1UNIVERSITATEA ~BABE$-BOLYAI CLU1-NAPOCAFACULTATEA DE PSIHOLOGIE $I $TIINTE ALE EDUCATIEI SECTIA PSIHOLOGIETITLUL CURSULUI: PSIHOCRIMINALISTICAPROPUNTOR : CONF. UNIV. DR. IOAN BU$MODALITATEA DE EVALUARE: EXAMEN SCRIS (RSPUNSURI LA NTREBRI)PROBLEMATICA PSIHOCRIMINALISTICII:Fenomenuldedeviantsocialngeneral,celdeinIractionalitatenspecial, implicnconditiileactualealesociettiinoastre,oseriedeproblemesiaspectedeun deosebitinteresteoreticsipracticpentrucercetareastiintiIic.Dacproblematica teoreticsereIerlamecanismeleetiologice,lamodalittiledeproducerea inIractionalittiisilasemniIicatiilesocialealecomportamentuluiinIractional,cea practicpresupune,attmetodedeinvestigaresicunoastere,ctsiIormesimijloacede prevenire si combatere a maniIestrilor antisociale la nivel individual si social.FenomenulinIractional,princomplexitateaIactorilorcarelgenereazsiprin diversitateaIormelorncaresemaniIest,nupoateIiexplicatsintelesIraportul psihocriminalisticii.FactoruldeterminantalcomportamentuluiinIractionaleste ntotdeauna de natur subiectiv, dar acest aspect nu poate Ii izolat de contextul n care se maniIest: social, economic, cultural etc. Dinperspectivapsihocriminalisticii,persoanatrebuieacceptatcaIiindoIiint carenmodobisnuitactioneazrational,daruneoriautomatsichiarirational.Diversele trebuinte se maniIest n constiinta persoanei ca mobil al comportamentului, iar n cazul unuiconcursdemprejurriacesteapotdeterminaluareaunordeciziipentrusvrsirea inIractiunii. Psihocriminalistica cerceteaz comportamentul sub toate aspectele, deschide ANUL II Sem. IVTIPUL CURSULUI - OPTIONAL - 1 SEM. ANUL II Sem. IV2largiperspectiveexplicatieistiintiIiceamecanismelorsiIactorilorcurolIavorizant, permitndoIundamentarerealistamaniIestriloracestuia.DiagnosticareaproIilului psihocomportamentalalinIractorului,evidentiereacauzelorcareaudeterminat comportamentulacestuia,constituieprghiiesentialenconturareaprogramelorde prevenire. Cele mai importante probleme care stau n atentia psihocriminalisticii sunt:Iactorii determinanti ai comportamentului inIractional;mecanismele psihologice si psihosociale implicate n activitatea inIractional;particularittile psihologice ale personalittii inIractionale;mecanismelepsihologiceimplicatenIenomenulrecidivriiactivittii inIractionale;psihologia victimei;psihologia mrturiei judiciare;problematica psihologic a anchetei judiciare;structura si mecanismele psihologice ale comportamentului simulat;dimensiunile psihologice si psihosociale ale privrii de libertate;mass-media si inIractionalitatea;implicatiile psihologice ale terorismului contemporan etc.explicarea conduitelor dizarmonice ntlnite n practica judiciar;modalittile de prevenire a inIractionalittii;PROGRAMAANALITIC Obiective: 1. Dobndirea cunostintelor Iundamentale de psihologie judiciar;2. Formarea de tehnici si metode de lucru solicitate de activitatea de identiIicare si cercetare a inIractorilor;3. nsusirea notiunilor de comportament simulat si tehnic poligraI;4. AproIundareaproblematiciiterorismuluicontemporansiapsihopatologiei comportamentului inIractional.5. ntelegereaimplicatiilorpecarelaaremass-mediaasupracomportamentului inIractional;36. Cunoasterea celor mai eIiciente metode de prevenire a inIractionalittii.TEMATICA:Tema 1Problematica psihologic a anchetei judiciare.Tema 2Investigarea psihologic a comportamentului simulat.Tema 3Detectia simulrii prin tehnica poligraI.Tema 4Terorismul contemporan.Tema 5Abordri ale terorismului.Tema 6Principalele organizatii teroriste.Tema 7ProIilul psihologic al teroristului.Tema 8Tehnici de negociere.Tema 9Factorii care inIluenteaz procesul de negociere n cazul lurii de ostatici.Tema 10Mass-media si comportamentul inIractional.Tema 11Abordarea cognitiv a comportamentului inIractional.Tema 12Psihopatologia comportamentului inIractional.Tema 13Strategii de prevenire a comportamentului inIractional.Tema 14Metode de interventie pentru prevenirea comportamentului inIractional.4TEMA 1PROBLEMATICAPSIHOLOGICAANCHETEI1UDICIAREANCHETA 1UDICIAR - CARACTERIZARE GENERALn cazul svrsirii unei inIractiuni, aIlarea adevrului si determinarea autorului s-sirecunoascvinasisIacmrturisirictmaicompletereIeritoarelaaceastairevine anchetatorului,iar demersul eIectuat n asemenea mprejurare poart numele de anchet.Ancheta se poate deIini drept o cercetare eIectuat de ctre un organ de stat (anchetator) desIsurat sistematic si organizat stiintiIic, n vederea strngerii dovezilor privitoare la o Iapt ilegal,apoiaprelucrriisiveriIicriiacestorapentrualmurimprejurrilencareIaptas-a produs si pentru a stabili rspunderile.Dinperspectivpsihologicanchetajudiciar(urmrireapenalsicercetarea judectoreasc)reprezintorelatieinterpersonaldetipspecialcarereuneste,deregul,dou persoanecuintereseopuse:unanchetator(conductorulanchetei)carecautsdezvluieun adevr,siunanchetatcare,decelemaimulteori,cauts-lacopere,s-lascundsaus-l prezinte ntr-o manier care s limiteze ct mai mult consecintele care ar urma s decurg. ncadrulancheteijudiciare,oricedemerspecarelntreprindeanchetatorultrebuiesplece de la principiul prezumtiei de nevinovtie, care asigur obiectivitate rezultatelor acesteia.AnchetajudiciarpresupuneparcurgereaadouIazecaresesuccedlogic,sianume, anchetadeurmrirepenalsicercetareajudectoreasc.UneoriprimaIazpoatelipsi(cnd prtileseadreseazdirectinstanteidejudecatsaunsituatiiledeextindereaactiuniipenale datoritsuIicienteiprobelorcndcercetareajudectoreascndeplinesteobiectiveleurmririi penale).AnchetadeurmrirepenalestenIptuitdespecialistiapartinndpolitieisi Ministerului Public (procurori), iar cercetarea judectoreasc este de competenta magistratilor.COORDONATELEPSIHOLOGICEALEACTIVITTII DEANCHET1UDICIARTensiuneaancheteijudiciareestecomparabilcutensiuneapsihologicspeciIicunei partidedesah,ncareseconIruntdoipartenericustiluridiIerite:anchetatorul,tehnic,plinde imaginatie si inIractorul viclean si speculativ. Privite pe aceste coordonate psihologice, strile de 5tensiunegeneratedepermanentadisputaanchetatoruluicuparteneriisinutrebuies depseasccadrullegalstabilitpentruanchetajudiciar,altIelsepoatecompromitentreaga anchet.CelemaiIrecventeplanurisituationalencareseconIruntanchetatorulsianchetatul sunt:a).Planul deschis -dateledespreinIractiunesuntcunoscuteattdeanchetatorctside inIractor, ancheta avnd din start o situatie pozitiv pentru cauz;b).Planul orb - datele despre inIractiune sunt cunoscute numai de anchetator, inIractorul nestiind c ele se aIl la dispozitia anchetatorului. n asemenea conditii, inIractorul poate comite erori n constructia aprrilor Iormulate, Iiind la discretia anchetatorului; c).Planul ascuns -dateledespreinIractiunesuntcunoscutenumaideinIractor,Iaptce poateducelaeseculanchetei,autorulinIractiuniiputndsrmnmulttimpneidentiIicat, uneori ani la rnd, iar alteori cauza intr n prescriptie;d).Planul necunoscut -dateledespreinIractiunenulecunoaste,nprimaIaz,nici anchetatorulsiniciinIractorul,acesteaIiindcunoscutedeotertpersoan(eventualunmartor ntmpltor), despre care cei doi parteneri nu au cunostint. Relatiainterpersonalanchetator-anchetatpunnevidenttrireaemotionalcreatde conIruntareacureprezentantuloIicialalautorittii,ncadrulcreiasevadesIsurauncmp psihologiccuvalentespeciale.AtitudineaoIicial,proIesional,politicoas,darrezervatprin tinut si vocabular a anchetatorului care dirijeaz ancheta, creeaz un Iond emotional diIuz pentru interlocutor(bnuit,nvinuit),IaptresimtitdealtIeldeoricarealtpersoaninvitatnmod oIicial s dea relatii n cauz (martor, reclamant etc.).Personalitateaanchetatorului,intuitiaproIesional,experientaacestuiaesteediIicatoare n interpretarea corect a tabloului psihocomportamental al persoanei anchetate. ncazulpersoanelorsincere,darlabileemotional(sIerdincareIacparteminorii, Iemeile,vrstnicii,uniiconvalescentietc.)estenecesarcreareaunuiclimatdesigurantsi ncrederereciproc,aunuidialogdeschis,degajat,cooperant.Nerealizareaacestuiclimatpoate ducelainhibitiiemotionaleartiIicialecumaniIestrimimico-gesticularesineurovegetative. Labilul emotional, dar sincer, va reactiona sub impulsul temerii naturale pe care o resimte Iat de implicatiileconjuncturalereIeritoarelanvinuire,lacareseadaugblocajulaIectivIatde anchetator.Gesturiledenervozitate,deagitatie,deridicareatonului,deagresivitateetc.din parteaanchetatoruluipotprovocaoadevratdegringolad ngndireasistrileemotionaleale anchetatului emotiv.6nmomentulncareanchetatorulapreciazcs-acreatunclimatintroductivde ncredere, anchetatului i sepoateaduce la cunostint problematica critic. Aceasta va determina uncomportamentncaresepoateusordesciIranaturaleteasidezinvolturanargumentare, sinceritatea surprinderii, anchetatulmaniIestnd, mai degrab,curiozitateIat de nvinuire dect team,exprimndu-sipreri,rspunzndpromptlantrebrisipunndlarndulsuoseriede ntrebri.AltIel stau lucrurile cnd anchetatul este chiar autorul Iaptei. Dialogul introductiv nu are relevantascontat.Ambiantarmnerece,rspunsurilesuntdoarmonosilabice,anchetatuleste apatic,nucoopereaz,nuseangajeazsincerndialog.Dacseabordeazoproblematic antrenant,atmosIerarmneartiIicial,Irdeschiderectredialog,lipsitcompletde spontaneitatea Iireasc acelui context.Suspiciuneanvinuitului,nraportcuincertitudinea datelorpecareledetinereIeritorla cestieanchetatorul,ctstie,delacinestie,ampliIiclamaximumtensiuneaacestuia. ManiIestrile comportamentale si psihoIiziologicensotesc starea de disconIort psihic pe care o trieste anchetatul. ASCULTAREAINVINUITULUI SAU INCULPATULUIAsacumrezult din prevederile legale, ascultareanvinuitului sau inculpatului parcurge urmtoarele etape (Aionitoaie & Sandu, 1992): a).Jerificareaidentitjiiinvinuituluisauinculpatului.Parcurgereaacesteietapeeste obligatorie pentru a nu Ii nvinuit (inculpat) alt persoan dect cea care a svrsit inIractiunea. VeriIicarea identittii constituie siun bunprilejdea studia comportamentul nvinuituluiIatde situatia n care se aIl, modul cum reactioneaz la ntrebrile ce i se adreseaz, gesturile, starea de tensiune sau calmul pe care le aIiseaz.b).Ascultarea relatrii libere . Aceast etap ncepe prin adresarea unei ntrebri tem, cu caractergeneral,princarenvinuituluiisesolicitsdeclaretotcearedeartatnlegturcu nvinuirea cei seaduce. naceast etapanchetatorulareposibilitateas-lstudiezepe nvinuit, s-lobservesisnotezeomisiunile,ezitrile.ntimpulascultriilibereanchetatorultrebuies evitentreruperearelatriinvinuitului,aprobareasaudezaprobareaaIirmatiiloracestuia,s-si maniIeste satisIactia ori nemultumirea Iat de cele declarate. c).Adresareadentrebriyiascultarearspunsurilorsauascultareadirijat.Dupce nvinuitul a relatat liber reIeritor la nvinuirea adus, i se adreseaz ntrebri cu privire la Iapta ce Iormeazobiectulcauzeisilanvinuire.ntrebrileIormulatetrebuiesndeplineascanumite conditii:7s Iie clare si precise;s Iie pe ntelesul celui interogat; s nu sugereze rspunsul;s oblige pe nvinuit s relateze si nu s determine un rspuns scurt de genul 'da sau 'nu;s nu intimideze pe cel ascultat sau s-l pun n ncurctur.Pentruaobtinedelanvinuitsauinculpatdeclaratiicompletesiveridice,anchetatorul poateutilizaanumiteprocedeetacticedeascultare.Otacticadecvatpresupuneadaptarea regulilor generale la Iiecare cauz n parte, la personalitatea celui ascultat si la pozitia nvinuitului sau inculpatului.n cele ce urmeaz vom prezenta unele procedee tactice Iolosite n ascultarea nvinuitului sau inculpatului:a).Folosirea ntrebrilor detaliu- procedeul presupune