Home > Documents > Psihologia Personalit ii - usem.mdŸi... · Din punct de vedere practic, personalitatea este cea...

Psihologia Personalit ii - usem.mdŸi... · Din punct de vedere practic, personalitatea este cea...

Date post: 08-Oct-2019
Category:
Author: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 99 /99
Psihologia PersonalităĠii - note de curs -
Transcript
  • Psihologia Personalit ii- note de curs -

  • 2

    Introducere

    1. Definirea conceptului de personalitateÎn via a de fiecare zi utiliz m frecvent termenul de personalitate. Este un termen care, de obicei, apare în rela iecu procesele de dezvoltare psihic ce se desf oar pe tot parcursul vie ii i al c ror rezultat este apari ia imanifestarea diferen iat a personalit ii.Chiar daca diferen ele dintre oameni au fost identificate înc din antichitate, de multe ori ele au fost consideratea fi în firea lucrurilor i nu s-a încercat explicarea lor. ,,Conceptul modern de personalitate i studiereaprocesului de formare a personalit ii sunt fenomene foarte recente, mai noi chiar decât studiile despre cultur isocietate” (Zlate, 2004, p.230).Prin urmare, este necesar sa delimit m personalitatea ca realitate psihologica de personalitate în calitate deconcept, care devine un punct de reper în abordarea teoretica a personalit ii:- Ca realitate psihologic , personalitatea desemneaza omul viu, concret empiric, cu vise i deziluzii, cu

    realiz ri i e ecuri, omul real; totalitatea psihologic ce caracterizeaz i individualizeaz un om înparticular.

    - Abordat ca i concept, personalitatea este cel mai complex obiect de studiu al psihologiei. Acest conceptînglobeaz aproape toat psihologia deoarece nu exist teorie sau concep ie care s nu se raporteze, într-omasur mai mare sau mai mic , la conceptul de personalitate i teoriile care abordeaz acest concept.

    Cu alte cuvinte, se poate spune c , din punct de vedere teoretic, personalitatea este cadrul de referinfundamental pentru definirea sensului i valorii explicative ale celorlalte no iuni psihologice.Din punct de vedere practic, personalitatea este cea mai complex realitate uman cu care intr m în contact, oinfluen m, o direc ion m, o amelior m, fiind un important ghid în modelarea concreta a omului. Numai prinreferire la personalitate putem în elege i ajuta omul în construc ia sa.Personalitatea este cea care mediaz receptarea i acceptarea influen elor externe, le integreaz în structurile salei le transform în pârghii orientative i reglatorii pentru toate manifest rile sale. Tot ea este cea care

    diferen iaz pe cineva de altcineva i d fiec ruia o anumit valoare. Numai omul are personalitate i, pe masurce ea se dezvolt , produce o serie de efecte asupra manifest rilor sale: stabilizeaz conduitele, le direc ioneazunitar, asigur consensul gândului cu fapta, le face sa fie adaptate la condi iile prezente dar i viitoare, valorifictoate capacit ile i posibilit ile omului.

    1.1 Concepte apropiateUtiliz m zilnic termeni precum: individ, persoan , personalitate. La o analiz mai atent , de i de cele mai multeori par sinonimi, cei trei termeni exprim con inuturi diferite:Termenul de individ1 desemneaz orice entitate indivizibil care este determinat biologic. În aceastaccep iune, el este aplicabil în descrierea i analiza nu numai a omului, ci a oricarui organism viu – plant sauanimal. Termenul individ se aplic tuturor organismelor vii i desemneaz „acea totalitate aelementelor i însu irilor fizice, biochimice, biologice i psihofiziologice-înn scute sau dobândite-care se integreaz într-un sistem pe baza mecanismului adapt rii la mediu”(M. Golu, A. Dicu, 1972,p.239).Fiind o fiin vie, o entitate biologic i o unitate structural-func ional indivizibil , omul este, primordial, unindivid. Derivat din acest termen este cel de individualitate, ce desemneaz individul luat în ansamblulpropriet ilor sale distinctive i originale. Acest aspect impune, din punct de vedere metodologic, ca fiecareindivid s fie acceptat ca unicitate, practic irepetabil , ca mod de a fi al „generalului în i prin particular”Persoana (lat. persona- masc , aparen ), se refer explicit la fiin a uman , la modul s u de a fi oreuniune de tr turi psihomorale interne i psihofizice externe; „ persona est substantia individuarationalis naturae” / persoana este o substan individual de natura ra ional -(Boethius, sec. VI).Termenul de persoan este corespondentul, în plan social, al individului în plan biologic. El desemneazindividul uman concret, într-un cadru rela ional dat, a a cum este perceput de cei din jur. Prin con inut, termenulde persoan include ansamblul însu irilor psihice, care asigur adaptarea la mediul social istoric i în cadrulacestor însu iri se subliniaz necesitatea prezen ei componentelor de ordin superior con tient. Se afirm astfel comul este persoan în virtutea faptului ca î i define te con tient atitudinile fa de realitate.Spre deosebire de individ, care este rodul evolu iei biologice, persoana este considerat produs al dezvolt riisocial istorice. Atributul de persoan nu este dat prin na tere; el se dobânde te treptat în ontogenez , gra ieprocesului de socializare. Exist situa ii în care acest atribut se poate pierde: de exemplu, în anumite boli psihice

    1 individio (lat.): indivizibil

  • 3

    care se caracterizeaz prin alterarea eului, a imaginii de sine, a autopercep iei i a percep iei realit iiînconjur toare.Similar cu individualitatea, personalitatea este conceptul care cuprinde întregul sistem al atributelor,structurilor i valorilor de care dispune o persoan ; este un sistem generic supraordonat alcomponentelor bioconstitu ionale, psihice i socio-culturale ale omului (persoana i personalitateasunt determina ii atribuite exclusiv omului). Altfel spus, conceptul de personalitate desemneazsubiectul uman considerat ca unitate bio- psiho-social , ca purt tor al func iilor epistemice (homosapiens), comunic rii (homo comunicans), pragmatice (homo faber) i axiologice (homo valens). Inaccep ia sistemic , personalitatea este un macrosistem al invarian ilor informa ionali i opera ionali,ce se exprim constant în conduit i sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect.Personalitatea este „persoana” plus o not de valoare care se adaug datorit organiz rii superioare a persoanei.Personalitatea se refer la particularit ile psihice individuale, la ceea ce îl diferen iaz sau deta eaz pe un omde un altul.

    adar, personalitatea are rolul de a raporta un individ la altul c ci o persoan are personalitate numai în rela ie(comparativ) cu al ii. Esen ial în acest context este faptul c , spre deosebire de persoan , no iunea depersonalitate este intrinsec legat de o dimensiune axiologic , de valoare.Termenul de personaj se refer la ve mântul social al personalit ii. Personajul se prezint ca o masc în spatele

    reia se ascunde persoana. Putem sa în elegem persoana prin intermediul personajului care ne prezint o partedin personalitatea persoanei dar, în acela i timp, ascunde, relev i tr deaz alte p i ale acesteia. La rândul sau,personalitatea se exprim prin personaj i sufer chiar unele modific ri prin intermediul acestuia. Exist situa iiîn care între personalitatea persoanei i personaj exist rela ii de armonie, dar pot s apar i situa ii decontradic ie sau disonan care, atunci când se adâncesc, destructureaz i perturb personalitatea.

    Câteva defini ii psihologice ale personalit ii:G.W. Allport: personalitatea este o unitate a sistemelor dinamice prin care se efectueaz o adaptareoriginal ;R. Cattell explic temenul ca fiind un sistem al deprinderilor proprii subiectului, care permit opreviziune asupra comportamentelor acestuia;W. Stern (fondatorul personologiei) apreciaz c personalitatea este un tot func ional, structurat,orientat finalist, articulat într-un sistem ierarhic de persoane;Pentru H. S. Sullivan, este un model de durat relativ a situa iilor periodice interpersonale, cecaracterizeaz via a uman .A. Kardiner opereaz o distinc ie între personalitatea de baz ce rezult dintr-o comunitate decultur i personalitatea de statut, suprapus primeia i rezultând din pozitia individului în sistemulsocial. In acela i curent de idei, G.H. Mead, apoi T. Parsons definesc personalitatea ca un set deroluri i valori interiorizate.C.L. Rogers consider c sistemul de personalitate se închide în sine organizându-se i se deschidespre lume, obiectivându-se în valori.Dup K. Lewin, persoana i mediul sunt interdependente, unul construindu- se în func ie de cel laltsau de ansamblul celorlalte etc.Consider m personalitatea ca proces i produs, ce integreaz biologicul i ereditatea, psihologicul ivia a concret , socialul i valorile i încerc m s afirm m toate aceste dimensiuni, f a absolutiza peuna în defavoarea celeilate. În studiul psihologic al personalit ii se deta eaz (în mare) doumodalit i de abordare: cea factorial preocupat de identificarea i stabilirea corela iilor dintretr turi i cea structural , preocupat de surprinderea organiz rii globale a personalit ii, deidentificare a profilelor.

  • 4

    Abord ri ale personalit ii în diferitele coli psihologice

    P (Perspectiv ) C (Concepte cheie) T (Teoreticieni)

    BIOLOGIC - temperament;- evolu ie;- adaptare;- ereditate;- activitate nervoas superioar ;- emisfere cerebrale.

    - EYSENCK- BUSS- KAGAN

    COGNITIV - eficacitate;- autoeficacitate;- tept ri;- construct personal;- modelare.

    - KELLY- BANDURA

    UMANIST - autorealizare;- creativitate;- libertate;- flow (curgere);- experien .

    - MASLOW- ROGERS

    ÎNV ARE - înt rire;- recompens ;- stimul;- condi ionare.

    - SKINNER- DOLLARD- MILLER

    PSIHODINAMIC - id;- libido;- ego, superego;- conflict, fixa ie.

    - FREUD- ADLER- JUNG- HORNEY- FROMM

    FACTORIAL - tr turi;- tipuri;- nevrotism;- extroversie.

    - ALLPORT- CATTELL

  • 5

    Abordarea psihanalitic a personalit ii

    Teoria psihanalitic a lui Freud

    Instinctele - for e de dinamizare a personalit ii.

    Freud a interpretat func ionarea psihicului uman în termeni biologici, prin analogie cu func ionareasomatic . Cu alte cuvinte, Freud considera c la baza activit ii psihice st a a numita energie psihic , ce difersub aspectul formei, dar nu i al con inutului de energia fizic .

    Mai mult, el consider c energia fizic poate influen a psihicul, de unde rezult conceptul psihanalitic deinstinct. Instinctul constituie reprezentarea mintal a unor stimuli de natur fiziologic . Instinctul devine, laFreud, baza care activeaz i direc ioneaz personalitatea. Termenul cel mai potrivit este cel de impuls (drivingforce). Instinctele constituie o form de energie care face leg tura dintre nevoile biologice i dorin ele de naturpsihic i are rol motivator. Se poate spune c Freud este partizanul unei teorii homeostatice asuprapersonalit ii. Scopul instinctului este satisfacerea nevoii i prin aceasta, reducerea tensiunii nervoase. Freudeste de p rere c energia psihic poate fi îns i deplasat iar modul în care se realizeaz aceast deplasaredetermin modul în care se structureaz personalitatea.

    Interesele, atitudinile, preferin ele adultului nu sunt altceva dec t forme de deplasare a acestor tendin e(instincte) de natur subcon tient .

