Psihologie lectia 51 +52

7/28/2019 Psihologie lectia 51 +52

1/48

LECTIILE

51 SI 52

LECTIA 51

EUsi partenerul meu de viata

Moto: ...Lumeafdrddragoste este o lume moartdsi totdeauna vine ceasul cdnd,obosit de inldntuiri, de muncd si de curaj, (omul) implord sd aibd in preajmdchipul uneifiintesi inima ei invdluitdin tandrete. (A. Camus)

Nu veiputea sd-ti iubesti cu adevdrat sotul, copilul sauprietenul, cat timp aceste

persoane nu-ti permitsa le cunosti bine si sa stii de ce anume au nevoiepentru a fi

sdndtoase si pentru a avea o bund dispozitie. Asistentele medicale nu sunt in staresd-si ingrijeased bolnavii dacdnu le permit pacientilor sd-si dezvdluie nevoile,dorintele, temerile sou indoielile.Profesorul nu este in stare sd-si ajute elevii dacd nule va permite sd-si dezvdluie complet ignoranta sau lipsa de cunostinte. El nu vafi

in stare nici sd le impdrtdseascd elevilor sdi informatiile corespunzdtoare, dacd nu

le va permite sd descopere de ce anume se intereseaza cu adevdrat.Dacddorimsdafldm ceva mat mult despre EU-l individului, trebuie sane extindem cunostintele

asupra conditiei acestuia...

Acceptarea in mod activ, empatia, prietenia, reactiile (...), pe scurt, iubirea of era

conditii optime in care individul se dezvdluie, Idsdndu-ne sd-iprivim EU-l vibrdnd. lardacddorim sdfim umani, trebuie sa dezvoltdm si sd aprofunddm semnificatia

dragostei si sd invdtdm sd-l incurajampe celdlalt in existenta sa.Acest lucru cereinainte de toate ca noi insinesdne afinndm propria noastrd existenta. (Jourard)

In acest caiet ne vom ocupa de optimizarea legaturilor cu partenerul de viata. Vom

raspunde la intrebarile: Ce trebuie sdstim, pentru ca imbundtdtirea relatiilor sdfie

posibild? si Ceputem face pentru aceasta?.

Ce pot face pentru a aprofunda legatura mea cu partenerul sipentru a preintampina rutina?

Partenerul de viata, legaturile interumane cu caracter exceptional, atitudini,reprezentari, visuri... - toate sunt atat de complicate si in acelasi timp atat de simple.Toate aceste aspecte sunt puternic legate de nevoia esentiala a omului, nevoia deafiliere, de impartasirea vietii cu altcineva, de sustinere reciproca, de ingrijire fizica inmomente de indispozitie, precum si de nevoia sexuala si de procreatie.

Nu ne vom ocupa de analiza statistica a acestei probleme, la nivelul fenomenelor si almecanismelor proprii generatiilor contemporane. Nu vom aborda nici temafenomenelor patologice, cum ar fi violenta, deviatiile sexuale, problema preferintelor sia relatiilor homosexuale. Vorbind despre legaturile cu partenerul, vom analizarelatiile specifice casniciei si familiei. Aceasta nu inseamna insa ca ele nu se potmanifesta in afara familiei sau ca, mai mult, in acest caz nu pot fi mai apropiate simai durabile.

Psihologie 1


2/48

Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Te las pe tine sa decizi in functie de ce criterii consider! ca o persoana iti este

partener de viata. Vom proceda astfel pentru a nu complica excesiv lucrurile si

pentru a raspunde exact la mtrebarea formulata in titlul acestui capital al lectiei.

Relatiile de parteneriat dintre barbati si femei sunt in prezent satisfacatoare, sunt

valoroase? Ce crezi despre acest aspect?

Ceea ce se petrece in prezent intre oameni il determina pe Laing la o critica absoluta:

A inceput sa lipseascd orice sentiment al tragicului sau alpasiunii. A mceput sa

lipseascd limbajul bucuriei, al admiratiei, al incdntdrii, al sexului si al violentei.

Este obligatoriu limbajul sdlii de conferintd.

Dar, dupa parerea lui, nu trebuie sa ne pierdem speranta: Totusi, in aceastd stare de

lucruri, nu exclud situatia in care cei mai rdtdciti iubiti sepot descoperi reciproc, in

care iadulsepoate transforma in rai si coboripepdmdnt, in care aceastd nebunie

sepoate transforma in bucurie si in sdrbdtoare.

In alt loc, autorul se exprima astfel:Probabil suntem in stare sdtransformdmpartial

ceea ce ne-aufdcut altii si ceea ce noi singuri am infdptuit. Poate ca bdrbatii si

femeile sunt ndscuti mai degrabd pentru o dragoste simpld si adevdratd deceit

pentru oparodiepe care o numim dragoste.

Se pare ca, in afara cercetatorilor care aduna date statistice, atat cei care nu au legatura cu

stiintele sociale, cat si teoreticienii isi sprijina atitudinea pe experienta individual in acest domeniu

si pe observatiile nemijlocite. Uneori, chiar si rezultatele (34-35)) cercetarilor sunt interpretate intr-un

mod mai putin obiectiv, in asa fel incat sa justifice ipoteza deosebit de ,,apropiata" autorului.

Pentru a scapa de asemenea ,,capcane" ale spiritului uman, sa incercam sa fim

subiectivi in consideratiile din aceasta lectie. Te rog sa te gandesti la tine si savorbesti despre tine, despre partenerul tau real, actual, de demult sau chiar viitor

(eel asteptat, imaginar). Ar fi minunat daca ati reusi sa studiati impreuna materialele

cursului. Atentie insa sanu generalizati judecatile si observatiile voastre.

Invita-ti partenerul la o lectura comuna, propune-i sa citeasca materialele sau eel

putin sa accepte o discutie pe aceasta tema. Rezervati-va tinip pentru aceasta actiune.

Nu va fi un timp pierdut.

Vom trece in revista principalele chestiuni legate de cuplul barbat-femeie. Sa incepem cu

ceva optimist: succesul.

Ce mseamna succesul in casnicie?

Functionarea corectda relatiilor matrimoniale in toatefazele constituie o dovada a

omogenitdtii lor interioare si duce la succesul in casnicie. Gradul acestei

omogenitdti este influentat de un intregansamblu defactori de natura internd si

externd.

Psihologie


3/48

Eu si partenerul meu__________ ___________________________________Capitol XIX

Dintrefactoriiinterniartrebuisdmentiondm:

- dragostea reciprocda sotilor si a membrilorfamiliei;

- sentimentul de rdspunderepentru sot si copii;

- aspiratia comundspre carierd;

- aspiratia insistentd spre implinirea propriilor visuri si reprezentdri din

perioada logodnei;

- grijapentru locuinta comund, pentru casd;

- impdrtirea corectda rolurilor casnic-pdrintesti;

- posibilitatea dezvoltdrii armonioase a personalitdtii partenerilor si a

valorificdrii cdsdtoriei ca mijloc de realizare a aspiratiilor personale ale

fiecdruisot.

Factori cu caracter extern:

- prejudecdti religioase sau sociale, carepreintdmpinddezmembrarea cdsnidei;

- presiunea opiniei sociale care refuzd celor din cdsniciile destrdmate o pozitie

stabildin sodetate;

- presiunea conditiilor economice, carefac ca sotii sd depindd unul de celdlalt,de gospoddria si de bunurile comune, ca baza a existentei materiale.

Intelegerea acestei notiuni nu este unitardin diferite societdti sau chiar in diferite

medii sociale. Cu certitudine este vorba aid totdeauna dejoculprin care sotii

ating anumite scopuri, in diferiteplanuri ale vietii conjugate sifamiliale.

Care sunt aceste scopuri? In primul rand:

- obtinereafericirti personale;

- potrivirea deplind a partenerilor;

- armonizarea personalitdtii partenerilor;

- atingerea echilibrului emotional;

- satisfactia sexuald;

- satisfactia generatd de scopurile realizate impreund.

Este vorba, asadar, despre succes in sens subiectiv, adicd despre satisfactia

subiectivd a partenerilor ca urmare a realizdrilor in viata, despre aprederea

subiectivd a pdrtilor bune ale vietii lor in comun. Independent de succesul astfel

perceput, continutul acestuia este determinat si de realizdrile obiective ale sotilor,

constdnd in indeplinirea sardnilor din cdsnide, asadar in nasterea si cresterea

copiilor, in atingerea bundstdrii economice si in deplina partidpare a sotilor la

viata sociald si profesionald...

Astfel prezinta F. Adamski succesul in casatorie. Nu crezi ca s-ar putea discuta pe

seama mai multor postulate? Care este atitudinea partenerului tau?

Succesul in cdsnide este rezultatul actiondrii unorforte legate depersonalitatea

partenerilor,este rezultatulpriceperii de a sepotrivi unul cu altul si de a se adapta la

situatiile din viata; de asemenea, intr-o anumitd mdsurd, este conditional de

circumstantefavorizante externe, independente de vointa sau de insusirile sotilor...

(dupa Burgess, Cartrell)

Psihologie


4/48

3


5/48


Intr-o asemenea abordare, este vorba mai curand despre mecanismele succesului.

Drept criterii ale succesului in casnicie ar trebui sa acceptam, in primul rand:

- trainicia legaturii matrimoniale;

- sentimentul subiectiv al fericirii ambilor parteneri;

dezvoltarea deplina a personalitatii lor, legata de atingerea unei bune potriviri;

- coeziunea legaturii;

- absenta conflictelor si a tensiunilor durabile.

Un criteriu extern al succesului il constitute indeplinirea de catre parteneri aasteptarilor unor grupuri mai largi, in primul rand, cum arfi nasterea si crestereaurmasilor.

Din acest set de factori si de conditii rezulta ca succesul deplin, indiferent cum il

masuram, reflecta foarte rar contributia sotilor.

Avem de-a face aici cu o viziune foarte slab conturata, necesitand transpunerea

intr-un limbaj operational. De exemplu, casatoriile nedurabile sunt condamnate la

esec? Cum se poate vorbi despre sentimentul de fericire subiectiva, in raport cu

indeplinirea asteptarilor sociale?

Ce inseamna dezvoltare ,,deplina"?

De ce dezvoltarea este conceputa in relatie cu potrivirea si cum trebuie sa fie

inteleasa?

Multi factori ingreuneaza sau fac de-a dreptul imposibila functionarea normala a

cuplului sau a familiei. Dificultatea consta in capacitatea de depasire a conflictelor si

a tensiunilor.

De fapt, principalul factor constitute in acest caz vointa ambilor parteneri

de-a obtine fericirea si succesul in familie.

Nu-i asa ca suntem cu totii de acord in aceasta privinta? Dar cum se construieste

aceasta vointa?

Pentru aceasta, de mare ajutor sunt toleranta, intelegerea, receptarea situatiilor si a

aspiratiilor partenerului prin empatie, teama de destramarea casniciei si de pierderea

valorilor preferate, dobandite impreuna, precum si presiunea controlului social, care ii

obliga pe soti si pe parinti sa tina seama de opinia celor din jur. Asa se exprima

teoreticienii.

