http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
1/856
Cuviosul Eftimie Zigabenul Sfântul Nicodim Aghioritul
pmmeaIN T f o W IR IK SFWlIsOR P a R I H I I
Transliterare, diortosire, revizuire dup ediia greceasc i note
de
TEFAN VORONCA
Editura Cartea Ortodoxmm v&mm
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
2/856
TÂLCUIREA PSALTIRII P R O O R O C U L U I I ÎM P R A T U L U I D A
V I D
Sc ris eline te sub împraii Constantinopolului
de
de
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
3/856
CATISMA 10
PSALMUL 70
Psalm al lui David; Oilor lui Ionadab, i despre cei ce s-au robit
mai întâi; nescris deasupra la evrei.
salmul acesta s-a scris de David din partea fiilor lui Ionadab, dar
idin partea celorlali iudei care s-au robit primii de ctre
Babilonieni, îns aceast suprascriere au suprascris-o cei aptezeci
de tâlcuitori ai Scripturii, deoarece au aflat acest psalm nescris
în izvodul evreiesc. Iar fiii i strnepoii lui Ionadab erau atunci
numii printre Iudeii cei robii1.
1. Spre Tine, Doamne, am ndjduit, s nu m ruinezi în veac. In tru
dreptatea T a, izbvete-m i m scoate,
2. Pleac urechea Ta ctre mine i m mântuiete.
„Fiindc eu, zice, desvârit am ndjduit întru Tine, Doamne, pentru
aceasta s nu m nenoroceti dinspre ajutorul Tu, c, de m voi
nenoroci, voi
1 Zice îns Sfinitul Teodorit: „i acesta ce a fcut suprascrierea
mrturisete c nu o a aflat în Scriptura evreiasc, ci a pus-o chiar
el”. Dar trebuie, dup acelai Teodorit, s tim c fiii i strnepoii lui
Ionadab au fost brbai evlavioi i drepi i pzitori cu scumptate ai
poruncilor printelui lor, încât Însui Dumnezeu S-a fcut martor al
faptei
lor celei bune, c a poruncit Dumnezeu lui Ieremia s le aduc lor vin
ca s bea i, fiindcaceia au voit s bea pentru porunca dat de
printele lor, pentru aceasta mustr Ieremia pe Iudei pentru
nesupunerea ce o arat ctre Dumnezeu, cci aceasta zice Ieremia
despre dânii: i am dat înaintea feei lor (adic a
strnepoilor lui Ionadab) ulcioare de vin pahar, i am zis: „Bei
vin!" i au zis: „Nu vom bea vin, c Ionadab, fiul lui Reca printele
nostru, a poruncit nou zicând: Nu vei bea vin voi i fi ii votri pân
În veac, cas nu vei zidi, i smân nu vei semna, i vie nu va fi la
voi, c în corturi vei loc întru toate zilele voastre, ca s vieuii
zile multe pe pmânt!" (Ier. 35: 5-7). Desp acestea
scrie i Cartea a IV-a a împrailor cap. 10: 15. Zice i Eusebie:
„Fiii lui Ionad se îneleg dinspre faa apostolilor, care au pzit
poruncile cerescului lor Printe, Hristos Aceasta o zice i Marele
Atanasie. S-a zis îns psalmul acesta, dup Teodorit, dinspre fa
celor robii în Babilon dar se potrivete i fiilor darului care s au
slobozit din rob
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
4/856
m ân e ru inat în viaa m ea; i m car c sunt nevrednic d e tot
ajutorul, Tu îns bvete-m de vrjmaii mei pentru dreptatea Ta, care
osândete pe cei ce dreptesc”2. Pleac urechea Ta ctre mine
adic „auzi-m”; aceasta îns o a s pornind de la metafora i asemnarea
cu acei oameni care atunci când vor s
u d cuvinte le un ui bo lnav, îi pleac urechea la g ura aceluia.
Cam acestea le zice Psa lm ul 303.
3. Fii mie Du m nezeu aprtor i spre loc tare ca s m m ântuieti, 4.
C întrirea i scparea mea eti Tu.
La Psalm ul 30 în loc de spre loc tare a zis cas de scpare ;
i, în loc de ntrirea mea, acolo a zis c tria mea. Fii
mie, zice, Dumnezeu aprtor, adic
„apr-m”, c i aceasta este o însuire [un idiom] a Scripturii Vechi a
ntreb uina adic gra iul [verbul] f i i cu pro poziie
cu nume. „Pen tru c Tu eti
întrir ea M ea i îl pzeti pe cel ce alearg la Tine ca la o scpare i
turn de siguran” .
5. Du m nezeu l m eu, izbvete-m din mâna pctosului, d clc toru lui
de lege i a celui ce face strâmbtate,
„Izbvete-m, zice, Doamne, din mâna nedrepilor i a pctoilor”; c
astfel erau Bab ilonienii, care stpâneau pe iudei” .
2 Zice îns Teodorit: „Aceia (adic Iudeii), pentru a scpa de cei ce
i-au robit, iar acetia (cretinii) pentru a scpa de demonii cei ri
aduc aceast rugciune”. Iar Atanasie zice: „Cu mare îndrzneal a
încredinrii sale propune ndejdea cea ctre Dumnezeu, iar
dreptate a Printelui este Fiul, prin Care ne-am izbvit de
pcatul cel ce ne inea întru stricciune”. Iar Isihie zice: „Bine a
zis aceasta: «C, dei am greit ie, ca s nu m ruinez întru dreptatea
Ta, de acetia cu dreptate s m izbveti, c nicio cunotin nu au de
puterea Ta, i c în zadar nedreptesc»”. i Didim îns a zis: „Cel ce
are ndejde în Dumnezeu în toate veacurile nu se ruineaz, iar cel ce
ndjduiete în bogie va cdea i se va ruina, iar întru dreptate se
izbvete cel ce n-a nedreptit cu nimic”. 3 Despre aceasta zice i
Isihie: „Adic pogoar-Te ca i ctre un bolnav, pleac urechea Ta ca
pentru un pctos care nu poate s se roage cu îndrznire - ori, ceea
ce e mai adevrat -, apropie-Te cu milostivirea Ta”. 4 Iar Sfântul
Grigorie al Nyssei, prin clctor de lege i cel ce face
strâmbtate, a îneles pe Diavolul, care a robit viaa
noastr. Iar Isihie: „Pctos i clctor de lege îl numete
pe Diavolul, rugându-se s se izbveasc din mâna lui (adic de
pcatul pe care îl are în meteugirile îndulcirilor); iar de zice s
se izbveasc i de oamenii pctoi, i acesta este lucru fericit; c dac
pctosul este duman nu va crua iar dac este prieten i aa e
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
5/856
6. C T u eti atep tarea mea, Doamne,
însi aceasta o a zis i în Psalmul 38: 11, i acum: Cine este ateptar
mea, au nu Domnul? i în Psalmul 24: 5: i pe Tine Te-am ateptat toat
ziua.
Doam ne, ndejdea m ea din tinereile mele. 7. In tru Tine m -am
întrit din pântece,
„Doamne, zice, Tu eti ndejdea mea din tinereile vieii mele, i n
numai din tinereile mele, ci i din însui pântecele maicii mele,
adic, de înda ce m-am nscut, m-am întrit de ctre nsctorii mei întru
Tine ca într-o întrire reazim puternic”. Arat îns David cu
cuvintele acestea c avea nsctori bin
cinstitori i temtori de Dumnezeu, care, de îndat ce s-a nscut el,
l-au d acopermântului lui Dumnezeu. Se înelege îns aceasta i
într-alt fel: c, d vreme ce Evreii taie împrejur pe pruncii lor a
opta zi, încredinându-i astfel lu Dumnezeu, se cuvine s tim c
acestea - din pântece i din mitrasul maicii i ce asemenea
acestora -, vechea limb a Evreilor obinuiete s le ia ca o form d
covârire [ca pe o hiperbol], c, zicându-se acestea aa, însemneaz
începutu socotinei [cugetrii] omului i acea vreme de când cineva
începe s deosebeasc
binele de ru; pentru aceasta este scris la Iov: Mâneam
oare singur bucata mea d
pâine i nu-i împream i orfanului? C din tinereile mele am
crescut pe orfan din pântecele maicii mele am povuit ca un printe
(Iov 31: 17), fiindc c neputin este s fac cineva fapte bune
ca acestea de la naterea sa i di
pântecele maicii sale. Artat dar este c forma aceasta a
covâririi însemneaz c Iov isprvea acestea când a început s aib
socotin i desluire cuvânttoar [raional] a binelui i a rului (dup
Didim)5.
din mitrasul maicii mele Tu eti Acoperitorul meu;
„Tu, Doamne, zice, eti Acoperitorul i Pzitorul meu înc din pântecel
maicii mele6”. Pentru c de nu ar pzi puterea lui Dumnezeu pruncul
în pântecel
5 Prin tineree numete poporul cel dintâi, dup Teodorit, adic
timpul cel din vreme Marelui Moise când a dobândit i slobozenia,
pentru c cea mai mult vreme o a rob Egiptenilor, „i din aceea,
zice, întru Tine ara avut ndejdile i ajutorul Tu îl atept”, ia
tineree a poporului celui nou zice întinerirea cu care s-a norocit
prin baia naterii di nou”. Iar Eusebie zice c acestea se zic din
partea apostolilor, i însemneaz c, p apostoli, aflându-se înc în
pântecele ziditoarei Pronii, Dumnezeu înc îi acopere scoându-i apoi
la lumin.
Zic îns Teodorit i Didim c natere numete ieirea din Egipt (ca
pe un început întririi neamului Evreilor) Adunarea dar a Evreilor
celor robii a celor mai bine-cin
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
6/856
aicii sale i nu l-ar acoperi, s-ar strica negreit, dup Eusebie, din
pricina ulim ii îm pre jurrilor i a feluritelor primejdii pes te
care dau fem eile îngreuiate. ceste trei ziceri le-a g rit Dav id i
în Psa lm ul 21, d ei puin schim bate, îns
c elea se dau lui H ristos, c Aceluia I se potrivesc.
8. în tru T ine este lauda mea pururea,
„întru Tine numai, Doamne, zice, era lauda i slavoslovia mea, adic
um ai pe Tin e Te slavosloveam totdeauna”7.
ca o minune* m -am fc ut m ultora, i Tu eti ajutorul meu cel
tare.