    Instinctele se clasific în dou mari categorii:a) Instinctele vie ii (Eros)Au drept scop supravie uirea individului i speciei prin satisfacerea unor nevoi cum ar fi nevoia de hran ,

    aer, sex.Energia psihic specific acestor instincte este denumit de Freud 1ibido.Cel mai important instinct al vie ii este, dup Freud, cel sexual, care este definit într-un sens mai larg, i

    anume cel de activit i agreabile.b) Instinctele mor ii (Thanatos)O component important a instinctului mor ii o reprezint tendin a agresiv care reprezint dorin a de

    distrugere deplasat de la propria persoan spre alte obiecte i persoane.

    Structura personalit ii

    Ini ial Freud diviza personalitatea în trei nivel e sau ins tan e: con t i en t -u t i l i za t în sensul obi nuital termenului, subcon tient i incon tient.

    Con tientul reprezint pentru Freud un aspect limitat al personalit ii pentru c doar o mic parte agândurilor, sentimentelor, senza iilor se afl în con tiin la un moment dat.

    (F când o compara ie cu un iceberg, Freud considera ca fiind con tientul ceea ce se vede la suprafa ).Incon tientul reprezint partea ce a mai important a psihismului uman i cuprinde instinctele, dorin ele

    care direc ioneaz comportamentul uman. Incon tientul este principala surs motivatoare a vie ii psihice icuprinde for e i energii pe care omul nu le poate controla.

    Precon tientul este depozitul a mint ir i lor , gândurilor, i ma g i n i l or de care s u b iec t u l nu estecon tient pe moment, dar care pot fi aduse cu u urin în con tiin . Ulterior, Freud i-a revizuit teoria i adescris trei structuri ps ihice cunoscute.

    Id-ulcorespunde conceptului de incon tient (de i exist i aspecte necon tientizate i la nivel de ego i super-ego)este rezervorul tuturor instinctelor;con ine energia psihica numit libido;are drept obiectiv satisfacerea nevoilor fiziologice;opereaz pe baza principiului pl cerii (adic pentru evitarea durerii si cre terea satisfactiei prin reducereatensiunii);caut satisfacerea imediat a instinctelor;este o instan psihic primitiv , amoral , insistent i turbulent care nu percepe realitatea (se comport caun copil mic);ob ine satisfac ie prin activit i reflexe sau prin intermediul unor ac iuni halucinatorii sau fanteziste, de tip

  • 6

    substitutiv, pe care Freud le nume te procese primare.Pe m sur ce copilul evolueaz , el începe s i dea seama de cerin ele lumii reale (nu po i lua hrana de la

    altcineva f a suporta consecin ele), dezvoltând capacit i psihice specifice adultului, capacit i pe care Freudle denume te procese secundare.

    Ego:se comporta în acord cu principiul realit ii;este st pânul ra ional al vie ii psihice;are rolul de a ajuta Id-ul s ob in satisfac ii într-o maniera convenabil , acceptabil social; (Deci nublocheaz , ci amân sau redirec ioneaz maniera de satisfacere a tendin elor ld-ului) (Freud compar Ego-ulcu c re ul care strune te un cal n va .)serve te la doi st pâni Id-ul i realitatea, c utând s realizeze o mediere între cei doi.

    Super-egoun set incon tient de credin e, atitudini, norme morale însu ite de individ în copil rie (no iunile de bine sau

    u).latura moral a personalit ii;se însu te în jurul vârstei de 5-6 ani i cuprinde regulile de conduit pe care le transmit p rin ii copilului.

    Prin intermediul pedepselor, recompenselor i exemplelor, copilul înva care sunt comportamenteleagreate de p rin i.

    Aceste reguli de comportament moral sunt internalizate i mai târziu se constat c a du l tu l începe s iautoadministreze recompense i sanc iuni.

    Controlul parental este înlocuit de autocontrol.Super-ego-ul:

    este puternic, ira ional, orb;are rolul de a inhiba tendin ele instinctive ale Id-ului;are drept obiectiv perfec ionarea moral .

    Ego-ul se afl sub presiunea celor dou puternice for e opuse, aflate în conflict. Ego-ul are de luptat cu:Id-ul, realitatea i cu Super-ego-ul.

    Când Ego-ul este prea sever presat, apare anxietatea (team tar obiect bine precizat).Freud considera c anxietatea reprezint o important p a r t e a p s i h i c u l u i i are un rol dec i s i v în

    d ec la n a r ea comportamentelor psihopatologice: nevrotice i psihotice.El era de p rere c sursa anxiet ii primare se afl în trauma cauzat de na tere. (F tul se afl protejat în

    interiorul organismului mamei i toate nevoile sale sunt satisf cute pe loc. Odat cu na terea, copilul estearuncat într-o lume ostil ).

    Freud distinge trei forme de anxietate:1. Anxietate obiectiv - implic team de pericole tangibile (de foc, ap , de cutremur).

    - are un scop adaptativ, de a ap ra organismul de pericole;- ea dispare atunci când dispare amenin area;- poate îmbr ca aspecte patologice, când devine fobie.

    2. Anxietatea nevrotic - i are or igini le în copil rie, în conflictul dintre nevoia de satisfacere ainstinctelor i datele realit ii;

    - ea cap un caracter incon tient;- reprezint teama de a fi pedepsit pentru satisfacerea unor tendin e instinctive (mai ales sexuale i

    agresive).3. Anxietatea moral

    - rezult din conflictul dintre tendin ele Id-ului i cerin ele Super-ego-ului (este teama de propriacon tiin , culpabilitatea, ru inea).

    Indiferent din ce categorie face parte, prezen a anxiet ii reprezint un semnal de alarm c lucrurile numerg cum ar trebui. În organism se acumuleaz o tensiune care trebuie desc rcat . Anxietatea previne subiectulde faptul c Ego-ul s u este amenin at i dac nu se ia o m sur , el va fi dep it.

    Cum poate Ego-ul s se apere ?- subiectul poate fugi de situa ia amenin toare;- poate s i refuleze instinctele;- poate urma perceptele pe care i le impune propria con tiin .Dac nici una din aceste metode ra ionale nu d rezultate, subiectul apeleaz la mecanisme ira ionale

    de ap rare ale Ego-ului.Mecanismele de ap rare ale Ego-ului reprezint neg ri sau distorsion ri ale realit ii, ele operând în

  • 7

    plan incon tient.• Reprimarea (refularea):

    - este eliminarea involuntar (incon tienta) a unor con inuturi din con tiin , (ex.: uitarea unor con inuturipsihice indezirabile, de pild , refularea instinctului sexual pan la impoten );- este specific tuturor comportamentelor nevrotice.

    • Forma iunea reac ional :- în lupta împotriva unui impuls inacceptabil, subiectul activeaz opusul acestuia (ex.: o persoan care esteputernic asaltat de impulsuri sexuale poate deveni o lupt toare activ pentru moralitate!)

    • Proiec ia:- reprezint atribuirea propriilor tendin e inacceptabile altei persoane („nu eu îl ur sc, ci el m ur te!").

    • Regresia:- întoarcerea la un stadiu timpuriu al v ie i i psihice (ex.: dezvolt un comportament copil ros i excesivde dependent).Ra ionalizarea

    - reinterpretarea propriului comportament într-o manier , mai ra ional , ceea ce îl face s par mai acceptabil(ex.: justificarea unor acte inaccesibile; „strugurii sunt acri” -cineva care a fost respins î i poate spune cpersoana care l-a respins nu îl merit sau are multe defecte).

    Deplasarea- apare atunci când obiectul spre care se îndreapt satisfacerea unui impuls nu este accesibil, (ex.: so uldeplaseaz agresivitatea resim it fa de ef asupra so iei sau copilului) .

    Sublimarea- imp l ic modificarea con inutului instinctului însu i, (ex.:sublimarea energiei sexuale prin intermediul unoractivit i artistice).

    Ca i deplasarea, sublimarea reprezint o so lu ie psihologic de compromis care las o serie de tensiunipsihice nedesc rcate. Mecanismele de ap rare ale Ego-ului nu func ioneaz decât pe plan incon tient. Dacacestea distrug (cu excep ia demersului psihanalitic care este controlat) subiectul dezvolt o tulburare psihic .

    Fazele psihosexuale ale dezvolt rii personalit ii

    Freud era de p rere c omul î i formeaz o personalitate unic i acest proces se realizeaz în copil rie iare la baz interac iunea p rinte-copil (în primii 5 ani de via ).

    Exist situa ii când subiectul nu reu te s dep easc integral un anumit stadiu al dezvolt riipsihosexuale a personalit ii, r mânând fixat într-un stadiu inferior. Acest lucru se întâmpl pentru c nevoilerespectivului stadiu nu au fost integral satisf cute i conflictele specifice nu au fost rezolvate.

    In cazul fixa iei, o parte a energiei psihice r mâne investit în stagiul inferior al dezvolt rii psihice,pentru celelalte stadii r mânând mai pu in energie.

    Nevoile sexuale ale copilului sunt specifice fiec rui stadiu (N.B.) Freud definea impulsurile sexuale într-un mod mai larg i anume cel de pl cere sau satisfac ie fizic .

    1. Stadiu oral (de la na tere pân la 2 ani):principala surs de satisfac ie a copilului este gura, (activit ile agreabile: supt, înghi it, mu cat);copilul se afl în dependen total de mam ;el înva de la mam în acest stadiu dac lumea e bun sau rea, dac îi d satisfac ii sau îl frustreaz , dac esigur sau periculoas ;în acest stadiu au loc dou tipuri de activit i: activitate oral de încorporare i activit i orale agresiv-sadice.

    Un adult fixat în acest stadiul oral de încorporare va efectua în mod excesiv activit i cu caracter oral:mâncat, b ut, fumat.

    Dac subiectul a fost excesiv de gratificat în copil rie, el va dezvolta un tip de personalitate denumitpasiv-oral , caracterizat mai ales prin optimism i dependen exagerat .

    A doua faz oral este faza oral-agresiv care se instaleaz când copilului îi apar din ii. Ca rezultat, alexperien elor dezagreabile copilul poate s i priveasc mama cu dragoste i ur .

    Personalit ile fixate în acest stadiu se caracterizeaz prin pesimism, ostilitate i agresivitate. Ele suntsarcastice, manifest tendin e sadice fa de ceilal i, sunt invidio i i au tendin a de a-i manipula pe cei la l i(tip de personalitate oral-sadic ).

    2. Stadiul anal (de la 2 la 4 ani):este etapa în care începe înv area deprinderilor igienice;eliminarea fecalelor produce satisfac ie copilului, dar acesta trebuie s înve e s i amâne aceast satisfac ie;

  • 8

    aceast etap este conflictual pentru ambele p i (copil-p rinte);acum copilul înva faptul c poate exercita un control asupra p rin ilor conformându-se sau nu cerin eloracestora;

    In cazul în care p rin ii sunt excesiv de severi, copilul poate reac iona dou feluri la aceast frustra ie:a) defece în locuri i în perioade interzise: dac r mân fixa i în acest stadiu, rezult personalitate anal-

    agresiv : cruzime, tendin e distructive, crize de nervi, dezordine, îi vede pe ceilal i ca pe ni te obiecte caretrebuie posedate.

    b) re inerea de la defecare poate genera personalitatea anal-re inut : înc ânare, zgârcenie, rigiditate,tendin compulsiv spre cur enie, con tiinciozitate.

    3. Stadiul falic ( 4 - 5 ani):senza iile agreabile î i mut sediul în zona organelor genitale;copilul pierde mult timp cu explorarea sau manipularea propriilor organe sexuale sau ale altor copii:masturbare, comportamente fanteziste, copilul este curios în leg tur cu na terea, cu diferen ele de sex,manifest tendin a de a se c tori cu p rintele de sex opus;acum apar conflictele legate de masturbare i de dorin ele incestuase ale copilului.