In primul rand, ar fi minunat sa sesizam aceste aspiratii la ambii parteneri, dar ele

sunt variat ,,amplasate" in diferite cupluri; in al doilea rand, trebuie sa fim constienti ca

rolul presiunii externe se limiteaza la consecinte superficiale, la prelungirea

aparenta si adesea fatarnica, patologizanta, a unui cuplu nesatisfacator. Rolul pozitiv al

mediului este urias, dar acesta nu consta in a determina o actiune contrara

convingerilor, ciin schimbarea convingerilor, prin interiorizarea autentica a

valorilor.

Psihologie


6/48

Este importanta, de asemenea, intelegerea reciproca, renuntarea la mijloace represive in

favoarea persuasiunii, dobandirea increderii reciproce si adoptarea unui limbaj

comun in comunicare.

Aprederea unei casnicii reprezinta ceva mai mult decat suma insusirilorfiecarui partener in parte.

Aprecierea se refera nu doar la barbat si la femeie ca parteneri, ci si la relatiile

reciproce dintre ei. Uneori se vorbeste despre existenta unei axe conjugate specifice,

adica de o anumita complementaritate in bilantul nevoilor, care a reprezentat

initial factor de constituire a cuplului. Aminteste-ti ca am vorbit anterior despre

mecanismul asemanarii ca indiciu al atractiei interpersonale, in general.

Cand, in loc de succes, de atingere a scopurilor preconizate, apar dificultati si

perturbari, se pare ca presiuni din afara si din interior sau o combinatie a acestora au

perrurbat acest bilant. Ne ajuta aici analogia cu balansoarul: introducerea unei

greutati suplimentare poate determina o inclinare excesiva si primejdioasa a acestuia.Nici cuplul nu poate fi privit in mod izolat fata de mediul social, deoarece formeaza

impreuna cu acesta un anumit camp de interactiuni. O problema esentiala isi poate

avea sursa in individ, in relatiile dintre soti sau in mediul social. De obicei se

manifesta un complex al acestor surse.

tufa/oupu. coK^, ca. taafe w

a ji' a/ifttf-f (mat d& a/to/.

Intrucat avem de-a face aici cu mai multe neclaritati si controverse, te rog sa incerci sa

efectuezi urmatorul exercitiu.

Eu si partenerul meu Capitol XIX

(23(8-9)]

Psihologie


7/48

Lectia 51______________________ Eu si partenerul meu de

viata

Exercitiul 1: Ce inseamna succesul in casnicie?

Iti propun cateva versiuni ale acestui exercitiu: singur(a), cu partenerul(a), cuimaginea partenerului viitor si cu amintirea fostului partener. Te rog sa alegivarianta optima pentru tine.

Incearca sa scrii ori sa vorbesti - ar fi bine sa inregistrezi ceea ce gandesti,pentru a putea reveni la asta - despre criteriile succesului intr-o casnicie sau

intr-o alta relatie cu partenerul. Daca lucrezi impreuna cu partenerul(a), faceti

lucrul acesta independent unul de celalalt. Daca lucrezi singur(a), compara

rezultatele tale cu abordarea teoretica. Daca ai posibilitatea de a lucra impreuna cu

partenerul, invita-1 sa procedeze la fel. Daca lucrezi cu amintirea sau cu

reprezentarea, fa acest lucru inca o data ,,in numele lui".

Te rog sa observi asemanarile, deosebirile, ierarhia valorilor, configuratia

accentelor. Nu incerca sa armonizezi nimic. Pur si simplu, in masura in care

poti, discuta aceste lucruri. Ce rezulta din toate acestea pentru tine, pentru el,

pentru amandoi?

Despre modelele de familie

Uneori, neintelegerile din relatiile casnice provin din faptul ca ne raportam la un alt

model de familie. Alteori, este vorba despre viziunea generatiilor. Amintim sumar

despre acest aspect, pentru a avea prilejul sa observi modelul cu care te identifici tu

insuti si partenerul tau.

Familia in trecut

Aceasta era patriarhala, reunind mai multe generatii, numeroasa, cu puternice

legaturi afective, cu o baza materiala substantiala. Era principalul centra al vietii

religioase, culturale si sociale. Era, de asemenea, independenta din punct de vedere

material, ospitaliera, altruista.

Familia contemporana

Aceasta este mai putin durabila, adesea ,,in triunghi", bazata pe parteneriat si pe o

singura generatie, mai putin numeroasa, cu legaturi mai putin stranse, conflictuala,

destramata sau amenintata de destramare, dependenta material, consumatoare, cu

variate atitudini de viata si valori uneori contradictorii, cu preocupari proprii in

familie si cu organizatii proprii in afara ei. Adesea, tinerele familii nu au casa. Femeile

lucreaza destul de mult, ceea ce contribute la destramarea relatiilor de familie.

Asa arata familia, in cercetarile actuale. Asadar, este mai bine sau mai rau? Cu

siguranta, este altfel.

Nu totdeauna reusim sa facem fata acestui rol important. De aceea, interventia

specialistilor poate luaurmatoarele forme:

- actiuni profilactice;

- preventie;

- terapie.

Psihologie


8/48

Eu si partenerul meu____________ Capitol

XIX

Despre profilaxie si optimizare vom vorbi in partea a doua a caietului. Acum vom

vorbi despre mdrumarea conjugala.

Nevoia de a indruma familiile este dictata de faptul ca, in fata oamenilor care se

decid sa se casatoreasca ori sa-si intemeieze o familie sau o viata in comun, apar

numeroase probleme noi si dificile. Ele decurg si din caracterul civilizatiei

contemporane: industrializarea, urbanizarea, activitatea profesionala a femeilor,

angajarea in viata sociala, politica, organizatorica, migrarea populatiei, problemele

legate de locuinte, somajul unor persoane chiar cu o calificare superioara etc.

Problema consta in adaptarea la aceasta situatie noua si dificila, care creeaza o serie de

tensiuni si conflicte.

Nu este simplu! Este necesar, totusi, sa constientizam ca si fara aceste poveri

,,suplimentare", externe, construirea in sine a unui cuplu, chiar si in conditii

optime, este plina de situatii dificile si de tensiuni generatoare de stres.

Orice cuplu aduce noi valori, diferite modele de comportament, preluate din propriul

mediu familial, formeaza noi tipuri de legaturi si de contacte interpersonale. Apar

noi legaturi emotionale, sufera o anumita relaxare sau chiar se rup legaturile depana atunci, ceea ce nu se produce fara incordari si fara crize. Ne mdepartam de

parinti, de frati, de prieteni. Nu trebuie sa-i parasim, dar legatura noastra cu ei se

schimba. Daca nu se intampla astfel, este si mai rau, aceasta insemnand o tendinta

imatura spre simbioza, care atesta lipsa sentimentului de siguranta.

Indrumarea este utila la inceputul casniciei. In acest interval se dezvolta atitudinea de

dominare, de stapanire sau de supunere. Primii ani reamintesc incercarea de lupta,

in tacere sau cu voce tare, de zbatere fara cuvinte, dar foarte dureroasa. Ate pregati

sa traiesti impreuna cu cineva inseamna a stabili teluri comune, un stil de viata,

repartizarea unor atributii. Trebuie sa-ti cunosti si sa-ti definesti posibilitatile, fara

exagerare totusi. Nepriceperea de a gati nu trebuie sa tulbure fericirea in familie.Lucrurile sunt mai complicate in cazul geloziei bolnavicioase.

Investigatiile preliminare ar putea fi de folos pentra ambii parteneri, atat pentru

fiecare din ei, cat si pentru binele comunitatii. Ar fi amuzanta insa ideea ca fara

asemenea investigatii insuccesul este sigur sau ca faptul in sine de a te supune unor

asemenea investigatii conditioneaza succesul.

Tinerii se intreaba uneori: Cum suntem? Suntem apti pentru casnicie? Ne

putem lua "?

De fapt, intrebarile lor ar trebui sa sune astfel: Cum vom trai? Ce vom face in fata

dificultdtilor care vor apdrea? Le vom rezolva in mod matur? Ar fi importantastabilirea nivelului de maturitate sociala si de structura a personalitatii, nu ca nivel de

inteligenta, desi este important si acest aspect, ci ca maturitate a emotiilor, a

sentimentelor, a atitudinilor sociale, a atitudinii fata de viata, de munca, de ierarhie a

valorilor, de obligatii si de scopuri in viata.

Ar fi importanta prognoza modalitatilor de rezolvare a eventualelor dificultati si a

formelor prin care depasim situatiile conflictuale. Toate acestea permit stabilirea

pragului de toleranta. Ar trebui sa fie luate in considerate si eventualele tulburari de

personalitate ale viitorilor parteneri.

Psihologie


9/48

7


10/48


Oricum, este indicata interpretarea individuals a rezultatelor si, dupa caz, si

cea comuna, pentru binele viitorului cuplu. Ca norma, ar trebuie sa existe insa

pastrarea unui anumit secret la care oricare dintre cei investigati are dreptul. Pentru

__________binele cuplului, nu trebuie sa fie dezvaluite aspectele cu caracter personal, intim,

fara o influents esentiala asupra vietii conjugate. Deschiderea excesiva si sinceritatea

pot fi folosite in situatii conflictuale ca acuze pentru partener.

Bar daca cuplul exista deja? Sau daca ani la rand a functional cu succes si acum sedeterioreaza ceva?

Sunt cunoscute in practica de indrumare crizele casniciei: la inceputul cuplului

(dupa 2-3 ani), apoi, dupa circa 25 de ani, cand copiii pleaca de acasa, iar parintii

raman singuri. In aceste intervale se inregistreaza cele mai multe divorturi. In astfel de

situatii este necesara indrumarea de specialitate a psihologului.

Aceasta indrumare este necesara nu numai in cazul crizelor durabile sau periodice, ci,

in primul rand, in situatii legate de fazele succesive ale evolutiei vietii in

casnicie, laolalta cu problemele variate ale acestor faze.

Este important momentul preluarii unor roluri noiin casnicie: rolul de mama, detata, de protector al partenerului. Tinerii trebuie sa-si asume roluri, obligatii si

raspunderea pentru comunitatea familiei, pentru cuplul ,,NOI", nu doar pentru

,,SINE", pentru ceea ce este ,,AL MEU", ,,AL TAU" etc.

Indrumarea poate avea, de asemenea, rolul de optimizare. Cand in familie

apar conflicte, neintelegeri, lipsa armoniei, specialistul se poate concentra asupra

explicarii cauzelor si metodelor de actiune, pentru a se ajunge la armonie. Partenerii ar

trebui sa discute intre ei, sa mearga la plimbare impreuna, la teatru, sa le ofere

copiilor posibilitatea de a-si manifesta initiativa.