utilizarea unor ntrebri prin care sesolicitnvinuituluiamnuntereIeritoarelamprejurrilesvrsiriiIaptei,amnuntecares permitveriIicareaexplicatiilorlui.ntrebriledetaliuseIolosescIrecventncazulcnd nvinuitulIacedeclaratiinesincere,contradictorii,adoptopozitiereIractarpeparcursul cercetrilorb).Ascultarea repetat- const n audierea n mod repetat, la anumite intervale de timp a nvinuitului cu privire la aceleasi Iapte, mprejurri, amnunte. ntre declaratiile nvinuitului vor apare,inevitabil,deosebiri,nspecialcontraziceri,nepotriviri.Prinacestprocedeusepoate demonstra netemeinicia aIirmatiilor nvinuitului, putnd Ii determinat s spun adevrul.c).Ascultareasistematic -acestprocedeuseIolosesteattncazulnvinuituluisincer, pentru a-l ajuta s lmureasc toat problematica, mai ales n cauzele complexe, cu grad ridicat de diIicultate,ctsialcelornesinceri,reIractari,pentruciobligsdeaexplicatiilogice, cronologice, succesive la toate aspectele care Iac obiectul nvinuirii. d).Ascultareancruciyat -scopulacestuiprocedeuestedeanIrngesistemulde aprarealnvinuituluinesincer,nrit,reIractar,caresesitueazpepozitianegriitotalea Iaptelorcomise.EsteunprocedeuoIensivsiconstnascultareaaceluiasinvinuitdectredoi saumaimultianchetatorices-aupregtitnmodspecialnacestscopsicunoscproblemele cauzei n care se Iace ascultarea.e).Folosireaprobelordevinovjie -procedeulseIolosestenascultareanvinuitului nesincer sau a celui care si recunoaste numai partial vinovtia. n Iata unor probe decisive, el va IideterminatsrecunoascIaptacomis.PentrualeutilizacumaximumdeeIicacitate, anchetatorultrebuiescunoascIoartebineprobeleexistenteladosarsivaloareaprobatoriea 8Iiecreiadintreele.EsteIoarteimportantcaprobeledevinovtiesIieutilizatelamomentul oportun astIel nct nvinuitul s Iie determinat s Iac declaratii veridice si complete. I).Ascultareaunuinvinuitsauinculpatdespreactivitateacelorlaljiparticipanjila svryireainfracjiunii -procedeulseaplicatuncicndncauzexistmaimultinvinuiti (inculpati)participantilasvrsireaaceleiasiinIractiuni.Cunoastereanvinuitilor(inculpatilor) implicatincauzpermiteanchetatoruluisstabileascpeceldispussrecunoascmaiusor Iaptelesvrsitesicuacestasnceapascultarea.Sesolicitceluiascultatsdeclareceeace cunoaste despre activitatea celorlalti participanti la inIractiune, lsndu-i-se impresia c persoana saintereseazmaiputin.PrinconIruntareadatelorobtinutedindeclaratiileparticipantilor,chiar dacnuaudeclarattotuldesprepropriaactivitate,sepotdesprindeconcluziicuprivirela sinceritatea celor implicati n cauz.g).1ustificareatimpuluicritic -acestprocedeuseIoloseste,deregul,atuncicnd nvinuitul(inculpatul)reIuzsIacdeclaratii.Cunoscndu-seactivitateanvinuitului (inculpatului),isevasolicitasdeclareloculundes-aaIlat,cucinealuatlegtura,cea ntreprins, n timpul si dup svrsirea inIractiunii. Explicatiile date vor Ii veriIicate minutios pe zile, ore, minute si locuri. Utilizarea procedeului de justiIicare a timpului critic permite extinderea anchetei judiciare asupra altor inIractiuni si Iptuitori.AscultareanvinuituluisauinculpatuluiprezintungradridicatdediIicultatesi complexitatentructsituatiileinIractionalesuntinIinitdediverse.Deaceea,Iolosireaunui procedeusaualaltuianuconstituiereguliobligatoriideurmat.Procedeeletacticenaudierea nvinuitului sau inculpatului se utilizeaz de ctre anchetator n Iunctie de caracteristicile cauzei,precum si de particularittile psihice ale persoanelor aIlate n ancheta judiciar.CALITTILEPSIHOSOCIALEALEANCHETATORULUIAbordatdinperspectivpsihologic,proIesiuneadeanchetatorpenalestedeosebitde complex. Exigentele legale, morale si de competent cer anchetatorului cunoasterea proIund si nuantat a dispozitiilor legii penale si procesual penale, a drepturilor Iundamentale ale omului la caretrebuiesseraportezepermanent.Calittilepsihosocialealeunuibunanchetatorsepot grupa n trei categorii:a).Aivelul general de pregtire . Anchetatorul trebuie s Iac dovada unui nivel ridicat de pregtire general; s aib o conceptie clar despre lume si viat, despre societate si legile care o guverneaz si, ndeosebi, despre sistemul social bazat pe democratia autentic. El trebuie sstie precis care sunt, n ce constau si ale cui sunt valorile si interesele pe care le apr. 9b).Calitjilepsiho-intelectuale.Gndireaanchetatoruluitrebuiesseorientezespre esenta realittii judiciare, s se disting prin claritate, proIunzime, rigoare, mobilitate, coerent si ssebazezepeundezvoltatspiritcritic.Deasemeneaanchetatorultrebuiesdeadovaddeo mareputeredediscernmnt,eltrebuiesdeosebeascusorrealuldeireal,semniIicativulde nesemniIicativ,sptrundsisapreciezeIaptelelajustalorvaloare,numaiasavaputea Iundamenta o solutie judiciar.Anchetatoruluiiestenecesar,launniveldeIunctionalitateoptim,attmemoriade scurtdurat,ctsimemoriadelungdurat.Integritateasenzorialaanchetatoruluiconstituie IundamentulpsihoIiziologicalcorectitudiniisiexactittii redactriidocumentelordeanchetce constituiesuportulmaterialalmijloacelordeprob.Deaceea,anchetatorultrebuiesposedeo stare corespunztoare a snttii si s dispun de o mare capacitate de eIort voluntar. c).Calitjilemoral -afective.EchilibrulemotionalvizeazcomponentaaIectiva personalittiianchetatorului.Acestastlabazaunorcalittinecesarenreusitaactivittii anchetatorului,reprezentateprintact,rbdare,tolerant,disponibilitateadeaasculta,stpnirea de sine etc., ceea ce conIer un Iond psihoIiziologic general pozitiv.. Dac anchetatorul va apare ca o persoan impresionabil, nervoas, iritat, agresiv sau caopersoancaretrececuusurintdelaostarepsihiclaalta,oripreocupatdepropriile probleme,sanseledea-siatingescopulsuntIoartereduse.PentruanuaIectanmodnegativ cursul general al desIsurrii anchetei, este Ioarte important ca anchetatorul s aib toate reactiile propriisubcontrol.Echilibrulemotionalalanchetatoruluiesteconditionatsidelipsaoricrei prejudecti sau a repulsiei Iat de persoana anchetat. Capacitatea empatic l ajut pe anchetator, la nevoie, s simuleze orice stare sau trire, s interpreteze rolul oricrui personaj.Calittile enumerate nu reprezint un simplu inventar de nsusiri (trsturi) posibile la un anchetator, ci adevrate directii pe linia valoriIicrii potentialului psihologic al acestuia n cadrul anchetei judiciare. PersonalitateaanchetatoruluipoateinIluentanegativdesIsurareaancheteiprinunele trsturi cum ar Ii: vanitatea si orgoliul, amorul propriu, teama de esec, lipsa simtului autocritic, nerecunoasterea pozitiei de nvins, optimismul necontrolat si excesiv, ct si pesimismul exagerat si nemotivat, opinii Ioarte particulare asupra colaboratorilor si asupra propriei persoane, indecizia etc.10TIPURIDEANCHETATORISintezeleeIectuatenurmastudieriicomportamentuluianchetatorilor,nrelatia anchetator-anchetat, au condus la diIerite clasiIicri:anchetatorultemperat;secaracterizeazprintr-uncomportamentIiresc,siascultcu atentiesiinteresinterlocutorul,rbdtor,calmsianalitic.IntervineoportunsieIicientcutactul corespunztor situatiei, pentru lmurirea aspectelor esentiale ce intereseaz ancheta.anchetatorulamabil;maniIestoanumittransparentsijovialitatenrelatiacu anchetatul, nu ezit s-si trateze interlocutorul cu o tigar sau o caIea. AtmosIera degajat pe care ocreeazoIerpremiseleunuistudiupsihologicaproIundatalanchetatului.Aceastatitudine trebuie s Iie constant, altIel echilibrul anchetei poate Ii aIectat, iar ancheta compromis.anchetatorul autoritar; se caracterizeaz printr-o atitudine rigid, grav, impunndu-si lamodulimperativvointanIataanchetatului.Nuestepreocupatdestudiulpsihological anchetatului si implicit nu gseste modalitti eIiciente de a stimula ancheta. Acesta mizeaz mai multpeintimidareaanchetatuluidectpestimulareapsihologicaacestuiasiastIelcooperarea devine ineIicient.anchetatorulcomunicativ(vorbret,expansiv);estemaximalactivsisiexprimcel maievidentpersonalitateasa.Expresivitateaverbal(intonatie,accent,timbru)sicea extralingvistic (mimic, gestic) este orientat ctre anchetat ntr-un mod accentuat, astIel nct interventiile sale sunt uneori inoportune si lipsite de eIicient, compromitnd ancheta.anchetatorul cabotin; doreste s obtin n cadrul anchetei judiciare succese usoare prin mijloaceieItine,Icndapellauneleexagerri,ampliIicriimpropriipentruanchetajudiciar carepotprovocastricumarIiamuzamentul,dispretul,penibilitateasauchiarinhibarea anchetatului, situatii care pot prejudicia rezultatele anchetei.anchetatorulpatern;adoptuncomportamentngduitornanchet,maniIestnd uneorichiarcompasiuneIatdeanchetat.AsemeneaatitudinepoateIispeculatmaialesde inIractorii recidivisti care nu vor ezita s-si atenueze Iaptele.ntrebri de control1. Ce reprezint din punct de vedere psihologic ancheta judiciar.2.Influen(acaracteristicilordepersonalitatealeanchetatoruluiasupraevolu(iei anchetei. 11TEMA 2INVESTIGAREAPSIHOLOGICACOMPORTAMENTULUISIMULATnviatauneipersoaneaparadeseasituatiicareosolicitcontradictoriu.Anumite conveniente sociale pot intra n contradictie cu starea de moment sau chiar cu convingerile intime alepersoanei,cusistemulpropriudevalori.Aparnacestcazdilemeledecomportament, depsirealorpresupunnddinparteapersoaneimaturitatesocial,plasticitatepsihicsisuplete comportamental. Se disting dou modalitti de rspuns comportmental (CioIu, 1974):Comportamentulaparent("overtbehavior")careincludereactiileexteriorizateale persoanei, observabile direct, cum ar Ii limbajul vorbit sau gestual, mimica, activitatea de miscare amembrelorsaucorpului.Comportamentulinaparent("covertbehavior")includemodiIicrile interne,indirectdecelabile,censotescproceselegndirii,emotiei,limbajuluietc.dintrecare amintim:modiIicarileritmuluirespirator,aleritmuluicardiac,asecretieisalivare, intensiIicarea activittiiglandelorsudoripare,acompozitieichimicesihormonaleasngelui,cresterea conductantei electrice a pielii etc. Exist o continu intersanjabilitate ntre cele dou modalitti comportamentale, n sensul c unui comportament aparent i corespund obligatoriu Iorme de comportament inaparent, ns nu oricrormaniIestriinaparentelecorespundmaniIestridecomportamentaparent.Att modalittileaparentectsiceleinaparentesuntaspectealeunuicomportamentlargcuo caracteristic de unicitate pentru momentul respectiv. Una din problemele Irecvent ntlnite n activitatea judiciar este cea a comportamentului simulatalpersoanelorimplicatendiIeritecauzepenale.nIunctiedesituatiancareseaIlo anumitpersoan,nIunctiedeinteresulsiscopulurmrit,comportamentulobisnuitalacesteia poate lua Iorma unei conduite simulate. ConduitasaucomportamentulsimulatesteoncercaredeaascundesauIalsiIicasensul unei realitti. Persoana n cauz d intentionat un rspuns verbal strin aceluia pe care l gndeste, exteriorizndsaumascndoexpresiecenusepotrivestecuaprecierea,atitudineasaucu sentimentul autentic ncercat. Simulareanuesteosimpleroare,easecaracterizeazprinintentionalitate.Esteo "greseal" intentionat, nvluit si sustinut pragmatic. Simulareaesteoentitatecontradictorientreaspectulaparentsicelinaparental comportamentului, expresia unei dedublri psihologice n raport cu sine. Aspectul aparent poate Ii cunoscut, uneori este aIisat abil sau naiv, cu eIortul de persuasiune. Dimpotriv aspectul inaparent 12estesecretizat,nuIaceobiectdeconIesiune,iaruneoripentrua-lsecretiza,sepractic dezinIormarea sistematic dup reguli tactice bine deIinite, pentru derutarea organelor judiciare. Simulareaestentotdeaunamotivat,determinatdedorinte,deinterese.Eaesteo modalitatederealizareIacilascopului.SimulareaaparencelemaidiIeritesituatii:pentru