+ All Categories
Home > Documents > psihodiagnoza copil mic

psihodiagnoza copil mic

Date post: 16-Apr-2015
Category:
Upload: visan-cosmin
View: 123 times
Download: 13 times
Share this document with a friend
Description:
material pentru studenti
14
Transcript
Page 1: psihodiagnoza copil mic
Page 2: psihodiagnoza copil mic

trt-t- lJ

Caracteristicile testeior de tip screening cuprind ur;n[loarel€I etaionarea se face pe baza ururi egantion reprezentativ. alt 'un caraGter

, multidimensional, prezintd ugurinlE gi rapiditate in dezvoitare; au instrucliuni de

aplicare foarte clare; fidelitate qi validitate inalte; sisteme ti#pJ,q,,*p, scorare.

Aspectele de bazdale inforrnaliilor test6rii de tip screening (trierdffi#ff{hiu\t decAt

o singur[ sursd de informalii; infornea{ii privind au21, vdzul qi , in general,

dezvoltarea psihomotorie; informa{ii de la pdrin}i sau cei care ingrijesc copilul;

inforrnalii recoltate prin sursi directS.

Utilitate gi organizaro:Testele tip screening sunt utiiizare de obicei in cadrul unui program comprehensiv

de eval.uare qi mdsurare a copiilor. Un astfel de program (N.Peterson, 1987) poate

inciude ca activitdli:

1. Examinarea pediatricd rt L(/2. Istoria dezvoltdrii copilului - interviul$drinfi&, chestionare sau liste de controi;

3. Date privind probleme speciatre - de la phrinli sau persoane care au in grije

copilul;4. Evaluarea statutului general ai dezvoltirii copilului - oblinute printr-un test

screening;5. Revizuirea dezvoltdrii in patru domenii: statutul frzic, dezvoltarea psihologicS,

statutui familiai, statutul socio-economic.Organizarea unei astfel de testdri se poate face;l.a domiciliul copilului, cu ajutonrlunor unit61i mobile, in cadrul unor unitSli educalionale (cregd, gddinild) sau incadrul unor centre specializate.Recornandhri privind comportamenhrl examinatorului: sensibiiitate pentrupreocupdriie qi grijile pirinfilor; famiiiarLzare& cu copilul monitorizareainfluenlelor datorate intertelaliilor copi'l - cel care il are in grt6; monitorizareacondiliilor fizice ale locului de testare; verificarea stdrii de sbndtate fizicd; atenliatrebuie focalizatd nu numai pe ariile dezvoltiri (motorii, cognitive,

. comunicalionale etc.) ci gi pe interacliunea dintre acestea.

Testul scneening SenverFraba urmdreqte evidenlierea achiziliiior de dezvoltare, gi este introdusd gi

experimentatd in Ronadnia de echipa condusd de N. Mitrofan in 1993 - 1994.Originea ideilor testdrii este in Tabelele de dezvoltare Gessel. Cuprinde tr05 itemide 4 tipuri: comporLamentul social, comportamentul de adaptare; comporLamentulverbal; comportamentul rnotor. Pentru fiecare domeniu sunt diferen{iatecomportamentele principale care definesc domeniui respectiv gi care au o evolulieprogresivd cu vArsta.

Page 3: psihodiagnoza copil mic

IJtllizeazd materiaie precr.nn: ghem cle 16nd rogie, jucdrie pentru sugari zornditoare,8 cuburi colorate, sticld transparent[, clopofel, minge tenis, creion, stafide, coli deh6rtie. Rezultatele conduc La conturarea unui scor care poate fi considerat: normal,suspect, anormal, instabil. Se recomandd repetarea testdrii la intervale de 5 lunipdnd la v6rsta de 2 ant,la interval de 1 an p6nd la vArsta de 5 ani.Componentele celor 4 domenii pentru,aprecierea dezvoltdrii neuropsihice sunt:Comportamentul moton: motricitate in decubit dorsatr (rup, trunchi, membre);motricitate in decubit ventrai; pozilie gezdnd, posturi de echilibru; ortostatisrn,mers, alergare; control, vertical, deplasare pe verticald (urcat - cobordt scbri);motricitatea find a rn6ini.Comportamentul cognitiv: receptivitate generald la stimuli; percepiia gircprezerrtarea; rnernoria verbaii (recunoagtere, denumire de imagini): activitatea deconstrucfie; activitatea de reproducere graficd; caracteristici calitative de vdrst6.Cornportamentutr venbal: gdngurit (vocale, consoane); pronunlia de silabe;limbajul pasiv; limbajul activ; strucfi;ra gramaticalS a limbajului vorbit.Cornpontarnentul socio-afectiv: diferenlierea reacliilor afective; imitalia gicomunicativitatea afectivS; activitatea de joc cu copii qi adullii; manifestdri deindependenli (preferinle active, opozilie) gi autoservirea (deprinderi de hrdnire,imbrdcare, igien6.Metoda permite aprecierea gradului de dezvoltare atdt gtrobal cdt gi pe componentegi ofer[ capacitatea de a urmdri in dinamicd dezvoltarea. Dinamica se reflectd atdtprin atingerea cotei normale a vArstei, sau prin surprinderea avansurilor sauretardului fal6 de V.Cr. Aparilia retarduiui attage atenfia asllpra necesitdliicunoaqterii cauzelor care au deterurinat situalia, pentru a gdsi modalitaliteindividuale de arneliorare gi recuperare care sd asigure norrnalitatea.

