of 50
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
1/50
LECTIILE 59 SI 60
Cum sa folosim creativ
cunostintele de psihologie?
Ceea cefacem continuu devine din ce in ce mai usor, nupentru cd se schimbd
natura sarcinii, cipentru cdsporeste capacitatea noastrdde a o realiza.
Omul nu se defineste, in primul rand, prin faptul ca este, ci pentru ca se creeaza in
mod firesc pe sine. Esenta speciei umane este definita eel mai bine nu de ,,homofaber" (omul care manuieste uneltele), nici de ,,homo sapiens" (omul ganditor),nici de ,,homo ludens" (omul care se joaca), ci de omul care creeaza.
Omul - creator al propriului mediu, al propriei lumi - este totodata autor al sinelui.
Tinde in mod independent spre teluri nobile, dincolo de tine insutL Inaceastd aspiratie vei intalni alti oameni solidari cu tine. Pe aceastd cole itivei rezolva, chiarfdrdsd-ti dai seama, propriile tale probleme.
Psihologia se ocupa atat de scopuri, cat si de modalitatile de realizare a acestora.
Poti beneficia de psihologie, considerand-o un domeniu care iti directioneaza viatasau iti ofera instrumente potrivite. Insa nu trebuie sa ramai pasiv ori sa o receptezifara a actiona, deoarece o uriasa pondere a acestei valori consta tocmai in aplicarea eicreativa, personala. Faptul ca ai invatat o multime de lucruri noi genereaza aspectepozitive, daca vei dori sa-ti realizezi noul potential in mod creativ.
Creatia inseamnd realizarea propriei perfectiuni, sentimentul cd esti in stare sa fad
orice doresti. Creatia este apoteoza vietii, apropriei vieti! Sunt aid! lubesc viata!Ma iubesc pe mine! Pot deveni orice doresc! Pot face totul! Creatia nu inseamnd
doar producerea de idei, ci si procesul in sine, actul de incununare a ceva ce esteimportant, ce trebuie sdfie exprimat. Este nu doar exprimarea sferei trairilor si
sentimentelor umane, a sentimentului de unicitate a propriei fiinte, ci si un act social,
impdrtdsirea cu toti ceilalti a sdrbdtorii, sublinierea cd trdiesti cu toatdputerea.
Creatia inseamnd exprimarea spiritului prezent in mainile mele, in ochii mei, in
mintea mea, in trupul meu. Creatia este o expresie a divinitdtii fiecdrui om, a
depdsirii, in lupta cotidiandpentru supravietuire, a sentimentului apdsdtor al mortii,
este o supapd" a temerilor si a nevoii de sdrbdtoare. Creatia inseamnddepdsirea
limitelor, afirmarea vietii in urma vietii, a vietii ce trece dincolo de sine, cu
sentimentul deplin al integrdrii. Viata insdsi ne impune sd ne punem in valoare
natura noastrd specified, sdvalorificdm ceea ce ne face fiinte umane. In sfarsit,
LECTIILE
59 SI 60
Moto:
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
2/50
Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
creatia este un act de curaj.Afirmi:,, sunt gata sa rise si sa ma expun ridicolului,
dar voiputea sa trdiesc aceastdzi cu sentimentul prospetimii si al noului. "
Opersoana care are curajul de a crea, de a-si depasi limitele, nuparticipd doar la
o minune, ci ajunge la concluzia ca in existenta proprie este ea tnsasi un
miracol.Nu are importantd aid domeniul de activitate. Infiecare domeniu existd
acelasi act de celebrare, aceeasi plenitudine a expresiei care justified existenta
noastrd. (Zinker)
Lectura ultimului caiet din cursul nostru poate fi surprinzatoare. Vei gasi aici afirmatii ale
cursantilor, propriile lor descoperiri, care te vor ajuta probabil si pe tine sa gasesti forme
creative pentru a folosi cunostintele de psihologie. In fapt, tu insuti le vei
interpreta. Spersareusesti!
Pentru ca omulsdpoatdschimba ceva cu rost, el trebuie sdse orienteze cu
privire la ceea ce se intampldin interiorulsi injumlsdu, sdse cunoascdsi
sdse inteleagdpe sine si mediulsdu. Psihologia constitute operspectivd acunoasterii.
Astazi vom incheia activitatea noastra desfasurata impreuna. Este bine sa retii ca o
persoana care si-a constientizat propriile atitudini si a inteles motivele dupa care s-a
orientat atunci cand a pornit pe drumul aventuros al psihologiei, rezistand in eforturile
sale de a cunoaste, a dobandit o serie de trairi personale si de cunostinte, astfel incat le
va putea folosi in viata.
Insa cunoasterea nu mseamna doar asimilarea pasiva a unor informatii care
ajung la noi singure, din afara, si se organizeaza de la sine. Cunoasterea este un tip de
activitate umana ce implica numeroase operatii, precum a privi, a asculta, a
atinge, a simti, a gandi, a-si aminti, a imagina, a aprecia etc. Tocmai de aceea cursul
nostru s-a bazat pe numeroase propuneri de exercitii practice. Unele au constituit
pentru tine o provocare, cerandu-ti disponibilitatea de a accepta trairi negative,
neplacute. Acestea au putut fi rezolvate printr-un nivel de angajare diferit de la un
subiect la altul. Insa nu trebuiau omise. Rezolvarea limitata, dar independents a
problemelor succesive ar fi fost o strategic mai adecvata decat renuntarea totala la
exercitii. Fiecare exercitiu cere timp, energie, efort. Cu siguranta, poti si ar trebui sa
dispui de toate aceste atribute.
Psihologie
Lectiile 59 si 60
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
3/50
Eu si propria mea dezvoltare_____ Capitol XX
Retine msa ca nu putem inlocui exercitiile doar cu gandul la ele, ci este nevoie deactiuni nemijlocite, de operatii adecvate.
Aceste operatii se pot realiza automat, reflex sau se pot desfasura exclusiv dupa
scheme stabilite dinainte. Diferite evenimente, diferiti oameni, lumea, propria
persoana, cunoscute intr-un asemenea mod, ne lasa impresia de ceva bine cunoscut,
firesc, neschimbat. Ceea ce vedem si gandim se constituie in imagini simple, prinse
intr-un cadru solid. Astfel, omul devine inchis si prins intr-o imagine desprelume si despre sine pe care si-a format-o si fixat-o la un moment dat. Mai mult,
reactiile si manifestarea lui devin, de asemenea, inchistate, neschimbate, schematice.
Un om care gandeste astfel nu va mai cauta, nu se va astepta sa vada si sa descopere
ceva nou, fiindca are totul de-a gata. Si, chiar daca la un moment dat va constata ca nu
are chiar totul, s-a deprins in asa masura sa dispuna de judecati, de opinii si de
aprecieri gata pregatite si sigure, meat este inclinat sa obtina cat mai repede o
rezolvare de-a gata a problemelor, cum ar fi ce anume ar trebui sa gandeasca la un
moment dat, ce anume ar trebui sa faca. In preajma lui se va gasi rapid cineva care sa-
i ofere un raspuns la aceste intrebari. li va oferi un sfat potrivit, o judecata de-a gata,
un ,,adevar providential". Asa ca omului nostru nu-i mai ramane decat sa se supunaori sa se impotriveasca, renuntand la propriul efort de a rezolva problema. Un
asemenea mod de cunoastere inchide caile cautarilor si impiedica, face chiar
imposibile schimbarile personale. De obicei, in acest fel procedeaza persoanele
care nu sunt pregatite sa se confrunte cu riscul schimbarii.
Ramane totusi speranta ca va sosi candva momentul potrivit pentru a accepta o
asemenea provocare. Nu-i asa? Probabil acest lucru se va petrece atunci cand formele si
mijloacele de perceptie, de intelegere si de confruntare cu dificultatile se vor
dovedi nesatisfacatoare. S-ar putea sa doresti sa cunosti lumea si oamenii mai profund si
mai deschis, daca vei dori sa ajuti pe cineva. Probabil, lucrul acesta este legat de
maturitate si de curaj.
Cunoasterea deschisa a realitatii in care traim se refera la disponibilitatea de a cauta
permanent noi informatii, perceptii si trairi. Ea inseamna, de asemenea,
disponibilitatea de a ne desparti de povara inutila a prejudecatilor si a stereotipurilor. Ne
cere totodata dorinta de a verifica si de a schimba continutul vechilor conceptii si
aprecieri cu privire la oameni si la noi insine, de a privi cu ochi proaspeti, uneori
naivi, situatii si oameni vazuti de multe ori inainte, ca si cand nu i-am fi cunoscut.
De aceea ti s-au formulat de mai multe ori intrebarile: Ce ai descoperit? Ce ai
aflat nou despre tine si despre ceilalti?
Ti s-apropus sarecurgi la: amintiri, gandire, observatie, discutii, sentimente, indomenii
care iti pot parea cunoscute, bine conturate si ordonate. Ti se pot parea... doar.
Cunoasterea deschisa necesita intelegerea si acceptarea faptului ca propriile judecati,
perceptii si aprecieri sunt subiective, ceea ce inseamna ca acestea sunt proprii -
create sau preluate din afara, dar alese dintr-un punct de vedere personal. Nu este
limpede pentru oricine ca o judecata subiectiva poate fi adevarata daca ceea ce
contine se identifica cu ceea ce exista in realitate.
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
4/50
3
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
5/50
Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Asadar, ceea ce este subiectiv poate fi just, cu toate ca, de obicei, doar parerea ta,
evident, subiectiva contine sugestia ca ceilalti nu au dreptate. De aceea, adesea,
pentru a sublinia justetea propriilor judecati, oamenii se exprima intr-o forma
impersonala, deoarece li se pare ca in felul acesta continutul judecatii respective va
deveni mai convingator pentru ceilalti. Aceasta face dificila verificarea si schimbarea
judecatilor si impiedica sesizarea aspectelor noi, care nu se potrivesc cu judecatile
,,obiective", gata construite. Este mai bine sa ne recunoastem subiectivismul, sa-1
acceptam, fara a recurge la minciuni si manipulari sau fara a crea justificari aparente.
Cunoasterea deschisa dobandeste o importanta deosebita pentru de/voltarea
personala atunci cand obiectul acestei cunoasteri devine propria persoana.
Cand omul se gandeste la sine si se percepe intr-un mod rigid si schematic, el
traieste probabil intr-un mod asemanator. In acest caz este potrivita premisa cu
privire la vointa cunoasterii, a unei cunoasteri legate de dinamica dezvoltarii noastre
personale.
Un impediment important in cunoasterea deschisa a sinelui il constituie atenuarea
diferentelor dintre: ceea ce exista cu adevarat, ceea ce ar trebui sa fie si ceea ce am
dori sa fie. Deseori dorintele si temerile noastre devin atat de puternice, meat se
rasfrang asupra imaginii realitatii si ni se pare ca vedem ceea ce dorim sau lucrul de
care ne temem. In mod asemanator deformeaza imaginea realitatii cei care se simt
raspunzatori pentru ceea ce ar trebui sa fie, nereusind sa accepte ca ceea ce este nu
este asa cum ar trebui sa fie.
Calea esentiala spre cunoasterea deschisa treceprin extinderea si sporirea
flexibilitatii constiintei.
Este vorba despre a constientiza ceea ce simtim la un moment dat, ceea ce vedem cuadevarat, ceea ce gandim atunci. Aceasta inregistrare nemijlocita a stimulilor din
prezent, a senzatiilor si a gandurilor ajuta la stabilirea unui contact direct cu sine si cu
mediul si la detasarea de diferite ,,curse" pe care ni le intind stereotipurile si
automatismele proprii. Ai putut atinge aceste scopuri in exercitiile in care sarcina ta era
sa incerci sa dai raspunsuri la intrebarile despre sentimente si perceptii din
perspectiva lui ,,aici si acum".