    Conflictul de baz în acest stadiu se centreaz în jurul dorin ei sexuale incon iente fa de p rintele desex opus, corelat cu dorin a de a înlocui sau distruge pe p rintele de acela i sex.

    complexul Oedip (iubirea b iatului pentru mam i dorin a de a-si distruge tat l);complexul de castrare (anxietatea de castrare, teama c tat l îi va t ia organul sexual). Datorit anxiet ii decastrare, b ie elul va refula dorin a sexual fa a de mam ajungându-se la rezolvarea complexului Oedipprin înlocuirea dorin ei sexuale fa de mam cu un sentiment mai acceptabil i prin identificarea cu tat l,care are, printre altele, ca efect i dezvoltarea Super-ego-ului;la fete apare complexul Electra (în timpul stadiului falic „obiectul" dragostei feti ei devine tat l);invidia penisului (feti a îl i invidiaz pe tat pentru ceea ce el posed );feti ele în acest stadiu au convingerea c au „pierdut" penisul.

    Freud considera c la femei nu se rezolv niciodat complet complexul Electra, ceea ce face ca femeile saib un Super-ego mai slab.

    Rezolvarea acestui complex la fete ar însemna identificarea cu mama i reprimarea iub ir i i fa de tat .Rezolvarea insuficient a complexelor descrise pot men ine la vârsta adult diverse variante ale anxiet ii

    de castrare sau ale invid iei penisului.Personalitatea falic : narcisism, tendin a de a atrage sexul opus, dificult i în a stabili rela ii sexuale

    mature cu parteneri de sex opus; nevoie continu de recunoa tere i apreciere, când nu li se acord considera iacuvenit manifest sentimente de inferioritate i inadecvare.

    Persoana falic masculin Persoana falic feminin

    • vanitos. - excesiv de feminin- sigur de sine - tind s cucereasc b rba ii,

    flirteaz frecvent.

    - cuceritor- tendin a de a- i dovedi mereumasculinitatea.

    Urm torii 5-6 ani suni mai l i n i t i i pentru copil, acum instinctele sexuale sunt în faz latent , fiindsublimate în activit i sportive, hobby-uri, activit i colare i prietenii cu persoane de acela i sex.

    4. Stadiul genital:începe la vârsta pubert ii;organismul tinde spre maturizare sexual ;este un stadiu mai pu in conflictual;energia sexual se descarc prin intermediul unor reful ri socialmente acceptabile;individul normal g se te satisfac ii în dragoste i munc .

  • 9

    Abordarea neopsihanalitic

    Teoria personalit ii la Carl Gustav Jung

    C.G.Jung nu este de acord cu Freud în ceea ce prive te natura libido-ului. El consider c libidoul nu esteo energie eminamente sexual , ci o energie vital nediferen iat .

    Jung utiliza termenul de libido în dou sensuri ca energie v i t a l difuz i ca energie psihic carealimenteaz activitatea psihic (pe baza acestei energii sunt posibile activit i psihice cum ar fi percep ia,gândirea, procese afective etc).

    Cantitatea de energie psihic dedicat unei activit i este denumit de Jung valoare. Opusul energieipsihice este energia fizic pe care o utilizeaz organismul pentru desf urarea activit ii fiziologice. Energiafizic poate fi transformat în energie psihic i invers, corpul poate afecta mintea i viceversa (vezi bolilepsihosomatice).

    Jung pune la baza activit ii psihice trei principii pe baza c rora are loc func ionarea energiei psihice:1) Principiul contrariilor

    Fiecare stare afectiv , gând, dorin î i are opusul s u. F aceast polaritate nu este posibilprocesualitatea vie ii psihice.

    Principiul contrariilor este considerat de Jung for a motric a comportamentului; cu cât conflictul întrediverse aspecte polare ale vie ii psihice e mai mare, cu atât se degajeaz mai mult energie psihic .

    2) Principiul echivalen eiEste de fapt principiul conserv rii energiei din fizic , aplicat la domeniul vie ii psihice. Postuleaz faptul

    energia psihic nu se pierde, ci doar se transform sau se deplaseaz de la o zon psihic la alta. De exemplu:dac interesul nostru pentru un domeniu sl be te la un moment dat energia psihic r mas va fi investit în altdomeniu.

    Energia psihic utilizat în stare de veghe pentru activit i con tiente, este dirijat spre activit i de viscând subiectul se afl în somn. Termenul de echivalen înseamn c noul domeniu spre care s-a îndreptatenergia psihic este echivalent ca valoare pentru subiect.

    Dac lu cr ur i l e nu stau a a, excesul de energie psihic r mas se îndreapt spre activit i de naturincon tient .3) Principiul entropiei

    În fizic se refer la egalizarea nivelului energetic între dou sau mai multe sisteme energetice. Jung arat pe plan psihic se manifest o tendin de echilibrare în sfera personalit ii. Astfel, de pild , dac dou dorin e

    sau credin e difer mult sub aspectul valorii sau intensit ii, energia psihic va tinde s migreze de la zona maiputernic spre cea mai slab . Sub aspect ideal, la nivelul tuturor sistemelor personalit ii ar trebui s existe uncuantum egal de energie psihic , dar în via a real , aceast situa ie nu este niciodat atins .

    Jung arat , c energia psihic , prin intermediul celor trei principii, asigur dinamismul personalit iiumane.Sistemul personalit ii

    Personalitatea sau psihicul este alc tuit din mai multe subsisteme separate care nu interac ioneaz unelecu altele.

    a) Ego-ul reprezint partea con tient a psihicului, responsabil de procese cum ar fi percep ia, gândirea,

    sentimentele, memoria, con tienta de sine ;este responsabil pentru procesele desf urate în starea de veghe;are o func ie selectiv admi ând la nivelul con tientei doar o anumit parte a stimulilor la care este

    supus subiectul;asigur subiectului sentimentul continuit ii, coeren ei, idealit ii i stabilit ii în modul în care acesta

    percepe lumea exterioar .Jung consider c energia psihic (libido) poate s fie îndreptat spre exterior (rezult tipul extravert) sau

    spre interior (rezult tipul introvert).Fiecare om are în sine ambele atitudini (extra - intro), dar una dintre ele devine dominant , guvernând

    modul de comportare al subiectului.Atitudinea opus (non-dominant ), nu dispare, ci devine o parte a incon tientului personal, de unde este

    capabil s influen eze comportamentul subiectului.Jung descrie, pe lâng introversie i extraversie, i a a numitele func ii psihice care sunt modalit i

  • 10

    diferite prin care subiectul se raporteaz atât la lumea extern cât i la cea intern .Acestea sunt: gândirea i sentimentul (afectivitate) care alc tuiesc func ia ra ional i sensibilitatea i

    intui ia care alc tuiesc func ia ira ional .Prin intermediul func iei ra ionale este evaluat realitatea, se organizeaz i se categorizeaz

    experien ele. Cele dou func ii: gândirea i sentimentele sunt opuse. Sentimentele (afectivitatea) evalueazexperien ele în termenii pl cut-nepl cut în timp ce gândirea evalueaz experien ele în termenii adev rat saufals. Sensibilitatea i intui ia alc tuiesc func ia ira ional . Aceasta nu evalueaz experien ele, ci pur i simplu stla baza tr irii lor.

    Jung arat c fiecare individ are în sine toate cele patru func ii, una din perechi fiind dominant , celelaltefiind ascunse în incon tientul personal.

    Tipuri psihologice1. Extravert gânditor, tr ie te în concordan cu un sistem de reguli rigide, tinde s i reprime

    sentimentele i emo iile, are tendin a de a fi obiectiv i dogmatic în gânduri i opinii.2. Extravert sentimental, i reprim logica i este implicat emo ional. Se comport în acord cu un

    sistem de valori, tradi ii si norme înv ate. Este deosebit de sensibil la expecta iile i la opiniile celor lal i.3. Extravert sensibil: este centrat pe fericire i pl cere; caut mereu noi experien e i senza ii; este

    puternic orientat spre realitate i foarte adaptabil la persoane i situa ii noi.4. Extravert intuitiv, este deosebit de dotat pentru afaceri si politic , pentru c de ine o mare abilitate

    de a profita de pe urma situa iilor. Este atras de idei noi, este creativ i-i poate inspira pe al ii, determinându-i sac ioneze.

    5. Introvert gânditor: nu se în elege cu ce i la l i , are dificult i de a- i comunica ideile, este rece ilipsit de considera ie pentru ceilal i.

    6. Introvert sentimental: la acest tip de subiect este reprimata atât gândirea cât i exprimareadeschis a st rilor afective. Pare misterios i inaccesibil pentru ceilal i; este lini t it , modest, copil ros i acordpu in aten ie sentimentelor si gândurilor celorlal i.

    7. Introvert sensibil: închis în sine, ira ional, deta at de via a de zi cu zi. Prive te majoritateaaspectelor vie ii cu bun voin i amuzament. Este sensibil la frumos, se concentreaz asuprasenza iilor si îsireprim intui ia.

    8. Introvert intuitiv se concentreaz atât de mult asupra aspectelor intuitive, încât are un contactredus cu realitatea. Este vis tor i chiar vizionar. Este greu de în eles pentru ceilal i care îl consider ciudat iexcentric.

    Tipurile pure sunt rare.

    Jung este de p rere c ego-ul (nivelul con tient) are o importan secundar în determinareacomportamentului uman, comparativ cu nivelele incon tiente (aici este de acord cu Freud).

    b) Incon tientul personal- reprezint un nivel mai superficial al incon tientului;- seam cu conceptul de precon tient la Freud;-cuprinde con inuturi care au fost cândva în con tiin , dar au fost uitate sau reprimate pentru c au fostfie neimportante, fie stresante;- exist o permanent circula ie în ambele sensuri între ego i incon tientul personal;- experien ele aflate în incon tientul personal sunt grupate în ceea ce Jung denumea prin termenul decomplexe.

    Un complex reprezint o structur alc tuit din emo ii, amintiri, dorin e, cent r a te în jurul unei tememajore.

    Exemplu: complexul de putere - persoana poate încerca s devin puternic , s se identifice sau s seafilieze la grupuri care reprezint puterea. De pild , poate face sport de performan .

    Complexul sau complexele dirijeaz comportamentul subiectului. Odat complexul format, acesta nuse mai afl sub control con tient, dar el poate impune sau poate interfera cu planul con t i in ei . Subiectul careposed un complex nu este con tient de influen a directoare a acestuia, de i ceilal i oameni pot observaorientarea sa determinant într-o direc ie sau alta.

    Jung este de p rere c de i majoritatea complexelor sunt nocive i produc tulbur ri nevrotice, totu iunele dintre ele pot avea i un efect benefic asupra personalit ii, cum ar fi, de pild , complexulperfec ionismului sau nevoia de realizare.

    Jung, co ns id er c complexul îsi are originile în experien ele din copil rie, în cele ancestrale, dar iîn cele ale v i e i i de adult.

    c) Incon tientul colectiv (incon tientul transpersonal)

  • 11

    - reprezint nivelul cel mai profund i mai greu accesibil al incon tientului;- ine de experien ele acumulate de specia uman ;- este depozitul experien elor ancestrale;- sunt mo tenite în mod indirect, sub form latent (ex. avem în noi în mod poten ial teama de arpe).

