+ All Categories
Home > Documents > psihologie meditativa

psihologie meditativa

Date post: 07-Aug-2015
Category:
Upload: sabareanu-simona-elena
View: 82 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
Description:
curs incepatori
27
PhD. LUCIA NEAGOE MEDITATIA Ghid pentru incepatori
Transcript
Page 1: psihologie meditativa

PhD. LUCIA NEAGOE

MEDITATIAGhid pentru incepatori

2012

Page 2: psihologie meditativa

CUPRINS

1. Ce este meditatia?

2. Efectele meditatiei

3. Procesul meditatiei

3.1. Unde meditam?

3.2. Cand meditam?

3.3. Tehnici de meditatie

3.3.1. Postura in meditatia statica

3.3.2. Observarea respiratiei

3.3.3. Observarea senzatiilor din corp

3.3.4. Meditatia cu un obiect (simbol)

3.3.5. Meditatia cu sunete

3.3.6. Meditatia ochi in ochi

3.3.7. Meditatii ghidate

3.3.8. Meditatii active (in miscare)

4. In loc de concluzii

5. Bibliografie recomandata

2

Page 3: psihologie meditativa

1. Ce este meditatia?

Meditatia este o stare de claritate mentala, de atentie sporita, de contact

profund cu realitatea.

In cea mai mare parte a timpului, noi suntem distrasi de la a fi atenti la ceea ce

se intampla in momentul de fata, de ceea ce se numeste "dialog interior". Exceptie fac

perioadele cand suntem foarte concentrati si cufundati in ceea ce facem. Dialogul

interior este acea voce interioara pe care o auzim comentand, aducandu-si aminte de

lucruri din trecut sau imaginandu-si intamplari viitoare, discutand sau certandu-se cu

cineva, interpretand ceea ce se intampla, tinandu-ne intr-o stare de agitatie aproape

permanenta.

Acest "pitic vorbaret" ne impiedica sa fim conectati cu momentul ACUM, sa fim

prezenti si atenti si sa simtim bucuria prezentului. Eckhart Tolle (ca si alti maestrii

spirituali) au aratat ca nu exista nimic in afara Clipei

de acum, suferinta este creeata de iluziile mintii si

ca singura cale de a obtine fericirea durabila (nu cea

iluzorie din planul 3D pentru care trebuie sa platesti

un pret, pe principiul ca orice plus atrage un minus)

este aceea de a iesi din starea obisnuita de

inconstienta si a intra in contact cu realitatea, fiind

complet prezenti in momentul acum. Cartea lui

Eckhart Tolle, "Puterea prezentului" considerata deja o capodopera, poate fi citita aici.

Contactul cu ceea ce este acum produce o stare de calm, liniste, bucurie, chiar

extaz, in functie de profunzimea acestui contact. Chiar si evenimente tensionate,

angoasante, de iminenta a mortii pot produce aceste stari, deoarece, mai ales cand e

vorba de perceperea amenintarii mortii, mintea este scurtcircuitata si atunci ramanem

noi, goi, puri, fiind extaz, bucurie si iubire, adica ceea ce suntem noi cu adevarat. Si

poate unora dintre voi vi s-a intamplat sa aveti parte de experiente extrem de

amenintatoare la adresa vietii si...va aduceti aminte ca, pe langa frica teribila pe care ati

simtit-o, ati avut un moment in care ati simtit liniste, impacare si chiar un sentiment

straniu de bucurie vis-a-vis de ceea ce se intampla? Acela a fost momentul in care

mintea a clacat si ati ramas voi, adevarata voastra fiinta. Aceasta este starea pe care

dorim sa o obtinem, starea de meditatie.