Exercitiile erau totodata un prilej de a reflecta asupra vaiorilor dupa care te
conduci si pe care le recunosc ceilalti.
Valorile prezente in cultura nu se manifesta in mod automat in fiecare om. Trebuie saexiste conditii speciale pentru ca anumite valori sa devina valorile proprii ale unei
persoane concrete, adica sa fie asimilate de catre aceasta intr-un asemenea mod,
incat persoana sa dobandeasca, datorita lor, puterea de a-si influenta felul de a gandi,
de a simti si a actiona. Faptul ca cineva reuseste sa mentioneze sau chiar sa defineasca
valorile considerate importante nu este echivalent cu asimilarea lor. De multe ori
vorbim despre cunoasterea vaiorilor, nu despre acceptarea lor autentica si - lucru
foarte important - nu despre transformarea lor in valori personale.
Lectiile 59 si 60
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
6/50
Cunoasterea in sine a valorilor poate sa nu lase nici o urma asupra personalitatii
omului. Transformarea valorilor generale in valori personale necesita o traire
subiectiva, o experienta a realizarii valorii respective de catre tine insuti sau de
catre altcineva cu care ai o legatura semnificativa. Nu este vorba neaparat despre o
persoana existenta in realitate. Un asemenea exemplu poate fi constituit de
influenta eroilor literari sau de film asupra structurarii ierarhiei de valori. In noi
apar amintiri, urme ale unor astfel de trairi, care constituie prototipul unor valoripersonale. De aceea este de dorit sa le descoperim atent si constient.
Adultul nu este condamnat sa reproduce in modpasiv modelele: el poate
sa le dezvolteprin cautari, prin asimilarea de valori noi siprin consolidarea
celor deja existente.
Nu putem obtine acest rezultat fara efort. Iti propun sa reflectezi asupra posibilitatii de
a reveni la continutul cursului, la exercitiile, pe care le-ai ignorat, le-ai abordat
superficial sau care ti-au scapat atentiei. Cauta sa iti dezvolti preocuparile cuajutorul lecturii, al discutiilor, al participarii la miscarea de dezvoltare personala.
Dezvoltarea si aprofundarea psihologiei poate send doar scopurilor personale,
legate de realizarea scopurilor subiectului. Poti incerca sa gasesti, de asemenea,
cunostinte din acest domeniu pentru a participa la rezolvarea problemelor celorlalti, la
ameliorarea situatiei unui grup social mai mare, a unei probleme de natura
generala, asadar pentru a realiza scopuri extrapersonale. Ambele scopuri pot fi
realizate concomitent.
In acest caz, un asemenea domeniu ar avea caracter instrumental, utilitar, nu ar
constitui o valoare in sine, ar fi ,,un sertar" specific, din care scoatem uneltele, sicare ar raspunde la intrebarea: ,,In ce mod?"
Psihologia poate raspunde totodata la alte intrebari, despre natura omului,
posibilitatile si limitele sale, etapele de dezvoltare, mecanismele sanatatii si
ale patologiei. Asadar, dispune de un aparat conceptual, de date empirice si de
teorii potrivite, care descriu si explica modul in care ne manifestam. In plus,
exista subdomenii ale psihologiei raspunzand in mod particular la chestiunile
despre natura umana, mecanismele comportamentale sau formele si
limitele cunoasterii. Intelegand aceasta bogatie de ,,oferte", vei intelege ca
trebuie sa faci o alegere, sa ordonezi datele, pentru a dobandi o imaginecoerenta si unitara.
Chiar daca persoana declara doar dorinta de a acumula cunostinte, de a-si extinde
sfera cunoasterii, orizontul mai largii va influenta oricum comportamentul asupra
luarii deciziilor, ba chiar a modului de gandire sau de reactie, indiferent cat de
mult constientizeaza aceste lucruri.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
7/50
Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Cand stii mai mult, intelegi mai mult si mai profund, ceea ce inseamna ca:
- poti sa constientizezi posibilele consecinte ale propriului comportament;
- reusesti sa prevezi mai rapid efectele unor intamplari concrete la care participi;
- le poti stabili totodata probabilitatea;
- reusesti sa percepi mai multe interpretari posibile ale aceluiasi fenomen sau
comportament;
- defmesti adecvat aspiratiile si posibilitatile in privinta dezvoltarii personale;
- observi mai exact intentiile oamenilor;
- te intelegi mai eficient, comunici mai bine si astfel ai o satisfactie mai mare;
- dispui de cunoastere de sine in profunzime;
- ai posibilitati mai mari de control constient asupra comportamentului propriu;
- stii sa-i sustii mai bine pe oameni, cand au nevoie de aceasta;
- constientizezi nevoile tale si stii ce si cum trebuie sa faci pentru a le depasi;
- percepi mai multe posibilitati de solutionare a situatiilor dificile;
- iei decizii potrivite si suporti consecintele acestora.
Psihologia iti ofera un set de instrumente de intelegere profunda a lumii si a
sinelui, de cunoastere a nevoilor, a motivatiilor, a limitelor si a complexelor umane.
Ea iti ofera totodata indicii despre cum sa depasesti problemele de fiecare zi.Este implicata, asadar, in promovarea sanatatii, a profilaxiei si a prevenirii.
Acest domeniu al stiintei ofera, de asemenea, posibilitatea de a ameliora calitatea
propriilor modalitati prin care acordam ajutor celorlalti.
Cu toate acestea, psihologia nu propune retete de-a gata. Ea ne indeamna la
comportament si gandire creative sau eel putin la a alege dintre punctele de
vedere cunoscute, ceea ce obliga la maturitate si raspundere.
Psihologie
Lectiile 59 si 60
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
8/50
Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol
XX
Psihologia ofera, de asemenea, o baza larga pentru manipularea grupurilor si a
indivizilor. Dimensiunea riscului In transmiterea psihologiei este uriasa. Am putea
folosi aici metafora medicamentelor eliberate doar pe baza de prescriptie medicala
sau a cerintei de a indeplini anumite conditii, pentru a putea detine o arma de foe,
Cursul nostru este expresia disponibilitatii de a suporta un asemenea rise. Materialele
prezentate aici au urmarit in primul rand reflectia personala asupra propriei vieti si asupra
propriului stil de viata si aprofundarea cunostintelor despre cei din jurul nostru saudespre fenomenele care se produc in jur.
Despre manipulare am vorbit suficient, de ajutorul fortat, de asemenea. Nu uita ca o
asemenea manipulare nu trebuie sa se produca la scara mare, ci are loc pretutindeni
acolo unde forta, dominatia si puterea inlocuiesc iubirea.
Dacd incepi sd-l sacrificipe om, nu-l mai ajuti. Ildistrugi, il fad sd devind infirm.
Esti brutal, esti criminal. De aceea toti cei care se strdduiesc sd-i schimbe pe oameni
sunt niste criminali. Pur si simplu ar trebui sd-i iubim, sd-i ajutdm, sdfim gata de a
oferi, fdrd a pune conditii.
Acest gdnd nu estepeplacul EGO-ului. EGO-ul doreste sd-i schimbe pe ceilalti
dupd asemdnarea ta. Dar cine esti tu pentru a-ti aroga dreptul de a schimba pecineva? Nu-ti asuma o asemenea responsabilitate. (Singurul lucrupe care ilpotiface este sd-l ajuti sd se schimbe singur si asta numai atunci cand te roagd el sd
fad asta). Este primej dios. Infelul acestia se formeazd ,,Hitlerii", care isi iau
rdspunderea de a schimba lumea dupdpropriile lor idei.
Nu incerca niciodata sa obligi pe cineva, sa-l determini, sa-l impingi, sd-lmanipulezi.Acestea sunt modalitdti folosite de EGO. Si din asta este alcdtuitdoricepoliticd. (Bhagwan Shree Rajneesh)
Pentru ca domeniul este mult prea vast, in cadrul cursului nu ne-am referit la toateproblemele importante ale psihologiei. Am vorbit putin despre dependenta, nu ne-am
ocupat suficient de fenomenul mortii si nici de problemele diferitelor etape ale
dezvoltarii (indeosebi de batranete), abordandu-le doar in cadrul rolurilor sociale.
Am acordat putin loc instinctului sexual, problemelor legate de diferite modalitati de
formare si de realizare a acestor cerinte.
Nu ne-am ocupat prea mult nici de problemele violentei, manifestate in diferite
zone ale vietii noastre individuale si sociale. Psihologia organizarii, a publicitatii, a
conducerii au fost abordate, de asemenea, periferic.
Aprofundarea psihologiei duce nu o data la reflectii cu privire la problemele generale alelumii noastre. Despre ce inseamna a-i ajuta pe ceilalti, T. Packer afirma: Ce se
intdmpldcu nevoia de a ajuta, de a ne ingriji de ceilalti, despre care am auzit, am
citit si am vorbit atdta in viata noastrd defiecare zi? De nevoia de a ajuta la
combatereapoludrii, la diminuarea injustitiei sociale, la eliminarea inegalitdtilor
rasiale, combaterea infractionalitdtii si a coruptiei... ? Ultima data, cand, intr-un
grup mic, s-a discutat despre problema de a ajuta la crearea unei sodetdti mai
bune, eliberate de brutalitate si de violentd, cineva a spus: Oareputemjustifica
lipsa de actiune numai fiindca stint canu suntem instare sd actiondm perfect? "
Psihologie 7
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
9/50
Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
lar altcineva a rdspuns: Nu putem astepta pdnd ce toti vorfi luminati pentru a
intreprinde ceva ". Sd examindm aceastd idee potrivit cdreia nu putem astepta
pdnd ce toti vorfi luminati... Oare nu se sugereazdaid cdarputea fiprea tdrziu
dacd vom astepta? Prea tdrziu pentru ce? Oare descompunerea si distrugerea
formelor societdtii se afld in fata noastra? Iluminarea este ceva ce se afld in viitor?
Saupoate doar mintea noastra ingustd imparte ceea ce este indivizibil si atemporal in
trecut, prezent si viitor? In cazulAdevdrului, creatia, descompunerea si distrugerea
sepetrec in orice clipd... Nupoate exista nici o lume mai bundcdtdvreme actiondm
orbeste, in necunostintd.de cauzdsifdrdsensibilitate, indiferent cdtdenergie vom
revdrsa in cele mai bune intentii... Care este atitudinea ta in aceastd privintd?
Putem ameliora lumea,fdrda modificapropria noastra structurd? Putem schimba
lumea cuforta ",fdrdvointa siparticiparea constientda celorlalti? Fiecare dintre noi
rdspunde la aceste intrebdri singur. Ne cream pe noi insine si cream din noi*
ceea ce cream din ceilalti... Afi mseamnd aficu cineva, cu ceva. Inseamnd a
coexista. (G. Marcel)
M. Buber afirma ca EU are nevoie de TU pentru a deveni persoana, fara relatia cu
TU nu se poate vorbi de persoana, mai ales ca, spunand TU, spui automat si EU.Apare sentimental unitatii. lubirea apare intre TU si EU. Este un tip de raspundere. In
iubirea care umple spatiul dintre TU si EU, partenerii doresc sa raspunda de sine si sa
se bucure de relatia de absoluta egalitate. Buber considera ca omenirea se
degradeaza indepartandu-se de la dialogul EU-TU, in directia EU-ACESTA.