„Fiindc, zice, m-am uscat de post, i c purtam sac de pr pe trupul
meu , i de m ulta întristare m -am a rtat grozav i nep rietenos, p
entru aceasta celor m ai m uli oam en i le par ca o m inune” . A
zis îns ca o minune, dar în adevr nu er a aa, c i do ar se
soc ote a aa, d ar nu în faa oa m en ilor înelepi, c i a celo r fr
de soc ote al i cu p uin m inte. Pentru c prin mul i
Scriptura îi numete pe cei ne trebn ici i fr de m inte, îndeo bte
pe cei ri. Pentru acea sta i Pa vel zice c: Nu suntem ca cei
m uli care stric cuvântul lui Du mnezeu (II Cor. 2: 17). i
Domnul: M uli sunt chem ai , dar pu in i alei (Matei 20: 16).
„Dar eu înc, zice, ajutorul
T u îl atept, Doam ne” .
doua natere (adic pe cea din Sfântul Botez)”, c despre aceasta s-a
zis i în Evanghelie: Iar câi L-au primit, le-a dat lo r stpânire s
se fac f i i ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din po fta
trupeasc, nici din voia brbteasc, ci de la Dumnezeu s-au nscut
(loan 1:13 )”. 7 Altul în s zice: „Precum cel ce împrtete întru cel
ce s e împrtete, aa i cel ce se împrtete este întru cel ce
împrtete; i precum în cel sârguitor este fapta bun, aa
i sârguitorul este întru fapta bun, aa i cel ce laud pe Dumnezeu se
afl întru însuiAcela pe Care el îl laud”. i altul înc zice: „Altora
cele de laud sunt altele, adic nsctori, stpânitori, bogie i slav,
lauda mea îns numai întru Tine se afl”.
τρας. Termenul poate lua conotaii dintre cele mai diverse,
depinzând de context. Tâlcuirea de mai jos a artat cum nu se poate
mai bine sensurile termenului. Mitropolitul Veniamin red prin
„monstru (grozvie)”. Literal s-ar referi la ceva ce stârnete mirare
sau tulburare din pricina unor lucruri mai presus de înelegere sau
dumnezeieti, lucruri sau evenimente care pot fi înelese de unii fie
ca un semn ru, grozvie, ciudenie, lucru ieit din comun, fie ca o
lucrare minunat a lui Dumnezeu.
8 Marele Atanasie îns zic e: ,Minunea cea preaslvit i
mare o zice despre bine, iar ceeace zice este astfel: «Dei m-am
ridicat la înlime, i mare i deosebit m-am fcut între multe neamuri,
dar buntatea cea de acest fel nu o aveam cu puterea mea, c Tu eti
Cel C i f i i i i j l T ” I Didi i
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
7/856
9. S se umple gura mea de laud, ca s laude slava Ta, toat ziua
mare-cuviina Ta.
Se roag s i se umple gura de lauda Domnului: „Se va umple, zice, de
ea, adic m voi slobozi din robia Babilonului (dup Teodorit) pentru
c atunci, cu toat gura mea, plin de lauda i slavoslovia Ta, voi
luda slava i mare-cuviina Ta, adic Atotputernicia i Nemrginirea Ta,
i celelalte mari-încuviinate lucruri i însuiri ale Tale câte le
slavoslovesc bine-cinstitorii, adic câte îneleg despre Tine”. Ori
slav numete David simplu mrirea lui Dumnezeu9. „i nu o dat, zice, s
Te laude acestea, ci totdeauna” , c aa a tâlcuit Simm ah toat
ziua.
10. S nu m lepezi în vremea btrâneilor,
„Tu Doam ne, zice, Care ajui mie din tinereile mele, adic din vrem
ea ieirii din Egipt (dup Teodorit) s nu m lepezi în vremea
btrâneilor mele, cci eu, poporul Iudeilor, am îm btrânit din
robia Babilonului” . Aceste cuvin te urmau s fie zise de cei mai
btrâni din popor, cci btrâneea trupului este artat, iar a
sufletului nu este artat tuturor; c btrâneea sufletului este pcatu
l, care oprete lucrarea faptei bune care întinerete su fletu
l1 .
sufereau - cci, dup Sirah, urâciune este pctosului dumnezeiasca
cinstire (Sirah 2: 12) - i care s-au fcut privelite lumii.
Acest fel este i ceea ce s-a zis de Dumnezeu pctoilor: i va
fi vou lezechiil spre minune i urâciune (Iez. 24: 24), pentru
c el a fost clcat atâtea zile pe coasta dreapt i atâtea pe cea
stâng, i pentru raderea perilor trupului. îns dei celor muli li se
preau în acest fel, înaintea lui Dumnezeu i a dumnezeiescului popor
erau înelepi i drepi. i Mântuitorul înc, din pricina Crucii, celor
muli li Se prea urâciune (La Nichita). 9 Ori dup altul, prin
slav înelege aa: „Iconomia pe care ai fcut-o pe pmânt, prin
care ai umplut pmântul de slava Ta”. Iar mare-cuviin aa:
„Dumnezeirea prin care ai fcut toate cele mari” . Iar Isihie zice:
„Nimeni nu poate s laude pe Dumnezeu, nici pe cele ale lui
Dumnezeu, de nu se va umple de la El de înelepciune i de laud, i ce
voiete s laude? Slava i mare-cuviina lui Dumnezeu, adic minunile
cele mari i preaslvite ale lui Dumnezeu despre care zicea: Cât s-au
mrit lucrurile Tale, Doamne, toate întru înelepciune le-ai
fcut! (Ps. 103: 24), ori mare-cuviin îl zice pe Duhul, c
întru Acesta se fcur minunile cele mari i isprvile lui Dumnezeu”. i
Atanasie zice: „Atâtea faceri de bine aflându-mi-se, om fiind eu,
nu pot s-i dau rspltirile cele dup vrednicie,
pentru aceasta m rog s se umple gura mea de a Ta înelepciune
de laud, c aa abia voi jHUea s laud slava Ta”.
Pentru aceasta zice i Teodorit: „Btrânee i poporul nou al
cretinilor [despre aceasta
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
8/856
când va lipsi vârtutea mea s nu m lai pe mine.
Zicerea aceasta dezvluie i tâlcuiete pe cele de mai sus, cci zice
mai cuprinztor: „Când se va împuina i va pieri pu terea trupu lui
meu, a tunci s nu
m lai nea jutora t, Doam ne, cci atunci am mai m ult trebuin de
ajutorul Tu”11.
11. C au zis vrjmaii mei mie, i cei ce pzesc sufletul meu s-au
sftuit îm preun,
„Vrjmaii mei au vorbit între eii de mine, sau împotriva mea, i cei
ce pzesc, adic cei ce vrjmesc viaa mea, s-au sftuit în
unire toi s-mi fac ru”. Acetia îns sunt nu num ai vrjmaii cei
simii, ci i cei gândii, adic demonii.
12. zicând: Prsitu-l-a Dumnezeu, urmrii-1 i-l prindei pe el, c nu
este cel ce izbvete.
,Aceste cuvinte, zice, sunt cele ce le zic vrjmaii mei asupra mea,
i Babilonien ii cei simii, i demonii cei gândii” ; iar
urmrii-l zice pentru c: „De va fugi poporu l acesta din
mâinile noastre, alergai dup el, pentru c Dumnezeu, pe Care
el II cinstete , Acesta l-a prsit, pentru aceasta nu este cine
s-l
slobozeasc din mâinile noastre”12.
13. Dumnezeul meu, s nu Te deprtezi de la mine, Dumne spre ajutorul
meu ia aminte!
„Doamne, zice, dei putoarea pcatelor Te gonete de la mine, Tu îns,
pentru mila Ta, nu Te deprta de la mine!” Aceasta îns i Isa
ia o a zis ctre Iudei: Pcatele voastre v despart pe voi de Dumnezeu
i pentru pcatele voastre a întors fa ta Sa de la voi, ca s nu mai
miluiasc (Is. 59: 2). Dar Dumnezeu Se deprteaz de la cel
pctos nu cu fiina, precum tâlcuiete Teodorit, pentru c Dumnezeu nu
este circumscris, ci cu purtarea de grij [Pronia]. Iar
aceasta,
11Iar Marele Atanasie zice: „Dei mi s-a întâmplat, om fiind, a
pctui cândva, s nu m prseti, Doamne, din pricina pcatului, ci
întoarce-m iari ca un iubitor de oameni” Iar Apollinarie zice: „De
vreme ce i tânr fiind nu voinicia trupului ci ajutorul Tu îl
socoteam trie, tria Ta s-mi vin mie i dup ce va trece vârtutea-mi”,
care cu adevrat s-a i întâmplat dumnezeiescului David: c, tânr
fiind, s-a sculat asupr-i fiul, iar când
era btrân, nimeni, ci în odihn cu btrânee ocârmuia pe
Israel”.12Zice îns Isihie: „Demonii pzesc sufletele noastre nu spre
bine, ci spre ru, veghind i pândind ca s le prind în curs”.
Iar Atanasie zice: „A zis c în loc de «nu cândva s zic
j ii i l i fi j f D â d ij
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
9/856
Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte, o am tâlcuit la
Psalmul 39; s-a zis îns aceasta i la Psalmul 69, de dup
acesta13.
14. S se ruineze i s lipseasc cei ce clevetesc sufletul meu,
Pe s se ruineze i piar le-a zis Simmah; iar sufletul
meu a zis în loc de „mine”; iar prin cei ce clevetesc a
numit pe fiecare vrjma: i pe cel simit, i pe cel gândit.
s se îm brace cu ruine i cu înfrun tare [ocar] cei ce caute cele
rele mie.
„S se ruineze adic cei ce caut cderea mea”, se roag el; c, dei zice
pe un ton poruncitor, are înelesul de rugciune, precum am
tâlcuit la Psalmul 69. S-a zis înc i în Psalmul 108: S se îmbrace
cu ocar cei ce m clevetesc pe mine
i cu ruinea lo r ca i cu un vemânt14.
15. Iar eu pururea voi ndjdui spre Tine i voi aduga spre toat lauda
Ta.
„Când va lua sfârit, zice, rugciune mea i se vor face cu lucrul
cele ce le-am cerut de la Tine, Doamne, atunci voi ndjdui cu totul,
desvârit, întru Tine”. i voi aduga spre toat lauda Ta\
toat îns a zis pentru ca s arate c nu numai prin cuvinte este
lauda i slavoslovia lui Dumnezeu, ci i prin fapte. Pentru aceasta a
zis Mântuitorul: Ca s vad faptele voastre cele bune i s slveasc
pe Printele vostru Cel ce este în ceruri (Matei 5:
16)15.
16. Gura mea va vesti dreptatea Ta, toat ziua mântuirea Ta,
,JLimba mea, zice, va povesti la toi cum ai osândit pe vrjmaii mei
i cum m-ai mântuit din mâinile lor”.
