ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 146

PSIH

OLO

GIE

Studiu de specialitate - Investigarea trăsăturilor creative

Autor: prof. înv. preșc. Dimitriu Maria-AuraȘcoala Gimnazială ”George Enescu” Nr. 1 Năvodari

Grădinița cu PN Peninsula

Analiza cantitativă a produselorAm investigat trăsăturile creative utilizând testul Torrance (forma figurală). Acest test a

cuprins 3 activităţi, fiecare activitate adresându-se unor categorii de factori ai creativităţii: Activitatea 1: Construcţia unui tablou. Se adresează următorilor factori: originalitatea,

elaborare şi abstractizare semantică. Activitatea 2: Completare de desene. Prin această activitate se evidenţiază următorii

factori: originalitate, flexibilitate, fluditate, elaborare, rezistenţă la închidere şi abstractizare semantică.

Activitatea 3: Linii paralele. Interpretarea rezultatelor obţinute în cadrul acestei activităţi permite calcularea scorurilor pentru factorii: fluiditate, flexibilitate, originalitate şi elaborare.

Pentru analizarea produselor creative am luat în considerare scala cu 5 gradaţii ordonate după cum urmează:

1. creativitate expresivă2. creativitate productivă3. creativitate inventivă4. creativitate novatoare5. creativitate emergentAm obţinut următoarea distribuţie de

valori:

Din totalul produselor creative, 60 se încadrează în primele 3 niveluri de creativitate şi anume: creativitatea expresivă, creativitatea productivă şi creativitatea inventivă, iar 43 se înscriu în nivelurile: creativitatea novatoare, creativitatea emergentă şi creativitatea inventivă. În concluzie 100% dintre produsele creative se înscriu în primele trei categorii prezentate.

Analiza calitativă a produselorExpresivitatea emoţionalăSentimentele şi emoţiile sunt transmise prin replica

figurilor din desen (oameni, animale, obiecte neînsufleţite) dar şi prin indicaţii nonverbale (postura corpului, expresii ale feţei). Adolescenţii au transmis, aşa cum era de aşteptat la această vârstă, sentimente de frământări interne, dragoste, fericire, tristeţe, bucurie, mânie, ură, singurătate, indicate nonverbal cu ajutorul surâsului, lacrimilor, prin dans, îmbrăţişare, încruntare etc. Desenele realizate au simbolizat extazul (braţe întinse), îngrijorarea (pumnii strânşi), dorinţa de succes, mândria (redarea razelor de soare), nelinişti interne sugerate de simbolistica desenului sau de titlul ales.

Adolescenţii supradotaţi (atât fetele cât şi băieţii) au transpus în desenele lor dorinţa de cunoaştere, nevoia de afecţiune, precum şi sentimente complexe de frământare în faţa necunoscutului, a universului (“Plâns divin”, “Oul, simbol al genezei terestre şi al naşterii vieţii”),

pe când cei normali au redat în desenele lor lumea comună, obişnuită (“Oglinda”, “18 ani Party” Fig. 2). Desenele fetelor supradotate au exprimat sentimente mai profunde (“Inspiraţia”) faţă de ale celor normale (“Aş vrea să am lumea mea”) (Fig.1) .

ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 147

Gradul de complexitate al desenului Analizând desenele realizate am constatat că foarte multe din desenele adoloescenţilor

sunt încărcate de semnificaţii aparte, reprezintă capacitatea de a comunica ceva. Adolescenţii creativi au utilizat suficiente detalii pentru a reda un desen cât mai sugestiv, pentru “a comunica ideea”, aceştia utilizând chiar indicatori verbali şi figurali pentru a reda povestea exprimată în desen, ceea ce exprimă un indice ridicat al combinatoricii mintale. Am constatat o mai mare abilitate în rândul adolescenţilor supradotaţi creativi de a reprezenta un tablou general care comunică efectiv povestea imaginată, element care a putut fi mai bine observat în Activitatea 1 (“Oul, simbol al genezei terestre şi al naşterii vieţii”, “Civilizaţie extraterestră în pragul distrugerii”, “Simetrie”), desene care prezintă o poveste nu doar prin numărul mare de dtalii, dar şi prin interacţiunea elementelor componente ale desenului. Voi prezenta, pentru exemplificare căteva dintre desenele realizate în figurile următoare.