Intdlnirea unui om cu alt om aduce cu sine o asemeneafortddepersuasiune, incdt
este in stare sdschimbe radical atitudinea omului fata de lumea mconjurdtoare, sd
remodelezefelul de afi al omului in lume, sd conteste ierarhia de valori existentd
pdnd atunci. Intdlnirea il introduce pe om in abisul marilor taine ale existentei,
unde apar intrebdrile cuprivire la sensul si nonsensul a toate cdte exista. (J. Tischner)
Vocatia esentiald a omului nu este nici aceea de a stdpdni natura, nici de a se
delecta cuplenitudineapropriei vieti, ci de a realiza treptat legdturaproximd dintre
diferite constiinte, de a ajunge la o tntelegere universald, redprocd.(E. Mounier)
Nu este vorba ca oamenii sd o ducd cat mai bine, ci ca intre ei safie cat mai multa
iubire. (M. Scheler)
Tu cum ai raspunde la asemenea probleme?
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
10/50
Eu si propria mea dezvoltare___ Capitol XX
Raspunsuri ale cursantilor la mtrebarile despre cum sa aplicamcreativ psihologia
Sa urmarim cum au Jncercat cursantii - cititori si corespondent! ai cursului nostru
- sa raspunda la aceasta intrebare. Daca vei gasi aici o parte din raspunsul tau, te
poti mandri, iar daca vor lipsi enunturile care iti apartin, nu inseamna ca au fost mai
putin semnificative sau nepotrivite, ci doar ca ne-au parvenit dupa ce aceasta lectie a
fost deja elaborata.
Fragmentele din scrisori sunt ilustrari ale progreselor din activitatea legata de
dezvoltarea personals si pun in evidenta formele de utilizare creativa a cunostintelor
nou acumulate si consolidate. Asadar, vom recapitula, cunoscand pozitia unui grup de
cursanti care ii reprezinta pe participantii la curs.
Psihologia - stiinta despre om
Lectia 1: Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata cotidiana?
Lectia 2: Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii?
Incepi cursul... Probabil incanu stii ce cauti. Iti dai seama vag ce anume te doare, ce
ar trebui sa lucrezi. Sau poate ai doar impresia ca psihologia ti-ar putea oferi
raspunsuri la toate mtrebarile irnportante? Sa speram ca nu vei cauta instrumente
pentru a-i manipula pe oameni...
Pur si simplu mie mi-e teamasi de oameni, si de viatd; in cazul oamenilor, ma tern de
rasul lor zeflemitor, de ironie si dispret, de cruzime si de lipsa de suflet. Stiu, nu toti
oamenii trebuie sdfie asa, dar eu, dinpdcate, am cunoscut asemenea oameni, si asta
nu o data. Ampierdut increderea in oamenii buni, sinceri, binevoitori, care sd-ti deaun sfat sau sd-ti vind in ajutor. Nu mai am incredere in mine, mprieteni adevdrati,
dar din pdcate cred in al treilea rdzboi mondial si stiu cd rdul poate distruge in
oameni tot ceea ce este omenesc... (A. C.)
Pornesti in prima ta calatorie. Nu totdeauna este cu tine bunul tau partener de discutie. Nu
stiu daca vei reusi, daca vei gasi in tine destula energie si rabdare. Unele propuneri par
bizare, altele iti sunt apropiate.
Analizezi un desen. Uneori nu esti inca pregatit sa-1 arati altcuiva. Lucrezi cu
afirmatii. Stii ca ai probleme cu simtul propriei valori si doresti foarte mult sa schimbi
lucrurile. Faci experimente cu vizualizarile: ,,Curcubeul" se dovedeste o tehnicapotrivita pentru unii. Altii prefera sa schimbe melodia acordului propriu. Incerci sa te
concentrezi asupra ta ,,acum si aici". Iti formulezi asteptarile in fata unui terapeut ideal:
te astepti la intelegere, apropiere, acceptare, autoritate, uneori chiar la asumarea
raspunderii in locul tau. Rareori acorzi atentie rolului tau activ in calitate de partener. Te
apuci ,,sa infrumusetezi monstrii" sau critici un text de popularizare a stiintei. Inca
nu stii daca o sa-ti placa.
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
11/50
9
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
12/50
Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Despre efortul solicitat de evenimenteie din viata cotidiana Lectia 3: Ce reprezinta
stresul pentru om? ____ Lectia 4: Cum ne influenteaza viata situatiile critice?
________
Stresul... Da, este ceva ce li atinge pe toti oamenii. Iti asumi efortul de a discuta
despre aspecte dureroase, care determina schimbari in viata noastra. Inveti sa asculti,
fara a da sfaturi inutile, pripite si subiective. Te straduiesti sa nu-i califici pe ceilalti, darcat de greu este - mi in declaratii, ci in practical Iti dai seama ca interpretarea
factorilor de stres este subiectiva, ca nu poti stii cine este eel care are dreptul sa
sufere mai mult. Intelegi ca stresul cu care ne confruntam in mod optim ne intareste
rezistenta.
Sesizezi diferenta dintre interpretarea a ceea ce ne imaginam si a ceea ce traim cu
adevarat. Apreciezi rolul experientei de viata, al contextului, al personalitati, al
sustinerii accesibile. Vezi deosebirile legate de varsta, de sex, de nivelul de pregatire.
Uneori recurgi la reflectii cu privire la tine insuti:
Pornind de la ierarhia factorilor de stres, ar trebui sdfiu ofemeie stresatdsi acrd. O,
Doamne! Dar nu se intdmpld asa. Insuccesele md mobilizeazd la luptd si la
control asupra fortei reactiilor mele. Nufacparte dintrepersoanele care alunecd pe
calea depresiei, a resemndrii sau a apatiei. Mi-am creat singurd un mod de
bdtdlie interioard. Am ajuns la concluzia cd a nu te descurca este eel mai rdu
lucru, cdnu existd situatie fdrd iesire. Am inceput, asadar, sdfac lucruri de care imi
era teamd. (...) Mdstrdduiesc sdgdndescpozitiv, iar acest lucru este o mare
realizare... (A. S.)
Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale
Lectia 5: Cum ne manifestam in situatii critice?
Lectia 6: Ce putem face pentru a depasi situatiile critice?
Te ocupi de situatiile dificile. Incerci sa-ti insusesti clasificarea situatiilor dificile si
inveti sa le identifici in jurul tau. Numesti cu notiuni noi ceea ce ai observat de mai
mult timp. Cauti exemple de eficienta emotionala si de prioritate, in valorificarea
informatiilor, pentru rezolvareaproblemelor dificile din punct de vedere cognitiv.
Incerci sa depasesti fixitatea tunctionala. Faci acest lucru excelent, cu degajare si cu
fantezie.
La ce servesc nasturii? Un nasture poate fi un talisman care aduce noroc, din nasturi
putem face o mascota folosind clei sau alt adeziv. Nasturele poate fi munitia pentruprastie, un semn de carte, suportul de sub piciorul mesei care se clatina, strecuratoarea
pentru ceai; impreuna cu o fundita, poate fi o jucarioara, greutatea agatata de un
pion, matrita unei forme, podoaba pentru pomul de iarna. Poate fi farfurioara pentru
papusa, dop, jeton, bijuterie, materie prima pentru costume si peruci. Poate fi folosit in
loc de pietris pe aleile din gradina sau in acvariu, poate un fel de material de ars, cand
este din lemn, poate inlocui o greutate la cantar...
10 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
13/50
Eu si propria mea dezvoltare_____ Capitol XX
Cum putem manca supa fara a ne folosi de lingura? Putem muta continutul farfuriei instomac cu ajutorul magiei sau ii adaugam gelatina, amestecam, o punem in firigider panace se intareste, o scoatem si o taiem bucati ca pe piftie, folosim o pipeta, un pai sautevisoare unite pe principiul vaselor comunicante, folosim un burete, refuzam sa omancam sau hranim cu ea un pui de gaina pe care il mancam dupa ce... il frigem.
Reactii posibile in situatii criticeLectia 7: Cum sa ne raportam eficient si rational la stres?
Lectia 8: De ce unele forme de aparare impotriva stresului sunt ineficiente?
Te gandesti la formele de aparare in fata raului. Iti cercetezi rezistenta. Observi
arsenalul de forme si de mijloace, pentru a face fata incordarii.
Probabil ,,cineva iti va face ceva..." si tu permiti acest lucru. Oare numai pentru
binele stiintei? Iti cercetezi astfel propria toleranta fata de lipsacontrolului subiectiv
asupra evenimentelor.
Incerci sa construiesti un chestionar referitor la optimism. Procedezi in functie deinstructiunile date, uitand adesea de posibilitatea de a largi numarul raspunsurilor
alternative la intrebarile cu caracter inchis sau de a stabili gradul de acceptare in
cazul afirmatiilor. Uneori crezi insa ceva cu totul nou. Numai un optimist poate
gandi si simti astfel.
Accept durerea caparte din viata mea, care imi oferd avantajul deosebit de a nu
mat face in viitor greseli asemdndtoare. Stiu cdeu singur hotdrdsc calitatea vietii
mele, cd eu insumi urmdresc sd obtin succese in viatd. Indiferent de ce md apuc [..
Jam incredere in mine si asta mdface sd transform totul intr-un succes. Gdndurile
mele, imaginea mea despre mine... md determind sd lucres mereu pentru a face ca
visurile mele sd devind realitate.
lubesc oamenii si stiu cdsi oamenii md iubesc. Stiu sd-i intelegpe ceilalti cdnd este
posibil, incerc sd-i ajut. Imi place sd cunosc oameni noi si doresc sd-mi devind
prieten celpe care il intdlnescpe cdrdrile vietii mele.
Stiu cd ceea ce spun are o influentd nemijlocitd asupra a ceea ce gdndesc, de
aceea md strdduiesc intotdeauna si stiu cdfac bine exprimdndu-md obiectiv si
rational. Stiu sd accept tot ceea ce nu se poate schimba. Imi place sdrepet noutdtile
amuzante. Imi place sd md delectez cu ceea ce mi-a oferit viata, cu succesele si cu
insuccesele mele, cu ceea ce md inconjoard.
Imi place sd iau totul de la capdt, fiindcd atunci imi dau seama cd ceva se termind si
altceva incepe, iar asta md motiveazdpentru a lucra la un lucru pe care incd nu l-
am studiat, dar care se poate dovedi oprovocare ce meritd atentie. Imi dau seama
ce vocabular sdfolosescpentru a avea o atitudine optimistdfatdde lucrul respectiv,
si anume: imi place, iubesc, accept, ador, stiu si multe alte cuvinte
asemdndtoare.
Psihologie1
1
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
14/50
Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Imi dau seama cdatat constiinta, cat si cunoasterea legilor vietii constitute baza
unei existence reusite siplacutepeplaneta numitd Pdmdnt. Cred cdva veni vremea
cdnd voiputea sdsemnezpropria mea carte si acesta este visul men eel mai mare,
spre care voi tindeprin toate mijloacelepozitive. Stiu cdtruda mea nu vafi zadarnicd,
fiindcd lucrez mult mai greu decdt trebuie, fiindcd o sd-mi aducd satisfactia cd am
reusit si asta dorescfoarte mult; nu doresc averi si bani. (D. M.)
Inveti sa intelegi mecanismele de aparare. Nu le distingi totdeauna ca fenomene ce tinde subconstient sau de manipulareape deplin constienta si controlata. Colectionezi
forme interesante de descarcare a reactiilor. Te rog sa nu uiti ca acestea nu trebuie sa
fie legate de violenta sub nici o forma si nici nu pot face pe cineva sa devina
dependent.
Solicitarea si acordarea sprijinului
Lectia 9: De ce omul este considerat fiinta sociala?
Lectia 10: Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa?