13 A zis isihie: „Cum Se deprteaz Dumnezeu Cel ce este peste toate
i întru toate? (i însui rspunde) „Când noi vom face cele nevrednice
de artarea [παρουσα] Sa”, si Iar Atanasie zice: „«Când aceia se pun
asupra mea, pentru c m-au socotit a fi prsit dinspre Tine, Tu s-mi
ajui mie i atunci i ei întru ruine se vor întoarce, fiindc
zadarnice ai aflat clevetirile cele ce le-au fcut împotriva
sufletului meu». i care suntclevetirile dac nu cele ce le zic,
adic pârâsitu-l-a Dumnezeul" Altul îns a zis: „Nu m voi
deprta de laudele Tale îndestulându-m a face aceasta o
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
10/856
17. C n-am cunoscut cele din cri [învturile]*. Intr puterea
Domnului.
De vreme ce David a fgduit mai sus s povesteasc tuturor
dreptatealui Dumnezeu i mântuirea cea de la El, socotindu-se apoi c
nu este îndestulat a face aceasta, se smerete dar aici i zice: ,JEu
n-am învat învturi, adic meteugurile sofismele crturarilor i ale
ritorilor, pentru ca prin acestea s pot apoi povesti dup vrednicie
i dup cum se cuvine dreptatea lui Dumnezeu, îns voi intra, adic voi
împlini fgduina mea cea de mai sus cu puterea i ajutorul lui
Dumnezeu, i, aa ndjduind, m voi apuca de povestirea acesteia”. Iar
c [ori] e ste de prisos, ori este adeveritor, zicându-se în
loc de „cu adevrat”, adic „eu cu adevrat n-am cunoscut învturi” .
Iar unii, precum Atanasie, conjuncia
c o îneleg pricinuitoare [cauzal]; pentru aceasta, i dup
zicerea învturile [Sfântul] a pus virgul; i pe aceasta o
împreuneaz cu cele urmtoare zicând: „Fiindc [π€δη] eu nu tiu
învturi, pentru aceasta voi intra întru puterea Domnului”. A lii
îns, precum Eusebie, prin învturi îneleg poruncile
crturarilor, care porunceau poporului s vin de trei ori pe an la
Ierusalim. Zice dar David: „Voi intra în biserica lui Dumnezeu
îndemnându-m nu de porunca crturarilor, ci de pu terea lui
Dumnezeu”1 .
Doam ne, aduce-mi-voi aminte de drep tatea Ta num ai.
„Nu voi uita, zice, Doamne, dreptatea Ta cea de acest fel, ci
totdeauna îmi voi aduce aminte de ea”. Ins, prin numai, David L-a
zis pe Dumnezeu pentru ca s arate c singur Dumnezeu va judeca între
dânsul i între vrjmaii si, i nu
* γραμματεας. în Biblie desemna fie funcia îndeplinit de scribi sau
de cei ce-i dscleau
pe alii întru ale gramaticii i legii, fie obiectul sau
lucrarea acestora. Teodorit d mai joso tâlcuire în acest sens. 16
Iar Simmah, în loc de n-am cunoscut cele din cri, a tlmcit
„nu tiu s numr
buntile Tale, adic cele date mie”. „C firea mea, zice, nu a
primit Scripturile i înv(turile i meteugoasele nscociri cele de
acest fel, voi intra îns întru puterea Domnului i, pe cât se poate
firii omeneti, voi face cântare de laud", precum zice Teodorit. Iar
Atanasie zice: „Cele din cri, zice, ori zadarnicele i mult
încâlcitele rspândiri ale vieii, ori jertfele cele poruncite prin
lege s se aduc în multe chipuri: «Fiindc toate acestea, zice, le-am
lepdat, voi intra în lcaurile cele de sus, la aceasta
Domnul dându-mi mie putere»”. Iar Teodorit zice: „îns cele din
cri a zis pentru cacesta era lucrul celor ce se numeau
gramatici [sau grmtici, cum se zicea odat], care aveau numrul i
izvoadele [listele, cataloagele] ostailor i care tiau s lucreze cu
toate
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
11/856
altcineva: „Pentru aceasta îmi voi i aduce aminte, zice, nu de
dreptatea omeneasc, ci de singur dreptatea Ta, Doamne”17.
18. Dumnezeul meu, Cel ce m-ai învat din tinereile mele i pân
acum, voi povesti minunile Tale,
i aceste cuvinte se zic din partea lui David, îns zicerile acestea
au form inversat, care se netezete aa: „Dumnezeul meu, povesti-voi
minunile Tale care m-ai învat din tinereile mele i pân
acum”. Minuni îns zice pe cele câte sunt scrise în crile
Scripturii Vechi pe care Dumnezeu Ie-a lucrat pentru mântuirea
poporului Israelitenilor ori pe cele câte le-a lucrat în zilele lui
David.
19. i pân la btrânee i cruntee, 20. Dumnezeul meu, s nu m
prseti,
Btrâneea cea mai de pe urm i vrednicia omului este
vechimea, de unde cel în vârst se numete btrân; adic cel ce nu se
va prsi de Dumnezeu i care se va pzi pân la btrânee, acela este
artat c nu se va prsi de Dumnezeu pân la sfâritul vieii lui;
ori aceasta se înelege i într-alt fel, deoarece pân este
nehotrât [aorist], dup însuirea [obiceiul] Sfintei Scripturi,
fiindc împreun cu aceasta se înelege i întinderea timpului cea de
aici înainte18.
21. Pân voi povesti braul Tu la tot neamul ce va s vin.
Braul lui Dumnezeu este puterea Lui, fiindc la bra se
afl puterea mâinilor, precum a zis i în Psalmul 43. Iar
neamul ce va s vin este cel al cretinilor celor din toate
neamurile, dup Teodorit i Atanasie, care urma s vin în vremea
înomenirii lui Hristos, precum a zis la Psalmul 21: Se va
povesti
Domnului neamul ce va s vin.
22. Puterea Ta i dreptatea Ta, Dumnezeule, pân la cele
preaînalte,
Aceasta se înelege aici pe dinafar*, adic „pân ce voi povesti
puterea
17„Nu voi purta grij de dreptatea Ta întru umbra legii, ci de aceea
prin care ne-ai slobozit pe
jpi de pcat”, dup Atanasie.Iar Teodorit zice:
„Zicerea pân nu este hotrâtoare, c nu zice aceasta, «c
pân atunci s nu Iai, iar apoi las-m», c prea necuvios este aa, ci
în loc de «ajut-mi i acum dup obicei, l â d t t i T ”
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
12/856
Ta”, pe care mai sus o a numit bra „i dreptatea Ta,
ceea ce ajunge pân la cele preaînalte” . Preaînalte îns sunt
cerurile: „C pân la ceruri a ajuns d repta tea Ta, pentru c i
ceretile puteri s-au încredinat de aceasta i îm preun se bucur” ,
dup Did im 19. Iar urmtoarele cuvinte se zic iari dinsp re faa
poporului.
[cu] Care a-i fcut mie mriri.
Care se ia aici în loc de „câte”, adic: „Mririle cele câte ai
fcut mie, Doamne!” Moralicete i în chip mirtor trebuie s se citeasc
aceasta. Unii îns, punând punct desvârit dup dreptatea Ta,
Dumnezeule, unesc pân la cele preaînalte cu
care ai f cu t mie mriri, urmând tlmcirii lui Achila. „C
mari-cu- viinele Tale, adic i facerile Tale de bine pe care le-ai
fcut mie, Doamne, prin
minune s-au suit pân la ceretile puteri; c Tu m-ai cinstit cu
chipul Tu, m-ai pus îm prat peste cele de pe pmânt; m hrneti,
m acoperi, m pzeti, m izbveti de primejdii, i altele ca acestea”
.
Dumnezeule, cine este asemenea ie?
„Care altul, zice, se aseamn ie, Doamne? Nimeni adic”.
23. Câte ai artat mie, necazuri multe i rele,
i aceasta, câte ai artat mie! Necazuri, trebuie s se citeasc
moralicete, ca i cea de mai sus, adic în chip mirtor, în loc de „de
câte necazu ri... !” Apoi, prin urmare, la fel trebuie s se citeasc
i celelalte, adic cum c „multe cu adevrat i grele ai artat mie, cci
nu numai, zice, c mi s-a fcut bine, Doamne, ci i rele am ptim
it; dar toate de la buntatea Ta mi s-au fcut, iar pentru ru
tatea mea m-am dosdit i m-am necjit” .
i, întorcându-Te, m-ai înviat
„Tu, Doamne, zice, întorcându-Te spre mine, dinspre care mai-nainte
Te-ai întors, ori pe mine întorcându-m ctre Tine, Doamne, prin
pocin viu m-ai fcut, slobozindu-m de artata moarte”. Scriptura
obinuiete s numeasc prin moarte necazurile cele mari,
iar prin via, slobozenia cea din pcat.
19Iar Atanasie zice: „Puterea Ta, zice, pentru c ai legat pe
cel tare i ai rpit lucrurile lui iar dreptate, pentru c, cu
nedreptate inându-ne (Diavolul adic) pe noi în robie, Tu ne-ai
izbvit, iar voi povesti a zis pentru c nu numai pe cele de pe
pmânt, ci i pe cele ce sunt
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
13/856
i din ad âncu rile pmântului m-ai scos20.
Prin adâncuri ale pmântului i iad i groaza
i mormânt i cele asemenea, Scriptura obinuiete s
numeasc adâncurile ispitelor21. C aa prin Iezechiil a zis Dumnezeu
ctre robiii iudei: lat, Eu deschid mormânturile voastre i v
voi scoate pe voi din mormânturile voastre, i v voi bga pe voi
în
pmântul lui Israel (Is. 37: 12).
24. Inm ulit-ai spre mine m rirea Ta i, întorcându -T m ân gâ iat,
i din adâncurile p mântului iari m-ai scos.
Aceste cuvinte se potrivesc numai poporului cretinesc, pe care,
rtcit fiind întru necunotina de Dumnezeu i în idolatrie, Hristos
l-a întors Ia cunotina de Dumnezeu i l-a îndemnat ctre venica
mântuire, înc i l-a mângâiat zicând: Venii la Mine toi cei ostenii
i împovrai, i Eu v voi odihni
pe voi! (Matei II: 28). Iar dup ce Hristos a murit dup
firea trupului, iari Hristos l-a ridicat din mormânturi, pentru c,
viu fcând Trupul Lui cel omorât, i ridicându-1 i nemuritor
facându-1 cu puterea învierii Sale, aa de acum a druit
prin credin tuturor celor vrednici învierea cea de acest fel.