Problemele importante carora trebuie sa li se acorde atentie in procesul deindrumare sunt:

conceptia despre viata a partenerilor: filosofia de viata, conceptia religioasa,

politica (care este marja de tolerantareciproca, in masura in care aceste atitudini

se deosebesc), armonizarea stilului de educare a copiilor, in cazul unor atitudini

diferentiatoare;

rolul in cadrul cuplului: de tata, de mama, functiile educative, atitudinile

dominante, legate de activitateaprofesionala, repartizarea atributiilor;

problema locuintei: dorinta de a avea o locuinta proprie, chiar daca relatiile

de familie sunt dintre cele mai bune;

problema activitatii: profesionale, temporare, stiintifice, studiile, munca ambilor

parinti sau soti, deplasarile in interes de serviciu, delegatiile, activitatea

extraprofesionala, organizatorica, politica, artistica, religioasa, deplasarile in

strainatate;

problema contactelor: familiale, in afara familiei, personale (mentinerea

contactelor pe care le-a avut pana atunci fiecare partener), relatiile cu rudele, cu

prietenii si cu cei de la locul de munca, problema legaturilor intamplatoare, a

increderii reciproce, a suspiciunii si a geloziei;

Psihologie


11/48

Eu si partenerul meu___________ __

Capitol XIX

participarea la cultura si distractiile: institutiileculturalefrecventate-prezenta

impreuna sau separat, problema gustului si a deprinderilor de pana atunci -,

vizitele si primirea oaspetilor.

Te rog sa te gandesti o clipa daca problemele enuntate anterior au un caracter

,,constructiv" in cuplul tau, daca suntputernice, fara conflicte sau, dimpotriva, devin

,,marul discordiei". Ce crede partenerul tau despre aceasta?

Sunt putine cabinete de indrumare familiala sau institutii care sa se ocupe de

problemele complexe ale familiei. Exista mai degraba cabinete care se ocupa de

anumite aspecte ale vietii de familie, precum problemele sexuale, planificarea familiei,

adoptarea copiilor, reglarea nasterilor, problemele mamelor singure. Faptul ca

numarul specialistilor in acest domeniu este mic nu inseamna insa ca nu merita sa le

solicitam ajutorul.

Terapia familiei

Uneori, problemele se deruleaza rapid, dinamic, iar mecanismele cu ajutorul carora

incercam sa le depasim devin insuficiente. Cand exista vointa de a fi mai bine,

exista speranta si increderea ca eforturile intreprinse vor da rezultatele scontate.

Sa ne ocupam acum de ceea ce se intampla in cadrul terapiei familiei. S-ar putea ca

aceasta tema sa fie pentru tine prea timpurie sau tardiva. In acest caz, poti trata

aceste aspecte prin prisma cunostintelor teoretice sau a experientei tale anterioare.

Terapeutul familiei ar trebui sa reactioneze empatic cu fiecare partener si sa stie sa

valorifice maturitatea personalitatii acestora. Aceasta serveste prerntampinarii

regresiei. Terapeutul trebuie sa fie la curent cu tehnicile de interventie activa, desustinere si de confruntare, pentru a depasi starea de incordare. Implicarea

partenerilor in procesul terapeutic, in functie de sistemul lor de valori, de

disponibilitatea si de capacitatea de intelegere a acestora, necesita din partea

terapeutului aptitudini deosebite. Este un rol dificil.

Terapia poate evolua diferit. Se poate folosi uneori terapia pe termen scurt, numita si

interventie.

Potrivit specialistilor, in terapia pe termen scurt a familiilor si a cuplurilor, terapeutul ar

trebui sa valorifice selectiv intregul arsenal de abordari teoretice, de la cele

psihodinamice la cele behavioriste. Aceasta inseamna ca procedeul eclectic faceposibila flexibilitatea in apreciere, in stabilirea diagnosticului si in alegerea metodei

adecvate de tratament. Exista opinii conform carora procedeul eclectic este considerat

inconsistent - un conglomerat de metode diverse, neunitare din punct de vedere

teoretic, la baza carora se afla diferite principii, uneori contradictorii, cu privire la

natura umana si la posibilitatile de cunoastere ale omului. Dimpotriva, altii considera o

asemenea atitudine ca fund valoroasa, utila, justificata si eficienta. In aceasta

privinta, discutiile continua.

Psihologie


12/48

Lecfta 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

In terapia pe termen scurt se propun scopuri limitate.Nu totul este finalizat. Se

preconizeaza ca, in urma experientei terapeutice, care a permis pacientilor sa-si

modifice comportamentul intr-o sfera sau in mai multe sfere ale vietii conjugate,

acestia vor fi capabili sa lucreze independent la alte aspecte nerezolvate inca.

Problemele care necesita concentrare si rezolvare in continuare se stabilesc, de

obicei, pe parcursul tratamentului.

Avem de-a face aici cu solutionarea starilor de criza, legate de dezvoltare sau deevenimente intamplatoare - situatii neprevazute, boala, moarte, pierderea locului de

munca, a locuintei, invaliditate, detentie etc. Familiile aflate in astfel de situatii

necesita o deosebita sustinere si sprijin pentru a depasi dificultatile si nu intotdeauna

reusesc sa gaseasca sprijin si ajutor.

Cand cuplurile vin cu probleme, sunt vizibile indiciile emotionale ale starii de criza,

laolalta cu sentimentul disperarii, al inadecvarii, al frustrarii, cu un nivel de teama

sporit si cu incapacitatea de a face fata situatiei in mod eficient. A fost afectata

armonia emotionala sau legatura care a unit candva cuplul, constituind axa casniciei.

Metodele folosite pana atunci in rezolvarea problemelor au devenit inutile si trebuie

cautate altele noi.

In aceste cazuri, va fi folosit principiul esential al teoriei crizelor: nevoia de

interventie imediata, in punctul de maxima importanta a crizei, cand tensiunile

sunt puternice si ameninta cu un esec cea mai elementara dintre relatiile

interumane, ceea ce poate constitui un factor puternic de stimulare si de

mobilizare in producerea schimbarilor.

Ajutorul de scurta durata, in acest interval, poate oferi rezultate mai bune decat

terapia de lunga durata, prevazuta pentru mai tarziu.

Un ajutor mic oferit in perioada criticd este mai eficient decat un ajutor maiconsistent, oferit intr-o perioada de mai mica accesibilitate emotionala. (L.

Rapoport)

10 Psihologie


13/48

Eu si partenerul meu ______________________________________________ Capitol XIX

Esti de acord cu aceasta parere? Ce crede despre aceasta partenerul tau?

In situatia de criza, terapeutul trebuie sa sesizeze potentialul de dezvoltare. Criza

are o durata limitata si se poate finaliza la unul dintre urmatoarele niveluri:

- revenirea la nivelul anterior crizei;

- regresia la un nivel inferior;

- adaptarea la un nivel superior.

Terapeutul poate indemna cuplul sa apeleze la forme noi de rezolvare a situatiilor

dificile. In terapie stabilim sarcini specifice, legate de criza, care au ca scop orientarea

activitatii prin reducerea starii de teama si prin eliberarea energiei necesare rezolvarii

problemei.

De obicei, psihologul se situeaza in ipostaza de aparare a copiilor, ca persoane

slabe, dependente, neformate deplin, si a unitatii vietii de familie, ca valoare de

baza a comunitatii familiale. El tinde spre evitarea dizarmoniei in relatiile familiale.

Functia reparatorie a oricarei indrumari si terapii se refera la optimizarea relatiilor

interumane in familie, nu la actiunea in interesul indivizilor. Se intampla ca

psihologul sa ajute ca despartirea sa se produca in asa fel incat sa fie evitatetraumele si resentimentele.

Caracterul preventiv si profilactic se exprima in descoperirea si in stoparea tendintelor

improprii din interiorul familiei, tendinte care pot avea o influenta distructiva asupra

cuplului, a grapului sau a individului. Psihologul nu poate fi in nici un caz

partinitor in aprecierile si in judecatile sale morale. El trebuie sa fie o persoana

neutra si constructiva.

Numeroase conflicte si nemtelegeri decurg, de asemenea, din erori educative fata de

propriii copii. Cele mai frecvente constau in:

- satisfacerea doar a nevoilor materiale, nu si a celor educative;

- experimentarea unor tehnici educationale variate, uneori incongruente sau

contradictorii;

- protejarea excesiva sau controlul excesiv;

- pedepsirea prea aspra si restrictiva sau lipsa totala a oricaror interdictii;

- abordareatarzieaeducatieiactive-deexempluabiainperioadaadolescentei;

- preferinta de a-i instrui pe copii in loc de a-i educa etc.

Numarul lor este mult mai mare. Te rog sa te gandesti care dintre ele s-au r

21 25 ^ manifestat in familia ta primara si/sau in cea secundara. Daca doresti, intoarce-tela lectiile 21 si 25 ale cursului nostru.

Uneori ne punem rntrebarea cu privire la normal si la patologic in cadrul propriului

cuplu. Poti discuta cu partenerul, daca vrei, fireste. Te rog sa accepti urmatoarea

reflectie: cuplurile, familiile, sotii care se adreseaza terapeutului au mai multe sanse de

succes decat cei care nu fac acest lucru, in ciuda problemelor care le depasesc

posibilitatile de rezolvare, ei nefiind constienti pe deplin de profunzimea problemelor

respective.

Psihologie 1

1


14/48


Principalele criterii utile pentru a distinge familiile sanatoase de cele cutulburari sunt: conflictul, dominarea, iubirea si transparent incomunicare.

Familiile sanatoase se remarca prin faptul ca percep mediul din jur ca pe ceva

logic si posibil de controlat (Wild, Shapiro, Goldenberg). In familiile sanatoase are

loc un vast schimb de informatii intre membrii sai (Framo). Acest schimb deinformatii vizeaza probleme legate de mediul apropiat si viata de familie.

Cercetatorii se concentreaza adesea pe desfasurarea procesului de

comunicare intre parinti si copii, vorbind despre un echilibru intre stilul

infantil si eel paternalist. Singer si Wynne se exprima foarte clar in acest sens:

...in familiile sdndtoase, pdrintii ascultd cu atentie ce anume spun copiii,

schimbd cu ei idei, existd o comunicare reciprocd. Copiii invatd priceperi

adecvate si apreciate in sfera culturald data, cum arfi investigarea realitdtii,

intelegerea sinelui ca persoand, a propriilor posibilitdti si limite, a

preocupdrilor si a capacitdtilor de a stabili legdturi interumane, interesdndu-se

totodatd deplanificarea actiunilor de viitor si de realizarea lor in viata...

Principalele criterii dupa care este apreciata sanatatea unei familii sunt

individualitatea diferentiata, identitatea puternica a fiecarui membru de familie si

comunicarea binevoitoare si echilibrata intre toti membrii acesteia.

lata de ce scopurile primordiale ale terapiei si ale interventiei in familie vizeaza

de cele mai multe ori:

- ameliorarea comunicarii;

- dezvoltarea autonomiei si a specificului individual in cadrul familiei;

- cresterea nivelului de intelegere empatica intre membrii familiei.