disculpare, pentruaaprapecineva,dinnevoiade protectie,dindorintaderzbunare,pentrua rezista presiunilor si normelor coercitive ale comunittii etc. SimulareaserealizeazprindiIeritestrategii:inventare,exagerare,diminuare,aditie, omisiune,substituire,transIormare,tcereetc.NuexistgraniteIixe,imuabile,ntreadevrsi Ialsitate, existnd o permanent intersanjabilitate. Simulantul opereaz dup o logic elastic, pentru a ajunge ct mai repede la tint, Iiind Iacilitat de limbaj si cunoscnd Ioarte bine realitatea pe care si propune s o ascund. Unitateapsiho-somatica simulrii oIerposibilitateacertdeinvestigaresidepistarea oricrui comportament simulat. CORELATELE PSIHOFIZIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI SIMULATProceseleaIectivesuntIenomenepsihicecomplexe,caracterizateprinmodiIicri Iiziologicemaimultsaumaiputinextinse,printr-oconduitmarcatdeexpresiiemotionale (gesturi, mimic etc.) si printr-o trire subiectiv (Radu & colab., 1991). Emotianusereducenumailaaspectuldetriresubiectiv,intern,ciIormeazo conIiguratiecomplexderelatii,unrspunspsihoIiziologicmultidimensionalvis-a-visde evenimente. Printre dimensiunile procesului aIectiv distingem:modiIicricognitive(procesareainIormatieistimulvenitdinmediu,carenIunctiede semniIicatie are rol activator sau nu);modiIicriorganice,vegetative(crestereaaroussal-luiIiziologic,activareacardiacsia sistemuluicirculator,modiIicrilanivelulmotilittiigastrointestinale,tensiuniimusculare, conductantei electrice a pielii etc);modiIicri comportamentale (gesturi, reactii, mimic, expresii vocale etc). EmotiilesuntconIiguratiicognitiv-motivational-relationalorganizateacrorstarese schimb n Iunctie de modiIicrile din cadrul relatiei individ-mediu, de Ielul n care aceasta este perceput si evaluat. ndomeniulpsihologieijudiciare,emotiaesteconsideratcaIenomentipicsIerei aIective,deoareceaceasta,prinmodiIicrilepsihoIiziologicepecareleimplic,poateIisupus unei analize stiintiIice sistematice. 13Comportamentul emotional global reprezint obiectivarea tririi emotionale, ntlnit att n aspectul inaparent, dar cel mai evident si mai usor observabil n cel aparent. Aspectul aparent, denumitcaexpresieemotional,subsumeazntregansambluldereactiisomaticesimusculare (Iaciale,scheletice,viscerale,umoraleetc.)pecaresubiectulledezvoltnmomentul experimentrii unei emotii.PatternulaparentalmodiIicriloremotionaleinclude:motilitateacorporal,tremurul muscular,expresivitateaIacial(miscrileoculare,coloritulepidermic,tonalitateavocal, intensiIicarea activittii glandelor sudoripare etc.). nanchetajudiciarelementulcelmaievidentncazultririiunoremotii,peIond stresant,estetremurulIiziologicexistentlanivelultuturormuschilorcareactioneazaparatul Ionorespirator. Cresterilesauscderileintensittii,Irecventeitimbruluivocii,caurmareareducerii tremuruluiIiziologic,reprezintunindicealgraduluidestrespecare-lncearcpersoana,des utilizat n practicile criminalistice n vederea detectrii comportamentului simulat. ToateacestecorelatepsihoIiziologicesicomportamentalealeemotieipotIintlniten cadrulpracticiijudiciare,maispeciIicndomeniuldetectriicomportamentuluisimulat,avnd rolul de indici indirecti ai laturii aIective care acompaniaz persoana n tot ceea ce Iace. TEHNICI $I MI1LOACE DE INVESTIGARE A COMPORTAMENTULUI SIMULATncdincelemaivechitimpurialeexistentei,s-aconstatatIaptulcatuncicndo persoanminte,aulocmodiIicripsihoIiziologicelanivelulorganismuluiacesteia.Bazndu-se peaceastsupozitie,auIostdescoperitesiperIectionatediIeritetehnicidedetectare psihoIiziologic a comportamentului simulat. La persoanele normale din punct de vedere psihoIiziologic, comportamentul simulat este adeseoriasociatcutrireaunorstriemotiveintensecareseaccentueaznmomentul investigatiei criminalistice. Cele mai Irecvente reactii psihoIiziologice care au Iost puse n evident la subiectii supusiancheteijudiciare, caurmareaunor comportamente inIractionale svrsitesicareeraumotivati pentrudezvoltareaunuicomportamentsimulat,auIost:accelerarearitmuluicardiac,cresterea presiuniisangvine,aparitiaIenomenelorvasodilatatoriisivasoconstrictorii(hiperemiesau paloare),accelerareasisacadarearespiratiei,dereglareaIonatieisiemisiuniidesunete, hiposalivatia si contractarea subit a muschilor scheletici. Toateacestereactiineurovegetative,declansateintern,suntslabsupuseunuicontrol voluntar, Iiind determinate de gradul de percepere a riscului de a Ii detectat, rod al unei evaluri 14cognitiveasituatiei.ManiIestrileprezentateanteriorsuntelementealevietiipsihicesi comportamentale pe care orice persoan le experimenteaz de-a lungul vietii, Iie c a Iost sau nu obiectaluneiinvestigatiicriminalistice.EleauIostpusenevidentprindiversencercri practicesiexperimentalede-alungultimpului,nsceeaces-aobtinutsuntdoarpatternuride posibile maniIestri (comportamentale si Iiziologice), care diIer de la o persoan la alta datorit Irecventei,intensittii,durateietc.nIunctiedemodulncaresunttritesiexteriorizateaceste "comportamente" s-au creat diIerite tehnici de control a sincerittii. Cele mai cunoscute tehnici de investigare n acest domeniu sunt:Metoda asociatiei libere;Metoda experientei motrice;Tehnici pentru suprimarea cenzurii constiente;Metoda detectrii stresului emotional n scris;Metoda detectrii stresului din voce;Tehnica poligraI;Potentialele evocate ale creierului. Tehni capol i grafTehnicapoligraIesteunadintrecelemaiperIormantetehniciIolositendomeniul detectrii comportamentului simulat. PoligraIul cunoscut empiric sub denumirea de "detector de minciuni" este un nregistrator mecanicsauelectronic,cepreiapneumaticmodiIicriledetensiunearterial,puls,respiratie, suplimentatcuunsistempentrunregistrarearezistenteielectrodermicesiamicromiscrilor musculare.PoligraIul nu nregistreaz n mod direct minciuna, ci modiIicrile Iiziologice determinate de emotiile care nsotesc comportamentul simulat.nregistrarea poten(ialelor evocaten ultima perioad se Iac cercetri pentru detectarea comportamentului simulat si prin alte tehnici.AstIel,tehnicadeevidentiereapotentialelorevocatealecreierului,carenecesito aparatur Ioarte soIisticat, se bazeaz pe nregistrarea a dou tipuri de potentiale: P300 si N400. Potentialul evocat P300 apare automat la subiectii simulanti, ca urmare a categorizrii stimulilor 15nrelevanti(incriminanti)siirelevanti(neincriminanti),categorizareraportatlacazulaIlatn cercetare.ncazulsubiectilorsinceripotentialulP300nuaparedeoareceacestianurealizeaz procesul de categorizare, toti stimulii avnd aceeasi valoare raportat la cazul aIlat n investigatie. PotentialulN400aparenmomentulncaresubiectulproceseazinIormatiaIals, incriminant,pecarenmodexplicitsivoluntarnsnuorecunoastecaIiindIalssauincriminant (simuleaz). Initial, s-a considerat c aceast metod poate avea o Iidelitate mare deoarece potentialele evocate ale creierului sunt greu de manipulat de ctre subiect, estimndu-se c acestea vor deveni indicatori extrem de acurati ai simulrii. Cercetrile recente n domeniu au demonstrat c aceast metod prezint unele imperIectiuni. AstIel, un subiect neimplicat n inIractiune, dar care detine inIormatiidespreloculIaptei(deexemplu,Irecventalocuintavictimei),nurmanregistrrii potentialelor evocate, acesta va prezentaindici similari cu cei ai autorului Iaptei. Rmne ca cercetrile n curs de desIsurare s conIirme validitatea si impactul pragmatic alepotentialelorevocate,preIigurndu-seocoroborarecuparametriitehniciipoligraI(Bus& David, 2003).ntrebri de control1. Caracteriza(i comportamentul simulat al unui infractor.2. Descrie(i rela(ia dintre comportamentul aparent yi inaparent.3. Enumera(i principalele tehnici de investigare a comportamentului simulat.TEMA 3DETECTIA SIMULRII PRIN TEHNICAPOLIGRAFUTILIZAREA POLIGRAFULUI N ROMANIAPrima utilizare a poligraIului n Romnia a avut loc n anul 1971, la Catedra de psihologie a Universittii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. PoligraIul model "Stoelting" a Iost achizitionat din SUAdectreproIesorulAlexandruRosca,nvederearealizriiunorstudiiexperimentalen domeniul psihoIiziologiei, cercetri continuate de succesorii si. nperioada1972-1974,psihologulIoanBus,pevremeaaceeastudentlaFacultateade PsihologiedinCluj-Napoca,aeIectuatexperimentecuacelpoligraIpentruaevidentiarolul IactoruluiemotionalasupraperIormanteiscolare.RezultatelecercetriiauIostprezentaten 16lucrarea de licent sustinut la absolvirea Iaculttii. n perioada 19802001 psihologul Ioan BusaeIectuatexaminricutehnicapoligraInumaindomeniuljudiciar,ncadrulLaboratorul psihologic de detectie a comportamentului simulat din Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj Serviciul Criminalistic.n domeniul judiciar poligraIul este utilizat ncepnd cu anul 1975, ndeosebi n cazurile deomor.ExaminrileeraueIectuatecuaparatepoligraIportabile,deprovenientjaponez. AparateleauIostachizitionatedectreInstitutuldeCriminalisticdincadrulInspectorultului General al Politiei.nRomniaIunctioneaz14laboratoareinterjudetenededetectieacomportamentului simulat(InstitutuldeCriminalisticBucuresti,PolitiaCapitalei,InspectorateleJudetenede Politie: Cluj, Iasi, Timisoara, Constanta, Bacu, Brasov, Brila, Prahova, Bihor, Hunedoara, Dolj, Galatienumerate n ordinea nIiintrii), dotate cu poligraIe moderne de provenient american, la care sunt arondate toate judetele trii, cu perspectiva nIiintrii a nc 8 laboratoare. MetodologiadelucruutilizataIostsiesteceaamerican,cuceledouproceduride testarepoligraI:'Testulntrebriidecontrol(ControlQuestionTest-CQT)si'Testul prezumtiei de vinovtie (Guilty Knowledge Test - GKT). n ambele proceduri, ntrebrile i sunt adresate subiectului n timp ce pe diagrama poligraI se nregistreaz reactivitatea psihoIiziologic. Ceamai utilizat procedur poligraI pentru determinarea comportamentului simulat este 'Testulntrebrii de control (Control Question Test - CQT), dezvoltat de John E. Reid n anul 1947. Prineasencearcaseajungelaesentaproblemeicuajutorulctorvantrebrirelevantede Iorma:"D-taaicomisIurtuldinmagazinulX?",'AiIuratdinmagazinulXocombin muzical?. Aceste ntrebri sunt controlate de ontrebare de control: "Te-ai gndit vreodat s Iuri ceva?" (Bashore & Rapp, 1993). TehnicaesteIundamentatteoreticprinIaptulcopersoannesincervareactiona puternic la ntrebrile relevante si slab la cele decontrol, ntimp ce persoana nevinovat,aIlat sub investigatie, va reactiona exact invers (Horvath, 1988). Cu toate c exist diIerente ntre cele dou proceduri, nu trebuie trecut cu vederea Iaptul cndomeniuldetectieicomportamentuluisimulatacesteaauavutsiauocontributie semniIicativ, deschiznd cile spre probatiune si Iocaliznd investigatiile criminalistice. n cele ce urmeaz vom prezentaprimul caz de omor solutionat cu ajutorul poligraIului din dotarea Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj: La 4 noiembrie 1980 este gsit decedat in apartamentul su, situat intr-un cartier din municipiulCluf-Napoca,L.D.invarstde32deani.Cadavrulvictimeiseaflapeduumea 17lang o canapea, cu capul inspre fereastra camerei, pre:entand multiple le:iuni in :ona capului. Obiectele din camer erau stropite cu sange. In camera in care se afla victima s-au gsit un fier de clcat cu manerul rupt, un ciocan dinplasticcumie:metalic,untaburetdebuctriedistrus,toatecuurmedesangeiun lampadarcutreibrate,rsturnat,unuldinabafururifiindspart.Toateacesteaduceaula conclu:ia c intre agresor i victim avusese loc o lupt. Raportul de experti: medico-legal