.3" Scate cle dezvoltare: Scsle\e Buyley peyat{w dezvoltsrewc*ptlalwi, Scala de dezvoltsre psihomotorie trc priwaw copil&rie, Bramet- Lezirce

tn timp ce testele de tip screening su.nt rnai raportate la norrne, testele de rndsurarea dezvoitdrii presupun compararca achiziliilor psiho-coniportamentale ale copiluluicu obiectivele instruclionale.Dacdlaprimeierdspunsulgiperforrnan!asuntraportate,sc@+e1aunetalon,in cazul testelor de dezvoltare, frrd a se e,xclude posibilitatea de a crea norrne, dereguiS nu sunt standardizate in baza unui criteriu na{ional. Obiectiveleinstruc,tionale - ca gi criterii - pot fi diferite de la un instrument la altul, de la ocomunitate educalionalb ia alta.

Page 4: psihodiagnoza copil mic

in urtna testdrii se presupune un prograrn de acfiune, de intervenlie, de recuperare,de compensare a deficienletror constatate. Manualele la unele scale indicd qi tipuride activitdli ce se pot folosi * astfel cd pr:tem considera de fapt cd avem de A face .

nu doar cri simpla activitate de testare ci cu rin sistem complex de evaluare giplanificare a acliunilor de intervenfie corectiv - constructiv6. Sistemul se aplicd pegrupuri mari de copii gi presupune cooperarea mai muitor persoane qi specialil[1i:psihologi, pdrinli, cadre didactice, terapeuli. Scopul testdrii porneqte de laconceplia cd depistarea timpurie a unor deficienle a copilului determind luarea unormdsuri imediate de tratament educalional qi terapeutic - recuperator, prevenindinstalarea unor abateri grave. Depistarea niveluiui real de dezvoitare a copiluluiprecum gi depistarea cauzelor unor deficien{e poate conduce la adecvarea mdsurilorde intervenfie.Pagii unui astfel de program1. trierea - depistarea copiilor din comunitatea datd care se situeazi in afara

nivetr el or normale aie dezvo lt6rii p siho-c ornportarnentale ;

2. determinarea nevoilor de servicii educalionaie speciale - prin instrumentespecializate se precizeazd disabihtalile sau niveiul de tntArziere in dezvoltare;3. planificarea unui program de acliune educalionald gi terapeuticd care includernXsurarea deprinderilor gi achiziliiior gi stabilirea niveiului tra care poate incepeintenvenlia, utilizAnd instrumente psihodiagnostice raportate la criterii )teste demdsurare a dezvolt5rii), liste de controi, observafi;4. monitorizarca progresului, prin verificarea gi testarea repetatd gi, la nevoie,introducerea unor modificdri atre difelitelor componente ale programului;5. evaluarea programului. in testarea copilului mic se..i unr*ite caracteristicipsihologului care aplic6 testele precum: alegerea mijloacelor de testarecorespllnzdtoare; pregdtirea in dorneniul m[surdrii copiilor; experienla practicS;orgarrizarea rnaterialelor; revederea itemilor testului qi delirnitarea secliunilor deinteres in testarea respectivd; stabiiirea gi menlinerea raportului cu subiectr"li testat(este una dintre cele mai sernnificative aspecte gi cere rd.bdare, farniliafizarcaanterioarS a copilului pentru a se sirnli confortabil, utilizarea unor jucdriiaclecvate) ; fl exibilitate c omporLarnental [.Psihologui trebuie si !in[ seama de conduita obiqnuitd a copilului ( nu seprogrameazd gedinla imediat dupd-amiaz6 cdnd de obicei copilui doarme); demotivalia copitrului fa16 de materialetre testului qi chiar fa{d de persoana care ilexamineaz6; probierneie de sdndtate; specificul instal5rii oboselii; timpul de reacfiediferit ai diferiqiior copiii; reac{iile de respingere posibiie. ,

