Stephen P. BankMichael D. Kahn

Psihologia relafiilorfraterne

Traducere din englezd deOana Maria Nica

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MANCUUSCU

Coperta:FABER STUDIO

Redactor:

Director produclie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Dtp:oFELTA COSMAN

Corecturl:RODICA PETCU

ELENA BT,TU

MANUELA SOFIA NICOLAE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiBANK, STEPHEN P.

Psihologia relaliilorfraterne / Stephen P. Bank, Michael D. Kahn;trad.: Oana Maria Nica. - Bucuregti: Editura Trei, 2016

Conline bibliografie. - IndexISBN 978-606-719 - 636- 8

I. Kahn, Michael D.

II. Nica, Oana Maria (trad.)

159.9

Titlul original: The Sibling BondAutori: Stephen P. Bank gi Michael D. Kahn

Autorii confirma cu gratitudine permisiunea de a cita din urmatoarele surse:

,,Twice Times," from Now We Are 1ix, by A. A. Milne. Copyngftl9Z7 by E. P. Dutton & Co.,

Inc. Copyright renewal @ 1955 by A. A. Milne. Reprinted by permission of the publisher,

E. P. Dutton. Selections from The Pice, by Arthur Miller. Copyright o 1968 by Arthur Millerand Ingeborg M. Miller, trustee. Reprinted by permission of Viking Penguin, Inc. ,,My Sister'sPapers,"from KoninSpingtime(OxfordUniversityPress, 1968),byTonyConnor.Reprintedby permission of the author. From Ovid's Metamorphoses (Bloomington: Indiana UniversityPress, 1958), translated by Rolphe Humphries. By permission of Indiana University Press.

A portion of ,,Soliloquy," from Carousel(19531, by Rodgers and Hammerstein. By permission

of The Welk Music Group. From Rilke on Love and other Difficulties: Translations andConsiderations of Rainer Maia Rilke, by lohn J. L. Mood. By permission of W. W. Norton

& Company, Inc. Copyright @1975 by W. W. Norton Company, Inc. Stephen P. Bank andMichael D. Kahn. From "Freudian Siblings," Psychoanalytic Reraery(1980-81)67:497ff-5O3.By permission of Human Sciences Press.

Copyright @1982,1997 by Basic Books, a member of the Perseus Books GroupRomanian edition published by arrangement with Agentia Literara Livia Stoia

Copyright o Editura Trei, 2016peniru prezenta edilie

O.P.16, Ghigeul l, C.P. 0490, Bucure;tiTel.: +4 O21 3OO 60 9O; Fax: +40372252020e mail: comenzi@edituratrei.ro

www.editu ratrei.ro

ISBN: 978-6O 6-719-636-8

Cu prins

LL

L5

18

19

22

24

27

33

39

42

49

58

65

67

76

97

94

105

Mullumiri

lntroducere

Esenla legiturii emotionale frateme

Pot fi prezise relatiile dintre frali?

inleleg"rea rivalitifii ca parentaj fragmentat

Diferenle gi asemindri intre frafi

Descoperiri recente cu privire la asemdniri gi diferenfe

Ce am invifat ca psihoterapeufi

Capitolul 1. Clarificarea legiturii fraterne

Cercetiri anterioare despre frafi

Proximitatea dintre frati

Legitura fraterni

Capitolul 2. Atagament qi separare in copiliria timpurie

Influenla pirinfllor asupra rolului gi identitifii

AtagamentuL dependenfa fraterni timpurie

Apropiere emotionaH gi interdependenfi

Gemenii: cazul special al frafilor extrem de apropiafi

Concluzii

1,07

110

112

123

128

130

138

1,44

159

1,61,

1,62

174

192

202

202

205

222

242

245

248

249

255

257

Capitolul3. Copilirie 9i adolescenfi: lupta pentru identitdfidistincte

Perechi de frali

Etaloane qi comparalia sociali: sinele din oglindl

Lumi publice gi private: niveluri de intimitate

Cum se potrivesc personalitdlile fratilor:complementaritatea

Impactul schimbdrii gi identificirii dintre frali

Percepfii ale asemindrii gi diferenlei

Absenla schimbirii

Concluzii

Capitolul 4. Tipare de identificare gi relafii fraterne

Identificarea intiml

Identificarea parfiald

Identificarea distanti

Capitolul5. Acte de sacrificiu: griji gi devotament

Hansel gi Gretel

Devotamentul reciproc

Devotamentul unilateral: a fi ,,tutorele fratelui meu"