Te gandesti la ajutorul cu caracter social. Te raportezi la acest fenomen intr-un mod
personal, incercand sa-ti definesti atitudinea fata de el.
...Faptul cd, de exemplu, cineva mdalind sau nu este maiputin important, cdnd
omul rdmdne singur cu gdndurile sale. Este un lucru bun sd discuti si sdprimesti
ajutor, darpropria valoare nupoatefi construitdpe opiniile altora. Este un lucru
bunsd accepti unsfatsisd analizezi dacd in situatia data are o sansd reald. Dupd
pdrerea mea, o rezolvare ideald este urmdtoarea atitudine fata de problema
ajutorului: si asa nimeni nu este in stare sd ma inteleagdpe deplin sau sd cunoascd
ceea ce simt. Cuvintele sunt limitate si adesea nu exprimdexact ceea ce intentioneazd sd
comunice eel care lepronuntd. Indiferent defelul cum decurge situatia, numai demine depinde ce anume gandesc in legdturd cu ea: pot sd ,,md blochez" eu
singurdsau sdmdmobilizez. Ca urmare,fie voifi necdjitd,fie mdvoi bucura. (B. P.)
Sprijinul este eel maifrumos darpe care il pot face cuiva. N-as dori niciodatdsd fiu
lipsit de ajutor din parteafamiliei si a cunostintelor. Defapt, asputea trdifdrd
ajutor in fiecare zi, dar nu as putea sd ma impac cu gdndul cd, dacd as avea
nevoie de el, nu l-as primi. De asemenea, am nevoie sd le ofer altora sprijinul
meu... (M. J.)
Lectiile 59 si 60
si eoaaa
0 QrCUKUSa.
IfO/
/a i faea t oaa... saa .
oa. de d i
60.
a poate
7 ewti.
'date
mat
Psihologie12
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
15/50
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
16/50
Eu si propria mea dezvoltare_________ Capitol
XX
Iti barfesti cu placere sau cu jena seful si, din fericire, ai puterea sa vezi in el un om
care sufera adesea. Iti amintesti ce ai fi facut pentru draga ta invatatoare la scoala. Nu
intelegi intotdeauna ca disponibilitatea de a face totul pentru cineva important in
copilarie nu este ceva constructiv. Poti accepta aceasta disponibilitate doar ca pe un
instrument, ca pe un mijloc specific, pentru a obtine anumite scopuri educative, dar
nu ca pe un scop in sine, f i intrebi pe oameni daca si cand anume doresc sa se afle in
compania cuiva. Observi tendinta de a se evita exprimarea slabiciunilor siimpartasirea succeselor si a fericirii. Te gandesti cat anume oferi tu si cat iei si ce
este mai bine. Cauti specialist! care sa ofere ajutor celorlalti. Reflectezi asupra
problemei formelor de sprijin nereusit, nepotrivit...
Reactia omului fata de sine insusi Lectia 11: De ce ar
trebui sa ne placa de noi insine? Lectial2: Cum ne
autoapreciem?
Iti studiezi identitatea. Te preocupa tema concentrarii asupra sinelui ca fenomen
favorabil sau distructiv. Ai adesea probleme in a face distinctia intre egocentrism siegoism - atitudine legata de autoaprecierea neadecvata, supraestimata - si egotism -
admiratie deosebita fata de sine si subestimarea celorlalti. Incerci sa construiesti cu
succes si in mod creativ instrumente pentru a masura nivelul acceptarii de sine.
Analizezi atitudinea ta fata de lume si fata de sine - in defmitiv, cine este aici OK? Te
uiti in cosuletele tale si in cele ale celorlalti, cautand acolo puf si ghimpi. Observi
asemanari si deosebiri intre eel care esti, eel care ai dori sa fii, eel care ai putea fi si eel
care ar trebui sa fii, in opinia altora. Se intampla sa doresti sa te schimbi, cu toate ca
destul de des alegi o strategic negativa pentru ,,a lupta impotriva defectelor". De
asemenea, scrii scrisori despre tine...
Draga mea,
Este tdrziu, desi sunt obosit, mcdmai lucrez. In ultima vreme masimtfoarte nelinistit si
mi se pare cdnu arfi rdu sd-mi iau concediu. Toatdziua m-am gdndit la tine si-mi
inchipuiam cdpot sa te imbrdtisez, sd te incdlzesc si sdfiu aproape de tine. Am
nevoiedeprezenta ta, desi cunoscutii afirmd ca sunt absolut independent. Congresul
imi impune sd ma concentrez, dar simt din ce in ce mai mult cdnu sunt in stare de
asa ceva. Sunt multumit de interventia de ieri, cred cdam reusit sd-i interesezpe cei
care aufost defatd. Md bucur mult ca. ne vom vedea vineri. (L. D.)
Draga mama,
Viatape contpropriu nu este deloc usoard. Sunt harnicd, mdstrdduiesc ca totul sd fiebine facut si la timp, atdt la serviciu, cat si acasd. Din pdcate, nu totdeauna
reusesc; de exemplu, sifonierul meu ti-ar starni nemultumirea. Doresc sdfiu o
femeie atrdgdtoare siprobabil ca. sunt, dar, cum stii, asta cere timp dupdpatruzeci de
ani. Cu atdt mai mult cu cat nepoata ta solicitd sprijin, atentie si conversatie. Stiu
ca, dorind sdfiu o mama bund, va trebui sd acord multd atentie copilului. Te sdrut...
(O. B.)
Te intrebi pe tine insuti care este deosebirea dintre autoapreciere si acceptarea de sine.
Si, probabil, incerci sa te indragesti si mai mult...! Fara asta nu vei realiza nimic.
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
17/50
1
3
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
18/50
Lectiile 59 si 60______________________ Cum sa folosim creativ cutiostintele de
psihologie?
Autonomie si dependenta in existenta omului
Lectiile 13 si 14: Cum reactionam c&nd consideram ca nu suntem noi
responsabili pentru ceea ce ni se intampla?
Te gandesti unde amime se situeaza locul controlului, in cazul tau, al cunostintelor
tale si al cei dragi... Incerci sa afli rolul datei nasterii, al educatiei, al varstei, al
sexului, al pregatirii. Reusesti sa sesizezi importanta factorilor care au dus lasuportarea de catre copii a consecintelor propriului comportament.
Cercetezi rolul primei impresii pe care o ai atunci cand intri in contactul cu cineva si
al impresiei pe care o faci asupra celorlalti. Poti fi pe deplin deschis? Impresia
capata adesea caracterul unei aprecieri categorice si ne poate inchide calea spre noi
informatii despre oameni. Dai exemple de observare adecvata, dar si de schimbari
semnificative in perceptiile ulterioare, in raport cu prima impresie.
Am cunoscut-o pe Ana acum doi ani. Am vdzut-o stand singurd pe culoar. Mi s-a
pdrut agitatd, ba chiar agresivd. Cdnd am incercat sd intru in vorbd cu ea, am
auzit o vocejoasd, matd, respingdtoare. Cred ca imi era teamd de ea. Am observat ca
in timp ce vorbeste nu se uitd la fata mea, ceea ce ma deranja foarte mult. Astdzi
suntem prieteni buni. Ceea ce luasem dreptfortdsi sigurantd de sine nu era decdt o
cole impotriva complexelor. Vocea ei mi se asociazd acum door cu baladele lui Cohen.
Atunci nu mdprivise in fata, fiindcd isipusese pentru prima data lentile de contact.
(F. R.)
Te ocupi de stereotipurile intalnite printre cunostintele tale. Incerci sa aprofundezi
teoria atribuirii.
Comunicarea verbala si nonverbala Lectia 15: Ce stil de comunicare verbala
folosim? Lectial6: Ce castigam si ce pierdem folosind ,,jocurile"
interpersonale?
Ai comunicat cu lumea intotdeauna, dar, din acest moment, poate ca intr-un
mod ceva mai constient. Te gandesti la intentiile oamenilor si doresti sa stabilesti
daca receptarea lor este potrivita. fi urmaresti pe cei care folosesc diferite simturi si
cauti calea senzoriala dominanta. Cercetezi sau vezi, auzi sau mai curand simti
lumea si te simti pe tine. Cunosti toti factorii care fac eficienta comunicarea
interpersonala.
Ar trebui macar o clipa sa te intorci la expresiile optime, deoarece nu o data ai avut
probleme in a distinge intre un mesaj cu privire la apreciere si unul referitor la
emotii. Este foarte greu, desi la prima vedere ar parea simplu. Probabil nu este
vorba despre intelegere, ci despre folosirea acestor aspecte in practica.
Vei cunoaste stilurile comunicarii interumane: eel bazat pe parteneriat si eel concentrat
asupra propriilor nevoi sau asupra nevoilor celorlalti.
14 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
19/50
Eu i propria mea dezvoltare __ Capitol XX
ColegulmeuJ., linistit, tdcut, docil, nustiesdspund,,Nu".Acumcateva sdptdmdni,
unei colege i-a venit ideea " sd-i cumpere lui J. un grdtar, de ziua lui, pentru ca el sd
organizeze o intdlnire cu rol integrator. J. este un tip singuratic si solitar, nu-i plac
oaspetii; iiplace sd citeascd, sd ascultepddurea. J. n-a spus ,,Nu",fiind
nefericit din cauza asta. Nu a refuzat rolul care i s-a impus..., dar nici n-a fast de
acord. A cedatpresiunii, a mdeplinit asteptdrile colegei agresive, dar era necdjit.
Colegele i-au golitfrigiderul, i-au deranjat locuinta, i-au bdtdtorit iarba din grddind. La
intrebarea: ,,De cepermite asa ceva? ", a rdspuns: ,,Asa sunt ele. Ce sdfac? Amincercat sd le vorbesc, dar nici n-au vrut sd md asculte ".
Colegul J. este un om drdgut si bun, permitdnd sdfiefolosit indeosebi defemei
agresive. Ii lipseste, evident, simtul propriei valori in relatiile cufemeile. Am incercat sd
vorbesc cu el si stiu ca se teme defemeile de un anumit tip. A fast singur la
pdrinti, pdrintii numai trdiesc. S-a cdsdtorit si sotia l-a Idsat. Era prea rapidd,
prea exigentd si prea energicdpentru mine ", a afirmat el. Majoritateafemeilor de
acest tip se comportd ciudat; pe J. il paralizeazd teama. II cunosc de cdtiva ani
buni si stiu cdfatd de bdrbatii si defemeile Hnistite reuseste sdfie asertiv, sd-si
exprimepdrerea si opiniile. In schimb, nu reactioneazd si se lasdfolosit defemeilecare isi impun vointa. Cred cd simtul scdzut al valorii proprii in ceea cepriveste
indeplinirea rolului masculin in relatiile cufemeile are un temei maiprofund si
impuneajutorulpsihoterapeutului. (O. B.)
Cauti in tine ,,Parintele", ,,Adultul" si ,,Copilul".
Comunicarea verbala si nonverbal a
Lectia 17: Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?
Lectia 18: Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?
,,Limbajul trupului" este inseparabil legat de fizicul nostra. Vorbesti cu ochii, cu tot
trupul, cu mainile, cu degetele, cu vocea..., dar lucrul eel mai important este daca
poti sa transmit! ceea ce doresti, daca esti lizibil, daca ru insuti decodifici mesajele
nonverbale. Descoperi ca trupul nostru nu minte, in ciuda dorintei noastre, ca ne
scapa de sub control multe aspecte.
Observi cu atentie pe altii si te observi pe tine.