ce s-a intocmit cu oca:ia autopsierii cadavrului victimei a conclu:ionat c moartea lui L. D. a fost violent,cs-adatoratdilacerriicerebraleicpoatedatadin:iuade31octombrie1980. Le:iunileconstatates-arfiprodusprinloviriactive,multipleaplicatecudiferitecorpuridure, unele cumuchie,pumnul,fieruldeclcat,ciocanuldinplastic etc.,le:iuniletanatogeneratoare (celecareaudeterminatnemiflocitdecesulvictimei)fiindceledelanivelulcapului(regiunea temporo-parieto-occipital stang), constand in dilacerarea cerebral. S-a emis ipote:a c autorul faptei ar putea fi din randul persoanelor cunoscute victimei care o vi:itau la domiciliu, plecandu-se de a faptul c ua de acces in apartament nu era fortat, iar la plecare autorul a inchis ua, fr a folosi cheia. Jictimaeradivortatiaveauncopilminor,caretemporarlocuialabunicasa.In momentul omorului victima era singur in apartament, ea fiind gsit decedat de fiul ei, care a venit in vi:it la aceasta. Identificareaautoruluiacesteiinfractiunis-areali:atdupdouluni,necesitand colaborareaanumeroispecialitidindiversedomenii,precumiefectuareaanumeroase constatritehnico-tiintificeiexperti:e.Laaceastintar:iereacontribuit,inmaremsur, conduita simulat pe care a adoptat-o initial autorul omorului in timpul verificrilor intreprinse. Autorul omorului, dei a fost inclus printre suspecti, din lips de probe, nu a fost retinut. Incau:aufostverificatefoartemultepersoane,infinalluandu-semsuraarestrii preventivepetermende30de:ileaunuiadintresuspectiT.J.,ocunotintapropiata victimei,careperiodicovi:itaavandiocheiedelaapartamentulacesteia.Ulterior,T.J.a recunoscut c in data de 3 noiembrie 1980 a fost in apartamentul victimei i a gsit-o decedat, plincusange,frasesi:aundevaceleconstatate(motivandcnuaavutcunotintde obligatiaprev:utdelegepentruadenuntaomorulconstatatici-afostteamsnufie implicat in ca:). DosarulintocmitluiT.J.nucontineaprobesuficientepentruafitrimisininstant.In aceastsituatie,procurorulcriminalistadispusprinordonanttestarealapoligrafa suspectului. In urma interpretrii diagramelor subiectului T. J., s-a conclu:ionat in mod cert c nuacestaesteautorulomorului.Inaceastsituatieaufostcontinuateverificrilepentru 18clarificareaaltoripote:e,concomitentcutestarealapoligrafatuturorsuspectilor.Astfel,s-a reluat i cercetarea suspectului G. J. , fostul sot al victimei. G. J. a fost supus unei testri la poligraf, adresandu-i-se intrebri directe atat cu privire la comiterea omorului, cat i cu privire la "obiectele" cu care a lovit victima. Subiectul G. J. - in timpultestriilapoligraf-adatrspunsurinegativelatoateintrebrileincriminatorii. Re:ultatul testrii lapoligrafaconfirmat in modcertcG. J. esteautorulomorului. Audierea acestuiaincadrulactivittilorpost-test,cuprilefulcomunicriire:ultatuluitestrii,l-a determminatsrecunoascsvarireaomorului,fcandinacestsensdeclaratiiamnuntitecu privire la modul de comitere, locul unde se afl corpurile delicte. Re:ultateletestriilapoligraf,inacestca:inunumai,aufostapreciatecafiind deosebit de utile in probarea vinovtiei autorului, fapt consemnat in rechi:itoriul intocmit in data de 1 martie 1981 de ctre procurorul criminalist Iuliu Andrei, din cadrul Parchetului de pe lang Tribunalul Judetean Cluf, din care redm.'Mcinat de nelinite, dup cum a recunoscut in interogatoriul su din 27. 12. 1980, G. J. a fost supus in ba:a unei dispo:itii scrise (ordonant), in primele ore ale aceleiai :ile testrii cupoligraful.Testareas-aefectuatinLaboratorulpsihologicdedetectieacomportamentului simulatdincadrulInspectoratuluidePolitiealJudetuluiCluf,utili:andu-seunaparatde provenient fapone:, re:ultatul testrii fiind expus i documentat in raportul thnico-tiintific de investigare a comportamentului simulat. In cadrul testrii, in vederea stabilirii reactivittii psihoemotionale a inculpatului au fost inregistrati trei parametri psihofi:iologici i anume. ritmul respirator, reactia electrodermic i tensiuneaarterial-puls,peba:aa7testeminutiospregtite,inclu:andintrebrineutre, intrebri de control i intrebri relevante, cu incrctur emotional in raport cu datele de fapt aleinfractiuniicercetate.Re:ultateletestrii,concreti:ateininregistrareaconcomitenta traseelor parametrilor psihofi:iologici amintiti, se desprind din diagramele poligraf ce constituie anexeleraportuluideinvestigareacomportamentuluisimulat,datepeba:acroras-a conclu:ionat c modificrile de dinamic i evolutie constatate, au pus in evident pre:enta unei puternice i permanente stri emotionale in rspunsurile negative date de inculpat la intrebrile relevantealecau:ei.S-asubliniatcreactiilepsihoemotionalecelemaiampleiconstanteau re:ultat la rspunsurile negative legate de intrebrile dac a omorat-o pe L. D., dac a lovit-o cu scaunul, cu ciocanul din plastic, cu fierul de clcat etc. Specialistulpsiholog a conchis, in ba:a lucrrilor efectuate, c pre:enta reactivittii psihoemotionale a repre:entat indicele nesincerittii rspunsurilorpecarele-adatinculpatulG.J.incadrultestriicupoligrafulianumela intrebrile relevante ale cau:ei. 19Datele obtinute prin testarea cu poligraful au fost deosebit de valoroase, negarea pe care s-a postat G. J. aprand a fi de circumstant i intru-totul interesat. Inaceeai:ide27decembrie1980,inculpatulG.J.arecunoscutsvarireaomorului asupra lui L. D. ". n perioada 1990 - 1999 n cadrul Laboratorul psihologic de detectie a comportamentului simulat Cluj au Iost eIectuate o serie de experimente preliminarii, care au Iavorizat circumscrierea aspectului problematic al unor investigatiiexperimentale (Bus, 1991,1997, 1999; 2000). AstIel, s-a urmrit conturarea unui proIil psihologic evidentiat pe baza unei baterii de teste, prin care s sestabileascorelatie ntrepatternuldepersonalitatealpersoaneisidetectia comportamentului simulatalacesteia,contribuindu-senacestmodlacrestereagraduluideacuratetealtehnicii poligraI. Tot n aceast perioad s-a experimentat o nou procedur de testare poligraI, constnd n introducereaobiectuluicucares-acomisinIractiunea,caitemnchestionarul-test.Rezultatele obtinute conIirm c introducerea variabilei imagistice (obiectul cu cares-a comis inIractiunea), determinamplereactiipsihoIiziologicedoarncazulpersoanelordirectrelationatecu inIractiunea. Comparativ cu procedura standard, noua procedur de testare are un grad ridicat de acuratete, dovedindu-se deosebit de util n diagnosticarea comportamentului simulat, att pentru identiIicarea corectaautorilorde inIractiuni,ct sipentrueliminareaerorilordedetectie(Bus, 2000).D E T E C T I A S I M U L R I I P R I N T E H N I C A P O L I G R A FDetectia simulrii cu tehnica poligraI este Iundamentat stiintiIic de urmtoarele aspecte: nsvrsireauneiIaptepenalesubiectulparticipcuntreagasapersonalitate,mobilizndu-si pentrureusitainIractionalntregulsupotentialcognitiv,motivationalsiaIectiv.Acestlucru Iace ca actul inIractional s nu rmn ca o achizitie ntmpltoare, periIeric a constiintei, ci s se integreze n aceasta sub Iorma unei structuri inIractionale stabile, cu continut aIectiv-emotional speciIic, cu un rol motivational bine diIerentiat (Aionitoaie & Butoi, 1992; Bus, 1997). Strile emotionale iau nastere nc din momentul n care subiectul este invitat pentru a da relatiilegatedeIapt.Constiintavinovtiei,mobilizatoareauneistriemotivecarepoateIi mascatcudiIicultate,ldeterminpesubiectsreactionezeemotionatoridecteoriise prezintun obiect sau i se adreseaz o ntrebare nlegtur cu inIractiunea comis. O minciun spus constient, pe lng eIortul mintal pe care-l necesit, produce si o anumit stare de tensiune emotional. 20PoligraIul(asa-zisul"detectordeminciuni")nregistreazsimultanpeodiagram modiIicrileacinciparametripsihoIiziologici:respiratiatoracic,respiratiaabdominal,reactia electrodermic,tensiuneaarterial-pulssimicromiscrileneuromusculare.Fiecareparametru psihoIiziologic nregistrat graIic pe diagrama poligraI prezint anumite caracteristici speciIice pe care examinatorul le analizeaz si le interpreteaz, Iormulnd concluziile cu privire la sinceritatea saunesinceritateasubiectului,concluziiconsemnatent-unraportpsihologicdeconstatare tehnico-stiintiIic. TehnicapoligraInuIacealtcevadectsdepistezeemotianmodindirectprin surprinderea reactiilor activatorii generale, care implic mecanisme Iiziologice att centrale ct si periIerice. ExaminareacutehnicapoligraIseeIectueazpebazarezolutiilormotivatesaua ordonantelor dispuse de organele de cercetare penal si la cererea expres a aprrii. ExaminareasevaeIectuanumaintr-ocamerizolatIonic,specialamenajatsi mobilat. Camera trebuie s Iie ct mai sobr, Ir ornamente, tablouri sau diIerite obiecte care ar puteadistrageatentiapersoaneiexaminate,siimplicitsdenaturezenregistrrile psihoIiziologice.TemperaturacamereitrebuiesIienormal,iariluminatulcorespunztor.De asemeneatrebuiesexistesioadouacamer,asa-numita'camerdeobservatie,echipat corespunztor acestui scop. La eIectuarea examinrii va Ii respectat principiul liberului consimtmnt si al prezumtiei de nevinovtie. Dac subiectul nu este de acord cu eIectuarea testrii, examinatorul va ncheia un proces-verbal deconsemnareareIuzuluisiamotivuluiinvocat.Subiectulncauzpoatereveni asupra reIuzului intial, urmnd a Ii ulterior examinat. Sunt exceptate de la testarea cu tehnica poligraf urmtoarele categorii de persoane: minorii,Iemeilegravide,bolnaviipsihic,persoanelecuaIectiunicardio-respiratoriisevere,cele cuaIectiunineurologicegrave(hemipareze-paralizii),alcoolicii,persoanelecarenmomentul testriisuntnsuIerintIizic(interventiichirurgicalerecente,extractiidentare,leziunicauzate deuneleaccidenteetc.)sialtepersoanenlegturcucareexaminatorulapreciazcnueste cazul. Persoaneleceurmeazafiexaminatecutehnicapoligraftrebuiesndeplineasc urmtoarele condi(ii:s nu Iie supuse unor anchete obositoare;anterior s aib asigurat o alimentatie normal;s nu Iie amenintate cu tehnica poligraI;s nu Iie sub inIluenta buturilor alcoolice;21s nu Iie sub inIluenta medicamentelor cu actiune asupra Iunctiilor sistemului nervos central;s nu Iie duse n cmpul inIractional (nu vor participa la reconstituiri, experimente);s nu participe la conIruntri;snuIieprezentatepentrurecunoastereadingrupsisnuliseprezintepersoanespre recunoastere etc. Conditia obligatorie la examinarea cu tehnica poligraI este normalitatea psihoIiziologic a subiectului. INTERVI ULPRE- TESTOrice examinare cu tehnica poligraI va Ii precedat de un interviu pre-test si ncheiat cu uninterviupost-test.ExaminatorulvatrebuisobtindateexactecuprivirelaIaptelesi circumstantele care constituie bazasuspectrii ori acuzrii persoanei ce urmeaz a Ii examinat. Examinatorul va obtine multe date chiar din observarea direct a persoanei nc din momentul n care aceasta intr n laborator si pn la terminarea examinrii. n timpul interviului pre-test (15-20deminute)persoaneiceurmeazaIiexaminat,iseaducelacunostintscopulexaminrii, modul de Iunctionare al aparatului, accentund principiile Iundamentrii stiintiIice ale metodei si rezultatelecesepotobtine.Acestaspectsporestepreocupareapersoaneinesincereasupra detectriiposibilesilinistestepersoanasincer.Interviulpre-testsedesIsoardupunanumit algoritm. nsituatiaexaminriilapoligraIesteIoarteimportantdeastabilicauzacareampliIic starea emotional a subiectului (labilitatea psihocomportamental, trecutul su inIractional, starea de sntate, problematica delicat a cauzei pentru care este cercetat etc.). Interviulpre-testimpunecreareaunuisentimentdesigurantsincrederereciproc,a unuidialogdeschis,degajat.NerealizareaacesteistripoateinIluentanegativreactivitatea psihoemotional a subiectului si implicit rezultatul testrii la poligraI. Petottimpultestriivoceaexaminatorului trebuies Iiesub controlabsolut.Atitudinea acestuia trebuie s Iie obiectiv si rezervat, s semaniIeste impartial n privintasincerittii sau nesincerittiipersoanei.Oaltatitudinel-arplasamaicurndnrolulunuianchetatordectal unui examinator. 