Copilul care primegte

Concluzii

Capitolul5. Influenla sexuali a fralilor

tnzestrarea biologici gi diferenfele de identitate

Confuzia sexuali

Modele gi pionierat sexual

258

264

265

268

283

327

329

Frali mai mari intArziali sau Precoce

Capitolul 7. Sexualitatea dintre frafi 9i surori

Curiozitatea ludici

Iubirea frate-sori

Incestul fratern

Concluzii

Capitolul 8. Frali in conflicil legituri de agresivitategi rivalitate

Aspectele pozitive ale conflictelor din copildrie

Pirinlii putemici

Lupte pentru superioritate la adolescenli gi maturitate

Mecanisme de conlinere a agresivitdlii frateme

Satisfaclii ale agresivitdfii frateme

Capitolul 9. Familia complicati: frafi,,sindtoqi"gi frali ,,talbttrati"

330

335

363

370

375

382

442

451.

458

386 Cumorganizeazd,pfuinliirelaliile

390 Rolul fratelui sdndtos

408 Oglinzi tulburdtoare ale sinelui

422 Preful de a fi normal

430 Simful de responsabilitate al fratelui sdndtos

440 Capitolul L0. Fralii supraviefuitori: legdturi dincolode moarte

Influenla parentali asupra suferinfei fralilorsupraviefuitori

Circumstanlele morlii unui frate

Identificarea anterioari gi doliul patologic

8 464 Ramificafii distructive ale morfii unui frate

471. Rezolufii pozitive la moartea unui frate

476 Concluzie

478 Capitolul 11. Psihoterapia cu frafi

481 Probleme pentru psihoterapeut

494 Evaluarea problemelor fraterne in terapie

505 Tehnici specifice pentru lucrul cu fraEi in terapiaindividuall gi de familie

535 Concluzii

538 Epilog

541 Bibliografie

566 lndex

Lui Josh, Danny qi Penny - Kim Lee, Tammy gi Ben,care ne-au inspirat

De un imens ajutor ne-au fost indrumarea gi incurajarea pri-mite de la Jane Isay, coeditor la Basic Books. Nu numai cH a cre-

zut din capul locului in acest proiect dar ne-a orientat qi ne-aajutat si conturdm forma finali a cirfii. Ea a ales-o gi pe cea maitalentatd persoani, Phoebe Hoss, in ale clrei mAini sensibilemanuscrisul a ajuns si comunice cu adevlrat.

in sfArqit, le suntem recunoscitori futuror celor care ne-aupermis si pltrundem in lumile lor gi ale ciror experienle suntconsemnate in aceste pagini. A fost emofionant si stHm de vorbdcu ei gi un privilegiu de a fi fost pdrtaqi Ia viefile lor.

STEPHEN P. BANK, MICHAEL D. KAHN Psihologia relaliilor fraterne r Introducere

Introd ucere

Relafia dintre frafi este cea mai indelungat5, depdgind ctl unsfert de veac, pentru cei mai mul1i dintre noi, legiturile cu plrin-fii nogtri. Dureazi mai mult decAt rela{ia cu propriii nogtri copii,cu siguranfd mai mult decAt cea cu partenerul de viafH si, cuexceplia cAtorva norocoqi, mai mult decAt cea mai lungi prietenie.

Cand ne-am hotdrAt inilial si scriem aceasti carte, cu mai binede cincisprezece ani in urmI, aproape nimeni nu vorbea despre

acest subiect qi foarte pufini erau cei interesafi altfel decAt acci-

dental de ideea cd existd o legdturdintre frafi. Cercetarea noastr[a reprezentat un apel de trezire pentru psihologi qi psihoterapeuf,ca gi pentru cercetdtorii universitari care se ocupd de studiuldezvoltdrii copilului qi adultului. Mesajul nostru - cd relafia cu

frafii are o putere emofionali distincti, pitimaqS, dureroasl qi

reconfortanti, care modeleazd povestea devenirii noastre qi cd

fralli nu sunt actori episodici pe scena dezvoltdrii umane -a fost auzit mai clar decAt ne putusem imagina vreodati.

Cu cincisprezece ani in urmi, anvAntulfrate era aproape sino-nim cu acela de riaal. $tim astdzi ci in relafiile dintre frafi riva-litatea este arareori singurul ingredien| dorul, idolatrizarea,ruginea, tandre,tea gi sentimentele de datorie se intretes adesea

cu rivalitatea gi cu verii sdi emofionali, invidia gi gelozia. Un fratepoate fi dugmanul cel mai de temut sau cea mai pldcut6 companie.