Mduitamladoudpersoaneinascensor.Ambelefemeiisiascundeauprivirea, una
chiar transpirase. Am vdzutpicdturi de sudoare deasupra buzei superioare. Nu se
uitau la mine; la rdndulmeu, mdstrdduiam door ,,sdtragcu ochiul". Mdsimteam
groaznic, ca un intrus, un agresor... Nu doream ca cineva sd md observe. Abia
dupd un timp, mi-am dat seama cd ele pot sd mdpriveascd lafel cum lepriveam eu
si rn-am simtit unpic mai bine.
Mi-am ascultat vocea si am fast surprinsd. Aveam impresia cd ascult ceva
strain, artificial. In modfiresc, mi sepdrea cd vocea mea efrumoasd, dar cea
depe bandd era una strdind, stridentd, agitatd, de fapt intr-un ritm inegal,
agitat... (S.D.)
Psihologie
1
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
20/50
5
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
21/50
Cum sa folosirn creativ cunostintele de psihologie?
Imi place figura mea. Am ofatdovald,frumoasd, cu ten sdndtos. Cea mai importantd
pane sunt ochii, cdprui, cu contur inchis. Oamenilor le atrage atentia gura mea, un
pic cam largd, desi as prefera sdfie ceva mai mica. Ochii sunt cei mai viol
Zdmbesc usor, un pic sarcastic. Fruntea este rece, obrajii calzi. Fata emand un -
miros de tonic pe care ilfolosesc. Amfruntea descoperitd, nu-mi place cdndcineva isi
acoperdfata cupdrul... imiface impresia cdeste las. (A. H.)
Iti asculti vocea, iti faci fizionomia din lut. Iti permiti sa te uiti adanc, in propriiiochi, sa-ti atingi mainile. Laolalta cu altii, construiesti monumente. Descoperi ca
ceea ce exprima corpul este mai sincer decat cuvintele si, probabil, tocmai de aceea
dorim sa ne controlam. Nu uita ca perceperea oamenilor ca niste ,,obiecte estetice"
este superficiala, instrumentala si imatura. O modalitate de a-i observa pe ceilalti
este aceea de a ne apropia de ei asa cum am dori noi insine sa fim observati. Vei afla ca
esti credibil atunci cand corpul tau spune acelasi lucra ca si gura ta. . .
Despre sentimentul apartenentei
Lectia 19: Ce reprezinta grupul la care ma raportez?
Lectia 20: Ce influenta are asupra mea apartenenta la diferite grupuri?
Te gandesti daca si cui apartii. Cercetezi, verifici ce fire te leaga de ceilalti si cine te
trateaza ca pe proprietatea sa. Te ocupi mai indeaproape de grupul tau de refermta. Te
gandesti ce obstacole a trebuit sa invingi, pentru a fi acceptat. Inveti sa descrii
grupul ca fund mic, mare, formal sau informal, cu un lider, roluri, granite, retea de
comunicare, coalitii si cu o istorie intreaga a devenirii.
Grupul meu este ca un castel vechi sifrumos, cu ascunzisuri in care tepoti rdtdci;este ca o livadapdrdsitd, cu locuri intime sipublice; este ca o supd de zarzavat: in
ciuda diversitdtii legumelor, are un gust excelent, fund foarte hrdnitoare si
sdndtoasd... (L. G.)
Afli ce anume poti face pentru a contracara sindromul gandirii de grap. fncerci
singur sa construiesti un proiect de program educativ sau de interventie, avand ca
scop apararea identitatii noastre, a individualitatii, in fata conformismului pe baza
caruia suntem acceptati de grup.
Lectiile 59 si 60
1 6 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
22/50
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
23/50
Eu fi propria mea dezvoltare Capitol XX
In perioada copildriei timpurii, pdrintii ar trebui sd descopere talentele copiilor
lor. Ei trebuie sd-si invete odraslele cd existd gusturi diferite si cd nimdnui nu
trebuie sd-i placd acelasi lucru. Copilul care va crede cdeste ceva normal sifiresc
cand cineva doreste altceva decdt ceilalti se va descurcafoarte bine la scoald. El
trebuie sdfie iubit in mod natural, trebuie sd i se vorbeasca despre acest lucru,
fiindcd va invdta infelul acesta sd aibd incredere in sine si sd se bazeze pe sine.
Mama sau total pot sd-i arate case respectd, indiferent defaptul cd au gusturi
variate. (J. U.)
De asemenea, te ocupi de fenomenul delegarii responsabilitatii, uneori de pe pozitia de
victima; scrii totodata despre ceea ce te-a retinut sa nu acorzi sprijin altor oameni
atunci cand te-ai aflat in prezenta unui grup mare.
N-am sd uit cum m-am oprit langd un bdiat care zdcea pe marginea drumului.
Stiam cd suntem singuri acolo, cd eu sunt singura persoand din cosmos pe care s-
arfiputut baza, in general (...). Nupot uita sentimentul de bucurie si de mandrie care
a apdrut abia mult mai tdrziu. Cand am plecat spre casd, am simtit o mare
usurare. Toatd incordarea aceea ma pdrdsea si chiar imi venea un pic sdpldng
(...). lar cea de-a doua intdmplare a fast groaznicd: o multime de oameni,inghesuiald, fiecare il impingeape celdlalt de la spate, iarfemeia aceea, mai intdi se
lasase pe vine, apoi zdcea intr-un mod ciudat, de pared ar fi fast moartd.
Ingrozitor.
Am simtit cdparalizez, nu stiu dacd mai gdndeam, probabil cd da, fiindcd mi se
parea cd ea nu mai trdieste. Nu stiu ce gdndeau ceilalti, dar oamenii o ardtau cu
degetul, dddeau din cap si mergeau mai departe. Abia ofatdtdndrd, poate cineva
dinfamilie, fiica ei probabil (asa imi imaginam), a inceput sd tipe si unii pared s-
au trezit. Cineva si-a oferit telefonul mobil, altcineva a telefonat, i-a dat apd,
oamenii s-au dat la o parte. Dar am asteptat incd mult timp salvarea si cand
medicul a intrebat ce si cdnds-a intdmplat, nu era nimeni care sdstie sd rdspundd. Au
luat-o la spital, spunand cd starea ei estegravdsi nici pdnd astdzi nu stiu dacd a
supravietuit. As dori sdstiu, fiindcd uneori ma made acest lucru. (T. F.)
Incerci sa inveti sa deosebesti diferitele tipuri de agresivitate si sa nu le incurci cu
asertivitatea. Daca ai timp si esti pregatit, pentru a-ti verifica noile cunostintele, te
apuci de un test lung. Ai chef sa verifici ce iti mai amintesti si ce anume ti-a scapat. Nu
uita, te rog, ca o importanta deosebita o au descoperirile personale.
Modalitati de adaptare la rolurile sociale
Lectia21: Cum reactionezi in rolul de COPIL, fata de parintii proprii?
Lectia 22: De ce este dificil sa joci rolul de elev sau de student?
Incepi un nou capitol, despre rolurile sociale. Citesti materiale despre roluri care
reprezinta o consecinta fireasca a varstei, a sexului, precum si despre roluri pe care le
alegi singur, asumandu-ti raspunderea. Acum te gandesti la tine in rolul de copil al
parintilor tai, la schimbarea calitatii legaturii voastre, care are loc in mod firesc.
Psihologie
1
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
24/50
7
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
25/50
Lectiile 59 si 60_________________^_____Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Iti amintesti exact de mama, de tata, de tine, asa cum erati la inceput, in masura in
care poti sa constientizezi acest lucru... Vei cunoaste povestea radacinilor. Desenezi un
tablou: ,,Familia mea". Poate doresti sa iei camera de filmat si sa faci un film
despre tine, dupa un scenariu propriu! Dar, mai intai, vei cunoaste scenariul vechi,
plin de interdictii, de imperative si de atributii codificate in copilarie.
Vei identifica doua senzatii distructive: simtul vinovatiei si eel al nedreptatii. Sarcina ta
este de a le schimba in simtul raspunderii. Toate aceste nu se pot intampla fara a-ti
lua ramas bun de la speranta ca vei indeplini un rol in mod ideal. Soseste si
momentul pentru a vedea cum stau lucrurile, in cazul tau, in privinta ,,cordonului
ombilical"! Daca este in ordine, poti parasi cuibul linistit, bazandu-te pe faptul ca
mama si tata iti vor da avant! De fapt, aproape toate infaptuirile si descoperirile din
aceasta lectie ti le rezervi, considerandu-le importante si intime. Inveti despre
invatare. Te gandesti cand, de ce, cat timp, la ce bun sa facem acest lucru. Iti amintesti de
scoala, de clasa in care ai invatat, de profesori. Poate visezi noaptea unele note? Unii
isi smulg etichetele de pe frunte abia dupa multi ani. Dar mai bine mai tarziu
decatniciodata!
Scrii despre cele mai importante persoane, despre cei pe care nu i-ai uitat, al caror rol
in viata ta nu poate fi trecut cu vederea.
Profesorul S. C. era un om extraordinar. Nu se ridica niciodatd de la locul sdu,
atunci cand directorul, pe care toti il stiau de fried, intra in clasa pe neasteptate.
Cdnta minunat arii din opere si cdntecepopulare, desi era biolog. lipldceaufoarte
mult,fiindsi membru activ in cor. Cdndva i-a aratat directorului, printr-un gest, sd
astepteputin pdnd ce termindce are despus. Ne-a dus la muzeesi la expozitii. Cu
teamd, dar si cu curiozitate, atingeam exponatele. Multi din clasa noastrd au studiat
medicina, biologia, agronomia etc. Ne contaminase cu pasiunea pentru desenul
biologic. Ne pictase pe perete istoria evolutiei vietii pe Pdmdnt. Rdspundea la
fiecare intrebare. Stia sd ierte si sd-si ceard scuze, ceea ce ne emotiona eel mai
tare. Nestima, iarnoi ne simteam parteneri ai lui. Nepropunea sd facem un ierbar, iar
noi toti alergam cupasiune in cdutarea celor maifelurite ierburi. Era un om
obisnuit, natural, umbla intr-un trend cenusiu, gdurit de substante chimice, purta
ochelari cu dioptrii mari. Frizura i se ridica in ritmul pasilor. Era amuzantfaptul cd
purta pantofi de sport lafel ca elevii. Ne invdta cum sd invdtdm. Era un om
minunat... (I. S.)
Modalitati de adaptare la rolurile sociale
Lectia 23: Cum sa te manifest! in rolul de PARTENER?
Lectia 24: Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?
Iti cauti perechea ca intr-un tablou...
Potrivit reflectiilor mele, pentru a spune despre un cuplu cd este ideal, el si ea artrebui sd-si dea seama cd numai cunoscdndu-tepe tine poti ajunge la celdlalt si cd,
dacd nu facem asta in sentimentele si in relatiile noastre cu ceilalti, vapersista o
anumitd dozd de confuzie. Ar fi bine ca perechea sd nu uite cd, dacd ne
concentrdm doar asupra ideii de afi iubiti, nu ne vom bucura defericire deplind.
18 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
26/50
Eu si propria mea dezvoltare____ Capitol XX
In acest caz,facem compromisuri, venim in asteptarea celeilaltepersoane. Altfel stau lucrurile cdnd
not insine iubim. Faptul cd oferim cuiva dragostea noastrd este pentru noiosursddesatisfactie si
nuneface dependenfiatdtde mult desentimentele___________celeilalte persoane. In primul rand, ar
trfhuj sd stim mai multe despre n&L
Intr-un cuplu ideal conteazd intelegerea, toleranta, spiritul deschis, rdbdarea (care ne
lipseste atdt de des), rezolvarea impreundaproblemelor si sprijinul reciproc, in
diferite momente ale vietii noastre. Intr-un asemenea cuplu simtim bucuria sensuluiexistentei, iar regdsirea acestui sens si impdrtdsirea descoperirii noastre cu cineva
care se afld in consonantd cu not aduce bucurie sifericire.