Ceea ce este important sa intelegem, este faptul ca noi nu suntem mintea

noastra, suntem mult mai mult decat atat. Cei mai multi dintre oameni se identifica cu

acel "pitic vorbitor", cu mintea, pana cand isi dau seama ca de fapt, nu ei vorbesc, ca

fiinta lor si acel "pitic" sunt doua lucruri total diferite. Acest lucru este mai dificil de

3

Page 4: psihologie meditativa

explicat si, mai ales de inteles printr-un proces cognitiv, de aceea nici nu insist cu

descrierea lui. E ca si cum ai vrea sa cuprinzi cu mintea ceea ce nu tine de minte, ceea

ce e imposibil. Revelarea acestei stari de fapt nu se poate realiza decat prin

experimentare directa - si aici meditatia, ca si tehnica, ne poate ajuta - realizarea

experientei de a fi subiect si observator in acelasi timp.

In concluzie, in starea de meditatie vom

intelege clar si vom experimenta disocierea: nu

ne vom mai identifica cu ego-ul nostru,

personajul pe care-l jucam, ci vom percepe totul

din prisma constiintei universale, fiind perfect

constienti ca noi suntem aceasta.

Exista in principal trei stari de constiinta:

constientul, subconstientul si supraconstientul

(asa cum au fost definite de Freud si Jung).

Supraconstientul este locul de unde ne vin

intuitiile, inspiratiile bruste si profunde, viziunile,

zona de unde ni se intampla lucruri miraculoase in viata, asa numitele coincidente sau

"sincronicitati" (vezi C.G. Jung, Sincronicitatea, un principiu de inlantuire a - cauzala ).

Este locul in care ajungem prin meditatie. Meditatia este "orice practica al carei scop

este constientizarea supraconstienta" (J. Donald Walters, Meditatia pentru incepatori, p.

21). Walters arata ca supraconstientul este adevarata sursa a intregii constiinte. "Mintea

constienta si mintea inconstienta nu fac decat sa filtreze aceasta constiinta superioara -

ca sa folosesc o analogie, asemenea transformatorului care aduce voltajul ridicat la un

nivel mai redus, facandu-l accesibil in locuintele noastre." (idem, p. 22). Si tot el

compara supraconstiinta cu "cerul infinit de deasupra capetelor noastre, cu vasta lui

panoplie de stele. Stim ca stelele sunt permanent acolo, stralucitoare. Cu toate aceste,

nu le putem vedea decat atunci cand lumina soarelui nu mai inunda cerul, estompandu-

le. Lumina soarelui, in cazul acestei analogii, reprezinta gandurile si sentimentele

generate de ego, care sterg constiinta supraconstienta de pe cerul nostru mental."

(idem, p. 23).

Starea meditativa este asadar, starea de supraconstiinta.

In al doilea rand, termenul de "meditatie" este folosit si pentru a desemna

ansamblul de tehnici, de practici (fiind vorba asadar, de un proces) ce pot fi realizate

pentru atingerea starii de calm, liniste, detasare, atentie, bucurie, extaz de care am

vorbit mai sus.

4

Page 5: psihologie meditativa

Desi Osho afirma ca nu poti sa practici meditatia ci numai sa fii in stare de

meditatie, pentru ca nu trebuie sa faci nimic, ci numai sa revii in starea ta naturala,

nefacand nimic, retinem totusi si aceasta conotatie a termenului "meditatie", avand o

utilitate practica: el este folosit in diverse texte si, de asemenea, pe parcursul acestei

lucrari, avand aceasta semnificatie, desemnand o cale, o modalitate de a obtine starea

de observator (starea meditativa), pentru ca mintea este obisnuita sa gandeasca in felul

acesta. Pana la urma, textul de fata se adreseaza mintii, cu toate ca se vrea in primul

rand o invitatie la experimentare. Trebuie numai neaparat avut in vedere ca mintea nu

este, in acest context, decat un instrument care ne ajuta sa intelegem niste lucruri.