    Pentru ca predispozi iile s devin realit i, sunt necesare anumite experien e individuale.Jung consider c exist anumite experien e bazale care sunt specifice fiec rei genera ii.Astfel, de pild , oamenii s-au confruntat dintotdeauna cu figuri materne, au tr it experin a na terii i a

    mor ii, s-au confruntat cu necunoscutul, cu terori nocturne, cu nevoia de putere, de statut, cu figuri divine sau cureprezentan i ai for elor negative (vezi fig. lui Satan). Aceste experin e universale vor marca modul de a percepei reac iona la datele realit ii.

    Jung face constatarea c pacien ii s i evocau în cursul analizei acelea i tipuri de fantasme sausimboluri care puteau fi întâlnite i în cu ltur i l e primitive.

    Arhetipurile

    Aceste ex p er i e n e ancestrale stocate la n i v e l u l incon tientului colectiv sunt exprimate sub form deimagini sau simboluri pe care Jung le denumea arhetipuri.

    Acestea nu reprezint amintiri b i n e structurate ci doar ni te predispozi ii care au nevoie de experien eactuale pentru a se defini i structura. Ele se manifest în visele i fantasmele oamenilor.Exemple de arhetipuri descrise de Jung: figura eroului, figura co pi l u l u i , Dumnezeu, moartea, puterea,

    trânul în elept.Exist unele arhetipuri care sunt mai bine dezvoltate i influen eaz via a psihic în mod mai sistematic.

    Acestea sunt: persona, anima i animus, umbra, self-ul.a) Persona

    Termenul se refer la masca purtat de actor i reprezint masca, aspectul social pe care îl afi eaz subiectul,încercând s par altceva decât este în realitate.

    Este necesar pentru c oamenii sunt nevoi i s joace diverse roluri sociale pentru a face fa cerin elorprofesionale i pentru a interac iona cu cei la l i .

    De i este un aspect util omului, persona include i aspecte negative pentru c persona nu reflect natura sareal . Când ego-ul t i n d e s se confunde cu persona, rezultatul este inf la ia personei . (su biec tu l ajunge s -i mint pe ceilal i sau s se mint pe sine).

    b) Anima - animusJung recunoa te caracterul bisexual al psihismului uman.Pe plan biologic, este cunoscut faptul c un subiect apar inând unui sex, secret i hormoni corespunz tori

    sexului opus, nu numai sexului propriu.Pe plan psihologic, fiecare individ con ine i caracteristici atitudinale i temperamentale ale sexului opus.

    Astfel, psihicul femeii con ine aspecte masculine (arhetipul animus), iar cel al b rba tulu i, aspecte feminine(anima).

    Aceste arhetipuri contribuie la o mai bun adaptare a speciei pentru c ajut pe individ s în eleag maibine caracteristice celu i la l t sex i direc ioneaz comportamentul de raportare la sexul opus.

    c) Umbra este arhetipul cu r cini profunde în abisur il e psihismului uman, care cuprinde instincteleanimalice de baz .

    Ceea ce societatea consider r u si imoral, ine de acest arhetip.Aceste aspecte întunecate ale psihicului uman trebuiesc îmblânzite dac oamenii doresc s tr iasc în

    armonie unii cu al ii.Impulsurile primitive trebuiesc reprimate, dep ite sau trebuie luptat împotriva lor, pentru c altfel

    individul va fi penalizat.Jung sesizeaz îns i un paradox: umbra con ine nu numai ceea ce este r u în om, ci i sursa vita lit i i,

    spontaneit ii i creativit ii umane. Astfel, dac tendin ele umbrei sunt total reprimate, personalitatea devinecenu ie i lipsit de via .

    Ego-ul are rolul de a dirija foi ele umbrei reprimând instinctele animalice, dar, totodat , l sând acestoraun câmp suficient de expresie pentru a da curs creativit ii i spontaneit ii.

    d) Self-ulReprezint aspectul de unitate, totalitate i integralitate a personalit ii sau m car aspira ia spre unitate.Simbolul acestui arhetip este reprezentat în culturile primitive prin termenul de MANDALA sau cercul

    magic.Self-ul reprezint punctul de echilibru între diversele aspecte polare de natur con tient i incon tient i

  • 12

    un obiect spre care aspir fiin a uman , dar care este imposibil de atins.Self-ul este for a motiva ional care împinge personalitatea spre progres i nu iese la iveal pân când

    celelalte sisteme ale psihicului nu s-au dezvoltat pe deplin.Actualizarea deplin a self-ului implic orientarea spre viitor, scopuri, obiective, precum i o cunoa tere

    i o percep ie corect a eu -lui propriu.

    Dezvoltarea personalit iiJung prive te dezvoltarea personalit ii ca fiind orientat spre viitor (auto-actualizare). Persoana prezent

    este determinat , atât de ceea ce individul dore te s devin , cât i de trecutul acestuia. Sistemul psihic este atâtteleologic (orientat spre viitor) cât i cauzal (determinat de trecut).

    Jung invoc dou principii opuse care stau la baza dezvolt rii personalit ii: progresia (progresul) iregresia.

    In cursul regresiei, libido-ul se retrage din fa a stimulilor externi i se îndreapt spre zonele incon tienteale psihismului.

    Regresia nu înseamn în mod necesar stoparea progresului, ci dimpotriv poate ajuta pentru c , aceastcufundare în experien ele incon tiente personale sau colective poate conduce la o revitalizare i actualizare aunor disponibilit i creative. (Pentru Jung visele reprezint o regresie la planul incon tient).

    Un alt principiu pe care Jung îl pune la baza evolu iei personalit ii este cel al sincronicit ii, principiucare se refer la anumite evenimente ce se petrec simultan. Prin intermediul acestui principiu Jung explicfenomene cum ar fi clarviziunea .

    Jung este de p rere c în univers exista o for care se afl în spatele cauzalit ii. Aceast for estecapabil s se manifeste simultan în psihismul unui individ i în afara sa. Astfel se explic , dup opinia lui,fenomenele paranormale.

    Spre deosebire de Freud, Jung era de p rere c evolu ia personalit ii nu se opre te niciodat (Freudacord o aten ie exagerat primilor 5 ani de via ). Jung consider c primii ani de via nu sunt hot râtoripentru formare personalit ii. Ego-ul se formeaz atunci când copilul devine capabil s fac distinc ia între sinei ceila l i, iar con tien a se formeaz când subiectul începe s spun Eu.

    Abia la pubertate psihicul î i contureaz forma i con inutul, acest moment constituind na terea psihic .Intre 35 i 40 de ani au loc în via a psihic schimb ri majore. (Aceast perioad a fost o perioad de criz

    pentru Jung). La aceast vârst problemele de v ia au fost în mare parte rezolvate. Acum mul i pacien itr iesc o criz de identitate pe care Jung o consider universal (specific tuturor oamenilor). El a r a t cenergia p s i h ic ce fusese i n v es t i t în rezolvarea problemelor de via r mâne f obiect. Aceast energiear trebui reinvestit în alte aspecte a le existen ei, respectiv în lumea interioar . In a doua parte a v ie i i ,atitudinea trebuie s se restructureze de la extraversie la introversie. Persoana trebuie s se ocupe acum deaspecte religioase, filosofice i intuitive ale vie ii. Acum trebuie s se ating un echilibru între diversele fa eteale personalit ii i s înceap procesul de auto-realizare.

    Persoanele capabile s ating acest echilibru integrând armonios aspectele con tiente cu cele incon tientepot atinge starea de s tate psihic numit de Jung individuare. Tendin a spre individuare este înn scut ispecific fiin ei umane, dar procesul poate fi facilitat de unii factori de mediu (natura rela iilor p rinte-copil;educa ie).

    Odat ce structurile psihice au atins nivelul de individuare, urmeaz o alta etap denumit transcenden :implic dep irea polarit ilor i opozi iilor de la nivelul psihicului i atingerea unei unit i la nivelul vie iipsihice. Individuarea i transcenden a pot fi blocate de factori nefavorabili de mediu (c torie nereu it ,probleme la serviciu).

    Ultimul stadiu al evolu iei fiin ei umane este vârsta înaintat , Jung subliniaz asem rile dintre aceststadiu si copil rie prin aceea c psihicul este dominat de procese de natur incon tient .

  • 13

    Teoria personalit ii la Alfred Adler

    Sentimentul de inferioritate - for a motiva ional major a fiin ei umane

    Adler considera c sentimentele de inferioritate reprezint un mobil de baz al comportamentului uman.Sentimentul de i n f e r i o r i t a t e este s p ec i f i c tuturor oamenilor i nu reprezint un semn de s l b ic iu ne.Dezvoltarea i progresul fiin ei umane are la baz tendin a de a compensa o i n f e r i o r i t a t e real sauimaginar . Acest proces începe în cop i l r i e a t u n c i când cop i lu l î i d seama de puterea p rin ilor, de careeste total dependent, cât i de faptul c este i nu t i l s li se opun acestora. Copilul dezvolt sentimente deinferioritate fa de oamenii mai mari i mai puternici din mediu. Experien a i n f e r i or i t i i nu este geneticdeterminat , ci este un rezultat al a c i u n i i m e d i u l u i înconjur tor, care este acela i pentru to i c o p i i i :dependen i neajutorare în fa a a du l i lor . De sentimentele de inf er ior it a t e nu se poate sc pa, iar ele auchiar un caracter necesar pentru c reprezint o for motivatorie pentru evo lu ia fiin ei umane. Atunci cândcopilul nu reu te s compenseze s e n t i m e n t e l e de inferioritate, acestea se intensific i produc ceea ceAdler numea, COMPLEX DE INFERIORITATE, definit ca: „incapacitatea de a- i rezolva problemele de via ".

    Sursele complexului de inferioritate sunt: inferioritatea organic , r sf ul i neglijarea.

    Inferioritatea organicAstfel, de pild , un copil sl bu poate lucra mult pe plan fizic dezvoltând abilit i sportive - vezi

    Demostene, Roosevelt.

    sf ulUnui copil r sf at i se satisfac toate dorin ele si este în centrul aten iei acas . Astfel, acesta dezvolt

    ideea c este cea mai important persoan din lume. Un astfel de copil va suferi un oc la intrarea încolectivitate, oc pentru care nu este preg tit. Copilul r sf at are sentimente sociale slab dezvoltate i estener bd tor cu ceila l i. Acesta nu este capabil s a tepte pentru ca dorin ele sale s fie satisf cute, nu estecapabil dep easc dificult ile i s se adapteze la ceila l i. Când sunt confrunta i cu obstacole ace tia a j u n g

    considere c lipsa lor de abi l i t a te este de vin pentru insuccesul lor, tr ind astfel un complex deinferioritate.

    NeglijareaC o p i l u l neglijat tr ie t e într-un mediu ostil, f dragoste- i securitate, ceea ce duce la apari ia

    sentimentelor l ipsei valorii personale, sentimente de os t i l i ta te fa de lume si sentimente de neîncredere.Unii subiec i au tendin a de a supracompensa complexul de inferioritate ap rând astfel Complexul de

    superioritate (opinie exagerat cu privire la ca li t i le i realiz rile personale).In acest caz:© i n d i v i d u l se simte superior dar nu manifest tendin e de a- i demonstra superioritatea.© manifest tendin a de a- i demonstra superioritatea i ob ine performan e înalte,© este l ud ros, vanitos, egocentric i are tendin a de a-i denigra pe ceila l i.

    Scopul spre care se îndreapt evolu ia personali ii în opinia lui AdlerI n i i a l , Adler identifica sentimentele de inferioritate cu s l b ic iunea ps ih ic sau cu feminitatea

    i considera compensarea acesteia ca un protest masculin. Scopul compens rii era dorin a de putere în cadrulreia agresivitatea juca un rol însemant.