Multe persoane privesc in mod specific parteneriatul, infunctiedefelulin careau
fast educate si de atmosfera in care au crescut. Unit doresc sdfie bogati, admirati,
doresc sd aibd putere sifac orice pentru a atrage atentia. Uneori, ajung prea
tdrziu la concluzia cdnu aceasta-i calea. (A. R.)
Creezi metafore potrivite.
Perechea - dot copaciputernici, supli, sdndtosi, dar care au si nodurisi ramuri inutile.
Perechea este ceva stabil, ce se repetd mereu, o legdturd pe care
eu, persoanddin afard, mdpot baza si stiu cdexistd.
Perechea este ca un ceas cupenduldsi cu doudgreutdti statice.
Perechea este un lucru ideal, desi asfi doritsdaibdcdteva scame,
pentru afi mai credibil.
Cunosc asemeneaperechi chiar infamilia mea. Imi place la ele
cddiscutdmult, cdisieducdimpreundcopiiisicd-iascultd. Imi
place cd ii leagd linistea si echilibrul. Sunt constienti defaptele lor,
realizdndu-si scopurile in tihndsi consecvent. (M. B.)
Iti faci bilantul realizarilor si al pierderilor la un anumit moment. Esti in stare sa faci
acest bilant cu privire la propria ta relatie cu partenerul?
fi intrebi pe cunoscutii tai despre deosebirile determinate de apartenenta sexuala. Te
gandesti la ce anume merita si la ce nu merita sa faci in cuplul tau, pentru a se
dezvolta cat mai frumos.
Apoi, te ocupi indata de munca ta, pe care o faci, de care esti frustrat, pe care ai
abandonat-o, la care visezi. Afli indata cum te-a format aceasta munca, ce anume a
schimbat in deprinderile tale, in infatisarea ta, in modul de a fi, de a vedea lucrurile, de
a le aprecia etc. Rareori scrii despre munca ta ca despre o pasiune, ca despre calea
dezvoltarii tale personale. Amintesti des de somaj, de umilintele si raul care rezulta
de aici. Te gandesti adesea ca munca este o sursa de venituri, oferindu-ti siguranta.
Din fericire, nu uiti de visurile care iti permit sa speri, pe care se bazeaza energia
pozitiva care iti ofera curajul sa le realizezi.
Psihologie
1
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
27/50
9
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
28/50
Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Te intrebi pe tine daca lucrezi eficient si in ce consta, de fapt, ceea ce faci.
Simtnevoia dea-mi imbundtdti eficienta? Sigur cdda, celputin mdstrdduiesc (...)
$tiu din experienta cd, dacd imifac un plan pentru a doua zi, sunt sigurd cd voi
realiza eficient treburile proprii si profesionale, fdrd nici un fel de perturbdri
exterioare. Consider cd un instrument de eficienta sdndtoasd este timpul bine
organizat, ceea cefaceposibilaobtinerea de rezultate valoroasepe calea spre telul
urmdrit. (D. D.)
Vei cunoaste eforturile pe care le presupune munca ta, sesizand uneori simptomele
epuizarii profesionale. Scrii despre sentimentul de respingere si despre lipsa de
apreciere a competentelor tale, despre experienta profesionala, iti faci grij i cu privire la
viitor, ti-e teama de noile provocari. Simti o stare de amaraciune, de dezgust,
legata de constientizarea ca esti folosit. Se intampla insa si sa fii mandru ca te
dezvolti, ca te realizezi.
Modalitati de adaptare la rolurile sociale
Lectia 25: Ce sa faci pentru ca rolul de PARINTE sa fie unul benefic pentru
tine si pentru copiii tai?
Lectia 26: Cum sa raspunzi eficient exigentelor impuse de diferite roluri
sociale?
Te gandesti la tine ca parinte: in viitor sau prezent. Te gandesti ca a avea copii ar fi
un noroc sau un ghinion. Vei cunoaste modelele ipostazei de parinte: modelul
bazat pe sarcini, eel interactiv, modelul conceput in termenii afilierii si ai
interdependentei. Revii la analiza tranzactionala. Cauti bucurii in copilaria ta,
legate de comportamentul dezinvolt, de legaturile apropiate cu ceilalti, de atentia si
de timpul care ti se acordau.
Ti-ai amintit diferite fapte si intamplari, in primul rand sentimentele care le-au rnsotit. Ai
scris despre bunicul tau, pentru care erai o persoana importanta, despre livada cu
pomi, despre tavalirea prin iarba, despre bunica ta, care iti oferea intotdeauna ceva
delicios, despre timpul care ti se consacra de catre cei din jur. Ai scris despre
perechea de pantofiori frumosi, de culoare rosie, cumparati de tata...
Citesti si analizezi indicative si recomandarile legate de acest rol important, cu toate ca
nu exista retete pentru un fiu sau o fiica ideala si nici o cale de a fugi de
responsabilitate.
Ajungi la concluzia ca trebuie sa inveti sa alegi rolurile si sa impaci exigentele
acestora, ramanand tu insuti. Numeri rolurile care iti revin, de care esti constient si
constati ca ai uitat multe. Incerci sa faci o clasificare a rolurilor. Iti amintesti cum se
invata rolurile.
Discuti cu oamenii despre ceea ce inseamna sa fii perfect.
20 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
29/50
Eu i propria mea dezvoltare Capitol XX
Despre evolutia personala si despre realizarea de sine
Lectia 27: De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?
Lectia 28: In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?
Te gandesti la propria dezvoltare. Construiesti imaginea ,,navigatorului" si pe cea a,,celui ancorat".
... eram tare obosit de bduturdsi doream sd-mi schimb viata depdndatunci. Am
nimerit in grupul AA. Am mers la diferite intdlniri, am intdlnit oameni care au
schimbat multe lucruri in propria lor viata. Ei au devenitpentru mine un impuls,
unfel de motor. Am reusit..., m-am eliberat de acest viciu, iar ceea ce md bucurd eel
mai mult estefaptul cd viata mea s-a schimbat in mod radical, m-am schimbat eu
insumi. In anul 2001 am participat la un Program de Dezvoltare Personala, cu
scopul de apune ordine inproblemelepersonale si astdzi stiu in mod cert cdnu md
voi opri aid. Invdtdm toatd viata si orice schimbare ne stdrneste teama, dar ne
aduce si satisfactie. (M. G.)
Lucrezi la viziunea asupra idealului.
Un om ideal, dupdcum cred, nu are un rdspuns univoc la aceastd intrebare. Nu
existd un model ideal, universal al omului, spre care sd tindd toti. Nupoate fi
creat un ideal de om care sd corespundd tuturor. (...) Este bine dacd avem, in
general, anumite reprezentdri, tinzdndspre indeplinirea obiectivelor acceptate.
Este important sd nu impunem altora reprezentdrile noastre..., sdnu nepierdem
undevape drum in goana dupd ideal. (V. P.)
Iti dai seama ca idealul inseamna o viziune, un model, un scop care se exprima in
concretizarea valorilor personale in comportamentele de fiecare zi. Nu are sens
sa demonstrezi ca nu exists persoane ideale. Constiinta propriului ideal esteindispensabila pentru a-ti putea preciza locul tau, pentru a comunica cu
partenerul in cadrul cuplului, pe tema scopurilor, pentru a va educa impreuna
copiii. Idealul tau este un reper, un instrument de masura, precum si un mod de a
te apara.
Vei cunoaste cateva conceptii teoretice cu privire la dezvoltare.
Meritd sd lupti pentru locul tau, ca viata sdmeritesdfie trditd, ca fiecare dintre noi sd
gdseascd in sine si in ceilalti forta tainicd, irepetabild, care sd ne permitd sd
zdmbim razei de soare, in fiecare zi. Trebuie sd transformdm realitatea obisnuitd,
cenusie, in ceva neobisnuit si valoros. Aceasta esteproblema vietii mele, la care
doresc sd lucrez. (L. N.)
Treptat, te preschimbi din broasca in print sau in printesa. Cauti factorii care iti
inlesnesc viata. Razi, plangi, te infurii, fiindca toate aceste lucruri sunt minunate
pentru tine. Stabilesti un contact mai profund cu emotiile tale. Analizezi cu interes in
ce consta de fapt dezvoltarea intelectuala si spirituals.
Psihologie 21
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
30/50
Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale
Lectia 29: Ce tehnici de autopsihoterapie poti folosi eficient?
Lectia 30: Cand trebuie sa iei decizia de a solicita ajutorul psihologului?
Ai senzatia ca innebunesti? Ca iti vine sa ucizi pe cineva? Sa te distrugi pe tine
insuti? Orice modalitate ti se pare eel mai simplu leac, un leac genial in fata raului de
pe aceasta lume?
Inveti sa te relaxezi, sa meditezi, sa te autosugestionezi. Te odihnesti cu ursuletul, te
uiti atent la pestisorii de aur. Incerci sa-ti descarci reactiile ca un leu, ca un zmeu, ca un
distrugator de hartii sau de prosoape. Iti construiesti perseverent si sistematic
imaginea pozitiva despre tine insuti.
Te intrebi cand anume merita sa te adresezi profesionistului dupa ajutor si cand poti samai astepti. Studiezi diferite metode ale autopsihoterapiei.
Pe seard m-am asezatpe covor si, impreund cupartenerul de discutie, incercam
sdnestdpdnim rdsul. Dupdojumdtate de or a, am reusitsdnu ne mai hlizim. Cel
mai mult m-a convins relaxareapentru copiii mid. Ascultdnd toate acestea, m-am
simtit ca un copilas. Imi veneau in minte amintiri din copildrie, tanjeam sdmdia
cineva in brate. Ce bine cd am incercat! (...) Imi vine usor sd capdt senzatia de
povard, dar mai greu este cu senzatia de cdldurd. Simt mai puternic mdinile si
picioarele decdt restul corpului. Mi-a venit greu sd scap de incordarea cefei.
Partenera mea de discutie imi spunea cd ceafa mea seamdnd cu o coardd. A
incercat sd-mi facd masaj si m-am simtit mult mai bine. Mi-a pldcut seara
respectivd... (S.P.)
Cdndva eram sigurd cdproblemele mele trebuie sd rdmdnd un secret al meu, iar
astdzi mi se pare cd as putea discuta despre ele cu altcineva. As dori doar sdfiu
sigurd cdnurdde nimeni de mine si cdsunt respectatd. Defapt, tdnjesc dupd asa
ceva. Viata mea este extrem de dureroasd. Eu insdmi nuprea mai stiu ce as putea
face. Pdndacum mi-afostrusine pur si simplu. Odatdam incercat sd vorbesc cu
medicul, dar elsegrdbea in modvizibilsi nu m-a ascultat... (C. L.)
22 Psihologie
Lectiile 59 si 60
Iti cauti propriul tau dram.
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
31/50
Rolul autopsihoterapiei si al terapiei prof esionale
Lectia 31: Cum putem sa-i a jut am pe ceilalti?
Lectia 32: Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?
Te gandesti cum sa-i ajuti pe ceilalti: pe cei care au nevoie, pe care doresti sa-i ajuti,
dar si pe cei care nu ar avea nevoie de ajutor. Te gandesti cum sa starnesti increderea,
analizezi inca o data fenomenul empatiei, in contextul ajutorului.