Iar aceasta se arat
din repetarea i vdita îndoire a cuvântului pe care o întrebuineaz
aici David,care nu s-a scris de prisos i fr socotin, ci cu
socoteal, pentru a arta un astfel de îneles. Dar i dup alt chip a
adugat acest iari, pentru a arta schimbarea i deosebirea pe care o
are cea de mai sus (i din .adâncurile pmântului m-ai scos) de
aceasta, zic, ce se scrie acum aici22.
20 Iar Sfântul Grigorie al Nyssei zice: „însemneaz aici întoarcerea
din robie, «întru care, zice, din adâncurile pmântului m-ai scos».
Aceasta îns o vom înelege mai luminat din
învtura Marelui Pavel, adic cum se scoate din adâncuri cel afundat
în adânc cugreutatea pcatului, despre care zice: S nu zici: cine se
va pogorî întru adânc? Adic ca s ridice pe Hristos din
mori. C de acolo de unde a intrat moartea în lume, de acolo
iari s-a dat afar; prin om a intrat i prin om se va da afar;
întâiul om a deschis morii intrarea, prin cel de-al doilea îns viaa
se întoarce în locul morii, a crei intrare lucreaz
pierderea morii”. A zis îns i Teodorit: „Cineva ar putea zice
c acestea s-au zis i din partea firii omeneti, adic c din
adâncurile pmântului o a scos Cel ce S-a pogorât în prile
cele mai de jos ale pmântului, adic Dumnezeu Cel din Dumnezeu, Cel
ce pentru aceasta a primit a Se face i om”. 21 Zice îns Teodor [al
Antiohiei]: ,,«Schimbându-Te, m-ai izbvit din mori i din
primejdii»; [zicând aa] din metafora celor ce fac o cale
oarecare, apoi, când se ciesc, se întorc (La Nichita)”.
Iar Atanasie zice: îns printr o tâlcuire mai înalt prin iari se
însemneaz repetarea
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
14/856
25. C eu m v oi mrturisi ie între popoare, Do am ne,
„C eu, zice, voi mulumi ie întru pop oare m ulte, i nu num ai
într-un
popor” . Fiindc nu numai în poporu l evreiesc ci i în popoarele
cele din toate neamurile urm a s slavoslov easc i s m ulum easc
David lui Dum nezeu prin psalm ul acesta. îns aceasta o a zis, mai
luminat, la sfâ ritul Psa lm ulu i 17 aa: Pentru aceasta m voi m
rturisi ie între neamuri, D oam ne2*.
în tru in strum ente de cânta re adevrul T u, Dumnezeule
,
Instrumente de cântare numete David osebitele organe
musiceti cu
care zice c se va mrturisi, ad ic va mulumi adevrului lui Dum
nezeu. Anagogic îns, prin instrumente de cântare se îneleg c
retinii, pe ale cror suflete potriv in du-le i unin du-le
David , cânt lui Dumnezeu totdeauna printr-înii; i aic graiu l se
înelege pe dinafar: „M voi m rturisi, zice, voi mulumi adevrulu Tu,
D oam ne, ad ic cum c eti Dum nezeu adevrat, nu numai dup fiin, ci
du p fgduin ele i cuvin tele Tale”24.
cân ta-vo i ie întru alut, Sfântul lui Israel.
în aceasta este tâlcuirea zicerii de mai sus; c instrument de
cântare este i aluta. Iar, pornind de la alut, David a artat i
celelalte organe musiceti. Prin alut îns numete organul cel
împrtesc cu care David cânta Psalmii, precum am zis în
Precuvântarea crii, la cap. 6, cum adic cânta i cu organul
psaltirii. îns org anele acestea se pot potrivi i la noi;
prin instrumente de cântare
buntatea i dreptatea spre noi; pentru aceasta, întâi s-a zis
m-ai înviat, ca la o a doua
natere, iar la al doilea s-a zis m-ai mângâiat, ca celui
obosit cu totul de întristarea pcatelor. i poate c facerea de
bine se repet i fiindc este vrednic a se zice de multe ori”. Zice
îns i Isihie: „Mrire a lui Dumnezeu este pogorârea cea ctre noi,
cci, ca Ce ce este Preamare, rmâne Mare, i cu cei mici împreun Se
pogoar. Cum îns a înmuli pogorârea cea ctre noi? Când
facându-Se om adic, i aa pe noi din rtcire întorcându ne, nu ne-a
înfricoat ca pe nite robi, ci ne-a mângâiat ca pe nite fii”. 23 A
zis îns i Teodorit: „i aici a pomenit de popoare multe
care, dup înomenirea Mântuitorului nostru, prin propovduirea celor
din Iudei au dobândit mântuire”. 24 Iar Atanasie zice: „«Aa, zice,
m-am gtit pe sinemi a m face potrivit prin mrturisire
încât s m pot numi vas al cuvântrii de laud». Iar dac s-a zis s se
numeasc vas alalegerii.artat este c se afl i vas de cuvântare de
laud”. Iar Isihie zice: „Nu m voi mrturisi cu instrumente simite,
cât cu inim curat i cu limb întreg-îneleapt, i nimic
i d fi i i d d d i
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
15/856
s înelegem acestea: gura, buzele i limba i toate organele câte sunt
ale glasului omului, iar prin alut s înelegem sufletul. Iar
Sfânt al lui Israel este Dumnezeu Cel ce sfinete pe Israel. Se
zice îns Dumnezeu sfânt i omul; adic
Dumnezeu,
ca C el ce sfinete, iar omul, ca cel ce se sfinete; i Dumnezeu dup
fire Senumete Sfânt, iar omul dup stare, adic dup împrtire. Iar c
aceasta este adevrat mrturisete Apostolul Pavel, zicând despre
Hristos c S-a fcut nou înelepciune de la Dumnezeu, i Dreptate, i
Sfinenie, i Izbvire (I Cor. 1: 30) celor ce se sfinesc i se
izbvesc.
26. Bucura-se-vor buzele mele când voi cânta ie, i sufletul meu pe
ca re l-ai izbvit.
Prin buze ale lui David se pot înelege alegoric
cretinii, prin care, întrebuinându-i ca pe nite buze, cânt lui
Dumnezeu: , jn s va cânta ie, zice, i sufletul meu, adic eu, cel pe
care l-ai izbvit de vzuii i nevzuii vrjmai”.
27. i înc limba mea toat ziua va cugeta drep tatea Ta,
Despre zicerea toat ziua am mai spus de multe ori c însemneaz
totdeauna, i trebuie, o, cititorule, s o ii minte. Zice îns:
„Limba mea va cugeta,
adic va gri dreptatea Ta, Doamne, pe care o ai fcut osândind pe
vrjmaii mei”.
când se vor ruina i se vor înfrunta cei ce cau t cele rele
mie.
„Voi face, zice, cele ce le-am fgduit mai sus, când desvârit m voi
slobozi de vrjmai”. Am zis mai-nainte despre dreptatea lui
Dumnezeu; iar cei ce caut cele rele mie este în loc de
„cei ce caut cderea mea”, precum am tâlcuit la Psalmul 37, stih
1225.
25 Acestea, dup alt tâlcuitor, i pierzarea Babilonienilor cea de la
Domnul mai-nainte o spun i pe slobozenia Evreilor, asemenea i
slobozenia credincioilor cea de la vrjmaii cei gândii demoni.
Pentru aceasta a zis i Marele Atanasie: „Când vor pieri din
mijloc
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
16/856
PSALMUL 71
Intru sfârit, ctre Solomon; psalmul lui David.
i tH^m zis în Precuvântarea Psalmilor c psalmul acesta nu
este al lui Solom on; zicem îns i acum aici c psalmul acesta nu
este potrivit lui Solomon, dup Eusebie i Apollinarie, cci Solomon,
precum zice Teodorit, nici n-a rmas îm preun cu soarele, c i a
murit, nici n-a fost mai-nainte de lun, nici nu a stpânit marginile
pmântului, nici numele lui n-a fost mai-nainte decât soarele,
dar,
fiindc num ele lu i Solomon se tâlcuiete „panic”, cci a zis
Dumnezeu lui David prin Natan: Solomon va f i numele lui, i pace
voi da în zilele lui (I Paralip. 22: 9), pentru aceasta arta t
este c psalmul acesta s-a zis cu referire la Hristos, Care este
Pacea, precum zice Pavel: Hristos este pacea noastr. Care a
fcu t din amândou una. Care i peretele cel din mijloc al îngrdirii
l-a stricat (Ef. 2: 14). însi aceasta o zice i
Atanasie; aceasta îns o vor arta i zicerile psalmului cele din
parte26.
1. Dumnezeule, judecata Ta d-o împratului, i dreptatea îm
pratu lu i,
Fiindc Proorocul David a prevzut cele despre înomenirea lui
Hristos, pentru aceasta roag pe Dumnezeu ca s se dea lui
Hristos, ca Unui om, acele cinstiri pe care le avea ca Dumnezeu. C
aa i Hristos a zis despre Printele Su Toat judeca ta o a da t
Fiului (loan 5: 22), i iari: Datu-Mi-s-a toat
stpânirea
26 Iar dup alt tâlcuitor, prin zicerea numele Lui va rmâne
mai-nainte de soare i câte alte cuviincioase lui Dumnezeu, se
înelege c psalmul le cânt lui Hristos, iar acestea, se vor
ruga împrejurul lui, se îneleg ctre Solomon; deci s nu silim
proorociile, nici de dragul netezirii vorbelor prooroceti s cdem în
faceri de cuvinte amgitoare, ci înelepete i dup istorie s le
înelegem c sunt zise, iar pe cele artat istorisite [cu temelie
istoric, în liter] s nu ne silim s le dm vederii duhovniceti, sau
pe acestea celor istorisite, ci pentru amândou potrivit minte s
potrivim. Iar de s-ar afla vreo proorocie ca aceasta, care
împreun adun Ia un loc fr sil vederea duhovniceasc i istoria,
trebuie s le întrebuinm pe amândou. Deci [Scriptura] cea veche a
spus mai-
nainte dumnezeietile lucrri ale lui Iisus, cele urmau s fie, dup
dumnezeiesculDionisie, iar cea nou (istoria adic) le-a împlinit, i
aceea adic întru închipuiri a scris adevrul, iar aceasta de fa
(adic cea nou) ni l-a artat, c adevrul pre-zicerilor
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
17/856
în cer i pe pmânt (Matei 28: 19). Iar
împrat i Fiu de împrat a numit David pe
Hristos, ca Dumnezeu i Fiu al lui Dumnezeu, c din împratul a toate
Dumnezeu, S-a nscut Hristos, dup Teodorit. Iar judecat a
zis ca una din care se
tâlcuiete dreptatea, cci Hristos era cu adevrat judector drept, îns
caDumnezeu o a luat pe aceasta i ca om de la Dumnezeu-Printele, c
însui a zis: Iar Eu M-am pus împrat de Dânsul (Ps. 2:
6). îns Hristos poate fi zis împrat i dup omenitate, fiindc Se
trgea din seminie împrteasc i fiindc Se numea Hristos, adic Uns, c
i împraii se numeau Uni, fiind uni de Dumnezeu. Iar Fiu de
împrat Se numete Hristos fiindc dup omenitate a fost
Fiu al împratului David, c zice: Cartea naterii lui Iisus Hristos,
Fiul lui David (Matei m i)27.