Exact ca o scara de care ne folosim sa urcam la un anumit nivel, cand ajungem acolo

sus, ea trebuie abandonata, pentru ca nu mai foloseste la nimic. Mai mult, ne poate

incurca, dandu-ne senzatia ca tot mai avem nevoie sa urcam, impiedicandu-ne sa

punem piciorul pe mult-doritul taram miraculos. Si, oricat ar parea de neobisnuit, acelasi

lucru trebuie sa se intample intr-o zi si cu tehnica meditatiei: va veni o zi cand postura

lotusului, lumanarica si betisoarele parfumate vor fi date la o parte, pentru ca vom reusi

sa ne creem starea meditativa pe tot parcursul zilei, in activitatile obisnuite: sa fii in

stare de meditatie cand dai cu aspiratorul, repari masina, dansezi sau faci dragoste sunt

cele mai minunate lucruri care se pot intampla!

5

Page 6: psihologie meditativa

Unde ajungem?

Meditatia ne conduce intr-un spatiu de puritate, acceptare si iubire absoluta,

neconditionata. Este zona unde iti dai seama ca nu exista nimic...ca tot ceea ce

percepem ca realitate nu sunt de fapt decat niste programe mentale...niste iluzii. "There

is no spoon", replica baietelului din Matrix care indoia o lingura cu forta gandului este

reprezentativa pentru aceasta stare. Infricosator, nu? Da, infricosator pentru minte,

pentru ego, care simte cum piere. Infricosator sa accepti ca de fapt nu exista nimic din

ceea ce consideram noi a fi realitate...si, in acelasi timp, atat de sublim sa atingi nimicul!

Niciodata mintea nu va accepta ca poti sa gasesti fericirea, extazul in....nimic, si va

cauta sa gaseasca tot felul de argumente contra: "Pai atunci care mai e sensul?", "O sa

ma plictisesc!", "N-o sa mai simt viata, n-o sa mai simt ca traiesc!", "Sa stau asa, in non-

actiune, pai ce, sunt mort?".

Tineti cont ca nu este decat "piticul vorbaret" care isi face de lucru.

6

Page 7: psihologie meditativa

2. Efectele meditatiei

Printre beneficiile meditatiei se numara:

1. O relaxare profunda, cu efecte benefice asupra fiziologiei corpului;

2. Expansiunea constiintei. Constientizezi ca esti mult mai mult decat credeai, iti

extinzi limitele;

3. Cresterea increderii in sine, in ceilalti, in viata in general. Descoperirea ca esti mai

mult decat credeai, va face ca lucrurile care inainte te controlau, acum sa le poti

controla tu pe ele;

4. Claritate si viziune integratoare asupra diverselor aspecte ale vietii tale. Iesirea

din rolul de "pitic vorbaret" si conectarea cu constiinta atotcuprinzatoare, te va ajuta sa

"vezi" ceea ce nu vedeai inainte, sa gasesti solutii creative la problemele tale;

5. Control asupra propriei vieti. Nu vei mai lasa stresul si reactiile emotionale sa-ti

dicteze viata, ci vei stabili singur ce vei vrea sa faci;

6. Reducerea anxietatii. Vei aborda situatiile, oamenii si viata in general, cu mai

multa incredere si curaj;

7. Cresterea nivelului de energie. Ai auzit de yoghinii foarte avansati in meditatie

care mediteaza ore in sir dezbracati in zapada si ies aburi din ei? Ei, bine...nu vei ajunge

asa curand la acel nivel, dar vei simti cu siguranta o crestere a nivelului energetic al

corpului tau;

8. Echilibru emotional, reducerea iritabilitatii, ingrijorarii si a starilor proaste;

9. Abilitati imbunatatite de invatare si memorare. Meditatia induce creierului

unde alpha stabilizate si unde theta, foarte utile in invatare;

10. Senzatie de vitalitate si reintinerire, abordarea vietii cu energie pozitiva;

11. Cresterea creativitatii. Datorita conectarii la rezervorul infinit al intuitiilor si

inspiratiilor profunde, vei avea o creativitate marita, in toate aspectele vietii tale.