Acum cincisprezece ani se credea cd pirinlii sunt principaliimodelatori ai personalitdtii. Astdzi qtim cd frafii sunt parte a uneiistorii mult mai complicate gi misterioase despre cum se dez-voltd oamenii.

Cu cincisptezece ani in urmi oamenii vorbeau rar despresentimentele lor mai profunde cAnd venea vorba despre fra,ti: inziua de azi se simt mult mai liberi sd o facd.

Acum cincisprezece ani, frafii erau studiali rapid de cerce-tdtori care observau grupuri de copii sau administrau chestionareadullilor. Astdzi gtim cd relalia dintre frafi (ca si alte rela(ii defamilie) poate fi infeleasd numai in raport cu intreaga viali gi cdeste nevoie de examindri profunde.

Cu cincisprezece ani in urm5, psihologii clinicieni gi alfii carese ocupau de problemele personale ale oamenilor puneau rarintrebdri despre frali gi surori: in ziua de azisunt mai mult decAtdornici si cerceteze qi mai increzltori in capacitatea lor de aasculta, de a-gi motiva clienfii qi de a interveni cu infelepciune.Se poate ca prima edilie a Psihologiei relaliilor fraterne (1982) sH ficontribuit la o mici revolufie a modului nostru de a gAndi gi dea simli aceasti relalie.

La scurti vreme dupd aparilia cIrfii, ideea noastri de leg5-turd emo{ional5 intre frali era trAmbifati la televizor, de larelatiri gtiinlifice riguroase pAnd la vacarmul talk-show-urilor gide la ziare prestigioase precum New York Times la reviste caPeople qiNewsweek; ideea a provocat o sete continui a publiculuipentru din ce in ce mai multd informafie. Astizi nu mai estenimic iegit din comun sd iei un ziar qi sd dai peste un articolemofionant despre legdtura sinuoasi, dar durabild cu un frate

STEPHEN P. BANK, MICHAEL D. KAHN Psihologia relaliilor fraterne r Introd ucere

sau o sori. Au apdrut dinbelgug cdrfi de popularizare care oferdrefleclii gi sfaturi despre cultivarea legdturii dintre fra{i qi surori.De la copildrie (Bode, 1991;Faber qi Mazlisfu 1987) la maturitate(Merrelf 1995; Sandm aieg 1995; Wideman, 1984), autorii ircearcdsi ii ajute pe semeni si navigheze prin apele tulburi ale relaliilorcu fra,tii lor. in condiliile cregterii nemulfumirii fa{d de cei mai invArstd gi figurile parentale, relafiile cu frafii gi cu cei de-o seamdau devenit mult mai solide.

Astfel, aceastd carte incepe ca o afirmare a ceea ce am scris cucincisprezece ani in urmd. Am ajuns la concluzia cd frafii gi suro-rile, fie cd relafiile dintre ei au fost zbuciumate sau calme, satis-fdcdtoare sau frustrante, pline de conflict sau profund liniqtitoare,pot furniza jaloanele gi tiparele care modeleazd viala fiecdruia.De-a lungul acestor ultimi cincisprezece ani am continuat sIsfudiem aceasti relafie extrem de complexd atAt ca sociologi, cAtgi ca psihoterapeuti gi suntem convingi cd ideile noastre au trecuttestul timpului. ln acest capitol introductiv la lucrarea originalivd vom oferi cAteva concluzii pe care le-am adunat in ceicincisprezece ani ai activit[fii noastre ulterioare. $i vom explicade ce unii frati rdmAn consecvenfi si loiali, in vreme ce allii se

vXd rar, cu excepfia situafiilor de crizd,, sau rup complet legdtura.De ce aprins ideea delegdturi emolionaleintre frafi Ei de ce cartea

capteazd emolia cititorilor la aproape o genera{ie mai tArziu dela data aparifiei? Veqtile sunt gi bune, gi rele. Pe mdsuri ce fas-cinalia noastrl pentru legdturile emolionale fraterne a crescu!peisajul emolional gi social din America a devenit mai plat, maiimpersonal, mai fragmentat si mai nesigur: lumea s-a schimbatcomplet dinl992ir:rcoace, odati cu intrarea in era postmodernd(Kahn, 1994,1995; O'Hara 9i Anderson,1991).AceastX epoci estemarcat5 de erodarea credintei si a certitudinii, de instrdinarea de