    Ulterior, el a încetat s mai confunde sentimentele de inferioritate cu feminitatea, considerând cobiectivul evolu iei umane este lupta pentru dobândirea superiorit ii (care este altceva decât complexul desuperioritate).

    Dobândirea superiorit ii este scopul ultim al evolu iei umane (termenul fiind utilizat în sens deperfec iune, pe care Adler o prive te ca pe o dorin spre mai bine, o mi care ascendent , evolutiv (specificîntregii naturi).

    In timp ce Freud considera comportamentul uman ca fiind determinat în mod rigid de tendin eleinstinctive i de experien ele din c op i l r i e (deci de trecut), Adler aborda motiva ia uman în termenii unorexpecta ii pentru viitor.

    Toate procesele i fenomenele psihice sunt explicate de Adler prin intermediul conceptului de finalism,în sensul c evolu ia fiin ei umane are un scop u l t i m. Aceste scopuri ultime nu exist ca realit i, ci doar în

  • 14

    plan poten ial. Cu alte cuvinte f i i n a uman se str duie te s ating unele idealuri cu caracter subiectiv (pecare Adler le considera fic iuni).

    Ex.: oamenii pot crede c vor fi recompensa i în ceruri pentru faptele lor bune i ei pot s se comporte înconformitate cu acest ideal.

    Conceptul de finalism fic ionalAdler consider comportamentul uman ca fiind dirijat de fic iuni.F ic iu n ea cu sfera cea mai larg este i d ea lu l de perfec iune care este sintetizat sub forma conceptului

    de d i v i n i t a t e . (Adler: „Dumnezeu simbolizeaz formularea concret a obiectivului care se refer laperfec iune").

    Nevoia de superioritate Are func ia de a cre te tensiunea psihica i nu de a o reduce (La Freud motiva ia constituie reducerea

    tensiunii).Adler arat c fiin a uman nu caut , de fapt, lini tea i stabilitatea.Se manifest atât la indivizi cât i la

    nivelul societ ii în ansamblu (Adler considera oamenii ca fiind în mare m sur fiin e sociale). El nu considera omul este în conflict cu propria sa cultur (cum spunea Freud), ci dimpotriv îl vedea ca fiind compatibil cu

    ea.

    Conceptul de stil de via

    Adler considera c oamenii au doar un singur scop ultim -superioritatea i perfec iunea, dar existmulte comportamente particulare prin intermediul c rora indivizii tind c tre acest obiectiv. Fiecare individdezvolt un pattern unic de particularit i psihice, comportamente i deprinderi prin care î i urm re teobiectivul, acest pattern fiind stilul de via . în dorin a sa de a compensa sentimentul i nf er i or i t i i ,c o p i l u l dezvolt un set specific de comportamente, (ex.: un i a t d eb i l t i n d e s i compensezeinferioritatea fizic toate comportamentele sale sunt îndreptate în direc ia compens rii respectivei inferiorit i).

    Stilul de via se achizi ioneaz , în urma interac iunilor sociale, se cristalizeaz între 4 i 5 ani i estedificil de modificat mai târziu; ulterior, el va func iona ca un schelet de baz pentru comportamentul viitor.

    Stilul de via depinde de: ordinea na terii i de rela ia p rinte-copil.Ex.: o feti neglijat va r mâne cu un complex de inferioritate, ea neputând face fa solicit r ilor

    existen ei. Stilul ei de via se va caracteriza prin: neîncredere i ostilitate fa ade ceilal i i fa de lume îngeneral; ea va c uta permanent s i ia revan a, va fi invidioas pe succesele altora i va t i n d e s ob in de lavia ceea ce crede ea c i se cuvine.

    In op i n ia lui Adler sti lul de v ia este acela i lucru cu caracterul.Stilul de via nu este atât de determinat cum pare la prima vedere (se formeaz la 4-5 ani) pentru c

    Adler introduce conceptul de „for creatoare a ego-ului" (self-ului).In diferitele sale lucr ri, Adler a u t i l iza t diver i termeni pentru stilul de via : personalitate,

    individualitate sau self.În operele sale mai târzii, Adler postuleaz c self-ul este creat de individul însu i, acesta, nefiind doar

    victima pasiv a exper ien elor din copil r ie. Exper ien ele t i mp u r i i nu sunt importante prin ele însele,ci mai ales prin atitudinea subiectului fa de ele. Nici ereditatea, n ic i mediul nu determin structurapersonalit ii (self-ul), ci modul în care subiectul interpreteaz experien ele respective, st la baza construc ieicreative a atitudinii s u b iec t u lu i fa de lume i via .

    Deci, stilul de via nu este determinat, ci creat de subiect, care este liber s aleag propriul stil de via .Odat creat, stilul de via r mâne constant i constituie baza caracterului, care define te atitudinile icomportamentele subiectului.

    Adler acord o importan deosebit problemelor de via pe care trebuie s le rezolve individul. Elgrupeaz respectivele probleme în trei categorii:

    comportamentul fa de ceila l i;probleme ocupa ionale;probleme legate de dragoste.Adler postuleaz existen a a patru stiluri de via bazale, caracteristice modului de abordare a

    problemelor men ionate.1. Stilul dominant (cu interese sociale reduse).

    Un astfel de subiect se comport f s in seama de ceila l i . Cei mai virulen i reprezentan i ai acestuitip îi atac direct pe ceila l i i devin sadici, delincven i sau tirani.

    Cei mai pu in virulen i devin alcoolici, toxicomani sau suicidari. Adler afirm c prin astfel de

  • 15

    comportamente ei îi atac în mod indirect pe ceilal i (îi lovesc pe ceilal i atacându- i propria persoan ).

    2. Stilul achizitiv:- este cel mai r spândit;- teapt s ob in ceva de la ceilal i i în felul acesta devine dependent de al i oameni.3. Stilul evitant:- nu face încerc ri de a face fa sau de a lupta cu dificult ile vie ii;- evitând problemele, ace ti subiec i evit de fapt s fie învin i.Cele trei tipuri descrise anterior nu sunt preg tite s fac fa cerin elor vie ii. Subiec ii sunt incapabili

    coopereze cu ceila l i, iar discrepan a dintre stilul lor de via i cerin ele lumii reale este su f i c i en t demare pentru a produce tulbur ri psihopatologice (nevroze i psihoze).

    Acestor trei tipuri le lipse te ceea ce Adler denumea interese sociale.4. Stilul socialmente util:- este capabil s . coopereze cu ceilal i i s ac ioneze în acord cu nevoile altora.- persoanele apar inând acestui stil fac fa problemelor de via a având la baz ni te interese sociale

    bine dezvoltate.N.B. Adler atrage aten ia asupra pericolului unor clasific ri rigide ale subiec ilor.

    Interesele socialeAdler considera c fiin ele umane sunt influen ate într-o m sur mai mare de for ele sociale decât de

    factorii biologici. Cu toate acestea, el considera c poten ialul care st la baza intereselor sociale este înn scut.sura în care acest poten ial pentru interesele sociale este actualizat, depinde de natura experien elor sociale

    timpurii. Nici un om nu se poate sustrage influen elor sociale. înc din cele mai vechi timpuri oamenii s-auasociat unii cu al ii în comunit i (familii, triburi, na iuni). Aceste comunit i sunt i n d is p ens a b i l e oamenilorpentru protec ie i pentru supravie uire. Din acest motiv, este absolut necesar ca oamenii s coopereze icooperarea reprezint , ceea ce Adler denumea interese sociale. Înc de la na tere, copilul are nevoie de ajutor dela ceilal i, începând cu mama, apoi familia i în cele din urm cu persoane din afara casei, în copil rie,subiectul nu poate supravie ui în condi ii de izolare i din acest motiv trebuie s dezvolte interesesociale. Toate aspectele caracterului sau s t ilu lu i de via au la baz n ive lu l de dezvoltare alintereselor sociale. Mama, prin comportamentul ei poate pune bazele dezvolt rii intereselor sociale saudimpotriv le poate inhiba. Ea este cea care îl poate înv a pe copil cooperarea, camaraderia i curajulsau suspiciunea i ostilitatea.

    Persoanele care nu au interesele sociale dezvoltate devin nevrotici, criminali sau despo i.

    Influen a ordinii na terii în formarea personalit ii

    Adler postula faptul c ordinea na terii reprezint una din influen ele sociale majore înco p i l r ie care contribuie la determinarea stilului de via .

    a) Primul n scutAcest copil se afl într-o situa ie avantajoas , pentru c , de regul , p rin ii sunt foarte ferici i i

    acord copilului mult timp i aten ie. Are o existen fericit i sigur pân la apari ia urm toruluicopil, care reprezint un oc pentru el. Acum, el nu mai este în centrul aten iei p rin ilor i de aceeaprimul n scut va încerca s recapete pozi ia pierdut . Copilul r sf at va sim i o pierdere i mai mare.Extensiunea pierderii depinde i de vârsta la care i se na te un nou frate. Observa iile clinice au ar tat

    cu cât primul n scut este mai mare, cu atât mai pu in va fi el deranjat de apari ia fratelui. (La 8 anisuport mult mai bine acest oc decât la 2 ani).

    Lupta primului n scut pentru suprema ie este oricum pierdut , dar cu toate acestea, copilul lupt pentruea. El poate d e z v o l t a t u l b u r r i de comportament, poate ma n i f e s t a comportamente destructive fade obiecte sau persoane, poate deveni înc ânat, enuretic, poate refuza s m nânce sau s se culce.

    rin ii reac ioneaz la acest comportament, i o r icu m armele lor sunt mai puternice decât alecop i lu lu i . Copilul va interpreta pedepsele ca o dovad în plus a schimb rii pozi iei sale în familie si adeseava ajunge s i urasc fratele.

    Adler s u b l in ia z c primul n scut este adesea orientat spre trecut, are nostalgii si atitudine pesimistfat de viitor . Deoarece a con tientizat însemn tatea puterii ei r mân con tien i de aceast însemn tate pe totparcursul v ie i i . Ei î i exercit adesea puterea asupra f r a i lor lor mai mici. In acela i timp, p r in i i

  • 16

    teapt mai mult de la ei. Ca rezultat al acestei s i t ua i i , primul n scut va fi interesat în men inerea ordinii iautorit ii, va fi un bun organizator i va fi con tiincios în promovarea unei atitudini conservatoare. In acela itimp acest subiect va tr i sentimente de insecuritate i ostil ita te fa de ceila l i.

    Adler arat c mul i perver i, criminali i nevrotici sunt primii n scu i.

    b) Al doilea copilAcesta nu va resim i niciodat c a pierdut pozi ia unic de putere pe care o resimte primul n scut.Chiar dac mai apare un copil, al doilea n scut nu va tr i acela i sentiment puternic de detronare ca

    primul n scut.Mai mult, p r in ii au suferit o schimbare atitudinal pentru c al doilea n scut nu mai reprezint o

    noutate ca primul, ei se vor comporta mai relaxat fa de al doilea copil.Al doilea n scut nu mai este singur, ci are modelul fratelui s u cu care s se identifice i cu care s

    concureze.Competi ia cu fratele mai mare stimuleaz adesea, ducând la o dezvoltare psihologic mai rapid a

    celui de-al doilea copil (sub aspectul limbajului i a dezvolt rii psiho-motorii). Astfel, de pild , în mod frecvental doilea copil înva s vorbeasc mai devreme decât primul n scut.