12. Cresterea acceptarii, pacii si linistii interioare;

13. Cresterea fericirii, pur si simplu...

Cum iti dai seama ca ai atins starea de pace

interioara? Cateva semne ar putea fi revelatoare:

- abilitatea de a te bucura de fiecare moment;

- o abilitate scazuta de a te ingrijora;

- sentimentul de conectare cu ceilalti si cu natura;

- un interes scazut acordat conflictului;

- frecvent, episoade coplesitoare de recunostinta;

7

Page 8: psihologie meditativa

- tendinta de a gandi si actiona spontan mai degraba decat judecand, cu frica si

ingrijorare rezultate din experientele anterioare;

- un interes scazut de a-i judeca pe ceilalti;

- un interes scazut de a interpreta comportamentele altora;

- "atacuri" frecvente de zambet si ras, chiar si fara motiv aparent;

- o tendinta crescuta de a lasa lucrurile sa se intample mai degraba decat a le face sa se

intample;

- o tendinta crescută de a oferi iubire altora, precum şi nevoia incontrolabila de a

extinde aceasta iubire la tot ce ne inconjoara, la intreg Universul.

Mai mult, meditatia a fost recunoscuta in final de medicina vestica ca avand

efecte benefice in tratarea diverselor boli, printre care si bolile mintale.

8

Page 9: psihologie meditativa

3. Procesul meditatiei

3.1. Unde meditam?

In principiu, putem medita in exterior (in natura) sau in interior (locuinta, templu,

spatiu acoperit). Spatiile exterioare sunt recomandate atunci cand avem ca scop

extinderea constiintei si unificarea cu Universul, pe cand spatiile interioare sunt mai

potrivite atunci cand ne confruntam cu simptome de imprastiere, lipsa de concentrare,

dificultate de a trai momentul Acum.

In exterior se poate medita pe o

plaja, in padure, pe varful muntelui, pe

malul unui rau sau in orice loc care ne

inspira. In general aceste locuri au o vibratie

ridicata si simplul contact cu ele ne confera o

stare de liniste si armonie. Bineinteles,

spatiile exterioare de meditatie pot fi si

create de oameni, cum ar fi gradinile

japoneze Zen care respecta niste principii

stricte pentru realizarea armoniei exterioare

si interioare.

In interiorul locuintei, este bine sa dedicam un loc anume acestei practici, in care

sa nu patrunda alte persoane, un loc care cu timpul se va incarca cu vibratia meditativa

si fata de care vom simti o atractie speciala cand vom avea intentia sa meditam. Este

foarte important sa mentinem spatiul curat si in ordine (chiar intreaga camera daca

zona de meditat este un colt de camera). Avem nevoie de o

pernuta bine umpluta (tare) sau chiar doua daca sunt mai

moi pentru a ridica bazinul la o inaltime convenabila in pozitia

lotusului. Unii recomanda acoperirea pernutei (si sub

picioare) cu o bucata de matase rosie, pentru o mai buna

circulatie a energiei. De asemenea, nu trebuie sa lipseasca

lumanarile (fara arome artificiale), betisoarele parfumate sau

uleiurile aromatice si clopotul tibetan pentru purificarea

spatiului. Pentru cresterea confortului puteti medita acoperiti

cu o patura sau cu un sal.

9

Page 10: psihologie meditativa

3.2. Cand meditam?

Este foarte important sa meditam regulat, de preferat zilnic si la aceeasi ora,

pentru a se forma o obisnuinta. Daca intr-o zi ni se pare ca nu avem timp pentru

meditatie, e bine totusi sa meditam chiar si pentru cateva minute, chiar si fara pregatiri

speciale, pentru a nu ne pierde obisnuinta. Desi exista anumite ore mai propice

meditatiei (6, 12, 18 si 24 avand legatura cu miscarea Soarelui), cel mai important este

sa gasim o ora potrivita cu programul nostru, sa nu fim presati de anumite lucruri care

urmeaza sa fie facute urgent si sa nu fim prea obositi, pentru ca efectul cel mai probabil

va fi acela ca vom adormi.

Durata unei sesiuni poate varia de la cateva minute la cateva ore, insa este de

preferat sa meditam minim 20-30 de minute, pentru a putea ajunge la o oarecare

profunzime a starii.