Influcnta patologiei individuate a parintilor asupra tulburarilor copiilor

Nu sunt de bun augursimbioza accentuata a copilului cu familia si lipsa unor

granite bine delimitate ale propriului EU. Familiile ar trebui sa aiba un anumit

sistem de valori, principii proprii de comportament, programe concrete de

actiune si norme. Rolul de parinte, obiceiurile, modelele ne ingreuneaza viata

atunci cand sunt contradictorii, neunitare, irationale, neclare si incurcate. Aceasta

inseamna ca imaginea proprie si felul de a fi nu sunt clare si coerente.

Mamele pacientilor cu afectiuni psihice se caracterizeaza adesea printr-un EU

imatur, printr-o viata nefericita, prin lipsa de intimitate matura cu sotul care este,

fizic sau psihic, absent din viata de familie. Rolul tatalui se reduce la exercitarea

pedepselor. El vegheaza asupra disciplinei, manifestandu-si forta, nu afectiunea. In

asemenea structuri familiale, mama isi concentreaza intreaga atentie asupra copilului,

asteptand din partea lui o apropiere deosebita. In felul acesta, fara sa vrea, ii blocheaza

dezvoltarea, maturizarea si delimitarea propriei identitati. Intarind legaturile

simbiotice cu copilul, mama devine cauza tulburarilor din procesul de diferentiere a

individualitatii copilului.

12 Psihologie


15/48

Ea poate mtreprinde aceasta prin atacuri directe sau indirecte asupra copilului,

prin care ii perturba sentimentul sigurantei de sine si ii blocheaza procesul de

structurare a autoaprecierii corecte. De asemenea, ea se poate implica excesiv,

invatandu-si astfel copilul sa fie dependent si sa nu se descurce singur. O asemenea

mamaisi introduce uneori copilul in aspecte in time ale vietii de familie, referitoare

indeosebi la infidelitatea matrimoniala, pe care o interpreteaza ca pe o abandonare a

familiei din partea tatalui, rapindu-i astfel copilului bucuria si subminandu-iincrederea in oameni, in general.

Patologizarea se poate manifesta printr-un control aspru, ostil si {rational, imbinat cu

transmiterea fragmentara a informatiilor. Copilul, in acest caz, nu are

permisiunea parintelui la un alt comportament in afara de eel bazat pe supunere,

ceea ce-i distruge propria vointa si interesele personale. Reactia tipica si fireasca a

copilului, intr-o asemenea situatie familiala, este de a i se fixa sentimentul valorii

scazute, al autoaprecierii slabe si al lipsei de sens.

Parintii patologici, sub aparenta iubirii, fac din copil un prizonier din punct de

vedere psihic. Fac aceasta inconstient, fara a realiza ca propriile lorcomportamente constituie cauza tulburarilor de dezvoltare ale copiilor.

Comportamentul caracteristic familiilor normale este individualizat, plin de

bunavointa si de sinceritate in comunicare.

Profunzimea patologiei si evolutia acesteia depind si de factorii mediului

extrafamilial, care ar trebui sa ii sustina calea spre propria identitate - scoala, colegii,

prietenii, familia mai indepartata etc.

Familia seprezintala terapeut cu scopulde a elimina simptomele, asteptand

insa rareori o schimbare a intreguluisistem familial.


Lowe? PROBAB/L.

13Psihologie


16/48


17/48

Lecfta 51_________________________ ___^________Eu si partenerul meu de viata Este oare

suficienta eliminarea simptomelor?

Pentru un profan, simptomele reprezinta defapt boala, iar vindecarea constd in

eliminarea simptomelor. Mediculse straduieste sd deosebeascd simptomele de boala in

sine si preconizeazd cd eliminarea simptomelor nu inseamnd incd vindecarea bolii.

Dar ceea ce rdmdne din boala dupdeliminarea simptomelor reprezinta doar

capacitatea de a genera noi simptome. (S. Freud)

Sarcina terapeutului este, asadar, de a asocia simptomele si sistemul tntr-un intreg

si de a arata familiei ca schimbarea unui element atrage dupa sine, inevitabil,

schimbarea celuilalt. Accentul terapiei se muta de pe aspectul ,,cum sa eliminam

simptomele" pe ceea ce se va intampla in familie, pe consecintele schimbarii. Aceasta

cere familiei sa defmeasca riguros problema si perceperea rezolvarii ei.

De ajutor va fi intelegerea sistemului de convingeri al familiei. Acest sistem apare

pe baza premiselor, a asteptarilor, a convingerilor si a atitudinilor pe care le aduc in

familie ambii soti si care provin din familiile lor de origine. Acest sistem este denumit

in mod diferit de catre diferiti autori - de exemplu mit, concept, tema. Cunoasterea

si intelegerea acestor convingeri permite sa abordam functionarea familiei intr-un

context mai larg. ;

Sistemul de convingeri al unor famili evita cautarea de noi solutii atunci cand se

afla intr-o situatie de functionare mai putin optima. Se intampla astfel din cauza

selectiei informatiilor care ajung intr-o familie care functioneaza la un nivel oarecum

neconstientizat. Confruntarea cu formele prin intermediul carora familia incearca sa

depaseasca problemele ne duce la concluzia ca, in realitate, aceste strategii

consolideaza problemele carora ar fi trebuit sa le faca fata. Cu toate ca sunt

ineficiente, ele sunt reluate mereu de la inceput. Se pare ca solutiile alternative nu

sunt accesibile familiei ca sistem. Terapia inseamna furnizarea de noi informatiifamiliei si crearea de conditii pentru fixarea acestora.

Aceste informatii sunt furnizate direct sau indirect. Insa, uneori, singurul mod care

face posibila acceptarea lor este introducerea unui haos specific in sistemul rigid al

convingerilor anterioare. Incercarile repetate si ineficiente de arezolva o problema,

incercari care fac ca familia sa caute ajutor, restrang experienta de viata a acesteia.

Care sunt simptomele tipice pentru soti?

Simptomul caracteristic al tulburarilor in casnicie il constituie perturbarea comunicarii

dintre soti.

V. Satir distinge patru tipuri de simptome ale desfasurarii distructive a

comunicarii intre soti:

1. comu nicarea subordonata, orientata spre pastrarea linistii si a echilibrului

legarurilor ihtre parteneri, prin propunerea tranzactionala a concilierii pe credit,

adica:Fac astapentru ca tu sdfaci altceva;

2. comunicarea restrictiva, care avanseaza mustrarile, reprosurile, respingerea

si critica;

3. comunicarea r ationalizata, arida, monotematica, fara manifestare afectiva;

14 Psihologie


18/48

Eu si partenerul meu______________________________________________Capitol XIX

4. comunicarea irelevanta, nelegata de ceea ce face sau ce spune partenerul,distragand atentia de la tema de baza in favoarea altei teme, in acest cazneimportanta pentru cauza discutata.

Te rog sa te gandesti la simptomele pe care le observi in relatiile tale cu partenerul.Discutati despre aceste aspecte.

Simptomele referitoare la dificultatile din relatiile partenerilorpot fi clasificate astfel:

simptome identificate in relatarea pacientului: lipsa dorintei de a continuacasnicia, sentimental scazut al valorii proprii, evitarea petrecerii timpului acasa,discutii frecvente neconstructive intre soti, insotite de agresivitate reciproca etc., deregula, afirmatiile pacientului fiind sustinute de intentia vadita sau ascunsa de acauta raspunderea pentru starea de lucruri existenta in reaua-vointa si inatitudinea distructiva a partenerului, trecandu-se peste propria participare latoate acestea;

simptome descrise in diagnosticarea terapeutului: comunicare ocolita,

indreptata spre o serie de nevoi nesatisfacute, de exemplu cu caracter istoric,

provenind din trecutul familiei, al mediului etc., manifestandu-se in

urmatoarele variante:

- comunicare unidirectionala, avand caracterul exclusiv al transmiterii sauexclusiv al receptarii semnalelor comunicationale ale partenerilor;

- comunicare unidirectionala, similara celei descrise anterior, dar raportata la

unul dintre soti.

Pe baza experientei practice de indrumare a familiei si a sotilor, se poate afirma ca, inmajoritatea casniciilor care traverseaza o criza caracterizata de conflicte accentuate, de

senzatia de indepartare afectiva reciproca sau de dificultati in viata sexuala, existatulburari ale comunicarii interpersonale. Aceasta se refera indeosebi la cuplurile in care

dificultatile de intelegere reciproca s-au acumulat treptat si, dupa mai multi ani deconvietuire, au devenit vizibile.

Ce crezi? Care dintre aceste perspective este mai importanta: cea subiectiva sau ceaobiectivizata? Putem oare si trebuie sa le aratam tulburarile de comunicare celorcare au simtul subiectiv al fericirii in cadrul cuplului? Pe ce rezultate putem sconta in

acest caz?

Cauzele problemelor in casnicie

Pentru a functiona optim, casnicia - sau alt sistem social - ar trebui sa aiba limitele

specificului sau, delimitate clar.

O casnicie care functioneaza optim reprezinta o structura de parteneriat care are

granite clar constitute si rational protejate si un subsistem care este separat desubsistemele similare, de exemplu familia primara si subsistemul copiilor.

Amestecurile externe pot fi reprezentate de amestecul parintilor unuia sau aiambilor soti, de concentrarea excesiva asupra problemelor copiilor, ceea ce

absoarbe intreaga munca a unuia dintre soti. Te rog sa observi ca aceleasi grupuripot actiona, prin delimitarea granitelor cuplului, ca un minunat sistem de sprijin side sustinere, favorabil maturizarii si dezvoltarii spiritului de independenta. Nu estevorba, asadar, de izolare, ci de separarea sanatoasa a sistemului, de delimitareaacestuia, dintr-un context mai larg.

Psihologie

1


19/48

5


20/48

Lec|ia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Exercitiul 2: Despre ,,intmsi" si despre ,,salvare"

Te rog sa reflectezi la grupurile si la indivizii care fie constituie, fie au constituitcandva, fie ti se pare ca vor constitui o primejdie (intrusi) sau o sustinere(salvare) pentru cuplul tau, in ceea ce priveste construirea si mentinereaindependentei externe si a integritatii interne.

Cine si in ce mod are grija ca familia ta sa ramana independenta si matura,pentru a se conduce dupa reguli proprii si a-si rezolva singura problemelesau a lua decizii?

Cine si in ce mod se amesteca, ii limiteaza autonomia, tinzand spre dominarea,afilierea sau dependenta familiei tale?

Ar fi minunat daca ti-ai putea confhmta parerea proprie cu aceea a partenerului. Terog sa observi ca perceptiile acelorasi grupuri pot diferi mult intre ele. Seintampla ca actiunile unui grap social concret sau ale unui individ sa nu fieunitare in aceasta privinta: uneori acestea se schimba in timp, alteori nu suntlizibile ca intentie. Va rog sa discutati despre aceste aspecte, sa formulati

concluzii. tnvatati sa va aparati mai bine independenta si sa nu rupeti legaturilesanatoase.