Programul include aspecte care intereseaz6 pdringii, iar psihologul trebuie sdifiecongtient gi sd manifeste toleranld qi inlelegere pentru nivelul de anxietate almembrilor familiei legat de dezvoltarea copilului qi rezultatul testului; trebuie sdacorde timp suficient pentru comunicare informa{iei gi sd aprecieze nivelul diferit

4

Page 5: psihodiagnoza copil mic

de impiicAle a

copilului.Un prim grupa nou-niscutultennen, scaia de

Cuprinde maiscala de evalabilitAli precuobiectului,comunlcareareprezemotricimetric fipostural6.atenliei, oIterniitestatilirniteleExamiVdrsta(10 suc

Ssala es

RomAnia.creatd de O.tsrunet gi I. I-ezine. Scala este tradus

instrumente s-au constituit cu scopul rfinii condifiei psihice( astfel: m6"surarea comportamentului ilului nbscut inainte de

a comportamenfului neo- f m6surarea neurologicd a

pentru comportamentul co ui. Exemple: Testul L.Dubou'itz gi V. Dutiov 198 I , Scala B.T. Brazelton 973.Un alt grup de instrurnefoarte mici, intre 0 gi 3

a fost constniit pentru iii pregcoiari, atAt pentru cei

{ pentru ertaluarea achin ilor din invilarea timpurie, c61

plan psiho-cornportamental segi pentru cei intre 3 qi 6- i, cAnd achizifilesociaiizare in I unor institulii preqcolare sau

copilului, , chestio

realizeoed ?n cadrul gi

gcolare. Ca tip de teste,speciale; Carolina Curui1992, care corespundegi Programare pentru c

ina Currriculpre$c

membrilor faililiei in procesul de cregtere, masurare

pentru copiii foarte mici cu nevoii cu nevoi speciale, Testul AEPS,lum

Testul este pubiicopiilor pe direcllund qi 42 de luni.

ur pro compl numit Sistem de Evaluare, Mdsurareii foarte t.

Iele Bayley pe dezvoltarea copiluluiin 1969 qi revi i993, este dedicat mdsurdrii dez,v'oltirii

ea motorie. Este dedicatd copiiior intre 1cognitiv-mentald

te scaie cu obi VE ifice: scala mentald., scala motorie"a comportamentr/ui. Scala entali este dedicatd mdsurdrii unor: achizilii s ptuale, achizilionarea constanlei0rarea. lnva gi rezol a de probieme, vocalizarea qi

verbald, evide/1a timpurie a \gAndiri abstracte, habituarea,mentaid., limbajy'l complex qi f, conceptului matematic. Scala

: nivelul iului corporal, musculard, controiuimdinilor gi

Ia de evaluat'e a comportamentului,1or, migcarea dinami praKs-ut olnannlc, lmirarea

,iterni, cuprinde evalu[ri aleernl,is-ul dinarnic, imitarea

entdrii, reglSrii lionale pi calitdlii motrici 1.

la care 50% din copiiiaranjali in inea vArstelor, respectiv veindicatd v6rsta !int[ 5i

'o dintre copiii testati,I trebuie'lsd determine vArsta de baz6 qi vArs plafon a copiiului.

baz[ se determin6 prin num6rul iternilor succesivi ia reugegte copiir-rl(10 succesivi),irli); vArsta plafon dup6 numfirul de itemi la care

de clezvoltare psihomoforie in prima copilinieo ts - Lezimesi utilizat5 in

Page 6: psihodiagnoza copil mic

Il;