22CHESTIONARULUTILI ZATNEXAMI NAREAPOLIGRAFUn chestionar contine n medie 10 ntrebri numerotate de ctre examinator de la 1 la 10, ordinecarecorespundesipediagramapoligraI.ntrebrileIormulatesevorreIerinumailaun singur aspect. Examinatorul noteaz numrul ntrebrii pe diagrama poligraI adugnd, n Iunctie derspunsulaIirmativsaunegativalsubiectuluisemnul""sau"-".nchestionarsuntincluse urmtoarele categorii de ntrebri:-intrebrilerelevante(incriminatorii,critice,acuzatoare)suntpropozitii-interogative adresatesubiectuluidepsihologulexaminatornmodnemijlocit,concissiclarattncadrul interviuluipre-test,ctsintimpultestrii,vizndsvrsireasauimplicareaacestuian inIractiuneaceIaceobiectulinvestigatiei,aptesproducmodiIicrinreactivitatea psihoemotional ('D-ta ai comis Iurtul din magazinul X ').-intrebrileneutresuntpropozitii-interogativesimple,carenuaulegturcu incriminareasipermitreechilibrareapsihicasubiectuluidupeIectulntrebrilorrelevante. ScopullorestedeaobtinendiagramapoligraIunsegmentetalonpentrureactivitatea psihoemotional normal a subiectului ('Esti de proIesie . ?').-intrebriledecontrolsuntpropozitii-interogativelacareaprioricsecunoaste,c subiectulvarspundenesincer.Scopulacestoraestedeaobtineunanumitnivelalreactivittii psihoemotionale necesar eIecturii comparatiilor cu nivelul reactivittii psihoemotionale obtinute la ntrebrile relevante ('Te-ai gndit vreodat s Iuri ceva ?'). EXAMI NAREAPOLIGRAFDiagramasauhartapoligraIreprezintexpresiagraIicaparametrilorIiziologici (respiratiatoracic,respiratiaabdominal,reactiaelectrodermic,tensiuneaarterial-pulssi 23micromiscrileneuromusculare),concomitentchestionriisubiectului. TR1 - respiratia toracicTR4 - tensiunea arterial- pulsTR2 - respiratia abdominalTR5 - micromiscrile musculareTR3reactia electrodermicSegment dintr-o diagram poligrafExaminatorulstabilestetipulsinumruldetestecevorIiadministrateunuisubiect. ConIormmetodologiei,ncadrulexaminriilapoligraIpotIiutilizateurmtoareleteste:Testul ntrebrilorobisnuite,Testuldestimulare,Testulntrebrilorintercalate,Testulcomplexuluide vinovtie,TestulvrIuluidetensiune,TestulcurspunsngndsiTestul'DA.Fiecaredintre acesteaprezintcaracteristicispeciIice,nIunctiedecauzsisubiectulsupusinvestigatiei.De obicei, pentru a Iormula o concluzie cu privirela sinceritatea sau nesinceritatea subiectului sunt necesare cel putin trei teste.La sIrsitul examinrii se procedeaz la interpretarea diagramelor poligraI. Formulareaconcluziilorntr-oexaminarepoligraIconstnactivittidecompararesi sintez,rationamentedetipdeductiv,inductivsianalogic,activittidesesizareacelormai sensibile modiIicri n traseele diagramei poligraI ca urmare a rspunsurilor obtinute la ntrebrile relevante,neutresidecontrol.nurmainterpretrii,attadiagramelorpoligraI,ctsia 24comportamentului subiectului pe tot parcursul examinrii cu tehnica poligraI, se poate Iormula o concluzie pozitiv, negativ sau incert. Rezultatulexaminriisubiectuluiseconsemneazdectreexaminatorntr-un"Raport psihologicdeconstataretehnico-stiintiIicacomportamentuluisimulatprintehnicapoligraI". Acestraportcuprindeactivittilentreprinsepentrudepistareacomportamentuluisimulatsi concluziile rezultate n urma analizei si interpretrii diagramelor poligraI. Raportulpsihologicdeconstataretehnico-stiintiIicacomportamentuluisimulatse nainteaz organelor de cercetare penal care au dispus examinarea subiectului la poligraI. INTERVI ULPOST- TESTInterviulpost-testreprezintmomentuldecisivalvaloriIicriidiagramelor.naceast IazatestriiserealizeazsaltuldelainIormatiadenaturpsihoIiziologiclainIormatiade natur juridic, materializat n mijloacele legale de prob.OriceexaminarecutehnicapoligraIsencheiecuuninterviupost-test.Abordarea subiectului se individualizeaz de la caz la caz, cu respectarea regulilor generale privind audierea nvinuitului sau inculpatului, metodic, logic, argumentat, calm, tinndu-se seama si de nivelul de instruiresiculturalacestuia.Abilitateaexaminatoruluiconstna-lconvingepesubiects ncerceduppropriasapriceperesexplicestrileemotivepecarele-asimtitntimpul rspunsurilor datela ntrebrile adresate. n Iunctie de situatie, interviul post-test vaIi continuat n biroul de anchet de ctre cel care instrumenteaz cauza respectiv. REEXAMINAREADacnurmaadministrriitestelorstabilitenus-areusitelaborareaunuidiagnostic precis,desinceritatesaunesinceritate,pentruclariIicareasituatieisubiectului,sevaprocedala organizareauneireexaminrilapoligraI.Decomunacordsestabilestedatasioracndseva prezenta pentru reexaminare.CADRUL 1URIDIC AL DETECTIEI COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN TEHNICA POLIGRAF N ROMANIADetectareacomportamentuluisimulatprintehnicapoligraIadebutatcaunmijloc investigativndomeniulcriminalisticii,contribuindlaidentiIicareaautorilorunorinIractiunide omor, n prezent aplicndu-se la orice gen inIractional. TehnicapoligraIIacepartedinmijloacelemoderne,unanimrecunoscutesiutilizatepe plan mondial de compartimentele tehnico-stiintiIice ale celor mai avansate politii din lume.25MetodapoligraIestetotmaimultIolositdatoritcaracteruluieiIundamentatstiintiIic, care exclude cu desvrsire abuzurile, lezarea inte grittii Iizice si psihice, a demnittii si onoarei persoanelor. Este o metod integral uman, care nu ncalc principiul prezumtiei de nevinovtie si mijloacele legale de cutare a probelor, contribuind n egal msur att la inculparea suspectilor, ct si la disculparea acestora, n Iunctie de implicarea sau neimplicarea n cauz penal (MitroIan, Zdrenghea & Butoi, 1992; Bus, 2000). LaeIectuareaexaminriivaIirespectatprincipiulliberuluiconsimtmnt,subiectul completnd n acest sens o declaratie de consimtmnt. InvestigareacomportamentuluisimulatprintehnicapoligraInurezolvntreaga problematicaprobatiuniintr-ocauzpenal,deoarecemenireaeinuesteaceasta,iarspecialistulexaminatornuesteorgandeurmrirepenalabilitatcucompetentele corespunztoare. Aceast metod contribuie la Iocalizarea investigatiilor criminalistice, deschide noipistespreprobatiune,oIerindinIormatiiabsolutnecesareacoloundealtemijloace investigative nu au acces. VeriIicareasincerittii n cadrul cercurilorde suspecti are un rol important n activitatea detestarepoligraI.AstIel,excluderilepebazatestriindeplinescoIunctieimportantsiutil, deoarece previn erorile judiciare si orienteaz investigatiile n vederea cutrii altor suspecti. UniiinvocIaptulcutilizareapoligraIuluiechivaleazcuostirbireadusdemnittii persoanei,caparatulnsineesteaIectogen,deoarecearconstituiunmijlocdeintimidarecare poate determina persoana s mrturiseasc Iapte pe care altIel nu le-ar Ii recunoscut. Toate aceste acuzatiilaadresapoligraIuluisuntneIondatedinpunctdevederestiintiIic,elevehiculndu-se doar n acele medii n care se cunoaste prea putin sau aproape deloc valoare tehnicii poligraI. n poIidaacesteiatitudiniostilepecaremultepersoaneoncearc,testareapoligraIconstituien multetriopracticobisnuit(SUA,Canada,Japonia,Israel,CoreeadeSud,India,Turcia, Croatia etc), iar n Romnia este utilizat din ce n ce mai mult. nRomniatehnicapoligraIIurnizeazdatepebazacrorapotIiobtinutiindicice permit:eliminareasuspectilorcesedovedescanuIiimplicati n cauz, realizndomareeconomie de timp si de munc;identiIicarea autorilor de inIractiuni, indiIerent de genul acestora;stabilirea sincerittii declaratilor persoanelor audiate;stabilirea mprejurrilor care caliIic sau agraveaz unele Iapte penale;solutionareacontradictiilorceaparntredeclaratiilepersoanelorconstituitecaprtin procesul penal;26depistarea caracterului calomnios al unor denunturi sau plngeri penale. npracticajudiciarpotsaparsialteaspectecarevizeazcomportamentulsimulat, astIelncttehnicapoligraIpoateIiIolositnmodnelimitat,Iiindpracticadaptabiloricror situatii. Respectareacurigurozitateametodologiei,attdinparteaexaminatorului,ctsidin partea celor care dispun Iolosirea acestei tehnici, asigur exactitatea n examinri, orienteaz just cercetrilencauzelepenalecurente,ajutlaelaborareaunornoiipotezedelucruncauzele penale cu autori necunoscuti etc. TehnicapoligraIse integreazorganic nactivitateadeanchetjudiciar,dobndindu-si statutuldemetodstiintiIicintensiv,multiIunctional,demareeIicientmpotriva criminalittii. Datorit Iaptului c testarea la poligraI determin recunoasteri, asigurnd mrturisiri de o real Iort probatorie, metoda ca atare ar putea deveni un mijloc de prob, rmnnd la latitudinea legiuitoruluisprevadexpresaceastposibilitate,iarpracticajudiciars-iconsolideze valabilitatea stiintiIic, n prezent recunoscut doar n anumite limite. ImportantnprivintautilittiisiacurateteitehniciipoligraIestespecializarea examinatorului.AcestatrebuiesstpneascattproblemeleIundamentalealepsihoIiziologiei comportamentuluingeneralctsialpersoaneinspecial.Examinatorultrebuiesdispunde unelecalittispeciale,cumarIi:empatie,perspicacitate,spiritdeobservatie,echilibrumoral-aIectiv, intuitie proIesional etc. Rezultateleexceptionaleobtinuteninvestigatiilecu tehnicapoligraIaudusla cresterea receptivittii parchetelor si instantelor de judecat din Romnia. Raportul psihologic de constatare tehnico-stiintiIicacomportamentuluisimulat,elaboratdespecialistiintehnicapoligraIdin Romnia este supus liberei aprecieri a celor care instrumenteaz cauza penal, potrivit att intimei convingeri, ct si constiintei lor juridice. ntrebri de control1. Care sunt fazele unei testri la poligraf?2. Cecondi(iitrebuiesndeplineascpersoaneleceurmeazsfietestatela poligraf?3. Preciza(i cadrul juridic al utilizrii poligrafului n Romnia.27TEMA 4TERORISMUL CONTEMPORANPRECIZRI CONCEPTUALETerorismul- reprezintopracticderezolvareprinmijloaceviolentea problemelor aprute ntre state, ntre grupuri de interes, organizatii criminale din aceeasi tarsaudintaridiIerite,ntreindivizi,precumsintreacestiasiorganizatiipolitice, economice,ideologice,religioase,etnice,rasiale.Terorismuluzeazdeoricemijloace pentrua-siatingeobiectivele:asasinateizolatesaucolective,luareadeostatici, amenintareacumoartea,mutilri,distrugereabunurilormateriale,santajul,subminarea prestigiului, compromiterea etc.Ataculterorist esteunactviolentpremeditat,realizatdeorganizatii conspirativecucaracterteroristsaudepersoaneindividuale,mpotrivaunordemnitari importanti,aunorobiective(institutii)politice,economice,culturaleetc.Metodele Iolositesuntasasinarea,rpireasausechestrareadepersoane,santajul,deturnareade mijloacedetransport,plasareadebombenediIiciipublice,ambuscade,incendieri, Iolosirea substantelor otrvitoare, toxice, radioactive, a germenilor patogeni etc.Combaterea/contracararea terorismului - se reIer la totalitatea msurilor anti si contrateroriste. Acestea sunt actiuni ntreprinse de autoritti pentru a preveni si anihila pericolul,incluzndmsurispecialeinitiatedeorganeledeordine,decelecumisiuni inIormative,destructurileconstituitepeliniedeprotectiesipaz,precumsidearmat. Aceste msuri cuprind si actiunile ntreprinse ca ripost la un atentat terorist. n orice stat, programulguvernamentaldecombatereaterorismuluisereIerla:prevenirea, descurajarea si riposta