riddcinile pe care le credeam reale qi de pierderea unei participlriactive la o comunitate mai largd (Ger gen, 1991). instriinareaaduce cu sine singurdtateaparalizantd gi rdceala emofionald careconduc oamenii cdtre relafii de angajament minim gi de o loiali-tate timid[, lipsitX de convingere. Legdturile de loialitate simfitealtidat[ de angajali gi angajatori au fost toate spulberate de lapublicarea Psihologiei relaliilor fraternein 1982. Mulfi dintre noi -mai ales cei ndsculi inainte de 1950 -, deplAngem amintireaindepXrtati qi nostalgici a Americii lui Norman Rockwell. Ceicare au mai pufin de patruzeci de ani s-ar putea sd nu inEeleagd

niciodatd ce le lipsegte acestor oameni. Ura permanentd fa[5 defrali sau surori gi ruperea completi a legdturii nu le mai parmultora tolerabile, mai ales atunci cAnd alte certifudini se niruie.

Esenfa leg5tu rii emoliona le fraterne

Dupd mulfi ani de observalii, credem cd legdtura emolionalddintre frafi:

. RdmAne o insuld de stabilitate gi familiaritate intr-o lume in care

prea puline rimAn cum au fost odatd; este un depozit al memoriei.Oricare dintre noi, care avem frafi sau surori, ii amintegte celuilaltcum am imbitrAnit, cine am fost gi cine sperdm sd devenim.

. Dureaz6. o via!5, marcAnd cele mai vechi amintiri pe care le avem gi

ne insofeqte pAni Ia capitul viefii, definind gi configurAndu-nemortalitatea. CAnd un frate sau o sord se imbolndveqte sau moare,

atunci ne ir:rfelegem cu adevdrat propria mortalitate gi vulnerabilitate.o Este, pentru mulfi dintre noi, o relafie care ne definegte drumul

viefii. Frafii sunt tovariqii de cilitorie absolufi, la bine 9i la rdu.Indiferent daci legdturile dintre ei sunt relaxate sau tensionate, sau

cAte pufin din ambele, ei sunt tovarHgi de drum intr-o lume fdra

multe repere stabile (Bank, 1995; Kahn, 1994, 1995). Mai tArziu inviafd aceasta devine o relalie opfionald, mai ales atunci cAnd pirinliinu mai sunt disponibili sau prezenli pentru a stabili reguli sau

pentru a decide ci trebuie sI ne vedem cu frafii nogtri, sd-i insofim,si petrecem timp cu ei.

Devine un depozitar de secrete, unele pline de rugine, altelenostalgice, primitive sau dureroase, ale unor timpuri din copildrianoastri cAnd pdrinfii nu erau de fafd sd observe, sd impiedice sau sd

pedepseascd. Este un nucleu construit impreunl din experientereamintite. Deqi frafii adesea iqi povestesc diferit amintirile, incer-carea de a ajunge la consens este ceea ce valideazd relafia, maidegrabd decAt ceea ce ,,s-a intAmplat cu adevdrat".

Pentru unii a satisfdcut nevoia de atagament qi mAngAiere. Un fratesau o sord putea linigtiin caz de abandon al pdrinfilor sau atuncic6nd rdzboiul sau nenorocirile din familie fdceau sI pari ci intreagalume se prlbugeqte. MuUi adulli au relatat cum sdndtatea lor psihic5,

Ei uneori qi cea fizicd, au fost salvate prin grija frafilor sau surorilor.Pentru unii, din p6.cate, este in continud deteriorare sau nu are

niciun impact.

Pot fi prezise relaliile dintre frafi?

Natura rela{iilor dintre frali se schimbS, adesea fdrd avertis-ment, in multe puncte importante ale vielii qi uneori din cauzaunor intAmpldri fericite sau nefaste. Frafi gi surori care erauodatl apropiafi se pot indepirta gi instrdina sau se pot apropiagi mai mult, dupi cum dicteazi cursul viefii. Evenimentele defamilie reprezinti uneori spdrgitorul de gheafd al poverii nein-

lelegerilor indelung purtate de frafi. Uneori boala sau moartea

STEPHEN P. BANK, MICHAEL D. KAHN Psihologia relaliilorfraterne r Introducere

Schimbbri line ;i schimbEri bru;te: adolescenla

Odatd cu inceputul adolescenfei, relafia fratern[ este maipredispusd la schimbiri. Adolescenfa este perioada esenlialdpentru schimbarea care apare carezultat atAt al dezvoltdrii fizio-logice, cAt gi al noilor oportunitd{i sociale (liceu, privilegii noi,responsabilitdli noi gi aga mai departe). Copiii vor vrea de obiceisd-gi modifice identitatea existent[: se bucuri cd devin adoles-cenfi anticipAnd ci ceva, cumva, va fi altfel.