Dificultatile in comunicarea partenerilor pot fi influentate de realizarea de catreunui dintre soti exclusiv a nevoilor proprii, fara a tine seama de intereselepartenerului.

Un impediment serios pentru succesul in casnicie il constituie realizarea nevoilornesatisfacute, aduse din familia de origine sau din mediul colegilor de aceeasivarsta etc. Acest impediment se refera, de asemenea, la nevoi nesatisfacute createprin modele bazate pe mituri, adica desprinse din convingeri culturale, religioase

sau chiar din informatiile transmise prin intermediul mijloacelor de informare in

masa. Astfel aparmiturile familiei.

Acestea influenteaza planurile de convietuire ale partenerilor: administrareabugetului, ingrijirea copiilor, petrecerea timpului liber, relatiile sexuale si comunicarea

intre parteneri.

Plzak mentioneaza urmatoarele mituri:

- caracteral universal al intelegerii reciproce in casnicie;

- caracterul permanent al fericirii conjugale;

- miturile referitoare la vina si la pedeapsa - nevoia de a demonstra in orice

situatie cine este vinovat;

- caracterul deschis al cuplului - a spune totul despre orice;- ingrijirea egala a copiilor de catre ambii parinti.

Herper scrie despre formele de convingere infantile referitoare la relatiile dintre

soti si mentioneaza:

mitul iubirii vesnice -Partenerul trebuie sd md iubeascd tot timpul, cu o

fortd maxima de angajare afectivd, chiar si atunci cdnd manifestarea mea nuesteprea inteleaptdsi diferdde reprezentdrile lui;

16 Psihologie


21/48

mitul fortei magice a iubirii, conform caruia iubirea in sine invinge toatebarierele, constituind apararea eficienta in fata raului -Dacdne iubim, nimicnu mat are importantdsi totulpoatefi depdsit;

mitul posibilitatilor de manifestare deplina a emotiilor si a

sentimentelor - Dezvdluirea sentimentelor lifacepe cei dinjur sensibili sibinevoitori fata de mine, Sentimentele nefacfericiti, sunt maiputernice decdt

mine, nu am influenta asupra lor si, ca atare, nu lepot controla niciodatd;

mitul absolutului, conform caruia unele lucruri si fenomene sunt absolut siintotdeauna rele, catastrofale si respingatoare, altele sunt absolut si intotdeaunaminunate, pozitive, iar altele, absolut normale;

mitul razbunarii reciproce - Trebuiesd intorc cu aceeasifortd orice rdupecare ilsufdr din parteapartenerului;

mitul sortii - Ce a fast sdse intdmple s-a intdmplat; ceea ce are sdfie vafl;asa a trebuit sd se intdmple, funded asta am meritat sau asta a meritatpartenerul meu.

Miturile acestea sau altele de acest tip au adesea o influenta decisiva asupra atitudiniipartenerilor. Ele necesita in acest caz o reevaluare si rationalizarea convingerilor.

Pot fi uneori foarte complicate, datorita caracterului lor contradictoriu: de exemplu,sotul poate sa fie fatalist, iar sotia optimista etc.

Exercitiul 3: Ce mituri apar in cdsnicia noastra?

Ar fi interesanta compararea miturilor observate de tine in cadrul cuplului cucele observate de partener. De asemenea, ar putea fi intrebati despre acestaspect observatori din afara si comparata parerea lor cu a voastra. Puteti reflecta, deasemenea, asupra genezei anumitor mituri in relatia dintre voi. Pot fianalizate, totodata, deosebirile de natura culturala, elementul tinip, dinamicamiturilor in familie, functiile si consecintele lor.

Daca ai diagnosticat mitul sau miturile, te rog sa te gandesti la modalitatile de

eliminare a acestora din viata voastra. Reaminteste-ti materialul despregeneralizarea stereotipurilor, despre folosirea unor cuvinte de tipul niciodatd,totdeauna, nimeni si despre anumite convingeri irationale.

Nu te lasa stapanit de mit, a carai actiune este distrugatoare. Transforma-1intr-un vis constructiv, pe care il realizati impreuna, in fiecare zi, putin cateputin, uneori cu truda, dar si cu speranta.

Dar daca reprezentarile noastre sunt excesiv de idealiste? Ce putem face cand nu

reusim sa le eliminam singuri?


ra/xa..

(17 (1-2))

17Psihologie


22/48


Exercitiul 4: Avocatul diavolului

lubirea este un dar pe care i-lfaci celuilalt; acesta trebuie sa fie asezat totdeauna peprimul loc.

Oare nu se gaseste nimeni care sa-si manifeste neincrederea fata de o asemenea

reprezentare a perfectiunii? O asemenea intrebare pusa unui grup de prieteni

apropiati poate aduce discutia mai aproape de realitate.Nu este vorba aici despre declansarea reactiilor ironice, a disputelor pe temaatitudinilor si a gusturilor personale, ci mai curand despre utilizarea unui numarmare de argumente rationale, atunci cand convingerile sunt irationale. In felulacesta, putem rediscuta o parte a miturilor, indeosebi a celor idealiste.

Tehnica avocatului diavolului este folositoare cand persoana prezinta o

convingere absolut sigura, formulata global, cu un mare grad de generalitate.

Scopul nostru nu este de a-i schimba atitudinea, ci de a inlatura imaturitatea

formularii, de a o face sa sesizeze unele nuante posibile si mai putin radicale.

Oricum, cred ca este mai bine sa fii un idealist in mod excesiv, dar care

gandeste pozitiv, decat un cinic rece si negativist, care vede raul pretutindeni!

Se constata ca atitudinile noastre personale fata de rolurile in casnicie pot fi, de

asemenea, un factor de patologizare a intregului sistem. Retineti, asadar, si aceasta

problema.

Clasificarea atitudinilor individuate fata de rolurile din casnicie, elaborata de

Sager, se concentreaza pe delimitarea interactiunilor care conduc la situatii

problematice, care sunt generatoare de conflicte:

1. partener care vede echilibrul si egalitatea rolurilor in casnicie pentru

ambii soti, care asteapta drepturi si obligatii stabile;

2. partener romantic, care asteapta intelegere spirituala, dorind sa formeze o

legatura afectiva puternica; pune mare accent pe simbolica sentimentala,

simtindu-se dezamagit si mintit cand celalalt nu doreste sa joace fata de el

acelasi rol din jocul lui imaginar si romantic;

3. partener parintesc, care se ingrijeste cu placere de celalalt, care il protejeaza,

cand acesta vine in intampinarea asteptarilor sale;

4. partener copil, care aduce in casnicie spontaneitatea, exaltarea si bucuria,

experienta de fiecare zi facand insa ca asupra acestor forme de comportament sa

predomine adesea celalalt aspect al rolului de copil - neputinta si

slabiciunea;

5. partener rational, care se abtine de la manifestarea afectelor, respecta

drepturile si indatoririle reciproce din casnicie, este responsabil, prevazator,

prudent si concret, se adapteaza destul de bine si te poti baza pe el, cat timp

celalalt manifesta o atitudine asemanatoare fata de asteptarile lui rationale, el

comite insa erori in decodificarea intentiilor partenerului;

6. partener colegial, dornic sa fie sociabil si vazandu-si astfel partenerul, nu

aspira spre modelul iubirii romantice si accepta cu barbatie toate caznele vietii de

familie;

18 Psihologie


23/48

7. partener independent, care mentine in casnicie o distanta permanenta,

ferindu-se de orice tulburare a intimitatii personale din partea partenerului si

cerand sa i se respecte conditiile pe care i le pune.

In interactiunile reciproce ale partenerilor, aceste tipuri de atitudini pot fi omogene

sau complementare, celelalte configuratii putand crea conflicte. De exemplu, pot

crea relatii omogene partenerii independent! si rational!; o relatie complementary il

poate uni pe partenerul parinte cu eel copil sau romantic, iar generator de conflicteeste, de exemplu, cuplul format dintr-un partener independent si unul romantic.

Exercitiul 5: Care sunt atitudinile noastre si configuratiile lor?

Te rog sa pui diagnosticul propriei atitudini fata de rolul din casnicie. Fa

acelasi lucru in ceea ce il priveste pe partenerul tau. Propune-i un exercitiu

comun: asadar, diagnoza similara, independents, a rolului tau si al sau, in

familie. Va rog sa stabiliti configuratia acestor roluri. S-ar putea sa nu reusiti sa

va atribuiti nici una dintre posibilitatile prezentate anterior, dar nu este un

motiv de ingrijorare! S-ar putea sa alcatuiti un tip mixt sau atitudinea ta esteuna mai complicate si mai creativa.

Concentreaza-te mai curand asupra constientizarii relatiei dintre atitudinile

voastre. Cum sunt ele: omogene, complementare sau conflictuale? Ce lucru

important decurge din toate acestea pentru tine, pentru voi?

Abordari teoretice care explica mecanismul patologiei

Previziunea realizata de la sine (P. Watzlawick)

Watzlawick afirma ca in cadrul cuplului format din soti sau parteneri apare uneori

perturbarea perceptiei cauza-efect a fenomenelor. Intoarcerea la cauza este frecventa inrelatiile interumane, relatii in care se manifests permanent fenomenul asa-numitei

,,punctari" a consecintelor fenomenelor. Sa ne imaginam o familie angajata intr-un

conflict. Fiecare parte considera conflictul ca aparand din vina partenerului, iar

propria manifestare o vede doar ca pe o reactie adecvata la comportamentul

celeilalte parti.

Femeia se plange ca sotul se indeparteaza din ce in ce mai mult de ea, ceea ce

acesta din urma confirma, dar vede in tacerea sa ori in parasirea camerei o reactie la

mustrarile si la criticile necontenite ale acesteia. Pentru ea, un asemenea rationament

constituie tulburarea completa a realitatii: comportamentul lui constituie cauza criticii si a

furiei sale.

Sotii vorbesc adesea despre aceeasi realitate interumana, dar ii atribuiecauze complet diferite.

In mod eronat, putem sa ne imaginam existenta unui anumit punct de plecare, care nu

mai exista, acest fapt neavand insa nici o importanta. Comportamentul partenerilor se

repeta de mai mult timp, iar acum nu mai are nici un rost cine anume a inceput.


19Psihologie


24/48

Eu si partenerul meu de viata

In abordarea contradictorie de acest tip, ambii parteneri creeaza doua realitati

opuse si, ceea ce este chiar mai important, doua previziuni care se realizeaza dela sine. Cele doua moduri de comportament, vazute subiectiv ca reactie lamanifestarea celeilalte parti, genereaza manifestarea partenerului si o justifica pe ceaproprie.

Putem adauga ca, in relatiile interumane, pot fi valorificate asemenea previziuni in

mod intentional. Realitatea creata devine ,,adevarata" numai atunci cand

credem profund in ea. Acolo unde elementul convingerii lipseste, nu va existanici un efect. Daca vom intelege mai bine previziunile realizate de la sine, atunci va

creste capacitatea noastra de a le depasi. Profetia despre care stim ca este doarprofetie nu se poate realiza de la sine.