Bateria este format[ din 10 probe pentru fiecare etapd de vdrst[, dintre care 6 suntconsiderate ca teste ce pun copilui in condilii experimentale controlabi-le ,inprezenla unui rnaterial ugor de procurat. Intrebdrile incluse faciliteazd primulcontact gi dau posibilitatea de consemnare a condiliilor sociale gi afective in care.se

dezvoltd copilul.Testele sunt foarte utile pbrin{ilor pentru a ordona gi direcliona observa}iile cu

privire la copiiul mic, pentru cd servesc ca introducere in problematica primeivdrste, pentru c[ determin6 surprinderea gradului de influenfd a rnediutrui. Gruparease realizeqzELin funclie de diferite etape de vdrst6 pentru dezvoltarea psihic[. Pfln*la 1 an este de interes controlul posturai gi motricitatea. Dupd un an gi jumdtate se

pune accentul pe caracteristicile achiziliilor verbale, gi posibilitdlile de manipularea obiectelor,.Examinarea se desffigoard prin intrebdri gi experimente. Durata este de aproxirnativ20 minute pentru copii intre 4 qi 12 luni, 30 minute, pentru cei peste 12 luni p6n[ la4 ari.De exemplu, acliunile pentru luna a 12-a se refer6 la urmitoarele comportarnente:merge dacd este linut de mdini; prinde un al treilea cub privind la cele douS pe care

le line deja; aruncd un cub in ceaqcS; imitd zgomotul iingurii pe care o lovegte de

farfurie; repune cubul in locul lui pe planqetd; incepe sd mingdleascd dupddemonstralie. Itemii: st6nd in picioare coboard pentru a ridica o juc[rie; spunelegate trei cuvinte; dd obiectul la cerere sau la indicalia prin gest; repetd actele care

au provocat rdsul.Pentru iuna a 24'a acliunile cerute sunt: la cerere dA cu piciorul rningii;construiegte un tum din 6 cuburi; incearcd si indoaie o hArtie dxd; imita o

trisdturi; pune trei piese pe planqet[; numeqte sau aratd 4 imagini. Itemii: urcS gi

coboard singur scara; face fraze din mai multe cuvinte;. se numegte prin prenufiie;

Sjuta la aranjarea lucrurilor sale.Inkebdrile determinb gi surprinderea gradului de influenld al mediului; foartedevreme, presupun cele dou6 autoare, se coreleazd coeficientul intelectual alpdrinfilor cu coeficientul de dezvoltare al copiilor 1or.

Se poate urrndrii ritmul dezvoltirii psihice ;i nivelul Q.D., coeficientului dedezvoltare, incepAnd de la 4 luni. Q.D rezulte din V.D. / V.Cr. x 10 )VD reprezint*vdrsta de dezvoltare, V.Cr. vdrsta cronologicd)..

.4. Testele de inteligen{5 pentru pre$colari gi gcolari x'$ics;

Scatra de dezvoltare intelectuald Binet - Sirnonn Scala de inteligeNe{fiStanford - Binet, Scala de inteligen{i pentru copiii prepcolari $iqcolarii mici, W.P.P.S.I., Testul nonvenbal de intetigenfi genereEdDearborn, Noua Scal6 metricd de inteligenfd

Page 7: psihodiagnoza copil mic

I

Mdsurarea inteligenlei la pregcolari qi gcolari mici include o serie de teste de

inteligen{d. precum: Scala de inteligenld pentru copii mici Cattell, 1940, revizuitErin1980; Bateria Kaufinan pentru mdsurarea cogiilor, 1983; Scalele McCarthy pentruabilitilile copiilor, 1972; Scale pentru diferenlierea abi1it61ilor construite de

C.D.Eiliot, 1990; Scala de inteligenld Stanford-Binet, 1986; Scala de inteligenl6Weschler pentru preqcolari gi gcolari mici, D.Wechsler, 1967, revizuit 1989.

Scala de dezvoltare intelectualE Binet - Simon:Scala de dezvoitare Binet - Simon a fost revizutd gi adaptat6 de $tefrnescu -Goangd in limba romAn6.Atitudinea examinatorului fald de subiect kebuie sd fi.e in linii generaie

urmdtoarea: fa!6 de copiii mici o atitudirie de joc, fafd de copiii mai maridegteptarea amorului propriu gi a tendinfei dQ emuiafie, fald de cei mai mari gi de

adul1i o atitudine franc6, prin explicarca rostului examinS.rii. Bineinfeles, totuladaptat de Ia caz la caz> linAnd searna de felul in care priveqte subiectuiexaminarea.Pentru examinare se pot utiliza orele obiqnuite de iucru. Copilul sd nu fie luat de laorele sau activitdlile care l-ar interesa mai mult decdt testul, de exemplu sd fieexaminat in timp ce colegii sdi se joacb, sau au ore distractive, etc. De asemenea sd

nu i se ia timpul liber, dacd se observd cd renun!6 greu la ei. Se va evita examinareacopilului prea obosit de joc, de munc6, lipsit de odihnS sau de sofirn, qi a copiilorbolnavi, indispugi, convalescen,ti, etc.Durata examindrii nu trebuie sd treacd" de anumite limite in timp. Terman faceurmdto arel e recomanddri :

