3. Câmpul familiei extinseCâmpul familiei extinse – se referă la familia – se referă la familia nucleară, plus reţeaua de bunici şi alţi membri ai nucleară, plus reţeaua de bunici şi alţi membri ai familiei extinse. Acest concept este utilizat de familiei extinse. Acest concept este utilizat de terapeut pentru a explica transmiterea terapeut pentru a explica transmiterea intergeneraţională a atitudinilor, problemelor şi intergeneraţională a atitudinilor, problemelor şi comportamentelor.comportamentelor.

4. 4. Diferenţierea Diferenţierea – se referă la capacitatea fiecărui – se referă la capacitatea fiecărui membru al familiei să-şi păstreze identitatea de membru al familiei să-şi păstreze identitatea de sine şi în acelaşi timp să rămână conectat sine şi în acelaşi timp să rămână conectat emoţional la familie. Acesta este unul dintre emoţional la familie. Acesta este unul dintre criteriile de identificare a unei familii sănătoase.criteriile de identificare a unei familii sănătoase.

5. 5. Relaţiile triunghiulareRelaţiile triunghiulare – teoria sistemelor familiale – teoria sistemelor familiale susţine ideea că relaţiile în interiorul unei familii sunt de susţine ideea că relaţiile în interiorul unei familii sunt de obicei triunghiulare. obicei triunghiulare. De fiecare dată când două persoane ale sistemului De fiecare dată când două persoane ale sistemului familial au probleme una cu cealaltă, ei vor include în familial au probleme una cu cealaltă, ei vor include în triunghi un al treilea membru cu scopul de a-şi stabiliza triunghi un al treilea membru cu scopul de a-şi stabiliza propria lor relaţie. propria lor relaţie. Triunghiurile din interiorul unui sistem familial de regulă Triunghiurile din interiorul unui sistem familial de regulă interacţionează între ele astfel încât menţin homeostaza interacţionează între ele astfel încât menţin homeostaza familiei. familiei. Cele mai obişnuite triunghiuri familiale includ: un copil şi Cele mai obişnuite triunghiuri familiale includ: un copil şi părinţii săi, doi copii şi un părinte, un părinte, un copil şi părinţii săi, doi copii şi un părinte, un părinte, un copil şi un bunic sau soţul, soţia şi un cumnat. un bunic sau soţul, soţia şi un cumnat.

Salvador MinuchinSalvador Minuchin (1991) (1991)

Psihologul american Psihologul american Salvador MinuchinSalvador Minuchin (1991) (1991) descrie familia ca pe un sistem care operează descrie familia ca pe un sistem care operează într-un context social specific şi are trei într-un context social specific şi are trei componente: componente:

1.1. structura familiei este aceea a unui sistem structura familiei este aceea a unui sistem socio-cultural deschis şi în transformare;socio-cultural deschis şi în transformare;

2.2. familia se dezvoltă continuu, trece printr-un familia se dezvoltă continuu, trece printr-un număr de stadii ce necesită restructurare; număr de stadii ce necesită restructurare;

3.3. familia se adaptează la circumstanţele familia se adaptează la circumstanţele schimbătoare pentru a-şi menţine continuitatea schimbătoare pentru a-şi menţine continuitatea şi pentru a favoriza creşterea psihologică a şi pentru a favoriza creşterea psihologică a membrilor săi.membrilor săi.

Minuchin consideră că orice familie are o Minuchin consideră că orice familie are o structură precisă, care este constituită dintr-un structură precisă, care este constituită dintr-un set invizibil de cerinţe funcţionale ce au rolul de set invizibil de cerinţe funcţionale ce au rolul de a organiza modalităţile prin care interacţionează a organiza modalităţile prin care interacţionează membrii familiei. membrii familiei. O familie este un sistem ce operează prin O familie este un sistem ce operează prin patternuri tranzacţionale. Cu alte cuvinte, patternuri tranzacţionale. Cu alte cuvinte, patternurile de tranzacţie repetitive stabilesc patternurile de tranzacţie repetitive stabilesc pentru fiecare membru al familiei unde, când şi pentru fiecare membru al familiei unde, când şi cu cine să se relaţioneze. Ele reglementează cu cine să se relaţioneze. Ele reglementează comportamentul membrilor familiei. comportamentul membrilor familiei.