antiterorist, realizate Iiecare prin mijloace speciIice. Luareadeostatici -procedeudeluptterorist,constndnrpirea, sechestrareaunorpersonalittisauaunorcetteniobisnuiti,utilizaticamonedde schimbsaucamijlocdepresiuneasupraIamiliilorsiautorittilornscopulimpunerii conditiilor avuten vedere de autoriirpirii. n ultimii ani,luarea de ostatici a devenito metodIavoritaterorismuluipolitic,ndeosebidatoritlargiipublicittidecarese bucur asemenea evenimente.Metodele teroriste - ciledecareuzeazgrupurileteroristepentrua-siatinge scopurile. Cele mai utilizate sunt:28- uciderea,rpirea,rnirea,sechestrareadepersoanecuIunctiipoliticeIoarte importante sau a unor persoane oarecare, de regul copii si Iemei, ale cror suIerint aIecteazimediatsiproIundopiniapublic,urmrindcaaceastasexercitepresiuni asupra organelor puterii, n sensul satisIacerii pretentiilor teroristilor;- distrugerea unor obiective importante (centrale energetice, diguri, baraje, depozite de materiale explozive etc.);- distrugereaunorcldirincareIunctioneazorganeleputeriidestat,aunorpoduri, tuneluri, statii de metrou, de cale Ierat, de radio sau TV;- avarierea,distrugerea,deturnareaunorautobuzecucltori,aunoravioanenzbor, deraieri de trenuri, scuIundarea sau capturarea unor nave de pasageri;- mitralierea persoanelor aIlate n gri, aerogri, la adunri publice, mitinguri etc.;Definirea terorismului TerorismulesteconsiderataIiceamaiimoralIormaviolenteiexercitatenmod organizat.AceastadeoareceterorismulconstituieoIormderzboiclandestinnedeclaratsi neconventional, purtat Ir nici un Iel de reguli sau limitri umanitare. Prin proportiile pe care la atingenprezent,acestIenomengenereazunputernicsentimentdeinsecuritatenrndul populatiei. Avnddreptcaracteristicintimidareaprinactedecruzimesiviolent,iarcamijloace rpirea,asasinatul,santajul,executiilesumaresaualteIormealeviolenteioarbe(explozii, incendieri,distrugereaunorediIiciipublice,sabotajulunormijloacedeinIrastructuretc.), terorismulaIostprezentntoateepocileistorice,elcaracterizndu-senIiecareperioadprin anumite trsturi speciIice. nprezent,acestegravemaniIestrideviolentsepotndreptampotrivaordinii internationale sau a regimului socio-politic din interiorul statelor. Asemenea acte de violent pun n pericol relatiile internationale, constituie o amenintare direct pentru pace, pot nrutti relatiile dintrestate,dintrepopoare,prejudiciazclimatulinternational.ActeledeteroaresuntmetodetipiceIolositedegruprileextremistecare,lipsitedeaderentpoliticlamase,cautsatrag atentia lumii asupra existentei lor, ncercnd astIel s creeze impresia Ials c ele sunt adevrate Iorte politice prezente n viata international sau n cadrul propriului stat. Pericolulreprezentatdeterorismultransnationalestesimaimaredeoareceorganizatiile criminale constituite pe teritoriuluneitri siIormeazlegturi cu sponsori sau chiar cu grupri similaredinaltetri,dispusentr-oanumitariegeograIic,siinternationalizeazactiunile criminale dup anumite strategii bine conturate. 29EscrocareaIorteidemunc,traIiculdedroguri,jocuriledenoroc,camta,omorul, lipsirea de libertate, santajul, prostitutia, contrabanda, contraIacerea si plasarea unor mijloace de platIalsesicoruptiareprezintmijloaceleprincipaleprincareorganizatiileteroristesisustin activitatea,uneoriproIiturileIiindcanalizatechiarspreuneleaIacerilegitime,prinsisteme complicate de splare a banilor.Termenul de terorism provine din latinescul terrorterroris, care nseamn Iric, spaim sauteroare,provocatedeliberat,prinactedeviolentpublic.Privitdinaceastperspectiv, terorismulestemodalitateadepunerenexecutareaunoractivittiinIractionaleprinteroare, violent si intimidare. De asemenea, terorismul reprezint un complex de activitti inIractionale, svrsite cu violent, care au drept scop atingerea unor obiective cu caracter politic. Caracteristicile deIinitorii ale terorismului sunt: a) violen(a yi amenin(area cu violen(ab) folosirea sistematic yi persistent a violen(ei c) existen(a obiectivelor politice d) terorismul - alternativa rzboiului conven(ionalGruprile teroriste se pot mpr(i n urmtoarele categorii:- grupri etnice, religioase, nationaliste;- grupri care se autointituleaz drept revolutionare;-gruprianarhistecareseremarcprinabsentaunorscopuripoliticeclaresiprecise, ideologia lor Iiind conIuz si eclectic;-grupripatologiceacrormotivatieconstnlipsadeacomodaresocial, proIesional, Iamilial a membrilor lor;- grupri extremiste care actioneaz nunele tri cu acordul tacit sau chiar cu sprijinul guvernelor respectivelor state;-mercenariiideologici,pecareintlnimcelmaiIrecventngruprileteroristecu cmp de actiune transnational.ActiunilegruprilorteroristesuntproiectateastIelnctsproducurmtoarele consecinte: a) sdemonstrezeincapacitateaguvernelordea-siprotejapropriicetteni, Iunctionarii publici si misiunile diplomatice si consulare acreditate n tara respectiv;b) s Iorteze guvernele s ia msuri suplimentare de securitate, inclusiv restrngerea liberttilor publice, Iapt ce ar conduce la reactii negative din partea populatiei;c)sdeterminecetteniistatuluivizatsexercitepresiuniasupraguvernului propriu pentru a nceta actiunile care atrag acte teroriste. 30Subiectii vizati de actiunea extremistterorist determin metodele si procedeele care sunt utilizate. Persoanelereprezintuna dinprincipalelecategoriiasupracroraseIixeazelementele teroriste, urmrind suprimarea Iizic a unor personalitti marcante ale vietii politice, economice si socialecareprinactivitatealoraulezatintereseleorganizatiilorsigruprilorteroriste.Prin nlturarea acestora se produce groaza si nesiguranta n rndul populatiei, perturbarea activittilor de stat, haos si dezordine.Gama victimelor este Ioarte variat: seIi de stat, nalti demnitari si personalitti politice, diplomati,oamenideaIaceri,comandantimilitarisipolitisti,magistrati,personalittiinIluente din comert si industrie. AsasinatulesteIormaceamaiodioasaactuluiteroristndreptatmpotrivanaltelor personalitti.PentruteroristiconteazIoartemultvaloareade'exemplupecareopoateavea comiterea unui atentat. Rpirea depersoaneserealizeaznscopulamenintriiuneigrupripolitice, economice,aguvernuluisauaautorittilor,croraliseimpunconditiideordinpolitic,juridic, material, n conIormitate cu interesele organizatiei teroriste. Sechestrareadepersoanesauluareadeostatecireprezintoactiunedeatentatla integritatea Iizic sau moral, desIsurat prin retinerea cu Iorta a asa-zisilor adversari marcanti, pentruadeterminaautorittilesaccepteconditiileimpuse,inclusivpretulderscumpraren bani. Dincategoriaobiectivelorfixevizatedegruprilesiorganizatiileteroristeamintim: ambasade,rezidentealediplomatilor,agentii,birouri,reprezentantealediIeritelororganismesi tot ce prezint interes din punct de vedere economic, militar etc. Ataculobiectivelormobile(deturnarea),cametoddeactiuneaelementelorteroriste reprezintactulpremeditatdecapturareaunuimijlocdetransport,desechestraresauuciderea echipajuluisipasagerilor.Deturnareaseexecutasupraaeronavelor,mijloacelordetransport rutiere, Ieroviare si navale. Camoddeorganizare,grupurileteroristeaulabazostructurpiramidalsi celular, cu aplicarea riguroas a principiului compartimentrii, principiu care, n scopul pstrrii secretuluitotal,interzicecirculatiainIormatiilornmodnecontrolat.nacestsens,Iiecare participant la o actiune va lua la cunostint numai datele care i sunt necesare pentru ndeplinirea misiunii ce i-a Iost ncredintat. CelulelecomponentesuntIormate,deregul,din56persoaneplusunconductor, Iiecarecelulbucurndu-sedeindependentsiinitiativoperationl,nraportcumprejurrile 31concrete n care actioneaz. n acest Iel se asigur cu mare eIicient att pstrarea secretului, ct siIlexibilitateasioperativitatea.Deasemenea,disciplinadeosebitdeasprlacaresuntsupusi membriigrupurilorsiceluleloraremenireasasigureosupunereneconditionatIatde conductori. Cei care ncalc acest principiu sunt suprimati Iizic, de regul pe loc.ntrebri de control1. Definirea terorismului.2. Care sunt metodele teroriste?TEMA 5ABORDRI ALE TERORISMULUIAbordarea politicTerorismul estedeterminat de o multitudine de Iactori: politici, economici, sociali, psihologici,religiosietc.DeoareceterorismulesteunIenomenmulticauzalarIieronats explicmacestIenomenprintr-osingurcauz.PaulWilkinson(1977)considerc,n general, cauzele revolutiilorsi a violentelor generate de politicsunt cauze ale terorismului. AcesteaincludconIlicteleetnice,religioase,ideologice,srcia,stresulprodusde modernizare,inegalitateapolitic,lipsaunorcanaledecomunicarepasnice,existentaunui grup revolutionar, incompetenta sau slbiciunea guvernamental, nencrederea ntr-un anumit regim si divizri ntre liderii partidelor politice.OalternativlaipotezaconIormcreiateroristulsenastecuanumitetrsturide personalitatecareldeterminsdevin terorist,este aceeaconIormcreiacauzeledebaz ale terorismului pot Ii gsite n inIluentele determinate de Iactorii din mediul social. Mediile care conduc la propagarea si instigarea la terorism sunt att internationale ct si nationale. Abordarea organiza(ionalUnii analisti sunt adeptii unei abordri organizationale a terorismului si consider terorismulcaundemersstrategic,rationalalactiuniidecisentr-unanumitgrup (Crenshaw,1995).nopiniasaterorismulnuesterealizatdectreunsingurindivid,ci acesteactesuntcomisedectregrupuricareajungladeciziicolectivebazatepeopinii 32mprtsite, desi nivelul de aderare la grup si prerile membrilor grupului variaz.Crenshaw nu a demonstrat aceast teorie prin studii de caz, care s arate modul n care deciziile sunt luate n mod colectiv ngrupurile teroriste. Acest tipde inIormatie ar putea Ii obtinut Ioarte greu si, probabil, printr-o autobiograIie sau prin intermediul unui inIormatorpltitdepolitie.Crenshawpoateaveapartialdreptate,darabordareasa organizational pare s Iie mai relevant n cazul gruprilor de gheril. Altegrupri,cumarIicultelereligioase,suntntotdeaunadominatedectreun singur individ care este liderul.Abordarea fiziologicAbordareaIiziologicaterorismuluisugereazcrolulmass-median promovareasirspndireaterorismuluinupoateIiignoratnstabilireacauzelor terorismului.Datoritarieilargideacoperireaterorismului,metodele,cererilesi scopurileteroristilorsuntrepedeasimilatedectrepotentialiiteroristi.Rspndirea terorismuluiaprimitoatentiedeosebitnanii1980.DavidG.Hubbard(1983)ian considerareoabordareIiziologicaterorismuluinanalizacauzeloracestuia.Eldiscut despretreisubstanteprodusenorganismsubinIluentastresului:a)norepinefrina,b)acetilcolina,;c)endorfina.Deoareceacestesubstanteaparlateroristi,Hubbarda concluzionatc,omarepartedinviolentateroristului,sepoategsinIiziologiasa,ca reactielastres.Concluziileautoruluisugereazc,unrolimportantnextinderea terorismului l areeIectul de contagiune. Abordarea psihologicPsihologiicareaustudiatterorismulsuntinteresatinprincipaldeteroristca subiect,demodulderecrutarealacestuia, dencadrarealuingrupulterorist,de personalitatea sa, de credintele, motivatiile sicariera de terorist.Ipoteza general a terorismuluiDacseacceptideeaconIormcreiateroristiisuntcreatisinunscutiastIel, ntrebarea care se pune este: ce Ienomen determin transIormarea individului n terorist?Studiile realizate n acest domeniuse Iocalizeaz pe cteva teorii. AstIel, teoria lui Olson sugereaz c participantii la o violent revolutionar si prezic comportamentul printr-un 33calcul rational al costurilor si beneIiciilor conIorm cruia violenta estecel mai bunmod de actiune n conditiile sociale date. Ipoteza