    Neav nd experien a puterii, al doilea copil nu este atât de preocupat de ea ca primul i are o viziunemai optimist asupra viitorului;

    Este ambi ios i competitiv.

    c) Copilul cel mai mic (Prâslea)Ultimul n scut nu va tr i niciodat ocul detron rii i el adesea devine juc ria întregii familii, mai ales

    atunci când fra ii sunt mult mai mari.Este animat de dorin a de a- i dep i fra ii i adesea are performan e ie ite din comun în diverse

    domenii de activitate.Exist îns i un pericol, dac ultimul n scut e prea r sf at de restul familiei, este posibil ca acesta s

    nu realizeze nimic. In astfel de cazuri, subiectul ajuns la vârst adult poate conserva sentimentele deneajutorare i dependen din copil rie.

    Neobi nuit s lupte i fiind ,,dus în spate de ceilal i”, individul (mezinul) va putea avea dificult i deadaptare la vârsta adulta.

    d) Copilul unicEste primul n scut care nu- i pierde niciodat suprema ia i puterea (oricum nu în copil rie).Continu s fie centrul aten iei p rin ilor i petrecând mult timp în compania adul ilor, se va maturiza

    foarte repede.Va tr i un oc psihic c nd va constata c la coal nu mai este centrul aten iei tuturor.Copilul unic nu a înv at nici s împart ceva, nici s lupte pentru pozi ia lui de suprema ie.In cazul în care abil it ile sale nu sunt suficiente pentru a-i atrage recunoa terea i aten ia celorlal i,

    subiectul va fi profund dezam git.Imaginea lui Adler cu privire la natura uman este mai optimist comparativ cu cea a lui Freud,

    considerând c omul este în m sur s i construiasc propriul destin (nu este determinat de for eleins t inct ive oarbe sau de experien ele din copil ria timpurie). El consider c fiecare persoan este liber s icreeze propriul self, iar omul nu mai este v zut ca o victim a tendin elor instinctive i a experien elor dincopil ria timpurie.

  • 17

    Teoria personalit ii la Karen Horney

    „Dac nu pot s fiu frumoas ,car s fiu de teapt ".

    Karen Horney

    i aceast autoare deviaz de la psihanaliza ortodox a lui Freud.Karen Horney era o feminist si considera c psihanali tii au acordat o mai mare aten ie dezvolt rii

    rbatului, neglijând femeia.Ca o contrapunere la ideea lui Freud c sursa motivational de baz la femei este dat de i n vi d ia

    penisului, Karen Horney a s u b l in ia t c din observa iile ei clinice a rezultat faptul c i b rba ii sunt invidio ipe femei pentru c acestea dau na tere copiilor.

    Karen Horney a g sit mari diferen e între pacien ii din S.U.A. comparativ cu cei din Europa i a pus acestediferen e pe seama unor factori culturali. (în ani i 1930-1940 - emanciparea femeii era mai evident în S.U.A).

    K. H or n ey considera c personalitatea nu poate fi determinat în mod unic de for e biologice, a a cumsus inea Freud punând accentul pe factorii psihosociali.

    La Karen Horney for a motiva ional principal care st la baza dezvolt rii personalit ii nu este nicinevoia sexual , nici agresivitatea, ci nevoia de SECURITATE, av nd o viziune mai optimist asupra naturiiumane.

    A. Securitatea i satisfac ia sunt nevoile copil rieiKaren Horney a fost de acord cu Freud în leg tur cu importan a vital a primilor ani din copil rie în

    structurarea personalit ii viitoare.Ea îns considera c for ele de natur social , nu cele biologice influen eaz dezvoltarea personalit ii.De asemenea, ea nu credea c exist stadii universale în dezvoltarea fiin ei umane i nici conflicte ale

    copil riei care nu pot fi evitate.Cheia dezvolt rii personalit ii st în interrela ia dintre p rinte i copil.Copil ria este caracterizat prin dou nevoi fundamentale: nevoia de siguran (securitate) i nevoia de

    satisfac ie (nevoi fiziologice de baz : foame, sete, sex, somn etc).Ambele reprezint nevoi fundamentale i au un caracter universal, nevoia de securitate având un rol

    prioritar.De i nici un om nu poate supravie ui prea mult f a- i satisface nevoile de baz , rolul fundamental în

    determinarea personalit ii îl are nevoia de securitate (siguran i eliberare de team ). De nivelul de satisfacereal acestei nevoi depinde gradul de normalitate psihic la vârsta adult .

    Securitatea copilului depinde de maniera în care acesta este tratat de p rin i.Karen Horney arat c modalitatea prin care p rin ii pot sl bi formarea sentimentului de securitate la

    copil este lipsa afec iunii. Copiii pot trece cu bine peste psihotraume severe (b i, experien e sexuale timpurii)atât timp cat se simt iubi i i dori i (adic în siguran ).

    Comportamente ale p rin ilor care sl besc sentimentul de securitatre al copilului sunt:© preferin pentru alt frate;© pedepse nedrepte;© comportament inconstant;©promisiuni neîndeplinite;© umilirea copilu lu i;© izolarea copilului de ceila l i.

    Copilul are capacitatea intuitiv de a descoperi dac dragostea p r in i lor este adev rat i nu se lasor p lit de falsele demonstra ii de iubire.

    Ostilitatea copilului este reprimat din urm toarele motive:© sentimentul neajutor rii;© teama de p rin i;© nevoia de a exprima afec iunea;© sentimente de culpabilitate.

    Horney a acordat o aten ie deosebit sentimentului de neajutorare pe care îl încearc copilul. Dac acestaeste excesiv de mult inut în stare de dependen , sentimentul de neajutorare va fi încurajat..Cu cat copilul se vasim i mai neajutorat, cu atât î i va reprima mai mult sentimentele de ostilitate. Copilul poate fi determinat s seteam de p rin ii s i prin intermediul pedepselor i amenin rilor. Pot fi utilizate i modalit i indirecte de

  • 18

    intimidare a cop i lu lu i . Astfel, acesta începe s se team de microbi, câ ini , ma ini, persoane str ine,observând modul în care reac ioneaz p rin ii la ace ti stimuii.

    Deci, cu cât copilul se va teme mai mult de primejdiile din lumea real i de p rin ii s i, cu atât el î iva reprima mai puternic ostilitatea împotriva p rin ilor.

    În mod paradoxal, dragostea reprezint un alt motiv pentru care copilul î i reprim ostilitatea fa derin i (ace tia îi spun mereu copilului ce mult îl iubesc i ce mult se sacrific pentru el, i de i copilul nu

    percepe o dragoste autentic el î i reprim ostilitatea temându-se s nu- i piard p rin ii).In cultura occidental mai apare un factor care conduce la reprimarea ostilit ii: copilul este

    culpabilizat pentru ostilitate i resentimente datorit sistemului de norme i valori impuse de religie. Cu câtcopilul se simte mai vinovat, cu atât ci va reprima mai puternic ostilitatea. Resentimentele refulate se vormanifesta sub forma anxiet ii de baz .B. Anxietatea bazal este „piatra de temelie” a comportamentului nevrotic i reprezint conceptulfundamental în t eo r i a pe r so na l i t i i la Karen Horney. E d e f i n i t ca „sentimentul i n s i d i o s de a sesim i singur i neajutorat într-o lume ostil , sentiment ce invadeaz persoana".

    - st la baza comportamentului nevrotic;- marcheaz toate rela iile pe care individul le are cu ceilal i oameni;- în cultura occidental exist patru modalit i de autoap rare împotriva anxiet ii bazale:

    © Câ tigarea afec iunii;© Supunerea;© Ob inerea puterii;© Retragerea.© Strategia de câ tigare a afec iunii sun cam în felul urm tor „Dac m iube ti nu m vei

    lovi”. Persoana îndepline te ordinele celorlal i, îi mituie te pe ceilal i prin intermediul dragostei salesau chiar îi amenin cu dragostea.

    © Supunerea ca strategie de ap rare a Eu-ului, implic un comportament complezent fa deo persoan particular sau fa de toat lumea. Persoana nu are curajul s critice pe ceilal i, î i inhibdorin ele i nevoile i chiar mai mult nu se poate ap ra de abuzuri din teama de a nu îl provoca i maimult pe cel care abuzeaz .

    Horney arat c majoritatea persoanelor care se comport în felul acesta se considergeneroase i capabile de sacrificii; de sine. Un astfel de individ pare s i spun : „Dac m voi supune,nu voi fi lovit".

    © Ob inerea puterii - ca mecanism de ap rare a Eu-luiPersoana î i compenseaz sentimentele de neajutorate i o b in e securizarea p r in ob inerea

    succesului i sentimentului de superioritate asupra celorlal i.„Dac am putere, nimeni nu m va mai lovi".Mecanismele (1), (2) i (3) implic interac iunea cu al i oameni.

    © Retragerea - ca mecanism de ap rare a Eu-lui.Retragerea are sens psihologic, persoana c utând s devin total independent de ceilal i în

    satisfacerea nevoilor sale interne sau externe.Independen a în sens psihologic înseamn c subiectul devine s i ngu r a t ic si deta ai de c e i l a l i ,

    nu în sens fizic, ci în sensul c nu mai depinde de cei la l i în satisfacerea nevoilor emo ionale. .Acest fenomenare ca i mp l i ca i e si faptul c s ub iec t u l nu mai rezoneaz la nevoi l e emo ionale ale celor la l i .

    - Cele patru mecanisme de ap rare ale Eului sunt orientate în dir ec ia ob inerii securit ii personale i nu îndirec ia c ut rii pl cerii sau a fer icir i i.- Ele sunt mecanisme de ap rare împotriva durerii i nu au un scop pozit iv cum ar fi bun starea persoanei.- K a r en Horney consider c aceste mecanisme defensive reprezint for e motiva ionale mai puternicedecât nevoile sexuale sau decât alte nevoi fiziologice,- Ele î i a t i n g scopul - reducerea anx iet i i - dar cu pre ul s cirii personalit ii i a gener rii unorconflicte în sfera acesteia.

    Ex. de conflictepersoana dore te în acela i timp s -i domine pe cei la l i i s fie iubit de ei;persoana dore te în acela i timp supunerea i puterea. Tentativele de a lupta cu anxietatea bazal ,

    genereaz conflicte i mai profunde.C. Nevoile (trebuin ele) nevrotice

    Karen Horney considera c oricare din aceste mecanisme defensive se poate permanentiza, devenindo component a personalit ii i influen ând comportamentul individului.

  • 19

    Exist 10 t r ebu in e (nevoi) nevrotice, pe care Horney le consider s o lu i i ir a iona le laproblemele i n d i v idu lu i .

    Acestea sunt:nevoia de afec iune i aprobare;nevoia de un partener dominant;nevoia de limite i constrângeri;nevoia de putere;nevoia de exploatare ( a altora);nevoia de prestigiu;nevoia de a fi admirat;nevoia de realizare (ambi ia);nevoia de auto-suficien i independen ;nevoia de perfec iune.

    Horney subliniaz faptul c to i oamenii posed aceste trebuin e într-o anumit m sur i ele nu auun caracter nevrotic dac apar episodic.

    Ceea ce le face nevrotice este tendin a compulsiv si puternic de a le satisface, ca u n i c mi j l oc deeliberare de anxietate de baz .

    In acest caz, satisfacerea lor nu va duce la ob inerea securit ii psihologice, ci doar la eliberarea dedisconfortul pe care îl provoac tr irea anxiet ii.