Aceste patternuri tranzacţionale sunt Aceste patternuri tranzacţionale sunt menţinute de două sisteme de constrângere.menţinute de două sisteme de constrângere.

1.1. Primul sistem implică Primul sistem implică regulile universale ce regulile universale ce guvernează organizarea familieiguvernează organizarea familiei: ierarhia : ierarhia puterii în familie (parinţii şi copiii având nivele puterii în familie (parinţii şi copiii având nivele diferite de autoritate), complementaritatea diferite de autoritate), complementaritatea funcţiilor (soţul şi soţia care acceptă funcţiilor (soţul şi soţia care acceptă interdependenţa şi funcţionează ca o echipă), interdependenţa şi funcţionează ca o echipă), etc. etc.

2.2. Al doilea sistem de constrângere este Al doilea sistem de constrângere este idiosincratic şi cuprinde idiosincratic şi cuprinde expectaţiile mutuale expectaţiile mutuale ale fiecărui membru al familieiale fiecărui membru al familiei. Aceste . Aceste expectaţii sunt construite după ani de negocieri expectaţii sunt construite după ani de negocieri implicite sau explicite între membrii familiei. implicite sau explicite între membrii familiei.

Sistemul familial îşi îndeplineşte Sistemul familial îşi îndeplineşte funcţiile prin subsistemele salefuncţiile prin subsistemele sale

Aceste subsisteme din interiorul familiei sunt: Aceste subsisteme din interiorul familiei sunt: indivizii, diadele (soţ-soţie, mamă-copil), membrii indivizii, diadele (soţ-soţie, mamă-copil), membrii de acelaşi sex, membrii cu aceleaşi interese, de acelaşi sex, membrii cu aceleaşi interese, etc. etc. Fiecare individ aparţine mai multor subsisteme, Fiecare individ aparţine mai multor subsisteme, în care are nivele diferite de putere şi intră în în care are nivele diferite de putere şi intră în relaţii diferite şi complementare. relaţii diferite şi complementare. Astfel, spre exemplu, în prezenţa tatălui, copilul Astfel, spre exemplu, în prezenţa tatălui, copilul trebuie să se comporte ca un fiu şi să cedeze trebuie să se comporte ca un fiu şi să cedeze din puterea pe care o deţine în relaţia sa cu din puterea pe care o deţine în relaţia sa cu fratele mai mic. fratele mai mic.

Sholmo ArielSholmo Ariel consideră că disfuncţiile consideră că disfuncţiile familiale au la bază două tipuri de erori în familiale au la bază două tipuri de erori în procesarea informaţiei la nivelul familiei:procesarea informaţiei la nivelul familiei:

Erori ale cantităţii Erori ale cantităţii

Erori ale relevanţeiErori ale relevanţei

Erori ale cantităţiiErori ale cantităţii

Se furnizează sau se primeşte o cantitate prea Se furnizează sau se primeşte o cantitate prea mică sau prea mare de informaţie. mică sau prea mare de informaţie. Astfel, sistemul de procesare a informaţiei fie Astfel, sistemul de procesare a informaţiei fie este supraîncărcat, fie nu dispune de cantitatea este supraîncărcat, fie nu dispune de cantitatea minimă necesară de informaţie pentru a minimă necesară de informaţie pentru a funcţiona adecvat. funcţiona adecvat. Spre exemplu, un copil îi cere tatălui său să-l ajute în Spre exemplu, un copil îi cere tatălui său să-l ajute în

problemele pe care le întâmpină la şcoală. Când însă problemele pe care le întâmpină la şcoală. Când însă tatăl îl chestionează asupra naturii acestor probleme, tatăl îl chestionează asupra naturii acestor probleme, copilul răspunde evaziv şi nu intră în detalii copilul răspunde evaziv şi nu intră în detalii (furnizează o cantitate insuficientă de informaţii). (furnizează o cantitate insuficientă de informaţii). Acest fapt îl împiedică pe tată să-i furnizeze tipul de Acest fapt îl împiedică pe tată să-i furnizeze tipul de ajutor la care copilul se aşteaptă din partea lui.ajutor la care copilul se aşteaptă din partea lui.