dezangajrii moraleAceastipotezincludetoatemodalittileprincareopersoanneutralizeazsau eliminoriceinhibitiepecareoaredesprecomitereaunuianumitactdeviolent. Anumite patternuri includ imaginarea propriei persoane ca un erou, minimalizarea rului produs, dezumanizarea victimei etc. Autorii actelor violente se ascund deseori n spatele vietiide Iamilie, a sotiilor sau a copiilor lor. Ipotezafrustrriidatoritmarginalizrii,srciei,yomajuluisaualienrii socialeAceastipotezncearcsexpliceterorismul,avndnvedereIaptulcteroristii provin din grupri care experientiaz marginalizarea, srcia, somajul si alienarea social. PersoanelecuasemeneadezavantajesocialeriscsIieIoartesusceptibiledeaIi implicate n acte de violent, care se intersecteaz cu terorismulIpoteza frustrare-agresiuneIpotezaIrustrare-agresiuneasupraviolenteiesteproeminentnliteratur, bazndu-senmarepartepeipotezadeprivriirelativepropusedeTedRobertGurr (1970),expertncomportamentagresivsimiscriviolente. Unaltsustintoralacestei teorii este Joseph Margolin (1977) care apreciaz comportamentul celor mai multi dintre teroristi ca Iiind un rspuns la diversi Iactori politici, economici sau la anumite obiective personale. Alti cercettori consider ipoteza Irustrare-agresiune ca Iiind simplist, bazat peoeroareconIormcreiaagresiuneaestentotdeaunaourmareaIrustrrii.Franco Ferracuti (1982), proIesor la Universitatea din Roma relev Iaptul c o mai bun abordare aacesteiproblemeesterealizatprinprismateorieisubculturale,careianconsiderare Iaptul c teroristii triesc n propriile lor subculturi, cu propriile lor sisteme de valori.Vulnerabilitatea la fanatism'Fanaticul'esteopersoanimplicatnmodproIundntr-ocauzreligioas. Credintadominaspecteleesentialealevietiisale,iarceeaceestencontradictiecu aceastaesteignorat.Sentimenteledecompasiunesuntinhibate,individualitateaeste 34nlocuit att cu aderarea la un grup de persoane care mprtsesc aceiasi credint , ct si cusupunerea Iat de lideri. Pentru Ianatic lumea este mprtit n dou: cei care sunt cu el si cei care sunt mpotriva lui. Nu exist dect prieteni si dusmani.Ipoteza identit(ii negativeUtiliznd teoria lui Erikson de Iormare a identittii negative, si n mod particular conceptuldeidentitatenegativ,psihologulJeanneN.Knutson(1981)sugereazc teroristiisiasumnmodconstientoidentitatenegativ.Aceastaimplicoreprimare puternicaunuirolcareesteperceputcadezirabilsiacceptatdectreindivizi,Iamilie sau comunitate. n opinia lui Knutson, teroristii se implic n acte de terorism ca rezultat al sentimentelor de Iurie si neajutorare generate de lipsa unor alternative. Ipoteza furiei narcisisticeLundnconsiderareabordareaconIormcreiateroristiisuIerdemaladii mentale,aceastipotezsereIerlaevolutiaunuiterorist.Dacnarcisismulprimarsub Iorma ,euluigrandios nu este neutralizat printestarearealittii, acesta produce indivizisociopati,arogantisicroralelipsesteconsideratiaIatdeceilal i.nmodsimilar,dac Iorma psihologic a ego-ului parental idealizat nu este neutralizat prin testarea realittii, se poate produce o atitudine de neajutorare, si esecul narcisistic poate determina reactii de Iuriesidorintadeadistrugesursacareaprovocatrnireaacestuia.Crayton(1983) apreciaz c terorismul apare ca o maniIestare speciIic a Iuriei narcisiste sin contextul n care narcisistul este rnit.Ipoteza psihopatologiei sau a tulburrilor mentale grave Estedelasinentelescpersoanelecarecomitmasacre,abuzuri,distrugeri,au Iostprivitecainumane,nebune.Berkowitz(1972)descrie6tipuripsihologicecareau predispozitiispreterorism:paranoid,paranoid-schizoIrenic,borderline,pasiv-agresiv, sociopatic,schizoIrenic.Elconsidercsociopatiiaucelemaimultepredispozitiina Iolosiviolentaprinarmededistrugerenmas.Dup30deanicercetrileauartatc suntputineevidentecaresdemonstrezecteroristiipotIidiagnosticaticasuIerindde aIectiunipsihologice.JessicaStern(1999),expertnterorismnuclear,considerc schizoIrenii si sociopatii ar dori s comit acte de distrugere n mas, dar este prea putin probabil s aib sanse de reusit. Mai mult, organizatiile teroriste sunt probabil reIractare 35la nrolarea unor persoane bolnave psihic n gruparea lor si c, mai mult ca sigur,exist un control inIormal n cadrul cruia psihopatologia este exclus din organizatii. Religia ca teorie asupra terorismuluiAproape un sIert din toate cele mai periculoasegrupri teroriste sunt motivate n principal dectreaspecte religioase(HoIIman,1993). Teroristii consider c Dumnezeu nunumaicleaprobactiunile,dartotelestecelcarelecereacesteactiuni.Cauzalor este sacr si const ntr-o combinatie ntre speranta n viitor si rzbunarea Iat de trecut.TruculdeIolosirecusuccesaterorismuluinnumelereligieisebazeazpe convingereacredinciosilorsauconvertitilorc,ondatorireneglijatexistnnssi parteabazalacredintei,areligiei.Asadar,terorismulreligiosnuserezumla extremism, Ianatism, secte, culte, etc., ci la interpretarea Iundamentalist sau militanta propriei doctrine sau credinte. Cea mai mare parte a traditiilor religioase este saturat cu imaginideviolent,distrugereasiautodistrugereaIiindparteacentralalogiciioricrei religii (Juergensmeyer, 2001). Patternul uzual este acela c un lider spiritual are tendinte ctremesianism.Ulterioracestlidersidezvoltcharismasidevinepropagatoral doctrinei.ncepescombineproblemelereligioasecucelepolitice,iartextelesacresau putinele simboluri detinute de ctre religia respectiv iau noi semniIicatii. Adesea aceste simbolurisuntproclamatecaIiindoparteimportantnistoriareligieirespective,dar careauIostoarecumneglijate.ncazulncarecinevatrdeazaceastmosteniresacr este blamat.OdatceesteidentiIicatuninamic,miscrilereligioasemprumutideea suveranittiiIatderegimulpoliticsincepsseperceapcaunaprtorlegitimal credinteisiunrestauratoraldemnittiiproprieitri.Acest,aprtorsijustiIic actiunile teroriste numai Iat de Dumnezeu, pentru c acesta i-a ales pe ei pentru aceast misiune sacr..Teroristiireligiosisialegdatencarevenereazmartirii,pentrucastIel acapareaz noi credinciosi. Martirul nu este Iolosit doar pentru a recruta noi membri, ci sedezvolt o ntreaga mitologie n jurul acestuia (Ranstorp, 1996).Tintele sunt alese nu din ratiunistrategice,cidinratiunisimbolice,iarrepercusiunileunuiatacsuntsielebine 36coordonate.Scopulestedeadaimpresiaimpresiacgrupulestemaimaresaumai puternic dect n realitate. ntrebri de control1. Care sunt principalele abordri ale terorismului?2. Preciza(i ipoteza frustrare - agresiune.3. Descrie(i religia ca teorie asupra terorismului.TEMA 6PRINCIPALELE ORGANIZATII TERORISTE CONTEMPORANEORGANIZATII TERORISTE ISLAMISTEOrice ncercare de clasiIicare a organizatiilor teroriste nu poate surprinde varietatea si complexitateaIenomenelormodernedeterorism.Studierealiteraturiidestiintesocialededicate terorismului scoate la iveal o multime de inIormatii despre gruprile implicate n acest moment nactivittiteroristelaorigineacroraseaIlnationalismul,separatismul,rasismul,credintan grupri paramilitare, ideologia de extrem stnga, Iundamentalisul religios etc. Pentru a obtine o imagine preliminar a principalelor tipuri de terorism contemporan trebuie s adugm la aceast list de terorisme substatale Ienomenul terorii de stat si al terorismului de stat ( Terorismul, 2001, colectiv).Islamismul,atreiareligiealumiiarenprezentpesteunmiliarddecredinciosi, adicocincimedinpopulatiaglobului.MajoritateamusulmanilortriescnAIricasiOrientul Apropiat.MusulmaniipotIimprtitintraditionaliti,adicceicarenudorescniciunIelde reIorme sau schimbri, fundamentaliti, cei care cheam la ntoarcerea ctre izvoarele 'islamului pur din secolul VII si moderniti, care consider c islamul trebuie reIormat. ntretraditionalistiseaIlmusulmaniidinArabiaSaudit.Fundamentalistiisunt inIluentinIran,SudansiAIganistan.MusulmaniidinLibiasuntmodernisti.Dintreaceste tendinteceamaiactivsitotodatceamaipericuloasesteceaaIundamentalismuluiislamic, care pretinde c detine rolul conductor n ntreaga lume islamic.37FRONTUL POPULAR PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI (FPEP)Avnd ca sponsori state precum Yemenul de Sud si Libia, aceast organizatie a Iost nIiintatnanul1967dectreGeorgeHabash.Esteceamaiimportantorganizatiepoliticsi militar palestinian de orientare marxistleninist si militeaz pentru o revolutie panarab.GeorgeHabash,liderulorganizatiei,s-apregtitcamediclaUniversitatea AmericandinBeirut.Elaorganizatn1968deturnareaunuiavionalcompanieiElAl,Iiind primul lider arab care a exportat terorismul palestinian n Europa. FPEP este rspunztor de comiterea a numeroase atentate teroriste internationale n perioada19701977.Din1978aexecutatunmarenumrdeactiunindreptatempotriva cettenilorisraelienisichiaraunorarabimoderati.Totodat,aasiguratinstruireaunorteroristi din toat lumea, bucurndu-se de sprijinul serviciilor secrete din Libia, Siria si Irak. Din rndurile FPEP s-au desprins mai multe grupri de diIerite orientri. CarezultatalpublicittiiIcuteatentatelorsale,FPEPsi-aatrascondamnarea public,inclusivdinparteaIostelortricomuniste,motivpentrucaresi-ancetatactivitatea teroristinternational,canalizndu-sespredezvoltareaIortelorsaleconventionalenvederea purtrii unui rzboi cu Israelul.FRONTUL DEMOCRATIC PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI (FDEP)S-adesprinsnanul1969dinFrontulPopularpentruEliberareaPalestinei.FDEP considercobiectivelepoliticealepalestinienilorpotIinIptuitenumaiprintr-orevolutiea maselor.PozitiaFDEPsesitueazntreYasserAraIatsigrupurileradicale,respingndtotusi disponibilitatea maniIestat de OEP pentru dialog cu Israelul. Organizatia are ca obiective schimbarea pe cale revolutionar a lumii arabe, viznd n special monarhiile conservatoare si aIirmarea constant a 'ostilittii si rezistentei sale la politica americandinregiune,aIirmndu-sisolidaritateacutoatemiscrilenationaledeeliberarecare lupt contra imperialismului si rasismului. Membrii organizatiei au Iost antrenati n Iosta URSS si n Cuba. Actioneaz mai ales n Israel si pe teritoriile arabe ocupate de acesta.FRONTUL DE ELIBERARE A PALESTINEI (FEP) S-a desprins la jumtatea anilor `70 din Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei ComandamentulGeneral.Ulteriors-ascindatntreiIractiuni:pro-OEP,prosiriansiprolibanez. Conducerea proOEP a Iost asumat de Muhammad Abbas (numit Abu Abbas), care n 381984 a devenit membru al Comitetului Executiv al OEP, iar n 1991 l-a prsit. Actiunile teroriste au dus la condamnarea international a lui Abu Abbas si a Iractiunii sale. Celelalte dou grupri ale FEP continu s vizeze si n prezent obiective americanesi israeliene. ~AL - FATAHMai poart numele de 'AlAsiIa (Iurtuna). Sub conducerea lui Yasser AraIat, Al-Fatahaintratnanul1968ncompunereaOrganizatieipentruEliberareaPalestinei.Al-Fatah detineopozitiedominantncdin1969.CadreledecomandalemiscriiAl-FatahauIost expulzatedinIordanianurmaconIruntrilorcuarmataacesteitrinanii1970('Septembrie negru)si1971.Invazia israeliandinLiban(1982) adat ogrealoviturorganizatieiAl-Fatah. Dupce asuIerito nIrngeremilitar totalnLiban(operatiunea'PacenGalileea),Iortelor Fatahlis-apermissprseascBeirutulnmas,stabilindu-sicartierulgenerallaTunis. Obiectivele organizatiei rmn crearea unui stat palestinian independent. EIectivul gruprii Fatah esteapreciatla6.0008.000depersoanei,dislocatenbazedinLibansialtetridinOrientul Mijlociu.Pentruexecutareaunoractiunispeciale,Fatahdispunedenucleeoperative,cumsunt 'Fortasi'GrupulHawai.Suntmentinutencontinuarelegturistrnsepeliniepoliticsi Iinanciar cu Arabia Saudit, Kuweit, Iordania si alte tri.HAMAS (MI$CAREA ISLAMIC DE REZISTENT)Hamass-aIormatnanul1987caoprelungirearamuriipalestinienea'Frtiei Musulmane, Iondatorul su Iiind seicul Ahmed YAmin ucis n luna martie 2004 de ctre armata israelian.CartierulgeneralalHamasseaIlnFsiaGazasiactioneazpeteritoriilearabe ocupatedeIsrael. Aceast grupareIundamentalistrespingeorice tratativecuIsrael,cruia nu-i recunoaste dreptul la existent. Ajutat cu Ionduri din Kuweit si Arabia Saudit, Hamas se bucur desprijinulaaproximativ40dintrepalestinieniidepeteritoriilearabeocupate,ceeace-i permitesconcurezecuOEP(cucare,dealtIel,arerelatiioIiciale)pentrucontrolulintiIadei, adic a revolutiei antiisraeliene a palestinienilor.Dac n anii `80 israelienii i acceptau tacit pe cei din Hamas, cu scopul de a contracara OEP-ul, n prezent aceast grupare este considerat mai periculoas nu numai datorit atentatelor comise, ci si din cauz c respinge tratativele de pace.Liderul miscrii Hamas, Abdelazis Al-Rantissi a Iost omort n luna aprilie 2004. 