Mişcare şi acţiune în desen Mişcarea a fost reprezentată în desen prin titlu, prin replicile personajelor, prin poziţi ale

personajelor sau ale obiectelor reprezentate. Indicatorii cei mai comuni ai mişcării redate în desene au inclus zborul, dansul, mişcarea, plutitul, scufundarea. Cel mai ades au apărut în desenele adolescenţilor normali figuri umane în picioare, odihnindu-se, feţe umane zâmbind, animale, aşezate sau în picioare. Desenele adolescenţilor supradotaţi s-au remarcat prin capacitatea acestora de a vizualiza dincolo de aspectul exterior şi de a sesiza funcţionarea internă, dinamică a lucrurilor, precum şi un nivel de aspiraţie ascendent în comparaţie cu unul descendent în cazul adolescenţilor normali.

Expresivitatea titlului De cele mai multe ori titlurile sunt

raportate la starea emoţională a subiecţilor, titlurile supradotaţilor sunt mult mai sugestive (“Viaţa”, “Cometa”), faţă de cele ale subiecţilor normali (”8 Martie”, “La săniuş”). Se remarcă diferenţe semnificative între adolescenţii supradotaţi (desenul 2) şi cei normali (desenul 1), în special între subiecţii de sex feminin. Figura următoare prezintă câteva titluri sugestive în acest

sens.Combinarea a două sau mai multe seturi de liniiAceastă trăsătură reprezintă al doilea indice corelativ al

evaluării capacităţii de rezistenţă la închidere prematură . Ea a fost mai des întâlnită în desenele adolescenţilor supradotaţi (Desen 1), dar şi în desenele adolescenţilor normali (Desen 2) . Această trăsătură indică capacitatea adolescenţilor creativi de a utiliza orice idee creativă şi de a o obiectiva într-o producţie inedită sub raport semantic.

Umor în titluri şi în deseneUmorul a fost mult mai des întâlnit în desenele adolescenţilor

supradotaţi, atât la fete, cât şi la băieţi, putând fi considerat o trăsătură a personalităţii lor , acesta având rolul de defulare emoţională sau ca o atitudine de dezaprobare faţă de comportamentul celorlalţi (“Ou cu păr de bebeluş”, “Între două nu te plouă‘’).

Originalitatea Am folosit modalitatea de atribuire a scorurilor pe o scară

cuprinsă între 0-5 puncte, corespunzătoare frecvenţelor de răspuns după următoarea regulă:- răspunsurile care s-au întâlnit la mai mult de 5 % dintre subiecţi au primit 0 puncte;- răspunsurile a căror frecvenţă se situează între 4,00 – 4,99 % au primit 1 punct;- răspunsurile a căror frecvenţă se situează între 3,00 – 2,99 % au primit 2 puncte;- răspunsurile a căror frecvenţă se situează între 2,00 – 1,99 % au primit 4 puncte

ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 148

Analizând răspunsurile subiecţilor testaţi am constatat că desenele adolescenţilor

supradotaţi s-au remarcat printr-o notă de originalitate sporită în comparaţie cu cele ale adolescenţilor cu QI mediu. Acest aspect indică pentru adolescenţii suradotaţi o dependenţă de raţionament, o mare capacitate de integrare a unor elemente diverse în acelaşi câmp perceptiv.

În desenele supradotaţilor au fost întâlnite categorii cotate cu maximum de puncte cum ar fi: elemente cosmice, recipiente, elemente anatomice. Elemente ca maşini şi părţi de maşini au fost întâlnite în special în desenele băieţilor, pe când elementele legate de accesoriile vestimentare au predominat în desenele realizate de fete. Flexibilitatea

Am calculat flexibilitatea prin numărul de categorii diferite în care se încadrează răspunsurile. Pentru a face cât mai bine scorarea, am folosit atât desenele, cât şi titlurile acestora. Rezultatele obţinute de adolescenţii supradotaţi indică, potrivit acestui aspect o capacitate mai mare de restructurare a gândirii comparative cu adolescenţii normali. S-a putut desprinde din produsele realizate de adolescenţii creativi o mare putere de depăşire a inerţiei, de reinterpretare a informaţiilor. Elaborarea