Erori ale relevanţeiErori ale relevanţei

Membrii familiei nu iau în consideraţie Membrii familiei nu iau în consideraţie informaţii relevante sau primesc deliberat informaţii relevante sau primesc deliberat informaţii irelevante şi confuzionale. informaţii irelevante şi confuzionale.

Autorul consideră că simptomele unui individ Autorul consideră că simptomele unui individ sunt cel puţin în parte explicate de disfuncţiuni în sunt cel puţin în parte explicate de disfuncţiuni în sistemul familial din care face parte persoana sistemul familial din care face parte persoana respectivă. respectivă.

Simptomele patologice ale unui copil pot face Simptomele patologice ale unui copil pot face parte dintr-un plan disfuncţional construit de parte dintr-un plan disfuncţional construit de acesta pentru a îndeplini un scop anume. acesta pentru a îndeplini un scop anume.

Un copil poate manifesta un comportament Un copil poate manifesta un comportament provocativ pentru a-şi forţa mama să-i provocativ pentru a-şi forţa mama să-i stabilească o serie de limite. stabilească o serie de limite.

De cele mai multe ori familia este trimisă la un De cele mai multe ori familia este trimisă la un terapeut specializat în psihoterapie de familie de terapeut specializat în psihoterapie de familie de către medicul pediatru. În SUA s-a estimat că nu către medicul pediatru. În SUA s-a estimat că nu mai puţin de 50% dintre cazurile prezentate la mai puţin de 50% dintre cazurile prezentate la medicii pediatri se datorează problemelor de medicii pediatri se datorează problemelor de dezvoltare ale copiilor care afectează întreaga dezvoltare ale copiilor care afectează întreaga familie. familie.

Unii medici chiar utilizează liste de simptome Unii medici chiar utilizează liste de simptome pentru a măsura necesitatea unei terapii de pentru a măsura necesitatea unei terapii de familie. familie.

DiagnosticulDiagnosticul

DiagnosticulDiagnosticul pe care îl face psihoterapeutul de familie pe care îl face psihoterapeutul de familie cuprinde interviurile individuale ale membrilor familiei, cuprinde interviurile individuale ale membrilor familiei, inclusiv copiii şi ale membrilor simptomatici semnificativi inclusiv copiii şi ale membrilor simptomatici semnificativi ce fac parte din familia extinsă. ce fac parte din familia extinsă. Acest proces îi permite terapeutului să afle cum vede Acest proces îi permite terapeutului să afle cum vede fiecare membru al familiei problema şi să-şi formeze fiecare membru al familiei problema şi să-şi formeze primele impresii referitoare la funcţionarea sistemului primele impresii referitoare la funcţionarea sistemului familial. familial. Terapeutul este interesat în special de nivelul şi tipurile Terapeutul este interesat în special de nivelul şi tipurile de emoţii exprimate, de patternurile de dominanţă şi de emoţii exprimate, de patternurile de dominanţă şi supunere, de rolurile jucate de membrii familiei, stilurile supunere, de rolurile jucate de membrii familiei, stilurile comunicaţionale şi locaţiile triunghiurilor emoţionale. comunicaţionale şi locaţiile triunghiurilor emoţionale. De asemenea, terapeutul va observa dacă aceste De asemenea, terapeutul va observa dacă aceste patternuri sunt rigide sau relativ flexibile.patternuri sunt rigide sau relativ flexibile.