    In cursul lucr rilor sale de mai târziu, Karen Horney grupeaz aceste nevoi în trei categorii careexprim dir ec ii le urm toare:

    c tre ceila l i oameni;împotriva celorlal i;fuga de ceilal i.(Ex.: nevoile 1 i 2 implic mi carea în direc ia celorlal i, puterea, exploatarea, prestigiul, admira ia i

    ambi ia sunt trei nevoi ce exprim o direc ionare împotriva celor lal i, iar nevoi l e de auto-suficien iperfec iune i cea de constrângeri exprim o mi care de evitare a celorlal i).

    Aceste trei d ir ec i i au fost numite de Karen Horney tendin e nevrotice (reprezint structuri decomportamente si atitudini fa de sine i fa de ceilal i), reprezint mecanisme proiective elaborate i au uncaracter compulsiv (individul nevrotic se simte constrâns s ac ioneze în acord cu ele).

    Fiecare tendin nevrotic genereaz un anumit tip de comportament (personalitate).a) Tipul complezent (se îndreapt spre ceilal i);b) Tipul agresiv (lupt contra celorlal i);c) Tipul deta at (se retrage din calea celorlal i).

    a) Tipul complezent ( ters)Este caracterizat printr-o puternica si performanta nevoie de afec iune i aprobare: nevoia de a fi

    iu b i t , dorit, protejat, trebuin a ca c e i la l i s aib nevoie de el. De regul ace ti subiec i î i îndreapt acestenevoi asupra tuturor oamenilor, dar au tendin a de a se ata a în mod special de o persoan (prieten sau partenerde - via ) care va lua conducerea v i e i i lor, protejându-i i conducându-le ac iunile. Ace ti oameni îimanipuleaz pe ceilal i pentru a cauta s fac pe plac celorlal i, în a veni în întâmpinarea dorin elor acestora.

    Comportamentul lor apare în ochi i celor la l i ca fiind generos, manifest considera ie, lips deegoism i apreciere în rela ii le cu ceila l i.

    Sunt con c i l i a n i , subordonându- i n evo i l e nevoilor celor la l i. Nu sunt asertivi, critici i nici revendicativi i vor face totdeauna ceea ce doresc ceilal i pentru a le

    câ tiga afec iunea.Dau dovad de atitudine de neajutorate i sl biciune pe care nu o mascheaz . „Uita i-v la mine cat

    sunt de slab i de neajutorat. Trebuie sa m iubi i i s m proteja i.'" Manifest un permanent sentiment de inferioritate fa de ceila l i, chiar dac sunt mai competen i

    într-un anumit domeniu.Sunt excesiv de dependen i fa de ceila l i. Au mereu nevoie de aprobare i dragoste i îi îngroze te

    orice semn de respingere din partea celorlal i, motiv pentru care î i intensific eforturile de a recâ tigaafec iunea persoanei despre care cred c îi respinge.

    Sursa acestui comportament este ostilitatea reprimat ( ei au refulat tendin e puternice derevendicare, precum i dorin a de a-i exploata i manipula pe ceilal i, precum i o lips marcat de interes pentruceilal i) ei ajungând s manifeste comportamentul contrar.

    b) Personalitatea agresiv (direc ionat împotriva celorlal i)Comportamentul lor reprezint , opusul comportamentului tipului complezent.

    Consider c tr iesc într-o lume ostil unde doar cei mai dota i i mai competitivi supravie uiesc.

  • 20

    V d lumea ca pe o jungl unde for a, suprema ia i ferocitatea sunt valori supreme.De i motiva ia lor este aceea i (reducerea anxiet ii de baz ) ace ti subiec i nu- i arat niciodat

    teama de a fi respin i. Ei ac ioneaz într-o manier dominatoare, f s in seama de dorin ele celorlal i. Pentru a câ tiga controlul i suprema ia asupra altora ei se str duiesc s ob in performan e foarte

    înalte c utând s exceleze în tot ceea ce fac pentru a ob ine recunoa tere din partea celorlal i (puterea isuperioritatea trebuie sa le fie recunoscut de ceila l i).

    Ei trec peste interesele celorlal i i îi apreciaz pe ace tia în termenii avantajului pe care îl potob ine în urma rela iei cu ace tia.

    Ei critic , se ceart , solicit i îi manipuleaz pe ceila l i .c) Personalitatea deta at (fuge de oameni)

    Caut permanent s men in o anumit distan a fa de ceila l i.Nu ur sc , nu iubesc, nu coopereaz cu ceila l i.Pentru a ob ine acest grad de deta are, ei se str duiesc s i devin suficien i lor în ile.Se bazeaz doar pe for ele i resursele proprii.Au o nevoie puternic de a fi în singur tate (nu suport s desf oare act iv it i în comun, nici

    car s asculte muzic ).Nevoia exagerat de independen îi face hipersensibili la orice încercare de a fi influen i, obliga i,

    constrân i; evit orice tip de constrângere, i nc lus iv orarele i programele, sau ob liga ii le pe termen lungcum ar fi, de pid , c toria. (N.B. suport greu cordoanele sau cravatele).

    Au tendin a de a se sim i superiori, dar în alt mod decât personalit ile agresive: ei nu lupt în modactiv pentru superioritatea lor, considerând c aceast superioritate trebuie s le fie satisf cut . O form demanifestare a acestui sentiment de superioritate este sentimentul c persoana este u nic i diferit de cei la l i .

    Î i reprim orice sentimente fa de ceila l i, mai ales dragostea i ura. A tr i împreun cu ceilal i le provoac o stare conflictual pe care caut cu orice mijloace s-o evite. Datorit tendin ei de a- i suprima emo iile, personalit ile deta ate pun un accent exagerat pe

    valoarea inteligen ei, logicii, ra iunii.Karen Horney arat c la nevrotic, unul dintre cele trei tipuri este dominant, celelalte fiind latente.Tipul dominant va influen a comportamentul persoanei i atitudinea sa fa de ceilal i. Celelalte

    modele sunt refulate, dar aceast refulare nu face decât s înr ut easc lucrurile pentru ca for a tendin elorreprimate apar inând celuilalt tip poate fi foarte mare. Orice tentativ a vreunui mod non-dominant depersonalitate, de a se exprima în exterior produce persoanei conflicte puternice.

    Conflictul este definit ca fiind incompatibilitatea bazal dintre cele trei tendin e (în raport cu ceilal ioameni), iar acest conflict st la baza tulbur rii nevrotice.

    Horney arat c la to i oamenii se manifest conflicte între cele trei tendin e de baz , dar deosebireadintre personalitatea normal i cea nevrotic const în intensitatea respectivului conflict, conflictul fiind maiputernic la nevrotici.

    La subiec ii normali toate cele trei tendin e pot s fie exprimate. Cu alte cuvinte, omul poate fi uneoriagresiv, alteori complezent sau deta at.

    Cele trei tendin e nu se exclud reciproc la un subiect normal. Acesta nu lupt cu el însu i pentru a- irefula tendin e non-dominante.

    O alt diferen dintre subiectul nevrotic i cel normal const în flexibilitatea comportamentului:nevroticul este rigid, declan ând acela i tip de mecanisme adaptative, indiferent dac sunt sau nu adecvatesitua iei.

    Persoana normal este mai f l ex ib i l , adaptându- i comportamentul la împrejur ri.Imaginea de sine idealizatKaren Horney subliniaz c to i oamenii nevrotici sau normali, î i construiesc o imagine ideal cu

    privire la propria persoan , imagine ce poate sau nu s fie bazat pe realitate.La subiectul normal, imaginea de sine se construie te pe baza evalu rii realiste a propriilor

    posibilit i, capacit i, sl biciuni, scopuri de via , cat i pe baza interac iunilor cu ceila l i. Aceast i ma g i n eare un caracter u n i t a r i integrativ în raport cu personalitatea.

    Pentru a atinge scopul u l t i m al dezvolt rii per sona l i t i i -auto-realizarea- adic dezvoltareaplenar a poten ialului uman, imaginea de sine trebuie s reflecte cât mai fidel eul real.

    La nevrotici, unde se manifest conflicte puternice între cele trei tendin e bazale, eul, personalitatea seafl în dizarmonie. Nevroticul, ca i normalul î i construie te imaginea de sine pentru a- i unifica personalitate.Dar aceast încercare de unificare este sortit e ecului pentru c modelul personalit ii construit de nevrotic(imaginea ideal ) nu corespunde r ealit ii. Imaginea de sine la nevrotic este o i luzie nu un ideal.

    Nevroticul îns este convins de realitatea imaginii de sine construite (de i pentru to i ceilal i este

  • 21

    evident faptul c ea nu corespunde realit ii).O imagine de s ine realist este flexibil i dinamic , modificându-se atunci când se modific i

    subiectul. Ea. reflect noile scopuri, noile posibilit i, noile achizi ii ale persoanei.Imaginea de sine a nevroticului are un caracter static, este inflexibil i rigid . Ea nu reprezint un

    obiectiv, ci o idee fix , care ac ioneaz , solicitând persoana s se supun cerin elor sale rigide.Imaginea de sine a nevroticului are drept scop s asigure un fel de substitut pentru sentimentele realiste

    ale valorii personale i încrederii în sine.De fapt, nevroticul are o încredere redus în for ele proprii datorit anxiet ii i insecurit ii interioare ,

    cat i datorit faptului c imaginea de sine fals nu-i permite s i corecteze deficien ele.Aceast imagine de sine fals , nu face decât s înstr ineze i mai mult subiectul de eul s u adev rat.In loc s rezolve conflictele, imaginea de sine nerealist nu face decât s sporeasc conflcitele

    intrapsibice.Când imaginea de sine fals este atins se pr bu te tot edificiul construit de persoana nevrotic .

    Psihologia femininHorney nu a fost de acord cu concep ia lui Freud cu privire la „invidia penisului”, afirmând faptul c nu

    exist dovezi pentru aceast teorie (un punct de vedere masculin într-o societate dominat de b rba i).(Freud considera c femeile sunt victimele propriei lor anatomii, invidia penisului structurându-le un

    Supraeu mai pu in dezvoltat, ca rezultat al rezolv rii inadecvate a complexului Oedip. Ele au o imagineinferioar despre corpul lor, sim indu-se de fapt b rba i castra i!).

    Horney a ar tat c observa iile clinice pun în eviden faptul c i b rba ii, copii sau adul i, sunt invidio ipe femei pentru capacitatea de a da na tere la copii. Ea a numit acest sentiment „invidia pântecului”.

    Karen Horney arat c b rbatul joac un rol mai modest în procrea ie i datorit acestui fapt, b rba iicompenseaz invidia pântecului prin tendin a de a ob ine realiz ri pe plan profesional.

    Mai mult, i n vi d ia pântecului se manifest pe plan incon tient i prin t en d in a b rba ilor de a men inefemeia într-o pozi ie de inferioritate.

    H o r n e y nu a negat faptul c multe femei se simt interioare. Ceea ce ea a negat, îns , reprezint sursabiologic a acestor s ent i ment e de inferioritate, ea insistând pe factorii sociocu l t ur a l i , care stau la bazadiscrimin rii dintre sexe.

    Fuga de feminitate poate duce la inhibarea femi n i t i i , ceea ce duce la fr igidita te.Horney nu a fost de acord cu Freud nici în pr iv in a na t ur i i compelxului Oedip. Ea nu a negat faptul c

    in r e la i i l e dintre copii i p rin i pot apare conflicte, dar ea a negat originea lor sexual . Ea a interpretataceste probleme în termenii conflictului între dependen i osti l ita te fa de p rin i.

    Karen Horney avea o viziune mai optimist asupra per s ona l i t i i umane. Omul nu este implacabildominat de for e de natur biologic .