- pentru copii de la 3-5 ani dureaad25-30 minute; 6-8 ani pentru 30-40minute; 9-12 ani timp de 40-50 minute; 13-15 ani timp de 50-60 minute;pentru adulli, 60-90 minute.

DacE examinarea nu s-a terrninat in acest interval de timp, degi este recomandabilca examinarea si se faci intr-o singuri gedin!6, o intrerupem gi continudm alta dat6sau facem o pauzd de cca. 10 minute in care iopilul este ldsat sd se joace sau sd seplimbe pe afar5.Cdnd se examineazd copit de scoald si li se recomande sd nu comunice celorlai$elevi probele la care au fost supugi, pentru a exclude de la inceput orice posibilitatede ajutorare mutr:ai6 este recomandabil sd fie examinali mai intdi copiii ceva riraipulin inteiigenfi, care chiar dacd ar vroi, ar fi de pulin ajutor pentru colegii lor maiinteligenli.Tehniea exarniniriiPrima condi,tie pentru exarninarea obiectivd este respectarea riguroasd a norrnelorpi instrucliunilor date pentru fiecare test,jin parte. Tonul in care sunt dateinstrucliunile gi atitudinea examinatorului trebuie sd fie r#* naturale dar nu se

Page 8: psihodiagnoza copil mic

I

j:

admite nici o abatere de la instrucliuni. Totdeauna se va utiliza textul complet, nu

ne vom bizui niciodatd pe memorie, degi este necesar ca instrucliunile sa fiecunoscute pe de rost.

Materialul care se utiiizeazi pentru examinare trebuie s[ fie dinainte pregdtit in

ordinea in care va fi aplicat. in felul acesta se economisegte timp, iar pe de altd

parte subiectul nu este l6sat sb aqtepte, ceea ce ar produce o scSdere a atenlier qi a

interesuiui pentru test.

Fisa de_ cotare trebuie sb fie linuti la o anumitd distanti de subiect pentru a nu se

vedea ce se scrie acolo, iar consemnarea rczvLtatelor sd se faci cAt mai repede gjrfe

cAt posibii flri s5 se atragd atenlia subiectului. in timpul examinarii voi ficonsernnate numai datele absolut necesare, r6spunsul intreg nu va fi decit in cazui

in care nu se poate decide imediat asupra cotdrii pozitive sau negative &

rdspunsului. in astfel de cazuri stabilirea cotei se va face numai dup6 terminarea

examindrii, pentru a nu face copiiul s[ agtepte.

in timpul examin6rii urmdrim atent miqcdrile copilului gi comportamentul shr, dar

nu-l privim prea insistent sau drept in ochi pentru a nu-l intimida.

Examinato*} tt*b.tie sd fie calm, sd nu fie gribit qi sd nu fac[ rnigcSri inutile.

Dacd un copil se incdp6!6neazd gi nu vrea sd r6spund6, il reexamin[m Plste c

slptdnadn[, fEra sd mai amintim de examinarea anterioarl. Este recomandabil ca

aceastd a doua examinare s5 fie frcut6 de un alt examinator.

Cdnd un subiect este prea increzut gi are o atitudine de persiflare a testelor,

p[rdndu-i-se prea ugoare, ii ddm cdteva teste grele, la care egecul s[ fie evident

pentru subiect.Stabilirea nivelului mintalin mod obiqnuit examinarea poate incepe cu un an sau doi sub etatea cronologic[ a

subiectului, afard. de cazurile cAnd este evidentd o stare de inapoiere sau debilitate

mintala gi tn care caz:vrl examinarea va ?ncepe cu un an sau doi sub vdrsta rnintai[presupus6 . Dacdinsd subiectul nu rezolvd chiar numai un singur test de ia etatea cu

care am inceput ne cobordm la testele de la etatea mintald imediat inferioarS, sau

dacd este nevoie ne cobordm gi mai mult pdn6 ajungem la etatea la care subiectulrezalvd. toate testele. in sus continuAm cu examinarea penA la etatea la care

subiectul nu mai rezolvd nici un test; peste aceasti etap[ nu mai continubm.