2. Ca s judece pe poporul Tu întru dreptate, i pe sraci
judecat.
Aceasta este pricina rugciunii de mai sus, adic s dea Dumnezeu
judecata Sa lui Hristos ca s judece poporul, adic pe cretini.
Iar pe poporul Tu, zice, deoarece poporul Fiului este i popor
al Printelui. Iar pe cretini îi numete i sraci ai lui
Dumnezeu, fiindc au srcit pentru [au fost lipsii de] Hristos.
Iar
prin dreptatea lui Dumnezeu s înelegi Judecata de Apoi,
dup care va rsplti fiecruia cele cuvenite. Aceasta îns o a artat
adugând zicerea întru judecat, adic s judece Hristos pe
cretini, împreun i pe diavoli, i pe Iudei, i pe ceilali vrjmai ai
credinei. Alii îns zic c prin popor numete pe cel
evreiesc, care cândva era poporul lui Dumnezeu, iar prin
sraci numete pe noul popor, cel din neamuri, care era srac de
cunotina lui Dumnezeu i de fapta bun, precum i în alt parte a zis
David despre el: S-a fcu t Domnul scpare sracului (Ps. 9: 9),
ori i pentru c poporul cel din neamuri, de voie, era srac pentru
Hristos. i va
judeca pe toi acetia: pe cei necredincioi îi va osândi dup
dreptate, iar pe cei
credincioi i îmbuntii îi va îndrepta.
27 Iar altul zice: „Aceasta s o înelegi i aa: «Dumnezeule, judecata
Ta d-o împratului. S-a judecat de Tine, zice, o, Printe, ca Fiul Tu
Cel Unul-Nscut s strluceasc celor de pe pmânt, aceasta dar ce
din vechime s-a judecat de Tine, s se adune întru împlinire».
Nicio necuviin îns nu se înelege în aceea c David se roag s
se dea judecata i dreptatea i lui Solomon, fiul su, pentru ca s
poat judeca cu dreptul spre folosul poporului”. A zis îns i
Teodorit: „Iar proorocia îl numete împrat i Fiu de împrat, aa i
Patriarhul Iacov îl numete i leu, i pui de leu, c,
culcndu-se, zice, a adormit ca un leu i ca un pui de
leu. Cine-l va detepta? (cf. Fac. 49: 9), c nu este numai
împrat, ci i Fiu de împrat. [Se vorbete aici de Iuda ca tip al lui
Hristos]. Iar Teodor zice: „i [cu] putere i înelepciune d-i a
judeca i socotine de a judeca cu dreptate” i Marele
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
18/856
PSALMUL 71
Intru sfârit, ctre Solomon; psalmul lui David.
-m zis în Precuvântarea Psalmilor c psalmul acesta nu este al
lui Solomon; zicem îns i acum aici c psalmul acesta nu este
potrivit lui Solomon, dup Eusebie i Apollinarie, cci Solomon,
precum zice Teodorit, nici n-a rmas îm preun cu soarele , ci a m
urit, nici n-a fost mai-nainte de lun, nici nu a stpânit marginile
pmântului, nici numele lui n-a fost mai-nainte decât soarele,
dar,
fiindc numele lui Solomon se tâlcuiete „panic”, cci a zis Dumnezeu
lui Davidprin Natan: Solom on va f i numele lui, i pace voi da în
zilele lui (I Paralip. 22: 9), pentru aceasta artat este c
psalmul acesta s-a zis cu referire la Hristos, Care este Pacea,
prec um zice Pavel: Hristos este pacea noastr, Care a fcut
din amândou una, Care i peretele cel din mijloc al îngrdirii l-a
stricat (Ef. 2: 14). însi aceasta o zice i Atanasie;
aceasta îns o vor arta i zicerile psalmului cele din
parte26.
1. Dumnezeule, judecata Ta d-o împratului, i dreptatea îm
pratulu i,
Fiindc Proorocul David a prevzut cele despre înomenirea lui
Hristos, pentru aceasta roag pe Dumnezeu ca s se dea lui
Hristos, ca Unui om, acele cinstiri pe care le avea ca Dumnezeu. C
aa i Hristos a zis despre Printele Su: Toat judecata o a dat
Fiului (loan 5: 22), i iari: Datu-Mi-s-a toat
stpânirea
26 Iar dup alt tâlcuitor, prin zicerea numele Lui va rmâne
mai-nainte de soare i câtealte cuviincioase lui Dumnezeu, se
înelege c psalmul le cânt lui Hristos, iar acestea, i se vor
ruga împrejurul lui, se îneleg ctre Solomon; deci s nu silim
proorociile, nici de dragul netezirii vorbelor prooroceti s cdem în
faceri de cuvinte amgitoare, ci înelepete i dup istorie s le
înelegem c sunt zise, iar pe cele artat istorisite [cu temelie
istoric, în liter] s nu ne silim s le dm vederii duhovniceti, sau
pe acestea celor istorisite, ci pentru amândou potrivit minte s
potrivim. Iar de s-ar afla vreo proorocie ca aceasta, care
împreun adun la un loc fr sil vederea duhovniceasc i istoria,
trebuie s le întrebuinm pe amândou. Deci [Scriptura] cea veche a
spus mai- nainte dumnezeietile lucrri ale lui Iisus, cele urmau s
fie, dup dumnezeiescul Dionisie, iar cea nou (istoria adic) le-a
împlinit, i aceea adic întru închipuiri a scris adevrul, iar
aceasta de fa (adic cea nou) ni l-a artat, c adevrul pre-zicerilor
aceleia desvâritoarea lucrare a acesteia l a adeverit iar
dumnezeiasca lucrare este o
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
19/856
Γη cer i pe pmânt (Matei 28: 19). Iar
împrat i Fiu de împrat a numit David pe
Hristos, ca Dumnezeu i Fiu al lui Dumnezeu, c din împratul a toat
Dumnezeu, S-a nscut Hristos, dup Teodorit. Iar judecat a
zis ca una din care s
tâlcuiete dreptatea, cci Hristos era cu adevrat judector drept, îns
caDumnezeu o a luat pe aceasta i ca om de la Dumnezeu-Printele, c
însui a zis Iar Eu M-am pus împrat de Dânsul (Ps. 2: 6).
îns Hristos poate fi zis împrat dup omenitate, fiindc Se trgea din
seminie împrteasc i fiindc Se numea Hristos, adic Uns, c i împraii
se numeau Uni, fiind uni de Dumnezeu. Iar Fiu de împrat
Se numete Hristos fiindc dup omenitate a fost Fiu al împratului
David, c zice: Cartea naterii lui Iisus Hristos, Fiul lui
David (Matei îbpi
2. Ca s judece pe poporul Tu întru dreptate, i pe srac
judecat.
Aceasta este pricina rugciunii de mai sus, adic s dea Dumnezeu
judecata Sa lui Hristos ca s judece poporul, adic pe cretini.
Iar pe poporul Tu, zice, deoarece poporul Fiului este i
popor al Printelui. Iar pe cretini îi numete i sraci ai lui
Dumnezeu, fiindc au srcit pentru [au fost lipsii de] Hristos.
Iar
prin dreptatea lui Dumnezeu s înelegi Judecata de Apoi,
dup care va rspltifiecruia cele cuvenite. Aceasta îns o a artat
adugând zicerea întru judecat, adic s judece Hristos pe
cretini, împreun i pe diavoli, i pe Iudei, i pe ceilali vrjmai ai
credinei. Alii îns zic c prin popor numete pe cel
evreiesc, care cândva era poporul lui Dumnezeu, iar prin
sraci numete pe noul popor, cel din neamuri, care era srac de
cunotina lui Dumnezeu i de fapta bun, precum i în alt parte a zis
David despre el: S-a fcut Domnul scpare sracului (Ps. 9: 9),
ori i pentru c poporul cel din neamuri, de voie, era srac pentru
Hristos. i va
judeca pe toi acetia: pe cei necredincioi îi va osândi dup
dreptate, iar pe cei credincioi i îmbuntii îi va îndrepta.
27 Iar altul zice: „Aceasta s o înelegi i aa: «Dumnezeule, judecata
Ta d-o împratului. S-a judecat de Tine, zice, o, Printe, ca Fiul Tu
Cel Unul-Nscut s strluceasc celor de
pe pmânt, aceasta dar ce din vechime s-a judecat de Tine, s
se adune întru împlinire». Nieio necuviin îns nu se înelege
în aceea c David se roag s se dea judecata i dreptatea i lui
Solomon, fiul su, pentru ca s poat judeca cu dreptul spre
folosul
poporului”. A zis îns i Teodorit: „Iar proorocia II numete
împrat i Fiu de împrat,
aa i Patriarhul Iacov îl numete i leu, i pui de
leu, c, culcându-se, zice, a adormit ca un leu i ca
un pui de leu. Cine-l va detepta? (cf. Fac. 49: 9), c nu este
numai împrat, ci i Fiu de împrat. [Se vorbete aici de Iuda ca tip
al lui Hristos]. Iar Teodor zice: „i
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
20/856
3. S ia m un ii pacea popo rului i dealurile dreptate.
Cu form de personificare, D avid poruncete aici ca m unii s ia pace
d
la Hristos, iar dealurile s ia dreptate , i munii adic s aib
petrecerea cu pace lepdând pe de m on ii cei iubitorii de rzboaie
care se cinsteau în muni, ia dealurilor le poruncete s se supun dup
dreptate cretinilor, ca unor slugi al Ziditorului lor, iar prin
numirea munilor i a dealurilor, ca prin cele mai
înalt pri ale pm ântu lu i, D avid a cuprin s to t pm ântu l pe
care urmau s locuiasc ne vo itorii i pus tnicii i ostaii lui H
ristos, dup Teodorit. O ri dup Eusebie, pri muni s îneleg i
pe Arhan ghe li, care dup rânduial covâresc pe îngeri, iar pri
dealuri pe îngeri, ca pe unii care stau mai jos decât
Arhanghelii, dar i pentru c
îng erii i A rha ng he lii sunt m ai sus decâ t cele pmânteti,
precum munii dealurile sunt mai sus decât pmântul; c pe aceti
Arhangheli i îngeri î înd eam n s fie de aici înainte în p ace cu
pop orul lui Hristos i s se poarte ctr el cu d rep tate , fiindc
ace sta este m otenire a Stpânului Hristos. C mai-nainte d
înomenirea lui Hristos, îngerii i Arhanghelii erau vrjmai i
lupttori asupr poporulu i lu i D um nezeu, adic neamurilo r,
pentru necinstirea de Dumnezeu necred ina lor. Ori prin muni
se zic împraii i ighemonii, iar prin dealu stpân ito rii ce i mai
de jos , pentru c muli împrai i stpânitori au venit
cred ina lui H ristos fiind în pace i folosind-se de poporul lui
Hristos c dreptate28.