Confruntarea cu problemele proprii imi amplified dorinta de a veni in ajutorul
altora. De a deschide usa bundvointei si a compasiunii, folosindu-md de cheia
empatiei. Empatia inseamnd identificarea emotionalacu o altdpersoanasi stdrnirea in
noi a sentimentului prin care trece persoana respectivd. Inseamnd sd stii sd te pui
in locul altuia. Sd simti durerea altuia. Ajutorul imbracd diferite forme, in functie
de situatie: dificultdtifinanciare, lipsa unui loc de muncd, imposibilitatea de a se
descurca, timiditatea, persecutiile, cdsnicia nereusitd, inima zdrobitd, necazuri
cu sdndtatea, suferinte... Seintdmpldinsdca uniisdabuzeze de bundtatea noastrdprin
viclesug... Este nevoie de o anumitdorientare... (J. P.)
Le propui celorlalti stilul partenerial de comunicare si-i sfdtuiesti sdprocedeze
cum doresc: Fa cum crezi de cuviintdsi sdstii cd, orice ai alege, va trebui sdfie
intru binele tdu. Intelegi? ". (M. S.)
Nu vei uita niciodata aceasta destainuire, mai mult... nu stii de ce a trebuit sa
povestesti atunci despre asa ceva...
Mi s-a intdmplat sd ascult multe destdinuiri, dar aceasta era una de exceptie... Noi
pdndastdzi nu inteleg de unde atdta mcredere netdrmuritd, fiindcdnu ne-am vdzut
niciodata inainte, iar aceasta intdlnire afostsingura din viata noastrd... Am ascultat
indelung, apoipared a plesnit ceva in mine... Astdzi nu-mi mai amintesc cum il
chema... Sper ca viata lui sdsefi aranjat si sdfiefericit... Astdzi, cdnd mdgdndesc la
intdlnirea aceea si la discutia de atunci, nu stiu dacdm-as mai comporta lafel.
Imprejurdrile si clipa aceea unicdmi-au deschis calea spre un om strain. Stiu insd cd
atunci discutia aceea mi-afost extrem de necesard... (M. N.)
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
A FMf G6M DOREST7.
23Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
32/50
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
33/50
Lectiile 59 i 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Dorescsd-iajutpeoameni,fiindcd... imi face bucurie; binele infdptuitse intoarce cu
vdrfsi indesat spre eel care ilface; si eu amfost ajutatd, iar omul pretuieste exact
cat face pentru celdlalt om. Simt o asemenea nevoie interioard. Existdmulti oameni
mat slabi decdt mine. Asa imi dicteazd constiinta, doresc sd-mi exprim
recunostinta pentru ajutorulprimit inainte. Motivatia mea generala: ajutorul este un
reflex al omului nobil. (T. M.)
Poti obliga pe cineva sa iti permita sa intervii in viata lui?
Un adult se comportd uneori ca un copil. Cunostinta mea n-ar maifi trait astdzi
dacd nu ne-am fi descurcat atunci. Pur si simplu, cu ajutorul a treipersoane, l-am
impins in masindsi ne-am dus la medicul de gardd. (...) Fires te, am avut anumite
mustrdri, fiindcdmi sepdrea cd vreau sdfac din el un nebun, dor pond la urmd el se
comporta in asafel, meat eraprimejdiospentru sine insusi... Astdzi suntem in
continuare in relatii apropiate si, uneori, imi spune cd, desi or dori sa uite acel
episod, imi este recunoscdtor. (B. B.)
Despre sanatatea proprie si a celorlalti
Lectia 33: Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli
somatice?
Lectia 34: Care este atitudinea noastra fata de boala si fata de cei bolnavi?
Iti observi propriul corp, il concepi ca parte integranta a persoanei tale, la fel de
importanta ca si psihicul.
Acorzi multa atentie analizei factorilor care due la infarct.
Nu mi separe cd din grupa celor care au suferit de infarct nufac parte oameni
linistiti si senini. Un asemenea om a fast mdtusa mea. Astdzi nu mai trdieste.
Zdmbea, era echilibratd, avea pentru fiecare o vorbd bund. Pe atunci nu mai
lucra si avea un mod de viatdsdndtos, ford nici unfel de vicii, cu regim corespunzdtor.
Umbla cam putin, dar asta din cauza altor afectiuni. Toatd viata a fast activd,
mobild si harnicd. Sunt sigurd cd se consuma din cauza problemelor celor apropiati
sise confrunta cu ele,fdrda-i impovdrape altii. Doreaprobabilsd-i multumeascd pe
toti sipunea la inimdpdrerea altora. Nu avea nici o dozdde egoism. Stiu cdeste o
situatie atipicd, dar asa aratdamintirile mele. (B. G.)
Afli cum tehnicile psihologice pot influenta starea corpului.
M-au interesat experientele bazatepe bio-feedback, adicdpe cuplarea biologicd
reversibild. Este cevafoarte ciudat si as dori sa aflu mai multe lucruri despre
aceasta. Amputeafolosi aceste experience cu efect benefic... (Z. S.)
Iti reamintesti atitudinea ta initials fata de sanatate si fata de bolile fizice, legata de
starea de sanatate a familiei si de anumite beneficii, ascunse sau vadite, decurgand din
rolul de a fi bolnav.
24 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
34/50
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
Totdeauna am fast bolndvicioasd. (...) Pdrintii si bunicii mei nu se ocupau mai
deloc de fratele men, care plesnea de sdndtate; adesea il Idsau la vecini.
Cu mine mergeau la consultatie la policlinicd, eu aveam cinci ani, iar mama a
rdmas cu mine in spitalpatru sdptdmdni. Dormea intr-un cdminpentru muncitori si
era Idngdmine de dimineatapandseara. Mdsimteam iubitd, dar si unpic altfel decdt
toate colegele mele. La spital erau mai degrabdunii ca mine, usor diferiti de cei de la
scoaldsau din fata blocului. Defapt, mie imipldcea toatd povestea asta cu boala,
desi mdtemeam unpic din cauza durerii, a injectiilorsi a altor interventii. Vedeam ca eisunt ingrijorati de sdndtatea mea, dar nu era vorba depanicd, fiindcd ei aveau
incredere cd o sd mdfac bine. (...) Dupdmulti ani am invdtat sd ma uit la mine insdmi
ca la un om sdndtos, dar astdzi mai sunt momente cdnd as dori sd ma intorc la
vremurile acelea, indeosebi cdndobosesc. (S. R.)
Te ocupi, de asemenea, de atitudinea celorlalti fata de cei bolnavi fizic si psihic.
I-am spusfiului men depatru ani aceastd poveste. El nu stia cdeu mai avusesem un
bdietel inaintea lui, cd, pur si simplu, arfl avut unfrdtior mai mare, pe care
Dumnezeu l-a luat la vdrsta de trei luni. Datoritd povestii, amputut merge cu el
pentru prima oard la cimitir, de Sdmbdta mortilor. Sotul s-a miratfoarte mult,fiindcd stia cd acest subiect era pentru mine tabu. Multumesc. (M. T.)
Despre subconstient
Lectia35: Ce trebuie sa stim despre vise?
Lectia 36: Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?
Dormi. Visezi...
f ti controlezi lungimea visului. Asculti trairile oamenilor care multa vreme au fost
private de posibilitatea de a dormi.
Tatdl men a lucrat ani de zile in schimbul de noapte. Se obisnuise si el, sifamilia
noastrd. Cdndaiesitlapensiesiarevenitlaunmoddeviatdnormal, nuareusitsd se
descurce. Se ducea la medic dupd somnifere, pe care le lua noaptea. Adormea la
masd, dupd ce mdnca. Odatd, noaptea, l-am vdzut cum umbla prin camera. Asta
a durat cam doi ani. Nuputea dormi noaptea, iarziua nu dorea sd opiardd cu
somnul. Era singuratic si singurul lucru care il salva era radioul. Abia dupd
vacantape care apetrecut-o lapescuit, dormindsub cort, lucrurile s-au normalizat
oarecum... (D. P.)
Elaborezi un set propriu de mijloace care sa favorizeze adormirea.
Pun langdpat unpahar cu lapte cdldut, dau drumul la o muzicd linistitdsi deschid
fereastra. Imi place sdaprindlumdndri, darsotulmeu nu lesuportd, asa cdnufac
asta inainte de culcare. Am observat cd ma ajutd sd adorm prezenta pisicii mele,
carestdlapicioarelepatului. Nu citesc inainte de culcare si nu ma uit la televizor.
Prefer sd-mi imaginez cdte ceva, in timp ce ascult muzica, tindnd ochii inchisi... (E.
T.)
Psihologie 25
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
35/50
Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Am visat odatd cd trebuie sd operezpe cineva, pentru a supravietui. Am asudat si
am tipat. Mi-a fast tare teamd si chiar acum cdnd scriu nu ma simt in apele mele.
Nu-miplace sd vdd sange, dar, pe de altdparte, stiam cd omul acela sepoate baza
doar pe mine. Era un copil, lafel ca mine in trecut, chiar semdna cu mine. Tare
incdlcite sunt lucrurile, dar, cdnd md gdndesc acum, mi se pare cd eu, adultulde
acum, sunt singura sperantd pentru mine - eel mic. Inteleg cd mdpot baza doar pe
mine, cd trebuie sdfac exact o asemenea operatic. Am discutat despre asta cu
partenerul meu de discutie, un om intelept, si mi-a spus cd e ceva adevdrat in
povestea asta... (V. T.)
Pe cine am putea hipnotiza?
Pe sotul meu nu l-ar hipnotiza nimeni. El rdde de toate as tea. Poate doar dacd l-ar
durea prea tare dintii ? Fiindcd ii este teamd de dentist si cere sd i sefacd totdeauna
anestezie. A avut anumiteprobleme demult. (...) In schimb, colega mea arputeafi o
pacientd impecabild, fiindcd ea se lasd repede convinsd, isi impune si crede in
multe lucruri. Pe ea o poate pdcdli chiar si un copil. Este destul de tdndrd si
nesigurd pe ea. Cautd pretutindeni pe cineva care sd-i serveascd de model. In
general, te ascultd cu atentie, iar dacd cineva ii spune, de exemplu, cd il doare
capul, meet, incet, incepe si ea sdsufere... (D. B.)
Iti amintesti cui si in ce imprejurari i-ai oferit ,,vitamina minunata"?
Sunt un dusman al medicomaniei si de mat multd vreme o tratez pe mama
,,pdcdlind-o ", oarecum. Cdnd sunt la ea, arunc sau iau cu mine o parte dintre
medicamentele care sunt adesea expirate. Mi-e teamdsdnu se otrdveascd cu toate
porcdriileastea.Iidauvitaminesiiipovestescceminunatesuntacestemedicamente
pentru durereade cap si pentru somn. Ealeia si sesimteminunat, dupd care imi
mai cere... (Z. R.)
Pe seara, vizualizezi cum, dupa un vis reconfortant, te trezeste desteptatorul la ora
potrivita.
26 Psihologie
Lectiile 59 si 60
Lucrezi cu visul tau...
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
36/50
Eu si propria me a dezvoltare Capitol XX
Despre sanatate si despre boala
Lectia 37: Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?
Lectia 38: Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?
Esti sanatos, normal, bolnav sau anormal?
Unprieten al men consider a cd normal mseamnd un compliment Dupaparerea
lui, acest cuvdnt mseamnd cdcineva estefain, echilibrat, cdnusecomportdciudat sicase poate discuta cu el. Mai mseamnd, de asemenea, cdseamdnd cu el si cd il
mtelege. Pe de altdparte, o altdprietend imi spune cd normal mseamnd cineva
mediocru, cenusiu, cineva care nu se vede, care, in general, nu se distinge prin
nimic, fiind lafel ca toti cei multi. N-ar dori deloc ca cineva sdgandeascd infelul
acesta despre ea. Pentru mine, normal este cineva care nu este bolnav, care se
poate stdpdni, mtelege ce se intdmpld, chiar dacd este oarecum ciudat. (A. R.)