CunoscAnd etatea rnintald $i pe cea cronologic5 a persoanei examinate pritera

stabili coeficientul de inteligent6, care se obline imp6rlind etatea mintalS prin

etatea cronologicd gi inmullind rezultaful cu 100.

Q.L qi categoriile diagnostice tradilionale0-22 Idioli23-49 Imbecili5A-69 Moroni , .:

70-79 Mdrginili

Page 9: psihodiagnoza copil mic

i' 80-89 Progti90-109 Normali110-119 DegtepfiObservarea conduitei in timpul examinXriiScopul testelor individuale verbale, a ciror instrucliuni de intrebuinlare le ddrn aicieste sd mdsoare gradul de dervoltare a inteligenfei. in cursul examindrii unobservator. atent poate si adune date foarte utile cu privire la trdsituri social e, de

temperament pi de caracter. Aga, de exemplu, se poate vedea dac[ subiectuE este

timid sau tndrizne!, dacd ii place si stea de vorb6 (sociabilitate), dacS lucreazdcongtiincios sau nu, daci persevereazdsau renun!6 ugor la o probh care i se paregrea, etc.Din acest motiv se anexeazEla scald, ln afarb de figa de cotare a nivelului mental gi

o figa de observare a conduitei, de trdsdturi sociale, de temperament qi caracter,care pot fi observate in timpul examin6rii. Pentru fiecare intrebare din fi$d,privitoare la cdte o trislturi se dau rdspunsuri posibile dintre care examinatorul

' alege pe aceea care crede c5. se potrivegte mai bine persoanei examinate.

Scatra de inteligenfi Stanford - Binet

Se adreseazd,mai rnultor nivele de vArstd gi are ca obiective: misurarea inteligenleigenerale - globale prin prezentarea unei largi varietSli de sarcini de dificultatecrescflnd[. Se adreseazi v6rstelor cuprinse intre 2 qi 23 ani. conline 15 sub testecentrate pe 4 arii largi de activitate intelectuale:1.Rafionamentul verbal, care incl.ude teste de vocabuiar (reamintirea unor cuvinte

expresive qi infelegerea verbal6), inlelegere (infelegerea verbal6, dezvoltareavocabularuiui, exprimarea verbaid, cunoqtinle sociaie, inforrnalii actuaie),absurditili (percepfia vintall., informalii factuale, discrimina.re, exprimareverbal6, atenfie, experienlE social6) gi relalii verbale (dezvoltarea vocabutra:-uiui,formarea conceptului, discriminarea, ralionamentul inductiv, exprirnarea' verbal6, didcriminarea detaliilor'esenfiale);

2. Ralionamentul cantitativ, care include teste de tip: cantitativ (reflectE experienlacu numerele, deprinderile de calcul, cunoagtereA conceptelor gi proceduriiol-matematice), serii de numere (raf;onamentul logic, concentrarea, conceptelematematice gi de calcul, ralionamentul inductiv), constnrirea egalit[1ilor (cunoagterea conceptelor qi procedurilor matematice, ralionamentul inductiv, logica,fi exibilitatea, incercarea qi eroarea);3. Ralionamentul abstract - vizual, care include analiza structurii (abiiitaternotorie, vintaLizare spafiald, analiza structurii, vrzualizare spalia1a, coordonarevizual - motorie), copierea (r-eprezentare vizual6, perceplie, abilitate vizualmotorie, coordonare mdnS - ochi), matrici (aten1ia, concentrarea, percep\iavizutalL,

Page 10: psihodiagnoza copil mic

analiza vtntal6., vizvalizarea spafiali, ralionamentul inductiv), indoirea gi tdiatulhAniei (abilitate spa!ia16, perceplie gi analiz[ vizval6, rafionament inductiv);

;

4. Memoria de scurt5 duratd, care includa memorarea mbrgelelor ( memoria iJe

scurt5 duratd, perceplia. forrnelor, reprezentarea vizual6., memoria viruatrE,

discriminarea, agerimea pentru detalii), memoria pentru propozilii (mervroria

auditivi de scurtS durat6, inlelegerea verbal6, concentrarea, atenfia), meqtoriapentru cifre (memoria auditivd), memoria bietelor ( inleiegerea vizuai6, aten{ia,

concentrarea, memoria vizuald). Se stabiiesc doui nivele: nivelul bazal, respectivv6rsta ia care copiiul reugegte la toli itemii gi nivelul plafon, vArsta ia care copilulegueazi la toli itemii.Pentru copiii cu dizabilite$i $i pentru cei cu retard mental examinarea se face incondilii speciale, recomandate de cercetdrile lui Delany pi Hopkins, 1987.