4. Judeca-va pe sracii poporului i va mântui pe fiii celor
lispii,
Sraci ai poporului numete David pe cei mai groi cu mintea
dintr iudei, pentru c erau sraci de pricepere, deoarece zboveau
întru singur slov cea goal a leg ii i a proorocilo r, i nu puteau
strbate bogia Duhului ce ascuns în slov. Iar f i i a i celo r
lipsii numete pe cei din neamuri care au crezu în Hristos, ai
cror nsctori erau sraci de buna-cinstire de Dumnezeu i de fapt
bun, neavând bogia adevrulu i i a cunotinei de
Dumnezeu.
28 Aceasta se poate înelege i despre Solomon, dup alt tâlcuitor: „C
a zis Dumneze ctre David, prin Natan: Fiului tu, Solomon îi va f i
numele i pace voi da în zilele lui,
în alt parte, i era lui pace din toate prile
împrejur (Π Ι împ. 4: 24); pentru aceasta zic acum c
toate se umplu de pace i de dreptate (La Nichita)”. A zis îns i
Marel Atanasie: ,M uni i dealuri zice aici îngeretile
puteri care, din vechime, pentru revrsa
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
21/856
i va smeri pe clevetitor
„Hristos, zice, venind, va smeri pe clevetitor, adic pe Diavolul”
(dupTeodorit), care mai-întâi pe Dumnezeu L-a clevetit, pentru c a
zis Evei c Dumnezeu pentru pizm i-a oprit s nu mânce din pomul
cunotinei, dar i pe to ceilali oameni îi clevetete i îi pârte, de
unde i diavol (adic pârâtor) a fos numit, potrivit faptelor
lui.
5. i va rm ân e cu soarele, i mai-nainte de lun a neamurilor.
Vrând David s arate neînceperea lui Hristos cea fr de început i fr
de sfârit dup Dumnezeire, le cumpnete pe acestea cu lumintorii cei
mari, fiindc n-a aflat în fptura cea vzut alte închipuiri i asemnri
mai strlucite i cu ani mai îndelungai decât soarele i luna, dup
Teodorit. Va rmâne împreun, zice, cu soarele, adic „Hristos va
fi pân când va fi soarele”. Ins i aceasta este o însuire a
Scripturii, a hotrî adic pe „când” în oarecare vreme, iar
întinderea vremii de dup aceea s nu o tgduiasc, ci s o lase
nehotrât, precum despre aceasta vom zice i în ali psalmi. i aa se
arat nesfârirea Dumnezeirii lui Hristos; iar despre neînceperea
Dumnezeirii Lui, zice c Hristos era mai-nainte de ce s-a fcut luna,
iar neamului neamurilor este în loc de „întinderi de
întinderi”, adic întru nemrginite întinderi de timpuri, c prin
neam* numete lungimea timpului, atât cât poate s vieuiasc un neam
de om, adic omul29. Putem îns s înelegem prin soare i
Dumnezeirea, cci ceea ce este soarele la cele simite, aceasta este
Dumnezeu la cele înelegtoare, dup Teologul Grigorie, cu Dumnezeirea
îns rmâne i omenitatea lui Hristos, ceea ce odat s-a unit cu El dup
ipostas i de care nu se va despri niciodat, dup Didim; apoi prin
lun s
înelegi Biserica cretinilor, dup acelai Didim, înaintea creia st
Hristos din neam în neam, adic totdeauna. i precum luna ia lumina
cea simit de la soare, aa, dup acelai chip, i Biserica ia lumina
cea gândit de la Soarele dreptii,
*γενεν = lit.: natere; neam, generaie; timp. 29 Iar Teodorit
zice: „Cel ce acestea toate le isprvete, nici început de zile,
apostolete vorbind, nici sfârit al vieii nu are, c S-a nscut din
Tatl mai-nainte de luna neamului neamurilor, adic «fiind
mai-nainte decât zidirea, dup oarecare nenumrate neamuri»,
dar i va rmâne cu soarele, în loc de a zice «necurmat îi va
avea fiina [existena]»”.Unii îns zic c acestea s-au scris pentru
simitul Solomon, c adic va smeri pe clevetitor i pe lacomul de
averi i va rmâne împreun cu soarele, dar nu Solomon, ci slava lui,
pe
â i î l i l i l i
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
22/856
Hristos, i lumineaz pe ce i aflai întru întunericul necunotinei, i
celor rtcii le arat calea mântuirii.
6. Pogorâ-Se-va ca ploaia pe lân i ca o pictur ce pic pe
pmânt.
Prin aceste cuvinte se arat chipul cel ascuns al întruprii lui
Dumne- zeu-Cuvântul, Cel ce S-a pogorât în pântecele Fecioarei far
ca cineva s simt, pentru c i ploaia se pogoar pe lân far vreo
lovire sau sim it auzire; asemenea i pictura cade pe pmânt far a fi
simit, far a arta vreun sem n pe el. Pictura este îns ceea ce cade
din nori mai-nainte de a se porni ploaia, care se pogoar câte puin,
una câte una30.
7. Rsri-va în zilele Lui dreptatea, i mulimea pcii, pân va lua
luna.
„Va rsri, zice, în zilele lui Hristos dreptatea i mulimea pcii”, cc
atunci când S-a nscut Hristos, osebitele stpâniri locale ale
neamurilor s-au unit într-o singur monarhie, a Romanilor, dup
Teodorit, c porunc, zice, a ieit de la Cezarul August ca s se
scrie toat lumea (Luca 2: 1). Deci atunci, cetile care
mai-nainte de naterea lui H ristos erau învrjbite, au întrebuinat
acum pace unele
cu altele, fiindc se ocârmuiau de o singur împrie. Iar luarea
lunii numetecontenirea ei, care se va face când se va sfâri
toat lumea, c soarele, zice, se va întuneca i luna nu-i va
mai da lumina sa (Matei 24: 29), i mcar c pân la sfâritul lum
ii nu va rmâne dreptate i pace întru toi oamenii, chiar i atunci,
în multe ceti se va pzi pacea, cci David nu vorbete aici despre
soborniceasca a toat lumea dreptate i pace. Dar cineva poate zice i
altfel, c va rsri adic dreptatea i pacea ctre Dumnezeu, fiindc în
zilele lui Hristos, dup dreptate adic cu vrednicie oamenii se vor
închina Preafericitei Treimi, Unimi
30 Iar Teodorit zice: „Precum lâna, primind ploaia, nicio lovitur
nu face, iar picturile venind pe pmânt umed, nu dau auzurilor nicio
simire, aa fr sunet i fr tulburare a venit Cuvântul în mitrasul
Fecioarei i în ascuns s-a fcut zmislirea Lui, nesimind nic
logodnicul ce locuia împreun cu ea”. Iar altul zice: „Fiindc
pictura cade cu sunet pe pmânt, pentru aceasta Fecioara s-a
numit lân [i nu pmânt], ca una ce era neam al lu Adam, care
oaie rtcit din sutime din pilda evangheliceasc este numit. i
ca întru dânsa s se plineasc minunea ce s-a fcut lui Ghedeon, care
însemna pmântul i lâna rourându-se când una, când alta i neudat
rmânând”. Deci pogorârea cea dintâi, dup
Eusebie, a fost ca ploaia pe lân, iar învtura cea peste tot pmântul
a fost cu mult pornire, c în tot pmântul a ieit vestirea
lor (Ps. 18: 4), „pentru aceasta i ca nite
picturi, zice, ce cad pe pmânt”, ca „lâna adic însemneaz pe
Israel, dup Didim, ia
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
23/856
Dumnezeirii, Triipostaticul Dumnezeu, i pace se va
face celor cereti i celo pmânteti, i amândou se vor pzi pân
la sfâritul lumii31.
8. i va domni de la mare i pân la mare
Mare i la mare numete David atât oceanul
Rsritean, cât i ce Apusean, pentru mulimea apelor pe care le au,
cci acestea sunt marginile lumi dup lungime; aijderea i pe oceanul
cel Nordic, i pe cel Sudic, adic de la Miazzi, care sunt margini
ale lumii dup lime. Cci, precum zic geografii oceanul cuprinde
împrejur tot pmântul i-l face o insul, adic un ostrov.
i de la râuri pân la marginile lumii.
Ceea ce însemneaz stihul de mai sus, aceea însemneaz i acesta, cci
celor ce mai sus le-a zis mri, acestora de aici le zice
râuri, pentru c acestea sunt pri ale oceanului. îns
marginile lumii sunt acelea ce se întind din toate prile. Se
înelege îns i altfel: ru numete aici Iordanul, dup Teodorit,
zicându-le la plural în loc de singular, zicându-se adic dup
însuirea [idiomul] limbii evreieti, fiindc de la râul Iordanului a
început Hristos s domneasc peste cei ce au crezut întru El, când
Preasfântul Duh S-a pogorât la El i Dumnezeu-Printele L-a mrturisit
de sus3 .