Dacd nu pot congtientiza schimbarea prin transformareapsihologicd interioard precum Holden Caulfield in romanul lui].D. Salinger De oeghe in lanul de secard (Editura IJnivers, 1997),

adolescentii pot cduta recunoagterea faptului cd se afld intr-ometamorfozd,bazindu-se pe lumea sau stimulii din exterior. igivor asuma riscuri, se vor imbrdca altfel, vor cdldtori gi evenfualvor experimenta droguri sau vor incdlca legea. O adolescenticare a venit la o consultalie devenise recent -punk-rocker"-lld.Pirul vAlvoi, lacul negru de unghii si hainele sumbre stdteaumdrturie pentru cAt de mare era dorinla ei ca tofi ceilal{i sd gtie

cd se schimbase. Cu orice schimbare vizibild a unui frate, celXlalttinde sd aibd sentimentul cd pierde ceva; dac[ fratele a devenit,,diferit", cei doi nu vor mai putea sd se joace impreund sau sd

vorbeasci la fel ca pe vremuri. Deqi schimbarea nu este neapiratla fel de dramaticd precum in unele dintre cazurile pe care levom descrie mai tdrziu, unul dintre cei doi frafi poate simli dis-continuitate in relafie cAnd celdlalt se schimbd brusc, tdcut gi cuo intensitate niciodatd potolitd complet de asigurdrile pHrinfilor.

Schimbarea poate apirea in moduri continue sau discontinue(Watzlawick, Weakland gi Fisctr, 1974). Schimbarea constantd numodificd natura fundamentald a relafiei fraterne: fiecare copil

STEPHEN P. BANK, MICHAEL D. KAHNFsihologia relaliilorfraterne r Copilirie 9i adolescenfi.

creste gi se dezvolte atat de lin, incAt nimeni din familie nu aresentimentul unei pierderi serioase. Doar o privire fugard la ofotografie sau revelafia cd fiecare copil este mai mare gi mai pu-ternic transmite sentimenful trecerii timpului. Schimbarea neir:r-

treruptd nu altereazi nafura fundamentalH a relafiei fraterne, darcea discontinud o va face. CAnd schimbirile unui copil qi alerelafiilor sale fraterne sunt constante, frafii pot sI find pasul uniicu al1ii. Pdrinfii pot contribui la continuitatea schimbdrii semna-lAnd oscilaliile gi nuan{ele dezvoltdrii fiecdruia dintre ei. DarcAnd schimbarea este discontinud, un copil va face un salt furainteqi se va schimba atAt de mult, incAt relaf,a fratemH va fi modificatdfundamental gi, poate, irevocabil. Lrdiferent de motiv, orice ado-lescent trebuie sd se schimbe. Orice copil poate si treacl prinaceastd schimbare fie uqor, cu voiogie qi cu sprijinul gi incurajareafrafilor gi surorilor, fie sd se schimbe compulsiv, rigid sau chiarcu un sentiment supradeterminat de disperare care ii alerteazdsau imobilizeazd. pe tofi ceilalli membri ai familiei. Acei adoles-cen(i care g5sesc cele mai nlstrugnice moduri de a-gi proclamanevoia de a se schimba fac acest lucru adesea din teama cd, spredeosebire de colegii lor, nu se maturizeazd gi nu se schimbisuficient de rapid. Astfel de probleme diverse precum consumulde alcool gi droguri, delincventa juvenild sau comportamenfulsuicidar pot fi uneori interpretate ca manifestiri frenetice aledorinfei adolescentului ca membrii importanfi ai familiei, in-clusiv fralli, sd admiti producerea schimbdrii.