Diagnosticul presupune de asemenea desenarea unei Diagnosticul presupune de asemenea desenarea unei diagrame care cuprinde persoanele semnificative şi diagrame care cuprinde persoanele semnificative şi evenimentele din istoria familială, notaţii privind istoria evenimentele din istoria familială, notaţii privind istoria medicală şi trăsăturile principale de personalitate ale medicală şi trăsăturile principale de personalitate ale fiecărui membru al familiei. fiecărui membru al familiei. Această diagramă ajută la descoperirea patternurilor Această diagramă ajută la descoperirea patternurilor intergeneraţionale de comportament, alegerilor maritale, intergeneraţionale de comportament, alegerilor maritale, alianţelor şi conflictelor din interiorul familiei, existenţei alianţelor şi conflictelor din interiorul familiei, existenţei secretelor de familie, precum şi alte informaţii care pot secretelor de familie, precum şi alte informaţii care pot avea darul de a arunca lumină asupra situaţiei prezente avea darul de a arunca lumină asupra situaţiei prezente a familiei. a familiei.

Principalul Principalul riscrisc în terapia de familie este legat de în terapia de familie este legat de posibilitatea descătuşării mecanismelor rigide de apărare posibilitatea descătuşării mecanismelor rigide de apărare ale personalităţii indivizilor şi de despărţirea cuplurilor a ale personalităţii indivizilor şi de despărţirea cuplurilor a căror legătură era fragilă la începutul terapiei. De căror legătură era fragilă la începutul terapiei. De asemenea, terapia de familie intensivă poate fi o asemenea, terapia de familie intensivă poate fi o încercare dificilă pentru membrii psihotici ai familiei.încercare dificilă pentru membrii psihotici ai familiei.Rezultatele pozitiveRezultatele pozitive includ: insight, creşterea includ: insight, creşterea diferenţierii dintre membrii individuali ai familiei, diferenţierii dintre membrii individuali ai familiei, îmbunătăţirea comunicării în interiorul familiei, eliminarea îmbunătăţirea comunicării în interiorul familiei, eliminarea patternurilor de comportament disfuncţionale care erau patternurilor de comportament disfuncţionale care erau iniţial automatizate, rezolvarea problemei care a iniţial automatizate, rezolvarea problemei care a determinat iniţial familia să apeleze la ajutor terapeutic. determinat iniţial familia să apeleze la ajutor terapeutic.

Psihoterapia familiei cu copilulPsihoterapia familiei cu copilul

În procesul timpuriu de socializare, familia În procesul timpuriu de socializare, familia modelează şi programează atât comportamentul modelează şi programează atât comportamentul copilului, cât şi identitatea acestuia. copilului, cât şi identitatea acestuia. Identitatea unui individ are două elemente: Identitatea unui individ are două elemente: sentimentul apartenenţei şi sentimentul de a fi sentimentul apartenenţei şi sentimentul de a fi separat. separat. Sentimentul de apartenenţă se formează prin Sentimentul de apartenenţă se formează prin

acomodarea copilului la grupul familial. acomodarea copilului la grupul familial. Sentimentul de separare şi individuaţie apare prin Sentimentul de separare şi individuaţie apare prin

participarea în diferite subsisteme familiale, în diferite participarea în diferite subsisteme familiale, în diferite contexte familiale şi în grupuri extrafamiliale.contexte familiale şi în grupuri extrafamiliale.

Copilul şi familia cresc împreună. Acomodarea Copilul şi familia cresc împreună. Acomodarea familiei la nevoile copilului delimitează zone de familiei la nevoile copilului delimitează zone de autonomie pe care copilul le percepe ca autonomie pe care copilul le percepe ca experienţe de separare.experienţe de separare.

Grupul fratern este primul laborator social în Grupul fratern este primul laborator social în care copiii pot trăi relaţiile cu egalii. Fraţii învaţă care copiii pot trăi relaţiile cu egalii. Fraţii învaţă împreună cum să coopereze, cum să negocieze, împreună cum să coopereze, cum să negocieze, cum să se ajute între ei, cum să-şi facă prieteni cum să se ajute între ei, cum să-şi facă prieteni şi aliaţi şi cum să primească recunoaştere. şi aliaţi şi cum să primească recunoaştere.