39ABU NIDAL (OAN)OrganizatiaAbuNidal(numecarenseamn'dedicattotalluptei)maieste cunoscut si sub urmtoarele denumiri: 'Consiliul Revolutionar Fatah, 'Brigzile Revolutionare Arabe,'SeptembrieNegrusau'OrganizatiaRevolutionaraMusulmanilorSocialisti.Sub conducerea lui Abu Nidal, pe numele su adevrat Sabri Khalil al-Banna, aeast grupare terorist internationals-adesprinsdinOEPn1974.Organizatiaarencomponentdiversecomitete Iunctionale(politice,militare,Iinanciareetc.)carecoordoneazdiIeritelecompartimente specializate de activitate. Chiar dac a Iost sponsorizatde Irak , Siria siLibia, organizatia lui Abu Nidal si-a mentinutoliniepoliticproprie.Cutoatecmulteactiuniaucoinciscuintereselestatelor Iinantatoare,organizatialuiAbuNidalantreprinsnumeroaseoperatiuniteroristeindividuale. Printre tinte se numr Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta, Israelul , organizatiile palestiniene moderate, OEP si diIerite tri arabe. Gruparea estesoliddinpunct devedereIinanciar,Iiindunadincelemaiputernice organizatiiteroriste.EabeneIiciazdeajutoareconsistentedinparteasponsorilor.Opartedin Ionduri provin Iiedinsantaj,Iiedin activitti economiceproprii (companii de aIaceri, societti comerciale, cotizatii etc.).OrganizatiaAbuNidalaIostcaracterizatdespecialisticaIiind'unadintrecelemai sngeroase grupri palestiniene.HEZBOLLAH ( PARTIDUL LUI ALLAH)Esteoorganizatieradicalcunoscutsisubnumelede'JihadulIslamic, 'Organizatia Revolutionar a Drepttii sau 'Organizatia Oprimatilor, urmreste crearea pe cale revolutionar a unui statislamic, dup modelul iranian n Liban si distrugerea tuturor inIluentelor nonislamicedinzon.CuuneIectivapreciatlactevamiideoameni,Hezbollahactioneazn zonaruluiBekaa,suburbiiledesudaleBeirutuluisiLibanului.Primestesprijinpolitic, diplomatic, Iinanciar si militar (armament si munitie, pregtire de lupt etc.) din partea Iranului si Siriei. Obiectivul acestei organizatii este ca ea s devin principala miscare islamic din Liban si sIortezeVestulsprseascregiunea.Dinacestemotive,Hezbollahareoorientareputernic antiisraelian si antioccidental.40AL - QAEDAAl-Qaedaesteo retea international deterorism nIiintat n anul 1988 de ctre OsamabinLaden,pentrua-ireunipearabiicareluptasernAIganistanmpotriva invazieisovietice.Aceastorganizatiecautseliminedintrilemusulmane'inIluenta proIanaVestuluisisnlocuiascguvernelelorcuregimuriIundamentalist-islamice. Sub egida 'Frontului Mondial Islamic pentru Jihad mportiva Evreilor si a Cruciatilor, a datpublicittiiodeclaratiencareseaIirmcestededatoriaoricruimusulmans ucid cetteni americani, civili sau militari, si aliati ai acestora oriunde s-ar aIla. Al-Qaedareprezintunconglomeratdegruprirspnditentoatlumea operndcaoretea,cuprezentn:SUA,Algeria,Egipt,Maroc,Turcia,Iordania, Tajikistan,Uzbekistan,Siria,XinjiangdinChina,Pakistan,Bangladesh,Malaezia, Indonezia, Filipine, Liban, Irak, Arabia Saudit, Kuveit, Bahrain, Yemen, Libia, Tunisia, Bosnia, Kosovo, Cehia, Kashmir, Sudan, Somalia, Kenia, Tanzania, Azerbaijan, Etiopia, Uganda etc.Osama bin Laden s-a nscut n Jidda, Arabia Saudit, aproximativ n anul 1955, licentiat n inginerie si administratie public. Este Iiul multimiliardarului Muhammad bin Laden, un magnat n constructii. n timp ce era student la Jidda, Osama bin Laden a intrat n 'Frtia Musulman, o grupare radical care dorea s ntemeieze un stat panislamic. Se presupunecOsamabinLadenamostenit300demilioanededolaricucaresi Iinanteazorganizatia.Al-QaedaincludesiorganizatiicareadunIondurisuplimentare, solicitnd donatii de la sustintori cu aceeasi ideologie sau sustrgnd Ionduri ilicite de la diIerite organizatii caritabile islamice. Vertical, Al-Qaeda l are pe Osama bin Ladenemirul general, urmat de liderii Al-Qaedasilideriigruprilorconstituente.Orizontal,esteIormatdin24grupri constituente.Organizatiadispunedeunconsiliuconsultativside4comitete:militar, religios-legal,Iinanciarsimedia.Membriidesemnatiaiacestorcomitete,nspecialcei din comitetul militar, conduc operatiuni pentru bin Laden si comandantii operationali.MamdouhMahmudSalimesteco-IondatorulorganizatieiAl-Qaeda,iar MohammedAteI,cumnatulluibinLaden,supravegheaantrenareamembrilor organizatiei.EiauIostacuzatinlegturcuatentatelecubombdin1998asupra 41ambasadelor americane din Kenya si Tanzania, care s-au soldat cu 224 morti si peste 400 de rniti.Dupataculteroristdin11septembrie2001dinSUA,caurmareamsurilor speciale de securitate, activitatea organizatiei Al-Qaeda s-a restrns .Alte organiza(ii teroristePATRIA BASC $I LIBERTATEA (ETA)AIostIondatnanii`50, avnddreptscopcreareaunuistatbascindependent.n vedereaatingeriiobiectivuluisu,ETAaurmritprovocareauneicrizeeconomicenregiunea spaniolbascprinterorizareaoamenilordeaIaceri.n1973ETAl-aasasinatpepremierul spaniol,amiralulLuisCarerroBlanco.Unanmaitrzius-ascindatndouIractiuni:ETA Politic - Militar si ETA Militar, prima Iractiune devenind inactiv n urma unei legi interne din 1982. nprimvaraanului1992,ETAadevenitoorganizatiencursdedestrmare, ajungndnpragulIalimentuluiIinanciar.Datoritpresiuniiexercitatedeorganelespecializate ale statului si datorit reIuzului tot mai amplu al populatiei basce de a plti aceast maIie, ETA a suIerit o considerabil transIormare. ETA Militar condus de Jose Ternera a rmas puternic si continusaiblegturipoliticecupartidulHarriBatasuna,rmnndogruparevehementsi agresiv antiguvernamental. ARMATA RO$IE 1APONEZ (AR1)Organizatia a Iost creat n anul 1970, n urma rupturii Fractiunii Japoneze din Liga ComunistaArmateiRosii,cuscopuluniIicrii tuturorgrupriloranarhistedestngadin Japonia,creareaunei'republicipopularenJaponia,precumsisprijinirearevolutieimarxistleninistemondialeprincomitereadeatentateteroriste.ZonadeoperareaARJnus-alimitatla Japonia, organizatia Iiind activ n toat Asia, n Orientul Mijlociu si chiar si n Europa de Vest. Are aproximativ un numr de 600 de membri oIiciali, dar un numr necunoscut de simpatizanti. ARJ a Iost condus de Fusako Shigenobu pn n noiembrie 2000, cnd a Iost arestat. ScopulARJaIostdearsturnaguvernuljaponezsimonarhia,precumsiajutorarea miscrii revolutionare mondiale. Prin Shigenobu, ARJ a avut relatii strnsecu gruprile teroriste palestiniene. Stadiul actual al acestor relatii este necunoscut.42ARMATA SECRET ARMEAN PENTRU ELIBERAREA ARMENIEI (ASAEA)Maiestecunoscutsubnumelede'GrupOrlysau'Organizatia3Octombrie. Grup terorist armean de orientare marxist-leninist, a Iost Iondat n 1975 la Beirut si are legturi strnse cu Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei. Scopul su declarat este acela de a obliga guvernul turc s-si asume public responsabilitatea pentru masacrarea unui mare numr de oameni de ctre soldatii turci n 1896 si, din nou, n 1915 (cnd s-au nregistrat 1,5 milioane de victime), s plteasc despgubiri si s cedeze o parte din teritoriu statului armean. CuuneIectivapreciatlactevasute demembri, ASAEAactioneaz nLiban, Europa Occidental,Armenia,SUAsiOrientulMijlociu.Primesteajutor,inclusivprotectiesiIacilitti pentru instruirea lupttorilor, din partea Siriei si Libiei.FACTIUNEA ARMATA RO$IE (FAR)Aceastaaaprutnanii`60camiscarestudenteascdeprotest.Numeleinitialal organizatieiaIost'BaaderMeinhoICommando,grupulavnddreptscopdistrugerea capitalismuluiapuseansiaccelerareageneralizriisistemuluimarxist.Desilideriiinitialiai miscriiauIostcapturatisauIortatisprseascGermania,FARasupravietuitde-alungul anilor,dovedindocapacitateuimitoarederegenerare.DupIiecareloviturprimit,FARsi-a accentuat si diversiIicat actiunile teroriste. FARsi-apropusIolosireaterorismuluipentrudistrugereabunelorrelatiigermano-americane, n special prin atacarea 'tintelor americane din Germania.Liderii FAR sunt recrutati din rndul membrilor cu o educatie solid, majoritatea acestora Iiind licentiati n medicin, drept saustiintetehnice.FARmentinecontactecugrupuriteroristesiindivizineaIiliatidinFranta, Belgia, Irlanda, Italia etc.BRIGZILE RO$II (BR)BrigzileRosii,deorientaremarxist-leninist,auaprutnanul1969cuscopuldea creaunstatitalianrevolutionarprinluptarmat,separatdealiatiisioccidentali.n1984, Brigzile Rosii s-au scindat n dou Iactiuni: Partidul Comunist Combatant (BR-PCC) si Uniunea Combatantilor Comunisti (BR-UCC).Grupareainitials-aconcentratpeasasinatesirpirideIunctionariguvernamentali italieni si pe tinte din sectorul privat. n 1978 l-a asasinat pe Iostul prim-ministru Aldo Moro.Dupanul1989,caurmareaarestriloreIectuatedeautorittileitalienesiIranceze, grupareaarmasnmareparteinactiv.OpartedinmembrilocuiescilegalndiIeritetridin Europa. 43ARMATA REPUBLICAN IRLANDEZ (IRA)Grupare terorist radical, de orientare marxist, a luat Iiint n anul 1969. Avnd ca zone de actiune Irlanda de Nord, Anglia si Europa de Vest, IRA urmreste ca, printr-o campanie teroristdeuzur,sscoatIrlandadeNorddincomponentaRegatuluiUnitsisconstituieun stat irlandez unitar. IRA s-a desprtit n dou aripi: cea OIicial (OIRA) si cea Provizorie (PIRA). Initial,amndouaripileeraumilitantagresive,darncepndcuanii`70,'OIicialiiauoptat pentru nonviolent. Terorismul practicat de PIRA urmreste convingerea populatiei din Irlanda de Nord siAngliadeaIacepresiuniasupraguvernuluibritanic,Iortndu-lsseretragdinUlster, lsndu-ipeirlandeziicatolicisiunionistiiprotestantis-sirezolvesinguriconIlictul.Prin Iolosirea'provizorieaviolentei,PIRAspersatragatentiaopinieipublicemondialeasupra lupteilormpotrivaocupatieibritanice,Iaptcaresduclapresiuniinternationaleasupra guvernului Regatului Unit.Sprijinul Iinanciar pentru IRA provine de la cettenii americani de origine irlandez, dinncasareaasa-numitelor'taxerevolutionareperceputedelantreprinderileparticularesau dinactivitticriminalepropriu-zise:jaIurisispargeridebnci,rpiridepersoanenvederea rscumprrii,traIiccuarmesimunitiietc.IRAaprimitimportantesumedebanisidela guvernullibian.PeteritoriulLibiei,membriiIRAaubeneIiciatchiardeinstructiemilitar gratuit. Organiza(ii ale terorismului de stat Exist n lume tri care utilizeaz terorismul nunumai Iat de proprii cetteni, dar si ca peunmijlocdepresiunepeplaninternational.Terorismulsustinutdestatesuveraneeste principalaIormdeterorismcareamenintlumeacontemporan,conIlicteleetnicesi extremismul religios putnd Iolosi drept ocazie pentru escaladarea actelor de terorism. Terorismul de stat poate Ii considerat ca Iiind componenta cea mai grav a problemei teroriste. DesicelesasestatecareIigureazpelistaDepartamentuluideStatalSUAcatricare Iinantea