    Comportamentul nevrotic, atunci când se manifest , este determinat de factorii psihosociali careac ioneaz în copil rie.

    Karen Homey: „Nevroza este copilul vitreg al culturii noastre".Nevrozele pot fi prevenite dac subiectul are condi ii corespunz toare în copil rie.Natura uman sau personalitatea, pentru c are un caracter f lex ib il, nu este în mod imuabil determinat

    de ceea ce se petrece în copil rie. Fiecare persoan are în sine capacitatea de a se modifica.Mai mult, experien ele mai târzii au o importan tot atât de mare ca i cele timpurii.

  • 22

    Teoria personalit ii la Erich Fromm

    Erich Fromm este un autor care, al turi deAdler i Horney, este considerat un teoretician psiho-social.El afirm c umanitatea nu este inexorabil condus sau inevitabil modelat de for ele biologice ale unei naturiinstinctive. Fromm îl contrazice pe Freud i în problema sexului. El nu vede sexul ca pe o for modelatoare acomportamentului normal sau acelui nevrotic. In schimb, Fromm a v zut personalitatea influen at de for esociale i de cultur . Accentul pus pe determin rile sociale ale personalit ii este mai mare decât la Adler sauHorney. Considerând c un individ î i creaz propria natur , Fromm a sim it c trebuie s examineze istoriaspeciei umane pentru a în elege aceast creare.

    Fromm a spus c oamenii î i creaz propria natur . El a respins no iunea c noi suntem modela i pasivde for ele sociale, spunând c i noi model m sociale.

    Putem spune c Fromm are o viziune mai ampl asupra dezvolt rii personalit ii individului decât al iteoreticieni, poate datorit preocup rii lui asupra istoriei noastre. Fromm spune c oamenii moderni sufer desingur tate, de izolare i lips de importan . Nevoile noastre de baz sunt de a sc pa de aceste sentimente deizolare, de a dezvolta un sim al apartenen ei, de a g si un scop în via . Paradoxal, libertatea crescând pe careoamenii au dobândit-o de-a lungul secolelor - fa de natur i s i s t eme l e s oc ia le - a dus lain t ens i f ica r ea sentimentelor de singur tate i izolare. Prea mult l ib er ta te devine o condi ie negativ dincare omul încearc s scape.

    Fromm credea c t ip u r i l e de conflicte de care sufer oamenii provin din tipul de societate pe care l-au construit. Dar oamenii nu sunt condamna i irevocabil la suferin , ci dimpotriv , Fromm r mâne optimist înleg tur cu abilitatea oamenilor de a rezolva problemele - probleme pe care ei în i le-au creat.

    Libertate versus securitate: dilema uman fundamental

    Titlul primei sale c i, "Evadare din libertate", d o i n d i c a i e asupra v i z i u n i i sale referitoare lacon di ia uman fundamental . In istoria civiliza iei vestului, credea Fromm, de îndat ce oamenii au câ tigatmult libertate s-au sim it mai singuri, nesemnificativi i nelega i între ei i de nimic. In mod contrar, cu câtoamenii au mai pu in libertate, cu atât mai mult cre te sentimentul de apartenen i securitate. Libertatea parea fi antitetic nevoilor umane de securitate i identitate. Fromm a spus c oamenii de azi, având o mai marelibertate ca niciodat se simt mai singuri, nelega i de ceilal i i lipsi i de importan - în compara ie cu cei dintrecut.

    Pentru a în elege în întregime ce vrea s spun prin acest aparent paradox trebuie s examin m o scurtistorie a civiliza iei occidentului, a a cum o interpreteaz Fromm. El începe prin a discuta evolu ia uman de laregnul animal i înregistreaz distinc ia specific dintre natura animal i cea uman : oamenii sunt liberi deconstrângerea mecanismelor biologice, instinctuale, ce ghideaz or ice mi care a animalului. Cu cât mai joseste animalul pe scara filogenetic cu atât mai ferm fixate sunt patternurile i formele comportamentului s u.Cu cât este mai sus, cu atât mai flexibile sunt comportamentele sale. Fiin ele umane, ca cele mai dezvoltateanimale, au cea mai mare flexibilitate. Ac iunile umane sunt cele mai pu in legate de mecanismele instinctuale.

    Dar oamenii poseda chiar mai mult decât cea mai mare flexibilitate a comportamentului. Ei tiu, suntcon tien i de ei în i i de lumea din jurul lor. Prin înv are acumuleaz o cunoa tere a trecutului. Prinimagina ie pot merge dincolo de prezent. Pentru c tiu, pentru c st pânesc natura - nu mai sunt una cu natura,

    a cum sunt animalele inferioare. Cum spune Fromm, oamenii au un transcens - natura. Ca rezultat - îns eisunt înc o parte a naturii, în sensul c sunt subiec i ai legilor sale fizice f a le putea schimba. Ei sunt separa ide natur , dar fac înc parte din ea.

    Spre deosebire de alte animale, oamenii realizeaz cât de lipsi i de for sunt de fapt, pentru c tiu c vormuri. Aceast cunoa tere a fiin ri separate i aparte fa de restul naturii reprezint un fel de libertate, pentru cmentalul uman ofer posibilit i infinite. Dar privind altfel aceast separare ea înseamn alienarea în raport curestul naturii. Ce putem face atunci ? Cum putem sc pa de sentimentele de izolare i neapartenen ?

  • 23

    Fromm spunea c oamenii primitivi au încercat s scape de starea lor de alienare fa de natur prinidentificarea complet cu tribul sau clanul lor. Împ rt ind mituri, religii i ritualuri ori obiceiuri ale tribuluiau ob inut securitatea apartenen ei la un grup. Faptul de a fi membru într-un grup implic acceptare, afiliere iun set de reguli de urmat. Religiile dezvoltate de oamenii primitivi i-au ajutat pe ace tia în anumit m sur srestabileasc leg tura cu natura.

    Dar aceast securitate fragil nu putea dura, pentru c fiin ele umane sunt creaturi lupt toare care sedezvolt si cresc, si oamenii post-primitivi s-au revoltat împotriva aservirii la grup. Fiecare perioad dinis tor ie, în accep ia lui Fromm, a fost caracterizat de dezvoltarea individualit ii - un proces numit de Fromm„individua ie" - oamenii fiind constrân i la libertatea iar independen a s îi ajute s se dezvolte i s ifoloseasc toate a b i l i t i l e lor umane unice. Procesul i nd iv idu a iei i-a câ tigat punctul culminant undevaîntre perioada Reformei din sec. XVI i prezent - un interval în care alienarea i singur tatea au fost cauzate deun înalt grad de libertate.

    Fromm a conceput Evul Mediu, care s-a sfâr it odat cu sec. XV, ca ultim er de stabilitate, securitate,apartenen . Era timpul unei libert i individuale reduse, de vreme ce sistemul feudal definea rigid loculfiec ruia în societate. Fiecare r mânea în statutul s u, în rolul s u de când se n tea i pân murea, neexistândmobilitate social sau geografic , individul avea pu ine ocupa ii de ales, având pozi ii sociale i obiceiuri binestabilite. Totul era determinat de clasa în care era n scut ca i de regulile rigide ale religiei catolice.

    De i oamenii nu erau liber i, ei nu erau izola i i aliena i în raport cu al ii: Structura social rigid spunea locul individului era clar delimitat. Nu exista nic i o îndoial asupra cuiva sau de ce anume apar inea cuiva.

    Fromm spunea c „relaxarea” social pe care a adus-o Rena terea i Reforma a distins aceast stabilitateprin l rgirea considerabil a libert ii oamenilor. Oamenii au început s aib mai multe op iuni de f cut i maimult putere asupra sensului vie ii i au ajuns la sentimentul lipsei lor de importan ca persoan .

    Fromm a caracterizat cre terea libert ii oamenilor din Occident ca libertate fa de ceva, dar nu calibertate de a face ceva anume. Oamenii au devenit liberi fa de sclavie i vasalitate, dar, datorit cre teriiinsecurit ii i a alien rii ei, nu sunt liberi s i dezvolte toate poten ialit ile i s se bucure de aceast noulibertate. Fromm a cr it icat îndeosebi cultura de pia din America, în care suntem liberi fa de multe restric ii,dar nu suntem liberi s ne dezvolt m din plin esen a. Ne g sim într-o dilem : Cum putem fugi de singur tate iinsignifian ? Cum putem sc pa de libertate?

    Fromm arat c exist dou c i pe care putem merge în încercarea noastr de a g si sensul i apartenen ala via .

    Prima cale ar fi: dobândirea libert ii pozitive care implic încercarea de a redeveni uni i cu ceilal ioameni, f a renun a la libertatea i integritatea individual . In cadrul acestui demers optimist, Frommconcepe omul ca rela ionat cu ceilal i prin munc i dragoste, prin exprimare sincer i deschis a tr iriloremo ionale i intelectuale. Într-un astfel de t ip de societate, numit de Fromm „umanist", nimeni nu s-ar sim isingur i nesemnificativ pentru c to i oamenii ar fi „fra i i surori".

    Alt mod de a recâ tiga securitatea este renun area la libertate i suprimarea complet a individualit ii iintegrit ii. Evident, o asemenea solu ie nu ar duce la exprimarea eu-lui i la dezvoltare personal spune Fromm.Dup p rerea lui, înl turarea anxiet ii rezultate din tr irea singur ii i a insignifian ei proprii ar explica de ceatât de mul i oameni sunt gata s accepte sistemul totalitar, ca regimul nazist din 1930, de exemplu.

    Mecanismele psihice pentru recâstigarea securit ii

    In afara acestor c i generale de recâ tigare a securit ii pierdute, Fromm a descris trei mecanismespecifice de ap rare, mecanisme psihice pe care le concepe prin analogie cu tr turile de caracter nevrotice alel u i Horney. Aceste mecanisme psihice sunt: 1) autoritarismul; 2) distrugerea; 3) conformarea automat .

    © Primul mecanism, autoritarismul, se manifest în t en d i n e l e masochiste sau sadice. Indivizii

  • 24

    descri i ca masochi ti se consider a fi inferiori i mediocri. In timp ce se pot plânge de aceste tr iri, afirmând vor s fie elibera i de ele de fapt, ei resimt o puternic nevoie de dependen fa de o persoan sau institu ie.

    S-ar pune de bun voie sub controlul altora ori a unor for e sociale i s-ar comporta ca sl bi i neajutora i fa deal ii. Ei câ tig securitate prin aceste acte de supunere i anuleaz astfel sentimentul singur ii. Tendin asadic , de i opus celei masochiste, se reg se te frecvent în acela i tip de persoan , spune Fromm, eareprezentând o tendin de a domina pe ceila l i. Exist trei moduri în care se poate exprima tendin a sadic : a)persoana îi face pe al ii total dependen i de ea, pentru a avea putere absolut asupra lor; b) alt expresie sadicse realizeaz prin conducerea sau dictarea asupra vie ilor altora, implicând exploatarea acestora, luarea saufolosirea a tot ceea ce ei posed - lucruri materiale ori calit i intelectuale, emo ionale; i c) alt form de sadismimplic dorin a de a-i vedea pe al ii suferind i de a fi cauza acelei suferin e. (Suferin a poate implica nu doardurere fizic , de cele mai multe ori fiind implicat i o suferin emo ional , ca umilin a sau jena.)

    ©Cel de-al doilea mecanism, numit de Fromm distrugere, este opusul autoritarismului. Dac primulmecanism (în forma masochist sau sadic ) implic o for de interac iune continu cu un obiect, distrugereatinde spre eliminarea obiectului.

    O persoan distructiv î i spu


Recommended