Modelul lui Bowen cu privire la ,,triunghiul" din relatiile de familie, ca proces alproiectiei asupra familiei

Cand apar dificultatile, cuplul are posibilitati limitate de a reactiona. Partenerii pot fie

sa rezolve problemele intre ei, sa le confrunte si sa incerce sa le depaseasca, fie sunt

obligati, daca tensiunea emotionala devine insuportabila, sa nu mai fie un cuplu.

Implicarea in interactiune a unei a treia persoane face posibila diversificareasolutiilor, dincolo de cele doua extreme, amintite anterior.

Grupul de trei persoane - adesea, parintii si un copil - face posibila o serie de

variate configuratii. Doi membri ai grupului se pot coaliza totdeauna, vizibil sau

nu, impotriva celui de-al treilea. Este posibila alianta unuia dintre parinti cu

copilul,pentru a elimina autoritatea si puterea celuilalt parinte. De asemenea, un

conflict esential intre parinti poate degenera intr-o cearta permanenta intre mama si

copil. Intr-o alta configuratie triunghiulara, sotii se pot alia tn jurul problemei pe

care o au cu copilul lor ,,rebel". Cei doi soti se vad pe ei insisi intr-o relatie

prietenoasa si armonioasa - ei nu au alte probleme in afara de cele pe care le creeaza

copilul care nu se lasa oriental.

Incearca, te rog, sa analizezi acest aspect pe baza catorva exemple.

Exemple (A):

> Tatal si mama impotriva copilului - mama isi indeamna copilul sa faca

ceva, copilul nu vrea sa o asculte, iar mama il ameninta ca o sa-i spuna

tatei sau mama il doj eneste pe tata, iar copilul iritat se infurie si este trimis

laculcare.

^* Mama si copilul impotriva tatalui - mama ii spune tatalui, dupa ce acesta

vine acasa, cat de neascultator a fost copilul. Tatal il trimite in camera sa,

fara a-i permite sa mai ia cina. Mama ii duce pe ascuns ceva de mancare.

> Tatal si copilul impotriva mamei - tatal incearca sa imblanzeasca

pedeapsa si-i propune un joe interzis de mama.

Defapt, configuratia triunghiulara cu un copil permite ca, pentru un timp, sotii sd-sidomine incertitudinea siteama. Insa, in final, copilul care creste va incerca sa iasa dinconfiguratia unor secvente repetabile.

20 Psihologie

Lectia 51


25/48

Eu si partenerul meu______ _____________________________________Capitol XIX

Celelalte parti implicate in joe, al caror propriu conflict este rezolvat si descarcat

prin intermediul copilului, sunt cuprinse de panica si adesea reactioneaza in asa fel

meat incearca sa blocheze eforturile copilului lor de a deveni independent. Acest

lucru nu se intampla insa constient, ci este vorba despre reactii automate. In cazul in

care copilul ar reusi sa iasa din configuratie, incordarile si necazurile cuplului ar

reveni la forme mult mai intense. Conflictul pe care triunghiul 1-a acoperit ar trebui

acum dezvaluit si rezolvat, altfel sistemul ar putea fi distrus. Problemele profunde ale

copilului ii alatura pe parinti in grija fata de el sau in lupta cu el, m masura in care

acesta intra in conflict cu normele sociale. Problema conjugala este astfel

invizibila, ascunsa. O asemenea configuratie in casnicie necesita interventie

profesionala din exterior.

Abordarea lui Laing

Arta de a-i intelegepe ceilalti, care initial arputeapdrea o introducere intr-o noud

practica lingvisticd, se dovedeste o deschidere nemijlocitd, dincolo de cuvant, spre

ceilalti. A ajunge la lumea cuiva, a intelege existenta in lume a cuiva nu inseamnd ate

exprima in vreo limbd concreta, ci, mai cur and, a gdsi legatura dintre experienta ta

proprie si experienta altcuiva. Tdcerea, netulburatd de cuvinte, insoteste

incercarea de a-i intelegepe altii... (Laing)

Laing se refera aici la limbajul experientei, care - ca si experienta insasi - este unic, in

sensul ca este destinat exprimarii unei singure experience - un singur adevar ,,in doi",

o relatare a unei intalniri.

Intermedierea altei persoane reprezintd, probabil, cea mai bund forma, fie pentru a

inviora lumea cuiva, fie, printr-o singurdprivire, un gestsau un cuvant, pentru a

transforma in cenusd realitatea in care omul este ancorat. (E. Goffinann)

Exemplu (B):

lata, Mihai si Elena raman impreuna in cadrul cuplului. Comportarea lui Mihai

fata de Elena este receptata de ea intr-un mod propriu doar ei. Modul in care

Elena il recepteaza pe Mihai determina in mare masura manifestarea ei fata de

el. Pe de alta parte, manifestarea ei fata de el influenteaza, fara a determina pana

la capat, felul in care el o recepteaza. Modul ei de a-1 recepta influenteaza

manifestarea lui fata de ea, care, la randul ei... si asa mai departe.

Actiunea unei persoane date poate fie sa-i deschida posibilitatea de a-si

fmbogati experienta, fie sa-i inchida aceasta posibilitate. Actiunea uneipersoane date are in primul rand ca scop confirmarea, consolidarea, sustinerea

curajului, amplificarea propriei valori. De asemenea, este posibil sa ii rapeasca

omului aceasta valoare, sa-1 slabeasca, sa-1 descurajeze, sa-1 submineze si

sa-1 raneasca.

Aceasta actiune poate fi, asadar, creativa sau distructiva. fn multe cazuri,

intalnim tocmai actiunea distructiva. Diferite strategii de aparare - de exemplu

mecanismele defensive - actioneaza si la scara interpersonala.

Psihologie 21


26/48


Daca Mihai a reusit, in sfarsit, sa uite ceva, nu are prea mare importanta, de

vreme ce Elena ii reaminteste mereu acest lucru. Mihai trebuie sa o influenteze in asa

fel meat ea sa inceteze sa mai faca acest lucru. Cel mai sigur este nu sa o

determine sa nu mai vorbeasca despre acest subiect, ci sa o faca sa uite de el.

Mihai poate actiona asupra Elenei in mai multe moduri. Ii poate crea Elenei

sentimental de vinovatie, prin revenirea perpetua la acest subiect. De

asemenea, poate anula importanta experientei ei. El poate face asta intr-unmod mai mult sau mai putin radical. Se poate limita, deci, la a arata ca este un

lucru banal sau neimportant, desi pentru Elena este esential si foarte important.

Mergand mai departe, poate transfera experienta ei din sfera memoriei in

aceea a imaginatiei: Sunt door ndscociri de-ale tale. Mergand si mai departe,

Mihai poate submina continutul mesajului insusi:Nu s-a mtdmplat niciodatd

un lucru ca dsta. In sfarsit, poate submina nu doar importanta si continutul, ci

chiar capacitatea in sine a Elenei de a memora, creandu-i acesteia sentimentul de

vina ca a retinut, in general, asa ceva.

Asemenea cazuri nu sunt izolate. Oamenii se comporta mereu astfel. Dar,

pentru ca anularea interpersonala sa reuseasca, trebuie sa existe o anumitadoza de mistificare. De exemplu, poti nega fata de cineva ca faci un lucru pe

care intr-adevar il faci sau, mai departe, poti respinge receptarea cuiva, folosind

expresiile: Cum ai putut gdndi una ca asta! sau Cred cd ai innebunit! si

multe altele.

Ai observat sau ai trait asa ceva? Care sunt reflectiile tale pe aceasta tema? Discuta

despre aceste posibilitati cu partenerul tau.

Ai observat, cu siguranta, multe inconsecvente in aceste abordari - limbajul diferit,

intelegerea contradictorie a mecanismelor. Totusi, asimilarea teoriei nu constituie o

pierdere de timp, in masura in care iti starneste refiectia.

Casnicia reprezinta o structura interpersonala specified, un cuplu a cdrui functionarearmonioasd depinde depersoanele care-l alcdtuiesc.(Stanik)

Daca exista in voi dorinta de ameliorare sau de dezvoltare, actionati!

22 Psihologie


27/48

LECTIA 52

Ce putem face pentru a imbunatati

relatia cu partenerul?

Cand ne decidem sa convietuim cu cineva, se intampla ca toate cunostintele noastre,

constiinta noastra, chiar daca sunt foarte profimde, sa nu fie suficiente. Ne lipseste

energia, apar sentimente imprevizibile, ceva ne blocheaza. Apare nevoia de a apela la

experienta nemijlocita, la sentimente autentice, care vor constitui baza

implementarii schimbarilor, a corectarii unor aspecte imperfecte si a imbogatirii

unei legaturi, chiar daca aceasta este o legatura sanatoasa si satisfacatoare.

Exista persoane care, prin ordonarea cunostintelor, prin valorificarea noilor

informatii, prin extinderea orizontului intelectual, pot mtelege ceva ce pana atunci le

era inaccesibil sau neclar.

Alte persoane inteleg totul: cauzele fenomenelor, mecanismele si consecintele lor,

reusesc sa puna un diagnostic exact si sa prefigureze evolutia lucrurilor, chiar si pe

a celor care le privesc direct. Insa nu rareori cunostintele lor profimde sunt ,,moarte",

neconducand la comportamente si la decizii adecvate. Avem de-a face, in aceste

f 8 i (33-34n cazuri, cu oameni care au tendinta de intelectualizare. Lor le-ar prinde bine sa

traiasca ceva la nivel emotional.

Anumitor persoane nu le lipsesc nici cunostintele, nici experienta, ci ceva absolut

elementar, primar: energia care se bazeaza pe sentimental securitatii si pe

dragostea neconditionata si care conduce direct la sentimentul propriei valori,

generator de comportamente asertive, de comunicare eficienta, de bunavointa.

Din urmatoarele trei premise diferite decurg trei strategii diferite de optimizare a

relatiei cu partenerul de viata:

aprofundarea cunostintelor despre natura si despre mecanismele care exista

in cadrul cuplului si in familie;

trairea emotiilor si comunicarea lor, prin participarea nemijlocita la diferite

evenimente, ceea ce duce la reflectie si la decizie;

activitatea terapeutica, al carei scop este de satisfacere a nevoilor de baza si

construirea imaginii pozitive a propriului eu - terapia individual a membrilor

cuplului, insotita de sustinerea partenerului.

Dar daca esti singur, te-a parasit partenenil, poate a decedat sau poate nu ai trait

niciodata alaturi de cineva mai mult timp, mai ,,profund"? Nu pierzi nimic. Iti propun sa

lucrezi pe baza amintirilor, a reprezentarilor despre viitor sau chiar pe baza analizei

relatiei tale cu familia primara sau a altui cuplu de care te simti legat si care te

intereseaza indeaproape. Alege o modalitate potrivita pentru tine si valorifica

propunerile care urmeaza.