31 Iar Sfântul Grigorie al Nyssei zice: „îns, de vreme ce i
puterile îngereti mai-nainte de iconomie [aici: întrupare] nu
veneau pe pmânt, zice c i acestea vor avea pace cu oamenii pentru
totdeauna i adic [pentru c] puterea potrivnic se va strica; slava
ei câte puin sfârindu-se, se va cheltui”. „C se slvea cu
adevrat, dup dumnezeiescul Chirii, în toat lumea stpânitorul nopii,
Diavolul, c întru închipuire se însemna prin lu n - care s-a pus
spre stpânirea nopii (luna adic) - o oarecare lumin
mincinoas,
astfel dând (Diavolul) înelepciunea lumii, dar slava acestuia o a
stricat Cel ce a ridicat pcatul lumii, în a Crui zi a rsrit
adic dreptatea prin credin i mulimea pcii prin întoarcerea ctre
Dumnezeu. i bine a zis se va lua, adic se va strica, c precum
el [Diavolul] mai-nainte a stricat pe om, acum el este cel ce se
stric”. Iar Teodorit zice: „Aceasta îns, pân când se va lua
luna, o a zis în loc de «toat vremea vieii acesteia»”. Iar
Eusebie zice: „Prin aceasta, c adic la sfâritul lumii se va lua
luna, când soarele se va întuneca i luna nu-i va mai da lumina
sa, a artat prin parte sfâritul a toat lumea”. Iar Didim prin
lun înelege Biserica, care, întrucât este pe pmânt, din parte
cunoate i nu toat s-a luminat, iar fcându-se oarecând soare, atunci
când lumeasca stare a Bisericii
se va lua (adic se va strica), drepii cei ce împreun plinesc
Biserica întru împriaPrintelui lor vor strluci ca soarele; pentru
aceasta se zice ctre mireas: Cine este aceasta ce se ivete ca
zorile? C acum este având început al luminrii, apoi se va face t l
it l li d fi d i l (Câ t 6 10)
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
24/856
9. În aintea L ui vor cdea Etiopienii,
Precum am zis în Psalmul 67, dou neamuri sunt ale Etiopienilor,deoa
rece unii locu iesc la Rsrit, iar alii locuiesc la margin ile
Apusului. i, dac neamurile Etiopienilor cele de la margini se vor
închina lui Hristos, negreit c se vor închina Lui i neamurile cele
ce locuiesc în mijlocul pmântului. Ori prin etiopieni cineva
p oa te înelege demonii, fiindc de cele mai m ulte ori demonii se
arat ca nite etiopieni*, pentru întunecarea i negreala lor. Dar vor
cdea Etiopienii se înelege în loc de se vor închina ; iar la
gândiii etiopieni, ad ic la dem oni, se înelege în loc de „se vor
prpstui, se vor sm eri i se vor munci”.
i vrjm aii Lui rân vor linge.
„ E v r e i i , vrjmaii lui Hristos, zice, se vor jungh ia cu
totul”, deoarece ce ce se junghie muc pmântul din pricina
nesuferitei lor dureri i nevoi. Ori se înelege ace ea c cei c e
vrjmesc propovduirea Evangheliei, dup Chirii, se vo sch imba i pm
ân tul sfinitelor biserici a le lui Hristos îl vor sruta. Ori prin
vrjmai trebuie s-i înelegem pe demoni, ca re se vor pogorî
jos la pmânt d ctre cei bine-cinstitori i atâta se vor clca de
dânii, încât se vor arta lingând pm ântu l, neputând s se mai
ridice33.
10. îm p raii Tarsisului i ostroavele daruri vor aduce, arabilor i
Saba daruri vor aduce.
Tarsis numete Carhidonul, care a fost întâia cetate a
Libiei, dup Teodorit, iar Saba es te cetatea Indiei (ori a
îmbe lugatei Arabii), cea mai vestit mai renum it. Deci, aducându-i
am inte David de cetile cele mai renumite, prin
aces tea le-a artat i pe celelalte, precum au artat aceas ta i
cuvintele ce urmeaz
Sud, Marea Srilor, adic cea Roie; i zice c Solomon stpânea de la
aceast mare pân la cealalt i de la râuri, adic ale
Mesopotamiei, pân la marginile Palestinei, dar pentru
Hristos, Mântuitorul nostru, al tuturor, aceasta este mic”. Pentru
aceasta adaug Teodorit; „Va stpâni toate marginile lumii, c de
vreme ce margini ale lumii sun noianele cele prea mari i
neplutit,e care sunt numite Atlantice, adic Oceanul Apusean
Rsritean, a artat potrivit inerea lumii prin mrile ce o înconjoar
pe dinafar”.
*Sau arapi. Literatura ascetic este plin de povestiri în acest
sens.33 Acestea se zic i despre Solomon, când a venit împrteasa
Etiopiei, micat de vestea cea despre dânsul (dup Teodorit) i cei ce
se afl întru deprtare întru auzul înelepciuni l i i l l i i t î t i
i f i it l t
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
25/856
numind toate neamurile împreun cu toate împriile lumii, precum am
zis i la Psalmul 67, tâlcuind aceasta: Vor veni împraii clin Egipt,
Etiopia mai-nainte va apuca mâna ei la Dumnezeu. Iar prin
ostroave numete aici toate cele ce se afl
prin mri. i, cu adevrat, fiecare neam a adus daruri lui
Hristos: c unul a adus biserici i afierosiri, iar altul,
fapte bune, unul, daruri simite, iar altul, daruri gândite34.
.
11. i se vo r înch ina Lui toi împraii pmântului, toate n vor sluji
L ui.
„Toi împraii, zice, se vor închina lui Hristos”, mcar c nu toi I
s-au
închinat. Ori zice c „din fiecare neam se vor închina lui Hristos,
precum am zis înPsalmul 67. Se potrivete îns zicerea aceasta cu cea
pe care a zis-o Iacov despre Hristos, c Acesta va f i ateptarea
neamurilor (Fac. 49: IO)35.
34 Altul îns acestea le potrivete i la Solomon, cruia mult
negutorie i se aducea cu corbiile; lui Hristos îns, toi acetia cu
adevrat I s-au supus cu credin i ca lui Dumnezeu I s-au închinat i,
ca Unui împrat, mari daruri I-au adus, i, ca nite ostroave
sufletele I se aduc ca daruri ieite din srata necredin i care nu se
las cltinate de
duhurile cele rele; iar Arabi se tâlcuiesc „apusuri” i
„sear”, dup Didim. întru careapunea raza soarelui amgitor, iar
sear s-au fcut lucrurilor celor rele din întoarcere, ceea ce
se arat prin Saba (adic c au contenit relele i s-au întors la
adevrata credin), c Saba se tâlcuiete „spre întoarcere”, iar
Tarsis, care se tâlcuiete „pândire de bucurie”, sunt cei ce
vor auzi intr în bucuria Domnului tu (La Nichita). Rspunde
însui desluitorul [lit.: criticul] Fode, întrebat fiind:
„Pentru ce magii de la Rsrituri i Perii n-au venit mai întâi din
alt ar sau neam la stpâneasca natere?” Socot c pentru multe
pricim, c mai întâi oarecare proorocie împlineau, ceea ce
zice c împraii Arabilor i Saba daruri vor aduce, i c
Perii aveau atunci stpânirea rilor, iar pmântul lor ddea
aurul cel mai bun, i smirna, i tmâia. îns împria Egiptenilor s-a
amestecat cu cea aAsirienilor, iar a Asirienilor, revrsându-se la
Peri i între împraii pmântului. Atunci Perii, cei ce aveau cinstele
cele mai dintâi [un statut privilegiat], ca celor ce în acele
vremuri Pronia le-a fost binevoitoare, venind a se închina
întâiului i singurului împrat al veacurilor, Celui ce Se artase pe
pmânt, lui Hristos, Dumnezeul nostru, i daruri a-1 aduce, prin cele
ce fceau au mrturisit c Acest împrat Ce S-a nscut este i al lor, al
celor ce stpânesc o mic parte din tot pmântul: Stpân i Domn i
împrat, închinat de dânii i cu aducere de daruri cinstit
(Amfilohie, întrebarea 119)”. Vezi i aceasta, corbiile
Tarsisului, de la Psalmul 47: 6, în Tomul I.
De unde zice i Teodorit: „Vedem îns i sfâritul pre-zicerii; c nu
este vreun neam care s nu fi auzit evanghelicetile propovduiri, ci
în fiecare sunt care au primit luminarea cunotinei de Dumnezeu”.
Zice îns i Isihie: „Acum de voie I se vor închina, iar în veacul
cel viitor, i fr s vrea, c, dup Apostolul (cf. 1 Cor. 15: 28), înc
nu le
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
26/856
12. C a izbvit pe srac de la cel puternic, i pe lipsitul c era
ajutor*;
Srac i lipsit numete David poporul cretinilor cel
din neamuri precum am zis la Psalm ul 39, tâlcuind aceasta:
Iar eu srac sunt i lipsit, i l Psalmul 9, stih 9.
Iar puternic (ori silnic) numete pe Diavolul, fiindc
silnicea de demult pe oameni. Dar i altfel! cu cuvintele acestea,
David înfricoeaz pe silnici i pe tirani pentru ca s se sfiasc,
fiindc Dumnezeu ajut pe cei ce se tiranisesc i osândete pe cei ce
îi tiranisesc.
13. Va crua pe cel srac i lipsit i sufletele lipsiilor va
mântui;
Cele ce le-a zis mai sus le zice i aici, prin srac i
scptat numind poporul cretin ilor cel din neam
uri, dup Chirii. Ori prin srac zice poporul ce din Evrei,
fiindc a czut din bogia ce o avea în ajutorul lui Dum nezeu, iar
lipsi num ete poporul cretinilor cel din neamuri, cci pe am ândou
popoare le-a milui Hristos i pentru amândou S-a fcut om, dar pe
Evrei i-a lsat, fiindc nu au primit pe Hristos, iar pe neam
urile cele ce au nzuit cu credin la Hristos le- mântuit. i dup alt
chip înc: Hristos izbvete de fiecare ispit i cru
mântuiete pe acei sraci cretini care scpteaz i srcesc pentru
dragostea Lui
14. De cam t i de nedreptate va izbvi sufletul lor,
Prin camt, David a artat iubirea de argint care este mai rea
decât toat patimile, apoi, prin numele nedreptii împreun
a cuprins de obte toate pcatele pentru c cel ce pctu iete ,
acela i nedreptete, fie pe sinei, fie i pe fratel su. De pcatele
acestea dar a izbvit Hristos pe cretini, prin poruncile Sale de via
fctoare, c pe acestea lucrându-le cretinii, scap de toate
pcatele36.
râna, cei ce preuiesc îndulcirile trupului”. i Eusebie: „Toi
împraii, înc neamurile, îi vor sluji la a doua dumnezeiasc artare a
Mântuitorului (La Nichita)”. *πτω χς i πυητος, srac i
lipsit (scptat ); sunt doi termeni relativ
asemntori, uneor interschimbabili pentru unii autori; acetia au
fost tradui în românete în diferite felur (srac, miel, srman,
scptat, lipsit), uneori facându-se confuzie între ele. Primu
denot în primul rând ceretoria, dependena cuiva de sprijinul
material al altora sau d ajutorul lui Dumnezeu, nevrednicia fa de
ajutorul de la Dumnezeu i de la ali
nenorocirea, iar al doilea denot srcia cuiva în general, care totui
nu recurge lceretorie, ci triete „de azi pe mâine”. 36 Iar altul
zice: Nedreptate numete pcatul cel dup gând, iar
camt pcatul cel dup fapt c pctuind cu fapta pltim camt
Diavolului iar pctuind cu mintea pe no
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
27/856
i cinstit va fi numele Lui înaintea lor.