Scala de inteligenfi pentru copiii prepcolari gi geolarii mici, W.P.P.SJ.

Bateriile Wechsler s-au ndscut din nevoia pe care o resimlea autorul in caiitatea sa

de psiholog gef al clinicii Bellevue din New York de a dispune de un instrument de

rn[surare a deteriordrii intelectuale produse in cazul maladiilor psihice. Scara cle tipBinet-Simon nu era utilS in aceasti situalie, conceptul de vdrstd mintald pe sare se

baza aceasta, neputdnd oferi un bun fundament pentru comparafii ce depdgesc

nivelul diferenlelor in dezvoltare.Rezultatul s-a concretizat, in 1939, intr-o primd variant[, conceputd pentruadolescenli gi adulli, cunoscuti sub numele de Wechsler-Bellevue. in 1949 apare oextensie a scirii pentru vdrste mai mici, denumitd Scara Wechsler pentru copii(Wechsler Inteligence Scale for Children - MSC). tn 1955, Wechsler, revizuindscara pentru adul1i o va numi WAIS (Wechsler Adults Inteligence Scale), iar in1967, prin extinderea probetror la vArsta de 4-6 tlT arri, apare gi scara pentrupregcolari WPPSI (Wechsler Preschool and Primary Scale for Inteligence). Muncade perfec{ionare a testelor va continua, concretiz6ndu-se prin revizuirea, in L971, a

scdrii pentru copii (WISC R), si, foarte recent, o noud revizuire a sc[rii pentruadulgi (WAIS R).Testul cuprinde, la fel ca celelalte forrne pentru copii mai mari gi adulli, doudcategorii de teste, verbale qi de performanld.Testele verbale mdsoard deprinderile verbale prin 6^ probe de: inforrna{ii,vocabular, aritmetic[, similitudini, infelegere, propozifii. In varianta revizuitd s-a

addugat qi proba "cuiele animalului" care nu participd la calcuiarea coeficienfilorde inteligeng.Testele de performan!5 urmdresc evaluarea deprinderilor vinlal - spaliaie prin 5

tipuri de probe: casa animaiului completare imagini, labirint, desen geornetric,testul de cuburi

10

Page 11: psihodiagnoza copil mic

Scorarea necesiti reguli speciale, acord6ndu-se gi puncte bonus in anumite si€uatii,

timpul total in general este intre 15 qi 30 de minuteSunt importante in cazul ambelor teste experimenteie care au determinat valorilJinalte de fidelitate (fidelitate test - retest, coeficient de stabiiitate)qi validit ate (validitate predictiv[, validitate concurent[) a acestor probe. de asemenea s-auasigurat 'reprezentativitatea loturilor pentru. standardizare gi respectiv,restandardizarea testelor. Caracteristicile psihometrice ale acestor instrumerete tre

asigurd un grad inait de obiectivitate gi valabiiitate in interpretarea datelor.Mai ;intervine gi o altil deficienti major6, de data asta de ordin teoretic. Vdrstamintald ajunge sd capete un in{eles suplimentar de nivel specific delimita-t, de

"cantitate" precisb de inteligent6.. Ori, argumenteazi Wechsler, nivelul gi caracterulperformantelor unor copii de 4,6, qi 10 ani, avdnd aceeaqi vArstd mintalE la Lesfi,rl