Inainte de inceperea sesiunii de meditatie este recomandat sa faceti un dus,

lasand apa sa curga direct in crestetul capului sau, daca nu aveti posibilitatea, macar sa

va spalati pe maini si pe fata. Curatarea corpului este o metoda de purificare fizica si

emotionala. De multe ori, daca nu aveti nici posibilitatea de a va spala pe maini, acelasi

efect il obtineti daca frecati mainile de cateva ori ca si cum v-ati spala pe maini, chiar

daca nu aveti apa si sapun.

10

Page 11: psihologie meditativa

3.3. Tehnici de meditatie

3.3.1. Postura in meditatia statica

Poziţia în care se face meditaţia se cheamă postură. Pentru o meditaţie corectă

postura este foarte importantă. În postură se poate sta: în genunchi, în poziţie lotus sau

semilotus, sau pe scaun.

Pentru incepatori, adesea este dificil sa pastreze pentru mai mult timp pozitia

lotusului fiind relaxati si fara sa simta dureri sau amorteli, deoarece corpurile lor, ca ale

tuturor occidentalilor, au fost invatate cu statul pe scaun. De aceea, intr-o prima faza,

daca sesizati ca sunteti prea agitati si distrasi de senzatiile din corp in pozitia lotusului,

recomand sa realizati meditatia pe un scaun, de preferat cu spatar si fara manere,

acoperit sau nu cu o patura de lana si o bucata de matase rosie pana sub picioare si

peste spatar.

Postura corectă se obţine - in toate cele trei pozitii -

ţinând spatele drept, bărbia puţin retrasă, mâinile cu

palmele pe picioare sau în poală cu degetele mari în

prelungire, celelalte degetele fiind împreunate. Mai exista

si varianta de a tine mainile pe genunchi, cu palmele in

sus, cu degetul mare si cel mijlociu unite.

In ceea ce priveste picioarele, in pozitia lotusului ele

trebuie tinute cat mai aproape de baza coloanei, exceptie

facand situatiile in care anumite probleme de sanatate nu

va permit. Nu este recomandat sa fortati nimic, ci sa gasiti o pozitie in care sa va simtiti

cat mai relaxati. Desigur, pozitia cea mai confortabila ar fi culcati pe spate, dar nu este

recomandata in meditatie - ci mai degraba in sedintele de psihoterapie :D - datorita

tendintei de a facilita alunecarea spre subconstient (or, scopul meditatiei este acela de a

intra in contact cu supraconstientul).

Atunci cand alegeti sa meditati pe scaun, picioarele trebuie sa asigure un bun

contact cu solul, avand talpile lipite de podea, putin departate.

Cand inchideti ochii, privirea trebuie indreptata in sus iar varful limbii pe cerul

gurii, la radacina dintilor din fata. Chiar daca nu veti face acest lucru de la inceput,

constient, veti observa, pe masura ce practicati, ca atunci cand intrati in stari profunde

de meditatie, asociate cu deschiderea celui de-al treilea ochi, privirea si varful limbii se

vor orienta de la sine, in mod automat, in pozitiile mai sus mentionate.

In timpul meditatiei trebuie vegheat in permanenta asupra posturii, pentru ca,

daca nu am intrat in stari meditative profunde, ea are tendinta sa se modifice (spatele

11

Page 12: psihologie meditativa

sa se arcuiasca, capul sa cada, etc.). Totusi, daca simtim la un moment dat pozitia atat

de inconfortabila incat nu ne putem relaxa, este de preferat sa deplasam (scuturam)

usor, fara miscari bruste, partea corpului unde simtim disconfortul. Cu timpul, exersand,

articulatiile capata flexibilitate si ne va fi din ce in ce mai usor sa abordam postura in

mod corect.

3.3.2. Observarea respiratiei

După ce s-a obţinut postura corectă, respiraţia joacă un rol primordial. Cel care

respiră corect trăieşte mult, intens, în pace. Practicarea respiraţiei corecte permite

neutralizarea şocurilor nervoase, stăpânirea instinctelor şi pasiunilor, controlarea

activităţii mentale.