Când copilul ia contact cu grupul de aceeaşi Când copilul ia contact cu grupul de aceeaşi vârstă extrafamilial, de regulă la debutul şcolar, vârstă extrafamilial, de regulă la debutul şcolar, el încearcă să opereze pe baza regulilor el încearcă să opereze pe baza regulilor învăţate în grupul fratern. învăţate în grupul fratern.

Când învaţă moduri alternative de relaţionare, Când învaţă moduri alternative de relaţionare, copilul încearcă să le introducă şi să le copilul încearcă să le introducă şi să le experimenteze şi în familie. Dacă graniţele dintre experimenteze şi în familie. Dacă graniţele dintre familie şi mediul extrafamilial sunt rigide, copilul familie şi mediul extrafamilial sunt rigide, copilul va avea dificultăţi de integrare în colectivul va avea dificultăţi de integrare în colectivul clasei. clasei.

Copiii singuri la părinţi dezvoltă o capacitate mai Copiii singuri la părinţi dezvoltă o capacitate mai mare de acomodare la lumea adultă însă, în mare de acomodare la lumea adultă însă, în acelaşi timp, manifestă dificultate în dezvoltarea acelaşi timp, manifestă dificultate în dezvoltarea autonomiei şi a capacităţii de a coopera, de a autonomiei şi a capacităţii de a coopera, de a intra în competiţie cu alţii şi de a împărţi.intra în competiţie cu alţii şi de a împărţi.Cel mai bun lucru pe care un terapeut ar trebui Cel mai bun lucru pe care un terapeut ar trebui să-l facă, indiferent de orienterea sa teoretică, să-l facă, indiferent de orienterea sa teoretică, este să implice familia copilului în tratament. De este să implice familia copilului în tratament. De foarte multe ori se întâmplă ca o tulburare foarte multe ori se întâmplă ca o tulburare psihică la copil să fie generată de o structurare psihică la copil să fie generată de o structurare patologică a relaţiilor în familie.patologică a relaţiilor în familie.

Nivele ale interacţiunilor familiale Nivele ale interacţiunilor familiale patologicepatologice

Cloe Madanes (1988) vorbeşte despre patru Cloe Madanes (1988) vorbeşte despre patru nivele ale interacţiunilor familiale nivele ale interacţiunilor familiale patologicepatologice (vezi fig.17) şi problemele (vezi fig.17) şi problemele psihice ce apar la fiecare nivel:psihice ce apar la fiecare nivel:Dominare şi controlDominare şi controlA fi iubit A fi iubit A iubi şi a protejaA iubi şi a proteja A regreta şi a uitaA regreta şi a uita

Dominare şi controlDominare şi control

La cel mai scazut nivel, oamenii sunt motivaţi de La cel mai scazut nivel, oamenii sunt motivaţi de dorinţa de a se domina unii pe alţii, fiind dorinţa de a se domina unii pe alţii, fiind interesaţi să se lupte pentru dominarea şi interesaţi să se lupte pentru dominarea şi controlul vieţii celorlalţi membri din familie. controlul vieţii celorlalţi membri din familie.

Scopul fiecarui individ este de a-i domina pe Scopul fiecarui individ este de a-i domina pe ceilalţi pentru propriul beneficiu. ceilalţi pentru propriul beneficiu.

Problemele psihice tipice ce pot aparea la acest Problemele psihice tipice ce pot aparea la acest nivel sunt delicvenţa, abuzul de substanţe, nivel sunt delicvenţa, abuzul de substanţe, problemele comportamentale, comportamentul problemele comportamentale, comportamentul bizar.bizar.