Am acordat câte un punct fiecărui detaliu întâlnit în desenele analizate. După ce am punctat elaborarea pentru fiecare figură, am transformat scorul obţinut în funcţie de detaliile prezentate la nivelul celor două eşantioane, după cum urmează:

- pentru 0-8 detalii se acordă 1 punct;- pentru 9-17 detalii se acordă 2 puncte;- pentru 18-28 detalii se acordă 3 puncte;- pentru 29-39 detalii se acordă 4 puncte;- pentru 40-50 detalii se acordă 5 puncte;- peste 51 detalii se acordă 6 puncte.Rezultatele obţinute sunt prezentate în

graficul urmator: Analizând produsele după acest criteriu am remarcat o capacitate ridicată de elaborare la nivelul desenelor adolescenţilor supradotaţi, comparativ cu ale celor normali, ceea ce presupune o mai mare capacitate de combinare a ideilor în procesul construcţiei mintale.

CONCLUZII: Capacitatea creativă a adolescenţilor

supradotaţi s-a situat la un nivel superior, rezultatele înregistrate la Testul Torrance indicând o capacitate mai mare de restructurare a gândirii comparativ cu a adolescenţilor cu o inteligenţă medie.

Analiza produselor creative realizate de adolescenţii creativi indică o mare putere de depăşire a inerţiei, de reinterpretare a informaţiilor, aceştia reuşind să transmită prin produsele realizate aşa cum era de aşteptat la această vârstă, sentimente de dragoste, fericire, tristeţe, bucurie, mânie, ură, singurătate, dar şi de frământări interne, de frustrare.

Acest aspect evidenţiază (după cum arată şi opiniile unor specialişti în prezentarea modelelor contemporane despre excelenţă), trăiri complexe, nelinişti cauzate de sentimentul că sunt uneori neînţeleşi şi percepuţi ca persoane “dificile”, “ciudate”, ceea ce poate determina ascunderea sau minimalizarea acestor capacităţi, din dorinţa de a nu fi marginalizaţi sau excluşi din grup.

Rezultatele obţinute dezvăluie o serie de aspecte legate de nivelul comportamentului creativ la adolescenţii supradotaţi, fiind vorba, în cazul acestora, de manifestarea unor comportamente diferite de cele comune, obişnuite.

În viziunea modelelor contemporane despre excelenţa intelectuală propusă de autorii precizaţi (Mönks, Renzulli, Landau) supradotaţii şi talentaţii sunt capabili să-şi valorifice şi să-şi dezvolte aceste potenţiale şi să le adapteze la diferite domenii umane de performanţă.

Bibliografie:Bălan, T. , 1970, Copiii minune, Bucureşti, Editura Ion Creangă Bejat, M. ,1971, Talent, inteligenţă, creativitate, Bucureşti, Editura Ştiinţifică Benito, Y., 2003, Copiii supradotaţi. Educaţie, dezvoltare, emoţională şi adaptare socială, Iaşi, Editura Polirom Bogdan, T. , 1970, Copiii capabili de performanţe superioare, Bucureşti, Editura Didactică şi PedagogicăDincă, M. , 2001, Teste de creativitate, Bucureşti, Editura PaideiaDragu, A., Cristea S., 2002, Psihologie şi pedagogie şcolară, Constanţa, Ovidius University PressGârboveanu, M., 1981, Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, EDPJigău, M., 1994, Copiii supradotaţi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi tehnicăKulcsar, T. , 1978, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Bucureşti, Editura Didactică şi PedagogicăPopovici D.,V., Balotă, A. , 2004, Introducere în psihopedagogia supradotaţilor, Bucureşti, Editura Fundaţiei HumanitasRoco, M. , 1969, Creativitate individuală şi de grup, Bucureşti, Editura AcademieiSternberg, R., 2005, Manual de creativitate, Iaşi, Editura Polirom