Psihologie 23


28/48

Lectia 52________________________ Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Aceste exercitii pot fi valorificate deopotriva de catre persoanele vaduve, divortate si

parasite sau de catre cei care s-au decis sa traiasca singuri sau sa caute un partener. Te

rog sa te gandesti cum ai putea folosi ceea ce citesti, atat pentru tine, cat si pentru binele

celor apropiati. In loc sa dai sfaturi, sa iei asupra ta raspunderea pentru deciziile care ii

privesc pe ceilalti, sa-i apreciezi pe parteneri pe baza unor informatii unilateral, poti

propune unui asemenea cuplu cateva dintre exercitiile urmatoare, fireste, cu

acordul lor. In felul acesta te vei comporta ca un profesionist: ii ajuti sa se ajute

singuri.

Am incredere ca vei proceda corect si ca nu vei renunta in graba la exercitii,

considerand ca ele nu iti aduc nimic nou. Fireste, eel mai mult pot beneficia de ele

cuplurile care parcurg aceste propuneri impreuna, invitandu-i uneori pe prieteni sa

colaboreze cu ei.

Exercitiul 1: Cum ne-am cunoscut?

Te invit la un experiment.

Invita o a treia persoana la un experiment comun. Roag-o sa te asculte pe tine sipe partenerul tau, in timp ce raspundeti la intrebarea Cum v-ati cunoscut?

Fiecare dintre voi isi va indrepta atentia atat asupra elementelor subiective

-sentimente, senzatii, reprezentari, intuitii -, cat si asupra celor obiective

-moment, loc, imprejurari.

Acest joe nu duce la ,,surprinderea" incoerentelor din relatarea voastra.

Este mai curand un prilej de a reinvia aspecte adesea uitate, cu toate ca sunt

importante. Se intampla ca unul dintre parteneri, pe baza amintirilor si a

reprezentarilor, sa-si construiasca un mit propriu. Se intampla ca uitarea unor

lucruri importante pentru unul dintre parteneri sa fie dureroasa si interpretata ca

simptom al aversiunii sau chiar ca desconsiderare.

Incercati sa va ganditi la aceste lucruri cu sentimente autentice. Fiti toleranti

fata de celalalt! Acest experiment va ofera ocazia de a trai emotii autentice,

reimprospatand geneza legaturii voastre.

Exercitiul 2: Cestiu despre rddddnile lui(ale ei)?

Descopera cat mai multe detalii. Este vorba aici despre identificarea unui mesaj

important din perioada copilariei: interdictii, imperative si atribute pe care le-a

primit ca ,,zestre" in viata partenerul tau. Esti constient de ele? Cum se numeau

bunicii partenerului tau? Unde s-au nascut acestia? Cum a fost copilaria

partenerului - cine si cum se ingrijea de el cand era mic? Cum a evoluat din

punct de vedere emotional, motrice, social? Stii, de exemplu, de ce boli a

suferit in copilarie? Ce mijloace - pedepse si recompense - au fost folosite in

educatia lui? Care era jocul sau preferat? Ce jucarie ii placea cu predilectie?

De ce anume ii era teama? Cum erau relatiile cu ceilalti frati sau surori?

s.a.m.d.

24 Psihologie


29/48

Numai cunoscand binepe cineva, ilputem iubi cu adevarat.

Cunoasterea unei persoane nu inseamna colectionarea de informatii despre aceasta, ci

intelegerea deplina, ordonarea si cautarea semniflcatiilor. De aceea, nu totdeauna eel

care nu stie ceva este vinovat, ci se poate intampla sa aiba alaturi un partener inchis,

inaccesibil.

ExercitiuU: Confmntarea

Si in acest caz ar fi utila prezenta unei persoane cunoscute, a unui prieten,

care va va pune intrebari.

Intrebarile ar trebui sa se refere atat la cunostintele voastre, cat si la gusturi, la

atitudini, la convingeri, dar nu din perioada copilariei, cand se structureaza

personalitatea noastra, ci din perioada in care traiti alaturi. Nu il poate intreba pe

partenerul tau, asadar, in ce an a avut loc examenul tau de bacalaureat, ce tema

a avut lucrarea ta de diploma, daca el (ea) nu te cunostea pe atunci. Se poateinteresa despre fapte si intaniplari al caror martor direct sau indirect ati fost cu

adevarat. Poate intreba, de asemenea, ce culoare, ce desert, ce anotimp si ce

tinuta vestimentara etc. prefera fiecare din voi. Ar trebui sa fie multe

intrebari importante pentru voi, daca sunt formulate fara echivoc.

Incercati sa raspundeti in scris, notand raspunsurile intr-un tabel de tipul:

EU TU

Nu are sens sa va concentrati asupra corectitudinii raspunsurilor, ci maidegraba explicati cauzele raspunsurilor inexacte, discutand despre acestea.

S-ar putea ca partenerul tau sa nu fi reusit sa tina pasul cu dezvoltarea ta

personals. S-ar putea, de asemenea, sa va ascundeti unul in fata celuilalt,

dupa cum se poate intampla ca cele doua aspecte - constiinta de sine si

cunoasterea de sine- sa fie slab structurate.

Oricare dintre aceste explicatii duce la un alt tip de interventie. Poate ca

exercitiul va va satisface pe deplin, fund un prilej de a constata cu bucurie ca va

cunoasteti foarte bine. Esti sigur ca acest lucru este un aspect pozitiv?

Exercitiul 4: ,,Diamantele" noastre

Probabil ar trebui sa va reimprospatati amintirile, sa va uitati la fotografii, la

casete video, sa va intoarceti spre suvenirurile de familie. Gandeste-te la ce

anume este sau a fost in relatia voastra eel mai valoros, eel mai de pret

aspect, ceea ce ai desemna cu ajutorul cuvantului ,,diamant".

Gandeste-te la fapte, la intamplari, la momente care, dupa tine, pot fi percepute

astfel de amandoi.


25Psihologie


30/48


31/48

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Te rog sa observi cate sunt si ce natura au. Gandeste-te la momentele legate de

venirea pe lume a copiilor vostri, de domiciliile voastre, de succesele

personale, care s-au rasfrant asupra rntregii familii, dar si la momentele efemere si

fhimoase, mai putin durabile, nu mtotdeauna pastrate profund in memorie,

referitoare la sprijin, la mangaiere, la clipele traversate impreuna, la truda

zilnica, la temerile si la pasiunile partenerului.

Analizati rezultatele la care ati ajuns. Discutati despre ce anume acceptati dinviziunea partenerului, despre ce este apreciat ca fund foarte valoros.

Cea mai importantd concluzie consta aid in constientizarea faptului ca

asemenea ,,diamante" exista, in general, ca acestea mtaresc cuplul ca un

liantputernic, ca. alcdtuiesc o legatura la care este greu sa renuntati si

dupa care tanjiti, in cazul in care opierdeti.

Exercitiul 5: Egogramele noastre

Intoarce-te la exercitiul specific analizei tranzactionale. Construiti-va propriile

voastre egograme. Puteti pregati, de asemenea, viziunea proprie a egogramelor

partenerilor vostri. Priviti produsele voastre. Daca este posibil, pregatiti cate

doua variante care sa prezinte ambele personaje - versiunea ta si pe cea a

partenerului.

Inainte de a face acest exercitiu, improspatati-va cunostintele pe aceasta tema. II

puteti invita la exercitiu pe partenerul de discutie sau pe altcineva cu care va

imprieteniti. Acest lucru poate fi util la crearea imaginilor egogramelor

voastre, iar ceea ce veti analiza in final va fi constiruit din cele trei versiuni: a

ta, a partenerului si a observatorului.

Ce semnificatie au pentru cuplul vostru dimensiunile puternice si cele slabe

ale EU-lui in diferite egograme?

Lectia 52

(16(30-31))

EU TU

K

4v v

Psihologie26


32/48

Exercitiul 6:Tranzactnle noastre elementare

Va rog sa desenati doi omuleti, care vor reprezenta structurile personalitatii

voastre in limbajul specific analizei tranzactionale. Delimitati cele mai frecvente

tipuri de tranzactii: simple, interferate, ascunse.

Defmiti nu numai tipul lor, ci si rolul transmitatorului si al receptorului dinschema.

Luati in consideratie ceea ce este frecvent, tipic, repetabil sau dificil de corectat, in

ciuda constientizarii acestui fapt.

Din ce ipostaze ale EU-lui transmiti mesajele tale? Cum face aceasta partenerul

tau? Cum ii raspunzi? Cum iti ofera raspunsul tovarasul tau de viata?

Aminteste-ti notiunile teoretice despre normal si patologic in comunicare si

foloseste-le in cuplul vostru. Ce rezulta din toate acestea?

Doriti sa schimbati ceva? Ce anume? In general, sunteti de acord in aceasta

privinta? Cine si cum va poate ajuta?

Exercitiul 7:J ocuripe care le desfasuram in cadrul cuplului

Te rog sa recitesti lectia despre jocurile interpersonale in comunicare.

Raporteaza legatura ta cu partenerul de viata la acele cunostinte. Gandeste-te la

jocuri care constituie ,,practica" voastra frecventa, pe termen lung, la jocuri care

se manifesta sporadic si la jocuri care va sunt straine.

Investigheaza aceeasi problema la o persoana din afara cuplului, in masura in

care este posibil. De asemenea, poti confhmta observatiile tale cu parereapartenerului pe aceasta tema.

Nu uitati: constiinta existentei jocului este conditia de baza pentru inlaturarea

lui, fara interventia specialistului. Jocul nu aduce nimic nou, ci face ca bilantul

afectiv-energetic saramana fara schimbari. Jocul ,,apara" cumva stabilitatea,

indiferent daca este avantajos pentru voi sau nu.

Jocurile inseamna o rasucire in cere. Merita sa ne pierdem timpul cu ele?

Cred ca sunteti in stare de mai mult!


(16 (32-35))

(16 (35-43)]

27Psihologie


33/48


34/48

Ceputem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Exercitiul 8: Condica noastra defamilieNu este vorba aici despre interdictiile voastre individuale, despre imperative si

atribute provenite din copilarie, nici despre o ,,reteta de viata", despre o

cronica sau despre un scenariu personal. Trebuie sa descoperi ceea ce ati

construit impreuna pentru relatia voastra.

Discutati despre fanteziile voastre referitoare la cat timp veti fi impreuna, la

cum va arata bilantul vostru afectiv, la succesele si esecurile voastre.

Acestui scop ii pot servi povestioare intitulate, de exemplu:A fast odata o

familie, o casnicie, un cuplu... Spuneo asemeneapoveste singur, apoiinvita-1 si

pe partenerul tau sa povesteasca. In ce masura fanteziile voastre se aseamana ori se

deosebesc? Sunt optimiste sau nu? Care este viziunea voastra asupra incheieriicuplului? Naturala, dramatics, fortata, unilaterala?

O asemenea structure se construieste si se intareste pe parcursul convietuirii in

cadrul cuplului, dar poate fi confuza si greu de delimitat in relatii de scurta

durata. In cupluri care exista de mult timp este clar conturata, desi nu totdeauna

omogena.