Binet-Simon: 6 ani, nu sunt identice.Aceste limite derivd din conceplia asupra inteligenfei ca aptitudine specificl, fle eagi de un inalt grad de generalitate. Wechsler pornegte in structurarea testeior sale dela conceperea inteligenfei ca parte a personaiidtii globale, capacitate complex5 a

subiectului uman de a g6ndi ra{ional, de a ac}iona cu scop gi de a rela{iona adecvatcu mediul sdu. Inteligenfa este astfel in acelagi timp energie mental6, aptitudinald,dar gi capacitatea subiectului de a o utihza, ceea ce implicd alli factori aptiftrdinalidar qi o puternicd impregnare motivalional6, variabile diferite aie personatitilii inansarnblu.Vom dispune tn acest mod de o descriere mult mai nuanlatd a subiectului, apunctelor sale forte gi a celor slabe, rezultatul put6nd fi folosit nu numai pentru aeticheta pur gi simplu copilul, ci pentru a inilia un demers terapeutic compensatarsau ca spnjin important in procesui educativ recuperator.Avantaje gi limite ale testuluiAvantajele folosirii sale sunt deosebit de importante, ceea ce face ca el sI fi devenitprincipalul instrument de mdsurare a inteligenlei in toate !5ri1e in care a pdtruns.Testul realizeazd, o bund diferentiere in eadrul normalit[1ii gi separi ne.t copiii curetard intelectual de normali, permildnd de "r;;;;; il d;;;rd" optim i*lrn-,categoria "celor care invatS. incet", punctdnd problemele specifice emofionaie giperceptive ce contribuie la dificultdliie qcolare ale acestor copii.Prezenfa unor subteste foarte clare verbale qi nonverbale, favorizeazd in egaldmSsur6 testarea copiilor orbi, surzi sau handicapali frzic, gi permite folosirea doar aunor subteste, ceea ce dd posibilitatea pentru copiii defavorizafi cultural si nu fiesupuqi subtestelor penalizatoare. Se pot folosi gi probe prescurtate, deqi Wechslernu admite acest procedeu.Structurarea subtestelor ajutd ia prevenirea sau ameliorarea frustrSrii menlindnd unnivel, motivalional ridicat, influenla factorilor negativi, ca oboseala gi egecul fiindrelativ slabd. ':

11al

Page 12: psihodiagnoza copil mic
Page 13: psihodiagnoza copil mic
Page 14: psihodiagnoza copil mic

S.Concluzie ;

Aparilia gi dezvoitarea unor instrumente psihologice este legat5 depsihologia experimentali (mdsurarea diferitelor procese psihice sau psihoJizicesimple), de dezvoltarea treptatd a gcolii de psihoiogie clinicd de la Faris, prec{1p qi

a lnceputului cercetirilor de psihologie diferenfiaiE. Binet gi Sirnon

incep inci din 1900 primele interviuri sistematice pentru mS.surarea inteligenlei.Incd dinainte de inceputul secolului XX scriu despre scopul psihologiei individuaieca studiu al omuiui evidenliind trei probleme importante ale acesteia: studiuldiferenfelor individuale ale proceselor psihice fEri s[ se studieze special relagia cuindivizii care prezintd aceste procese; studiul diferenlelor individuale aleindivizilor izolali sau a grupelor de indivizi; studiul raportului diferitelor pracesepsihice intre ele in cadrul aceluiagi individ.

Analiza scopurilor gi tipurilor de utilizdri ale testelor psihologice include inprimul rdnd aspectele de evaluare a situaliei prezente qi de evaluare a moduluicum, in anumite condilii date, situalia poate evolua in viitor. Analiza predicfieisemnificd in mod obignuit o estimare in timp. Diagnoza se concentreazd mai multpe starea prezerrt1" a subiectului evaluat.Testele sunt, in cele din urm5, egantioane de comportamente pebaza c[rora se facaceste evalu6ri diagnostice qi prognostice asupra altor comportamente rnaicomplexe, care depdgesc sarcinile ca atare ale testului Testul poate fi utilizat, insens mai larg pentru selecfie, pentru clasificare, pentru descrierea profiluh:i wreipersoane, pentru decizii privind evaluarea unor activitdli sau pentru verificareaunor ipoteze qtiinlifice.

BItsLIOGRAFIE:

1. Albo,M.- 199B, Construirea gi utilizarea testelor psihologice, Clusium, Cluj Napoca

2- Lisievici,P.- 2001, Tehnici de evaluare educationalS, I - [, Editura Titu Maiorescu, Bucuregti3. Minulescu,M.- 1996, Evaluarea psihologici in seleclia profesional[, Ed. Pan, Bucuregti4. Minulescu,M.- 2001. Bazele psihodiagnosticului, Editura Universitlgii Titu Maiorescu, BucureEii5. Mitrofao,N.- i997, Testarea psihologic5. a copilului mic, Ed. Mihael4 Bucuregti

1A


Recommended