"Respiratia trebuie sa fie lenta si profunda. Centrul vostru ombilical se umfla si se

dezumfla ritmic. Respirati asa cum respira noul nascut sau animalul. Toraxul lor este

imobil. Ei inspira ridicându-si abdomenul si expira readucându-l la pozitia normala.

Respiratia abdominala este singura naturala. Aprofundând-o, ea va va procura o

senzatie de pace din ce în ce mai profunda". (Osho - Meditatia, calea perfecta, una

dintre lucrarile de baza in practicarea meditatiei).

(Osho) "Ati uitat încet, încet, cum sa respirati din cauza tumultului mental pe care

vi l-a indus anturajul vostru, din cauza tensiunilor care v-au infectat spiritul. Priviti

adolescentul. Deja respiratia sa a devenit ceva sarac, artificial, limitat la partea

superioara a plamânilor. Abdomenul este blocat. Voi însiva ati constatat desigur ca, cu

cât sunteti mai tulburati, cu atât respiratia voastra se cantoneaza mai aproape de piept.

Nu mai ramâne nimic din cadenta ampla a corpului care traieste spontan. Vegheati la

restaurarea respiratiei abdominale, supla si usoara. Aceasta va va ajuta sa va calmati

spasmele mentale." Mai multe despre meditatie in viziunea lui Osho aici.

Observarea respiratiei este esentiala atunci cand vorbim de meditatie; este una

din tehnicile cele mai simple, dar eficiente de stabilire a contactului cu ceea ce suntem,

cu sufletul nostru. Chiar etimologia cuvantului, a sufla - suflat - suflet, ne arata o origine

comuna a celor doua (cel putin in imaginarul colectiv al poporului roman, in alte culturi

lucrurile stau altfel).

Cum observam respiratia?

Observam detasat, fara a incerca a schimbam ceva, aerul care intra si iese prin

nari, pe caile respiratorii pana in plamani. O varianta folosita frecvent si foarte eficienta

este observarea senzatiilor date de respiratie pe buza superioara: caldura pe expir,

respectiv raceala pe inspir. De mare ajutor in acest proces este tehnica "Rece - Cald" ,

12

Page 13: psihologie meditativa

adica in timp ce inspiri iti spui in gand "Rece" si in timp ce expiri iti spui "Cald" (tehnica

invatata de la Andy Szekely).

 

Putem sa ne imaginam ca stam pe malul unui rau si ne privim pe noi insine din

spate, de la nivelul cefei, in zona bulbului rahidian (acesta fiind sediul ego-constiintei).

Raul este format din gandurile noastre care vin si pleaca, pe care le observam detasat,

nelasandu-ne antrenati in suvoiul valurilor lor (tehnica descrisa de J. Donald Walters in

"Meditatia pentru incepatori", pp. 38-39).

Important in acest proces este sa fim receptivi, sa ascultam si sa vedem tot ceea

ce apare, fara a face nici un efort si, mai ales, fara a lupta impotriva gandurilor care vor

sa apara. Cu cat vom incerca mai mult sa le anihilam, cu atat ele vor reveni cu o si mai

mare forta. Este suficient sa le observam ca niste spectatori, fara a ne lasa antrenati in

ele, fara a ne identifica cu ele, ci fiind constienti tot timpul ca sunt simple ganduri care

vin si pleaca.

13

Page 14: psihologie meditativa

3.3.3. Observarea senzatiilor din corp

O alta tehnica de meditatie presupune observarea senzatiilor care apar in corp.

Stand in aceeasi pozitie lotus, se observa, detasat, fara a incerca sa schimbi nimic,

eventualele tensiuni, dureri, furnicaturi, mancarimi, zgomote intestinale, etc. Se incepe

cu senzatia cea mai intensa si se sta cu atentia acolo pana senzatia fie dispare, fie se

transforma.