Nu esti de acord cu ,,normalitatea".
Injurd, furd, scriu pe ziduri ceea ce doresc, fdrd a intreba pe cineva, aruncd cu
pietre in geamuri, beau in fata blocului, dau mitd, mint si depun mdrturii false,apdrdndu-si pielea, isi bat copiii si se bat intre ei, iau droguri si abuzeazdsexual de
copii... (...) NU sunt de acord cu o asemenea normalitate ". (S. O.)
Te gandesti de unde stii, de fapt, ca este vorba despre un nebun?
Cand esti intr-un spital depsihiatrie, nimeni nu se intreabdde unde se stie acest
lucru, lafel cum, privind un acvariu, nimeni nuse gdndeste de unde stim cd acolo,
induntru, se afldpesti. Este nebun si cu asta basta. larpe straddsau in altdparte,
pentru mine, nebun este cineva care nu tine la viata sa si la cea a altora... (C. B.)
Citesti despre bolile psihice, dar nu faci lucrul acesta cu prea multa convingere.
Stiinta despre bolile psihice este periculoasd. 0 cunostintd de-a mea, o femeie
trecutd de cincizeci de ani, ,,si-a descoperit o depresie ". Este adevdrat cd nu se
simtea bine, cdera singurdsi nu vedea sensul in viata ei depensionard. Abia cdnd
cineva i-a spus despre ce este vorba, iar ea a crezut in ceea ce i s-a spus, a simtit
probabil cd acum este oarecum mai importantd sau poate cd are o anumitd
justificare... (T. T.)
Preocupari si tendinte in psihologia contemporana
Lectia 39: Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la
tnceputul secolului XXI?
Lectia 40: In ce aspecte de viata pot interveni psihologii-practicieni?
,,lnghiti opastild" cu toatdistoriapsihologiei:... spre deosebire depsihanalizd,
psihologii umanisti considerd cd sarcina lorprincipald este nu numai terapia in
cazuri de tulburdrifunctionale, ci si acordarea de ajutor oamenilor sdndtosi, pentru a
atinge un nivel superior de sanatate, defericire si de dezvoltare. (Tomaszewski)
Psihologie
2
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
37/50
7
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
38/50
Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Adesea am contact cu oameni cdrora le lipseste increderea in sine - si eufacparte
dintre ei -, de aceea consider cdsarcina principals a psihoterapeutului este aceea de
a-i ardta pacientului propriile sale posibilitdti, de a face posibildpunerea in
valoare apropriilorposibilitdti. Nu suport cdndmedicul imi impunepropriul sdu
punct de vedere. Dinpdcate, pot doar visa in legdturd cu libertatea de comunicare
reciprocd, cu schimbul de idei si de experientd. In spitalul depsihiatriepe care il
cunosc eel mai bine nu s-argdsi locpentru o persoand care si-ar exprima deschis
revolta, propriile gdnduri. Nu sunt o adversard a spitalului, dar l-as supune
reformer... Tomaszewskireproseazdpsihologilor umanisticd, in ciuda criticiijuste,
propunerile lor pozitive sunt foarte firave. Dacd este asa, imi pare rdu. Cu unul
dintre reprosuri trebuie sd fiu de acord, si anume cu privire la cheltuielile de
diminuare a distanteipsihice din interiorul grupului terapeutic, pe seama cresterii
distantei fata de alti oameni. lau si am luatparte la diferite genuri de terapie in
grup. Acum doi ani am observat cd, fiind foarte apropiatd de membrii grupului,
mddistantezde ceilalti oameni... Am inceputsd-mischimb atitudinea. Sespune cd
argumentarea stiintificdapsihologilor umanisti este foartefiravd, dupdcum arfi o
puternicd exagerare sdse considere tehnicile terapiei de grup ca una dintre cele
mai mart inventii. Asa stau lucrurile. Cu toate acestea, orientareapsihologiei caresubliniazdrolul omului ca subiect imi rdmdne apropiatd. (M. C.)
Te pronunti in legatura cu nevoia sociala de serviciile psihologilor practicieni.
Multe probleme scolare sunt generate depdrintii insisi, care pun in fata copiilor
cerinteprea man. Multi aspirdca odraslele lorsdinvete bine. Cdnd copiiiprimesc
noteproaste, ei cred cdsepetrece ceva cu copiii lor. Pdrintii le aratdasta, lespun
copiilor, scdzdndu-le in felul acesta aprecierea de sine si lipsindu-i de simtul
acceptdrii. Copiii trebuie sdfie indemnati sd invete si sdfie laudati pentru succesele
repurtate la scoald. De asemenea, ei au nevoie de alinare, cdnd apar anumiteinsuccese. Fiecare copil ar trebui sdse dezvolte in acord cupropria sa structurd.
Copilul trebuie sdfie ajutat la invdtdturd, dar nu avem voie sd-l obligdm. El trebuie sd
gdndeascd independent, sd beneficieze de cunostintele sale, sd-si dezvolte
preocuparile, dar toate acestea in acord cu propriile posibilitdti intelectuale. Toti
oamenii invatd toatd viata. Uneori nefrigem " cu ceva, dar si asta este necesar,
pentru ca a doua oardsdproceddm altfel, mai bine, mai corect. (A. M.)
Si iarasi rezolvi un test!
28 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
39/50
Eu i propria mea dezvoltare_______ Capitol
XX
Eii si copiii care imi sunt incredintati
Lectia 41: Cum sa ne petrecem timpul impreuna cu copiii?
Lectia 42: Cum sa ne jucam cu copiii?
De fapt, ce anume facl atunci cand te joci cu copiii?
Recunosc cd, in general, nu-mi place sa ma joe cu copiii. Eu nu am copii si nucred cdvoi avea. In general, lectura acestui caiet o tratez cape ceva ce nu accept
pdnd la capdt. (G. P.)
li adorpe nepotii mei si imi place sd mdjoc cu ei. Sunt niste copii isteti, deschisi si
foarte exigenti. Aldturi de ei mdsimt mai tandrdsi maiplinade energie. Imi place
sd-i observ cdndsejoacdsinguri, in curie, de exemplu, si nu stiu cdeu mduit la ei.
Este si maipldcut atunci cdnd imi dau voie sa mdjoc si eu cu ei. Ultima oard a
trebuitsdfiu munte, dupdce imiporunciserdsdfacpe rechinul. li invidiezpentru
copildria lor, dor este doar o invidie bldnddsi lipsitdde rdutate... (S. L.)
Cauti in sinea ta ,,Copilul", ,,Adultul" si ,,Parintele".
Injocurile cu copiii sunt exclusiv Pdrinte ". Mi-am dat seama de acest lucru, desi il
numeau altfel. Niciodatdnu mdjoc cu copiii ca un copii, pdnd la capdt si cu toatd
convingerea. Totdeauna rdmdne o oarecare distantd, am grijdsdnu li se intample
ceva, le spun ce au si ce nu au voie. Stiu cd-i plictisesc, dar infelul acesta mi-am dat
seama cd si pdrintii mei ma tratau lafel. Imi cereau totdeauna sd mdjoc
,,cumintesi sdam grijd",fdrdsdfacmizerie, gdldgie sau sd ma lovesc. (G. C.)
Faci propuneri de noi jocuri pe care le descrii excelent.
La grddinitdorganizezjocul ,,De-a identificarea reciprocd", dupdatingereafetei, a
pdrului si a imbrdcdmintei. Pentru copii este un lucru interesant, iar eu pot sdobserv cum se dezvoltd acestia, cum actioneazd memoria si imaginatia lor. Odatd,
lonut, un bdietel de trei anisori, nuputea sd-si imaginezepe nimeni in afardde el, cu
cdpsorul aproape chel, si era tareamuzant candspunea cdilatinge...pelonut. (B. J.)
Te gandesti la un joe potrivit, la rolul contextului socio-cultural, care se concretizeaza in
forma si in continutul jocurilor pentru copii.
Eu si copiii care imi sunt incredintati
Lectiile 43 si 44: Cum poate fi folosita psihoterapia prin exercitii fizice pentru
copii?
Faci gimnastica?
Merg cufiul men la bazin si acolo ne distrdm de minune. Incerc sd-l obisnuiesc cu
ideea cdapa nu esteprimejdioasd. Sunt pentru el ca unfrate mai mare, un coleg,
dar, in acelasi timp, am grijd sd nu i se intample ceva. La inceput era incordat si se
zgribulea ingrozitor, dar acum reuseste sdbage capul in apd, sdimproaste, sddea
din picioare si din mdini. Cea mai mare realizare a lui este statul pe spate si
incredereape care o are cdn-o sd-i dau drumul. (R. S.)
Psihologie 29
7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60
40/50
Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Afli diferite principii si creezi altele noi.
Recunosc cd principiul folosirii vocii in timpuljocurilor de acestfel estepentru
minefoarte dificil. Mi separe cdsunt caraghioasdsiprostutd inpropriii ochi... (E. D.)
Traiesti sentimente puternice legate de pipait si de apropierea de cineva.
Marta, de mica, era rdsfdtatdsi mdngdiatd. Recunosc sincer cam afardde ea, de
fapt, nu am mai mdngdiat nici un alt copil. Ultima oar a, in pare, langdgroapa cunisip, mi s-a asezat pe genunchi un bdietel, putin mai mare decdt ea. Mai intdi m-
am enervat, fiindcd nu stiam ce arfi trebuit sdfac. Misepdrea cdea arfifost
geloasdsau cdmama copilului arfi reactionat ciudat. S-a dovedit cd Marta si-a
vdzut de treaba ei, gdtind supe in continuare, iar copilul s-a lipit de mine si ne
legdnam impreund. Mdsimteam grozav, mdiubea si avea incredere in mine. Eram
surescitatd. Apoi m-am linistit si m-am simtit minunat. Aproape cd adormise in
bratele mele, in timp ce mama lui citea ziarul. Mi-a spus apoi cd este dddaca lui si cd
trebuie sd piece. M-am bucurat cdnd Marta l-a mdngdiat, spundndu-i la
revedere... (R. C.)
Si masajul starneste sentimente.
Amfdcut cu copiii mei, cu colegii si colegele lor - in total sase copii - un masaj in
comun. Am rds unpic, dar nimdnui nu i-afost rusine, deoarece copiii se cunosc de
multdvreme. Puteam observa ce se intdmpld intre ei, dar ceea ce vedeam imi era
cunoscut de mai mult timp. M-am mirat de doud ori. Mai intdi, cdnd un bdiat de
doisprezece ani, cam dur si destul de agresiv, ii masafoarte delicatpe cei mai mid
decdt el, fiindfoarte atent sd nu li se intdmple nimic rdu. Apoi cdnd m-am asezat
eu insdmi pe dusumea si, probabil, pentruprima oar din viatd, mi-afost usor
teamdsijend inprezenta lor. Era vorba despre oaspeti, nu despre copiii mei, pe care
mdpot baza. Dupdun scurt interval, aproape cam-am scufundat in neant; mdsimteamminunat, mdrelaxasem, simteam cdldura degetelor lor si stiam cat de mult doresc sd
md odihnesc si sd ma simt bine. (O. L.)
Eu si copiii care imi suntincredintati
Lectiile 45 si 46: Cum ii putem ajuta pe copii cand invata?
II ajuti la invatatura pe copilul lasat in grija ta?
Nimeninuainvdtatcumineniciodatdsinumi-ainlesnitnimic.Decealtcinevaar
trebui sdaibdparte de asa ceva? Singur trebuie sdajungd la solutiiproprii. Aceasta il
va face sd devind independ