Care este povestea relatiilor voastre? Dar povestea depanata in comun? Ce

decurge din ea pentru voi? Tindeti spre realizarea ei? Doriti sa va eliberati de

anumite viziuni dramatice?

Exercitiul 9: Cum neputem baza unulpe celalalt, cand avem problemepersonate?

Ce fad pentru mine candmasimtfoarte rdu?

Gandeste-te la esecurile personale, la dezamagiri, rusine, umilire, la epuizarea si

insuficienta energiei. Concentreaza-te asupra aspectelor referitoare doar la

tine, nelegate de relatia voastra, dar care au aparut in viata ta pe parcursul

acestei relatii.

Cum procedezi?

Oare esti atent la nevoile mele in aceste situatii? Cum ma revansez eu in

situatii similare? Esti in general sensibil si empatic in momentele mele de

slabiciune, de esec si de indispozitie? Doresti, poti, iti place sa fii alaturi de

mine in asemenea momente? Sau poate fugi de ele si creezi o viziune de tipul

Dar nu s-a intdmplat mare lucru, fara a dori nici macar o clipa sa accepti

mesajul meu despre problema personala? In ce masura suntem unul alaturi de

celalalt in clipe grele, in timpul unor dificultati personale? Evitam aceste

probleme? Avem tendinta de a ne vaicari impreuna sau poate chiar de a ne

juca de-aMie mi-e mai greu decdt Iti este tie? Un asemenea schimb - in

masura in care exista - este unilateral sau reciproc?

Esti alaturi de el (de ea)? Ea (el) este alaturi de tine la rdu?

Ce importanta are aceasta pentru voi?

F"

Lectia 52

(21 (13-16))

28 Psihologie


35/48

Exercitiul 10: Ce anume ne-au invatat problemele noastre comune?

Acest exercitiu poate fi folosit doar atunci cand relatia voastra a fost supusa, in

general, unor mcercari de viata dramatice. Este nevoie, in acest sens, de o

anumita experienta. Nu-i asa? Aceasta nu depinde de vointa sau de firea

noastra, ci se leaga mai curand de intamplari critice, pe care soarta ni le rezerva.

In ce masura ati avut parte de asemenea intamplari triste, stresante si negative -

decese, pierderi, esecuri, cataclisme, schimbari fortate, cum ar fi schimbarea

domiciliului, boli, insuccesele celor dragi etc.? Puteti incerca sa aflati impreuna, de

exemplu, ce anume ati invatat din toate acestea, din confruntarea comuna cu

stresul, ce anume veti evita, pe ce va veti baza? Reusiti sa valorificati toate

aceste experience triste? In ce masura au intarit sau au deteriorat legatura

dintre voi?

Daca doresti, intoarce-te la temele abordate in lectiile 7 si 9.

Exercitiul 11: Cum itireceptezipartenerul cu ajutorul celor cinci simturi?

Daca doresti, reia materialul referitor la vizualizare. Te rog sa te asezi comod si

sa-ti asiguri confortul deplin - inchide telefonul, cauta sa te simti sigur, sa fii

singur.

Relaxeaza-te prin metodele pe care deja le cunosti. Reprezinta-ti imaginea

parteneralui, o imagine plurisenzoriala. Incearca sa reconstitui senzatiile

vizuale, auditive, tactile, olfactive si gustative care te insotesc in receptarea

partenerului.

Incearca sa le clasifici mai intai in placute si neplacute. Cauta, de asemenea,

specificul lor, irepetabilitatea lor. Reusesti sa-ti reprezinti, de exemplu, vocea,mirosul, gustul, culoarea ochilor, atingerea pielii? Te rog sa observi ca nu le

putem influenta, ca adesea acestea actioneaza inconstient.

Ai suficient curaj sa intrebi ce senzatii ii starnesti partenerului? A pune o

asemenea intrebare inseamna sa ai disponibilitatea de a accepta si un

raspuns negativ, neplacut, nevinovat si neintentionat. Este o dovada de mare

maturitate. Te indemn sa-ti asumi un asemenea rise.

Erati constienti de aceste aspecte? Cum veti folosi noile informatii?

Exercitiul 12: Oare este bine sastiu ce veiface tupeste o clipa?

Te rog sa incerci sa iti observi cu atentie partenerul timp de o zi. Alege la

intamplare cateva intervale, cum ar fi: ora 7:30-8:45, 9:50 etc. si, in acest

timp, intreaba-te: Ce-o sdfacdpeste o clipdpartenerul meu? Ce anume va

spune? Ce gest vaface? Ce decizie va lua? etc.

Cerceteaza corectitudinea predictiilor tale, dar in mod onest. Poti ruga o

persoana apropiata sa lucreze impreuna cu tine. Verifies ce s-a adeverit din

prognozele tale.


(14) )

(3 (9-10) )

( 21(18))

(28 (24-25))

29Psihologie


36/48

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Daca doresti, propune aceeasi activitate partenerului tau, fara a stabili, fireste,

intervalele in care sa fii observat. Cu toate acestea, incearca sa faci acest

lucru. Nu te minti, bazandu-te pe ceea ce iti reprezinti, ci verifica in mod real. Nu

folosi nici in comunicare, nici in gand categoriile totdeauna sau niciodata.

Creeaza-ti tie si partenerului posibilitatea de a fi creativi si spontani in propriii

vostri ochi. Nu te astepta sa nu intervina nici o schimbare, chiar daca aceasta

este baza sentimentului tau de securitate. II limitezi in felul acesta pe eel delanga tine. Ritualurile sunt frumoase si valoroase doar ca modalitate de

transmitere a traditiei.

Reluati impreuna problema daca si in ce masura este bine sa stii sa prevezi

manifestarea partenerului tau. Incercati sa dati si alte exemple.

Ce concluzii s-au dovedit importante pentru relatia voastra?

Exercitiul 13: Un concediu neobisnuit

Ar fi minunat in acest exercitiu sa treci peste granita gandurilor si a

reprezentarilor obisnuite. Iti propun un experiment in care sa incercati sa

faceti ceva ce nu ati facut niciodata.

Gandeste-te, asadar, la un proiect de concediu, dar fara restrictii. Nu are decat sa

apara o viziune fara nici o incorsetare!

Poti sa te gandesti, de asemenea, la ce anume nu ati facut in situatiile

cotidiene si nu cere nici un fel de investitie speciala, nici eforturi speciale.Probabil ca nici nu v-a trecut prin minte asa ceva!

De ce nu ati incercat niciodata sa faceti asa ceva? Intreaba-1 si pe partenerul

tau ce crede. Este interesant daca viziunile voastre vor fi comune sau diferite?

Ce sentimente iti vor starni? Dar partenerului? Ce anume face dificila sau

imposibila realizarea acestor proiecte?

Poate ca va decideti la punerea in practica a ideii imaginate! Incercati!

Lectia 52

Sotia si... caw /d6a.taIK .

Psihologie30


37/48


38/48

Exercitiul 14: Incd te-as mai ierta...

Verifica-ti, te rog, limitele tolerantei. Te rog sa desenezi pe o foaie de hartie o

serie de cercuri concentrice. Umple mai intai spatiile care se formeaza intre

cercurile cu cea mai lunga raza, pe cele care sunt in afara. Acestea vor fi

neplacerile si neglijentele manifestate de catre partener pe care le poti ierta

usor. Pe masura ce inaintezi spre centrul cercurilor, completeaza cu aspecte

care pot fi din ce in ce mai greu iertate.

Straduieste-te sa-ti valorifici imaginatia si sa nu te limitezi doar la ceea ce

consideri posibil. Gandeste-te si la ceea ce nu iarta ceilalti oameni.

lertarea este expresia iubirii mature, este un mecanism care duce la libertateinterpersonald.

Este ceea ce permite pastrarea demnitatii. Dar cat de greu ne este sa iertam, in

realitate, indeosebi pe cei apropiati, pe care ne bazam! Te rog sa fti sincer.Incearca sa constientizezi ce anume inca nu ai putea sa ierti.

Daca doresti si reusesti, invita-ti partenerul sa faca acelasi lucru si discutati

impreuna rezultatele. Exista in ele ceva surprinzator? Aceasta constiinta va

schimba ceva in modul vostru de a actiona?

In acest scop, poti revedea materialele despre iertare.

Exercitiul 15: ,,Lumile" noastre neimpartite

Ai raspuns vreodata la intrebarea in cate dimensiuni de viata existente nu-ti

impartasesti experienta si impresiile cu partenerul?

Te rog sa incerci sa numeri si sa numesti aceste dimensiuni. Fa lucrul acesta

referitor la tine si la partener. Este vorba despre: activitatea profesionala, creatie,

hobby-uri, cunostinte, activitate sociala, religioasa, actiunipentru dezvoltarea

personala, grija fata de familie, educarea copiilor, treburi casnice etc.

Gate asemenea dimensiuni exista? Ce zona din activitatea ta ramane dincolo de

constiinta partenerului? Poti pregati un test cu intrebari despre numele

sefului, date cu privire la prieteni, moduli de petrecere a timpului liber, principii ale

jocului preferat, carti citite in ultima vreme si afectiuni somatice prezente.


( 21 (19) )

31Psihologie


39/48


40/48

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu parteneml?

Gate ,,lumi" neimpartite exista in viata voastra? Acesta se intampla ca urmare a

unei optiuni constiente sau va scapa de sub control? Este o situatie reciproca sau

una dintre parti participa mai mult, este mai deschisa, in timp ce cealalta se

inchide in sine, fuge si se ascunde? Aceste fenomene sunt acceptate de voi sau

impuse?

Ce importanta au toate acestea pentru noi? Gate si ce dimensiuni crezi ca ar

trebui sa ramana in cadrul cuplului inaccesibile partenerului?Nu crezi caeste nevoie sa se ajunga la un contract clar in aceasta privinta?

Exercitiul 16:Am fast..., suntem..., vomfl...?

Foloseste exercitiile dintr-un caiet anterior. Verifica identitatea voastra

comuna, dezvoltata in timp, raportata la autoobservare, la obligatii, la

asteptari si la teluri proprii...

Puteti incepe cu descrierea unui alt cuplu pe care il cunoasteti. Ce anume

face sa putem sa-1 distingem de alte cupluri? Ce anume s-a schimbat in timp si

ce a ramas stabil, neschimbat? Puteti formula metafore sau folosi descrierea cuajutorul diferentiatorilor semantici.

Reflectiile referitoare la relatia dintre voi ar putea fi trecute, de exemplu,

intr-un label:

Categoria Am fost... Suntem... Vom fi...

Diferentiatori semantici

Metafore

Adjective Activitati Scopuriprincipale etc.

Tabelul poate fi completat independent sau impreuna. Scopul acestor operatii

este de a cauta sentimentul de stabilitate, in ciuda schimbarilor

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cromscris
View:	225 times
Download:	1 times

Psihologie lectia 51 +52

Documents