O varianta ar fi sa-ti scanezi corpul de jos in sus, imaginandu-ti o fasie luminoasa

care-ti inconjoara corpul intr-o spirala, de jur imprejur, si inapoi, de sus in jos.

3.3.4. Meditatia cu un obiect (simbol)

Acelasi lucru se poate realiza fixand cu privirea un obiect cu vibratie inalta:

flacara unei lumanari, imagine, cruce, mandală, al treilea ochi, poza unui maestru

spiritual, etc. Ca sugestie, se pot folosi:

"Floarea vietii" (din geometria sacra)

"Crucea" (simbol crestin)

14

Page 15: psihologie meditativa

"Om Mani Padme Hum" (simbol tibetan)

"Tripura Sundari" (simbol hindus)

De asemenea, daca dorim sa meditam cu imaginea unui maestru spiritual,

trebuie sa avem grija fie sa avem o poza cu el, fie, unde nu este posibil (Isus, Fecioara

Maria) sa meditam cu o icoana inspirat realizata, cu vibratie inalta.

Trairi absolut inaltatoare apar, de exemplu, in meditatia cu poza maestrului

spiritual Osho; cei care practica acest tip de meditatie ajung dupa un timp sa aiba stari

de orgasm cosmic privindu-l pe Osho intr-un mod profund meditativ.

15

Page 16: psihologie meditativa

3.3.5. Meditatia cu sunete

Sunetul OM Acest tip de meditatie se poate realiza si individual, dar efectele

cele mai spectaculoase se pot inregistra daca este practicata intr-un grup. In pozitia

lotusului, se inspira, iar pe expir se rosteste sunetul "Om", prelungit cat dureaza expirul.

La un moment dat sunetele emise de participanti se vor armoniza si vor canta o muzica

divina care poate rivaliza cu muzica cantata de cea mai minunata orga.

Meditatia cu boluri tibetane Numite si boluri

cantatoare, ele vibreaza, prin atingere cu un betisor, producand

sunetul primordial OM despre care se spune ca a stat la baza creatiei.

Se poate realiza o adevarata terapie prin trecerea bolurilor vibrante

prin dreptul chakrelor, si altele. Mai multe amanunte gasiti aici.

Meditatia cu muzica Este de preferat la inceput sa ne folosim de o serie

de instrumente, cum ar fi muzica, pentru facilitarea relaxarii si detasarii de ganduri, dar

si pentru inducerea diverselor stari cu care vrem sa ne conectam (de exemplu, puteti

gasi aici o melodie foarte potrivita pentru revelarea principiului feminin). Sunt potrivite

de asemenea inregistrari cu sunete din natura (ciripit de pasarele, sunetele delfinilor sau

ale insectelor, susurul apelor) care faciliteaza instalarea calmului si relaxarii, detasarea

de ganduri (ideal ar fi ascultarea acestora in mod direct "de la sursa", in natura). Ca

muzica terapeutica este de remarcat creatia lui Jean Louis Fargier - Biomusic.

Alte tipuri de meditatie cu sunete Sunt procese in cadrul carora starea

de meditatie este indusa sau facilitata, prin folosirea diverselor tehnologii care

actioneaza direct asupra creierului, cum ar fi tehnologiile Hemi-Sync, o serie de meditatii

si acordaje realizate de Tom Kenyon, folosirea frecventei vindecatoare 528 Hz (frecventa

inimii) sau 936 Hz (pentru activarea glandei pineale), etc.

16

Page 17: psihologie meditativa

3.3.6. Meditatia ochi in ochi

Folosita in special in Tantra, meditatia ochi in ochi este

meditatia cu un partener, in pozitia lotusului, stand fata in

fata si privind unul in ochii celuilalt. Este modul de a privi unul

in sufletul celuilalt. Maestrul Octavian Tiganus, in al sau

Punctul zero spune ca in momentul acela de fapt glandele

pineale (cel de-al treilea ochi) ale celor doi intra in rezonanta

vibratorie. Tot el spune ca scopul oricarei meditatii (si in special a celei tantrice) este in

final maturizarea acestei glande pineale, aducerea in ea a unei energii cat mai mari si

de o frecventa cat mai ridicata, pentru ca ea faciliteaza perceptiile noastre si, in

consecinta, directia in care vom crea realitatea din jurul nostru.