Majoritatea grupurilor, fie ele artificiale sau naturale, precumfamiliile, sunt inerent conservatoare cu privire la acceptareaschimbdrii in identitatea perceputd a membrilor lor. Cu cAt estemai mare schimbarea unui copil, cu atAt este mai probabil caapropialii lui sd se opuni cu putere acceptdrii sale. Nu numai

r34 frafii se opun gi nu numai lor le displace schimbarea unui frate

sau a unei surori. $i pdrinfii, dupi cum gtiu mulli terapeufl de

familie, se opun percepliei schimbirii copiilor lor adolescen{i,

inclusiv recunoaqterii faptului cd odrasla lor se apropie de vArsta

cAnd va fi destul de mare sd plece de acas[ (Haley, 1980).

Astfel, conflictele de personalitate gi schimbdrile observate Ia

un adolescent necesitH o capacitate de tolerare, infelegere qi

reciprocitate din partea tufuror, chiar dacd este uneori dureros(H. Rosenblatt, L980). Impunerea prea sever[ a nevoilor unuipdrinte sau ale unui frate (precum cazul grasei Vickie qi slibd-noagei Marilyn din capitolul precedent) erodeazd capacitatea

unui copil de a-qi infelege gi de a fi in contact cu propriile sale

trebuinle. O impunere rigidX de roluri qi identit[li, sau traiulintr-o familie extrem de complicatd, face schimbarea aproape im-posibild pentru un copil. Rezultatul final este c[ acel copil nuparticipd liber la procesul pe care GordonAllport (1955) ilnumeaodatH al,,devenirii".

in limitele medii ale experienfei adolescentului se afld acele

expresii relativ banale, de zi cu zi, greu de definit, ale schimbdrii.

CAnd unul dintre copii pare si acfioneze diferit, un frate care se

identificd cu el la un nivel profund va trebui de asemenea sise observe pentru a vedea dacd gi el s-a,,schimbat". Orice trans-

formare a identitilii percepute a oricdruia dintre copii poate

preveni posibilitatea ca oricare dintre aceqti frafi sd se poat5

purta unii cu altii in moduri care odatd le erau obignuite,satisficitoare gi familiare. in astfel de condilii, unul dintre ei sau

amAndoi ar putea fi nevoifi sd se opreasc6 qi si-gi reevalueze

relafia pentru ca aceasta si poatd continua.

CAnd punctul de referinld se schimbd: Sharon qi lonathan' Sharon

avea cincisprezece ani 9i jumltate, iar fratele ei, Jonathan,paisprezece, in momentul in care familia lor a intrat in terapie.

Copii fiind, Sharon gi Jonathan se jucaserd mereu impreund 9i se

inleleseserd foarte bine. Dar acum Jonathan se schimbase radical:

fuma marijuana in casi, camera lui era un haos total, nu voia

sa-qi faci temele qi se opunea eforturilor pdrinfilor lui de a-l face

sd asculte - fie ,,uitAnd", fie adormind, refuzAnd sd vorbeascd

atunci cAnd era certat sau afigAnd o expresie nedumeriti. Familia

se intreba daci aceasta schimbare era doar ,,adolescenfa" sau era

ceva mai serios.

Tatal vitreg, director de banca de succes 9i extrem de onest, se

simfea provocat de atitudinea cinic5 gi ostili a lui Jonathan; era

un rdzboi deschis pentru controlul termostatului emolional al

familiei. Tatal a incercat sd preia frAiele in prima gedinfi de tera-

pie de familie. Avea un zAmbet forlat de pretinsd nonqalanfd,

igiimpingea ochelarii pe nas gi se uita sever la fiul lui vitreg apoi

s-a indrept at, s-a aplecat inainte in scaun gi, inspirat de acea re-

plicd minunati a lui Spencer Tracy, a izbucnit: ,,O sd md asculfi,

Jonathan, pentru ci mdnAnc ambilie pe pdine"D. La care Jonathan

a r[spuns cu ticere gi cu privirea lui lung[ obignuitd qi enervant

de pasivd.Mama, supravieluitoare timidd a unei copildrii grele, se iden-

tifica cu,,timiditatea" manifestata de fiul eL Jonathan. Divorlase

de tat6l biologic al copiilor la scurtd vreme dupd naqterea lui

]onathan qi se recxsdtorise doi ani mai tarziu. Al doilea mariaj

pdrea solid gi se apreciau reciproc pentru c-au fost parteneri

iensibili gi grijulii de-a lungul crizelor financiare gi emofionale

2 Din fiImul Ghici cine oine la cind (1969).

STEPHEN P. BANK, MICHAEL D. KAHNPsihologia relaliilorfraterne r Copilirie 5i adolescenli.