A fi iubitA fi iubit

La acest nivel oamenii sunt motivaţi de dorinţa La acest nivel oamenii sunt motivaţi de dorinţa de a fi iubiţi. de a fi iubiţi. Membrii familiei se implică într-o luptpă acerbă Membrii familiei se implică într-o luptpă acerbă în căutare de iubire care poate duce la voilenţă în căutare de iubire care poate duce la voilenţă asupra propriei persoane. asupra propriei persoane. Spre exemplu, un copil poate să caute situaţiile în Spre exemplu, un copil poate să caute situaţiile în

care este pedepsit numai pentru a obţine atenţia care este pedepsit numai pentru a obţine atenţia părinţilor, chiar şi una de tip negativ. părinţilor, chiar şi una de tip negativ.

Problemele psihice tipice sunt simptomele Problemele psihice tipice sunt simptomele psihosomatice, depresia, anxietatea, fobiile, psihosomatice, depresia, anxietatea, fobiile, tulburările instinctului alimentar şi singurătatea.tulburările instinctului alimentar şi singurătatea.

A iubi şi a protejaA iubi şi a protejaLa acest nivel oamenii sunt motivaţi de dorinţa de a-i iubi şi a-i proteja pe La acest nivel oamenii sunt motivaţi de dorinţa de a-i iubi şi a-i proteja pe alţii. alţii. Această dorinţă de a iubi şi a proteja poate genera calităţi nobile cum sunt Această dorinţă de a iubi şi a proteja poate genera calităţi nobile cum sunt compasiunea, generozitatea, blândeţea, dar poate genera şi dominare, compasiunea, generozitatea, blândeţea, dar poate genera şi dominare, comportament intrusiv şi violenţa (justificate de către autor în numele iubirii). comportament intrusiv şi violenţa (justificate de către autor în numele iubirii). În această categorie intră părintele care îl pedepseşte pe copil pentru binele În această categorie intră părintele care îl pedepseşte pe copil pentru binele acestuia. acestuia. Situaţia poate fi însă mult mai complexă: copilul poate să-l distragă pe Situaţia poate fi însă mult mai complexă: copilul poate să-l distragă pe părinte de la problemele lui, dezvoltând temeri fără motiv sau atacându-i părinte de la problemele lui, dezvoltând temeri fără motiv sau atacându-i fără motiv pe cei din jurul său. Părintele, îngrijorat din cauza acestui fără motiv pe cei din jurul său. Părintele, îngrijorat din cauza acestui comportament, îşi va lăsa pentru un timp problemele la o parte pentru a comportament, îşi va lăsa pentru un timp problemele la o parte pentru a avea grijă de copil. avea grijă de copil. Copilul, aranjând indirect această turnură, îi oferă dragoste şi protecţie Copilul, aranjând indirect această turnură, îi oferă dragoste şi protecţie părintelui cu preţul sacrificiului său. Această dragoste este însă voilentă faţă părintelui cu preţul sacrificiului său. Această dragoste este însă voilentă faţă de părinte, deoarece îl manipulează, iar rezultatul este că principalul de părinte, deoarece îl manipulează, iar rezultatul este că principalul sentiment trăit de întreaga familie este disperarea. Principalele probleme sentiment trăit de întreaga familie este disperarea. Principalele probleme psihice ce apar la acest nivel sunt ameninţările şi tentativele de suicid, psihice ce apar la acest nivel sunt ameninţările şi tentativele de suicid, abuzul şi neglijarea, vina, obsesiile.abuzul şi neglijarea, vina, obsesiile.

A regreta şi a uitaA regreta şi a uita

La acest nivel principalul scop al La acest nivel principalul scop al membrilor familiei este de a regreta şi a membrilor familiei este de a regreta şi a uita. uita.

Acest nivel apare în familiile în care Acest nivel apare în familiile în care membrii şi-au provocat unii altora traume membrii şi-au provocat unii altora traume şi violenţă. şi violenţă.

Problemele psihice principale sunt Problemele psihice principale sunt incestul, abuzul sexual şi actele sadice.incestul, abuzul sexual şi actele sadice.