3.3.7. Meditatii ghidate

La intersectia dintre meditatie si hipnoza, acestea sunt modalitati prin care ne

autoprogramam pentru indeplinirea unor intentii (abundenta si prosperitate, atragerea

sufletului pereche, vindecarea unor boli, revelarea Sinelui, etc). Meditatiile ghidate sunt

mesaje transmise fie live, de catre un facilitator, fie sunt inregistrate, audio, pe un

fundal cu muzica de relaxare si/sau vindecatoare sau video, in care, alaturi de muzica,

apar si imagini cu vibratie inalta. Meditatii ghidate remarcabile gasiti aici si aici.

3.3.8. Meditatii active (in miscare)

Acestea sunt procese in care sunt folosite muzica, corpul si respiratia cu scopul

cresterii starii de constientizare si de prezenta. Cele mai multe sunt create de Osho

(Chakra Breathing Meditation, Dynamic Meditation, Kundalini Meditation, No

Dimensions, Whirling Meditation, Nataraj Meditation, etc.), dar si de alti autori cum ar fi

Gabrielle Roth, cu Dansul celor 5 ritmuri.

17

Page 18: psihologie meditativa

4. In loc de concluzii

Prezentul material este conceput in cea mai mare parte pe baza experientelor

mele personale si este in acelasi timp un ghid pentru evolutie spirituala, autocunoastere

si vindecare pe toate nivelurile. Ghidul nu este exhaustiv, mai exista in afara de cele

prezentate, multe tehnici de meditatie, pe care eu nu le-am experimentat, dar care se

pot dovedi de un real folos pentru cititor: Meditatia Vipassana, Meditatia Zen, Meditatia

Transcendentala, pentru a aminti cateva dintre cele mai cunoscute. Cititorul poate sa-si

aleaga din multiplele tehnici descrise pe cea cu care simte ca rezoneaza cel mai mult

dar, cel mai important lucru este ca, odata stabilita, sa se focalizeze pe o singura

tehnica, pe care sa o practice cu regularitate. Nu este importanta tehnica aleasa cat

disciplinarea, faptul de a alege sa petrecem zilnic o ora sau mai putin cu sufletul nostru

si a veghea cu perseverenta la indeplinirea acestui lucru. In felul acesta se formeaza o

atitudine, cea de prezenta si de control constient al reactiilor noastre, in definitiv de

control al propriei noastre vieti.

5. Bibliografie recomandata

1. C.G. Jung, " Sincronicitatea, un principiu de inlantuire a - cauzala "

2. Osho - " Meditatia, calea perfecta" ,

3. Marc de Smedt, " Tehnici de meditatie si practici ale trezirii spirituale "

4. Eckhart Tolle, " Puterea prezentului "

5. J. Donald Walters, "Meditatia pentru incepatori", Bucuresti, Pro Editura si Tipografie,

2008

6. http://karunalight.blogspot.com/2010/08/terapia-cu-boluri-tibetane.html

7.http://au.ibtimes.com/articles/305047/20120227/western-medicine-finally-recognises-

meditation-treatment-mental.htm

8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Medita%C8%9Bie

9. http://www.calatoriainimii.net/2010/06/525/

10. http://www.hemi-sync.ro/ce-este-hemi-sync/

11. http://tomkenyon.com/sound-gifts

12. http://punctulzero-octavian.blogspot.com/2011/09/meditatia.html

13. http://pisicka.wordpress.com/tag/meditatie/

14.http://www.whiteswanmusic.com/index.cfm/fuseaction/product.detailName/

productName/Osho_Chakra_Breathing_Meditation/product_ID/177

14. http://www.gabrielleroth.com/

18


Recommended