Cu adevrat, atât de cinstit este numele lui Hristos între cretini
încât Ie este destul spre nobilitate [bunul neam] a se numi cretini
în locul oricrei alte dregtorii37.
15. i va fi viu
Despre acest grai, va f i viu, unii zic c este unul i acelai
cu împria Lui nu va avea sfârit (Luca 1:
33), pentru c Hristos va fi viu în veacul veacului. Mie îns mi se
pare c David proorocete învierea din mori a lui Hristos, c, murind
El, iari va fi viu.
i se va da Lui d in aurul Arabiei
Din vechime Arabia avea mult i preabun aur, cci pentru aceasta se i
numea între altele bine-norocit, iar la Elini se numea aurit. Iar
dup ghicitur,
prin Arabia cea numit dup aur se arat c
toate rile vor aduce daruri aurite i afierosiri bisericilor lui
Hristos, iar altminteri, Arabii au fost primii care au primit
credina în Hristos prin Pavel, precum însui scriind ctre Galateni
zice: Iar când a binevoit Dumnezeu s descopere pe
Fiul Su întru mine ca s-L binevestesc întru neamuri, îndat nu
m-am lipit de trup i de sânge, nici nu m-am suit în
Ierusalim ctre apostolii cei mai-nainte de mine, ci m-am dus
în Arabia (Gal. 1: 15-17).
nedreptate, c se cuvine mai întâi a ne deprta de pcatul cel cu
fapta, apoi i de cel ce se face de noi cu gândul”. Iar Atanasie
zice: „De camt i de nedreptate îi va izbvi tergând zapisul
lor i druind i celui ce e dator cu cinci sute, i celui cu
cincizeci”. Iar Teodor zice c numete camt lcomia de avuii. i
Isihie: „A îndupleca dar pe cei ce se bucur de nedreptate i
de lcomia de averi însemneaz s întrebuineze mil i iubire de
oameni”.
7 Pentru aceasta zice i Isihie: „De care nume zice aici? De
Hristos, de la Care ne numimcretini, c aa de cinstit este numele
Lui înaintea celor ce prin El s-au mântuit i au crezut, încât unii
au defimat bogia, alii cinstele, alii i însi viaa, nesuferind
a-i
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
28/856
i se vor ruga împrejurul Lui pururea , toa t z iua b inecuvânta-vor
pe D ânsu l.
„Cretinii, zice, se vor ruga pentru mântuirea lor care se d de la
Hristos, ca Hristos s-i apere i s-i ajute, iar ei prin Hristos s se
mântuiasc”. Ins oarecari dau zicerea aceasta proorocilor: c ei,
pre-cunoscând venirea lui Hristos la oameni, se roag ctre El lui
Dumnezeu-Printele ca s-L trimit mai curând pentru ca s piard
tirania Diavolului. Ia r toat ziua bine vor cuvânta, zice, adic
„cretinii totdeauna îl vor binecuvânta pe Hristos”38.
16. Fi ·va în trire pe pm ân t peste vârfurile m unilor;
„Hristos, zice, Se va face întrire pe pmânt, adic celor ce locuiesc
pe pmânt, în trindu-i adic, ca s nu se clatine de Diavolul” .
Iar peste vârfurile munilor însenineaz c
Hristos va fi întrire pân la captul munilor. Iar aceasta s-a adugat
pentru nevoitorii i pustnicii ce locuiesc pe vârfurile munilor, c
Hristos i pe ace ia îi în trete39.
p rea se va înla m ai p resus decât L ibanu l ro d u l L
ui;
Muntele Libanulu i e pomenit aici de D avid pentru marea
lui înlime pe care o are, cci acesta este mai înalt decât toi m
unii Palestinei, dup Teodorit, pentru a arta c rodul lui
Hristos, adic învtura Evangheliei, va crete mult. Ori i altfel,
prin Liban se poate înelege idolatria, fiindc din
vechim e Muntele
38 Altul îns zice: „i pentru Solomon înc ca pentru împratul lor vor
svâri rugi i-l voravea întru bune-cuvântri totdeauna”. Iar Teodorit
zice: „i-L vor luda (pe Hristos adic) neîncetat, vor luda pe însui
Printele Lui, prin El luând prilejuire cântrii de laud, c aceasta,
i se vor ruga împrejurul Lui, se potrivete cu cea
apostoleasc: Mulumesc Dumnezeului meu prin lisus
Hristos-, i iari: prin Care avem apropiere ctre
Printele. i-L vor luda pentru buntile cele ce s-au fcut lor
de la Fiul, dar i pe Acesta îl vor luda, c de la El au primit
acestea”. 39 Iar Eusebie zice: „Hristos a fcut întrire Bisericii
celei zidite pe vârfurile munilor, adic peste apostoli i prooroci,
i pentru aceasta nu poate ascunde. Se zice îns aceasta i despre
Solomon, c va fi în rânduial de întrire [poporul adic] cu ajutorul
cel de la el,
tuturor celor neputincioi i celor ce se nedreptesc în pmântul
Palestinei, atât de mult punându-i pe ei mai presus de cei
ce-i nedreptesc, încât s nu se osebeasc întru nimic de cei ce stau
pe vârfurile munilor”. Ori, dup Marele Atanasie: „Mai presus de
slujirea
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
29/856
Libanului era plin de idoli; iar rodul lui Hristos adic
propovduirea Evangheliei dup Atanasie, a biruit slujirea de idoli i
o a ascuns40.
i vo r înflori d in cetate ca iarba pmântului.
Zicerea din cetate o a zis nehotrât [aorist], ca s arate c
cretinii au înflorit i au odrslit din fiecare cetate, iar ca iarba,
pentru mulimea i creterea lor. îns prin cetate se înelege i
Biserica, dup Eusebie, precum aceasta,
preaslvite s-au grit despre tine, cetatea lui Dumnezeu
(Ps. 86: 2). Unii îns socotesc cetate osebit Ierusalimul, din
care au înflorit Evreii, cei ce au crezut i care degrab s-au
vetejit ca iarba dup ce a crescut propovduirea cuvântului
Evangheliei.
17. Fi-v a num ele Lui binecuvântat în veci;
Zicerea aceasta este artat din însei lucrrile ce se vd, pentru c
numele Hristos sau Iisus este ludat i se binecuvânteaz totdeauna,
de ctre toi cretinii care se afl în toate prile lumii.
m ai-n ain te de soare rmâne [este] numele Lui.
„Numele lui Hristos, zice, dup Dumnezeire (care este ι>, ce
însemneaz „Cel ce este totdeauna”, precum prin aceasta S-a numit pe
Sinei când S-a artat lui Moise în rug), acest nume, zic, rmâne
mai-nainte de facerea soarelui. Iar de vei zice i numele lui
Hristos, zicerea mai-nainte de soare o vei înelege în loc de
„mai mult decât soarele”, cci soarele va cdea Ia sfâritul lumii i
se va întuneca, aijderea i celelalte stele, iar numele lui Hristos
rmâne neczut i strlucit i de toi cunoscut .
40 Ori, dup Eusebie, Libanul este Ierusalimul, iar
rod al Mântuitorului este Biserica, care s-a înlat mai
presus decât Ierusalimul i decât slujirea cea dup lege. Aceasta îns
se înelege i despre Solomon, dup Teodor, c adic în seminia i neamul
lui Solomon va fi buna-cuvântare, încât de toi fiii lui s se laude
dup frumusee i mrime i putere nu mai puin decât cedrii cei din
Liban, „iar din înalta bun-cretere neamul lui de nprasn
se va lua i se va arta ca iarba ce crete”.Unii îns se silesc i
potrivesc acestea i la Solomon, dar mai cu de-amnuntul le
potrivesc la Hristos, c arat cum c cu adevrat Cel ce n-a fost
omorât împreun cu
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
30/856
18. i se vor bine cu vân ta întru El toate sem iniile p m ân tulu
i; toate nea m urile II vo r ferici pe El.
Zicerea se vor binecuvânta vrea s zic „se vor sfini i daruri
vor dobândi”, c noi, credincioii cretini, numindu-ne cu acest nume,
ne cinstim i ne slvim; aceasta îns o a fgduit Dumnezeu i lui Avraam
zicând c se vor binecuvânta în tru seminia lui toate
neamurile: i se vor binecuvânta întru seminia ta toate neamurile
pmântului (Fac. 23: 17; 28: 14), iar Pavel zice c smâna aceas
ta a lui Avraam este Hristos (cf. Gal. 3: 16), de la care,
zice, se vor binecuvânta toate neamurile; seminii îns numete
neamurile oam enilor42.
19. Bine este cu vâ nta t Do m nul, Du m nezeul lui Israel, Cel
face minuni.
Iat c aici dumnezeiescul David a artat lucrul ce era ascuns, c
Dumnezeu II propovduiete pe Hristos i Dumnezeu al lui Israel pentru
ca s arate c însui Hristos este i Dumnezeul lui Israel, singurul
Care a fcut i minunile acele vechi pentru Israel, strmoul Evreilor,
iar singur a adugat nu spre osebirea Fiului de Printele
i de Duhul, ci spre osebirea dumnezeilor celor
- 43
mincinoi .
20. i binecuvântat este numele slavei Lui în veac i în veacul
veacului.
Slava lui Hristos este înomenirea Sa i ptimirile ei, c prin
acestea S-a slvit între credincioii Si, c, fiind Dumnezeu, a ptimit
acestea pentru noi, iar numele înomenirii Sale este Hristos, c
Hristos însemneaz Dumnezeu i om,
Care i în veacul acesta se binecuvânteaz i se slvete, precum a zis
mai sus
42 Iar Teodorit zice: „Toate neamurile fericit i vrednic de laud îl
numesc”. Iar Isihie zice: „Toate seminiile i limbile i rile care
mai-nainte petreceau în rtcire, acum cu unire au primit
binecuvântarea, pentru aceasta îl i fericesc; cu care fericire?
Negreit cu cea care se afl în Evanghelie: Fericit e pântecele care
Te-a purtat i âele la care a supt! (Luca 11: 27)”. 43 Iar
Atanasie zice: „i ce minuni a fcut? Dac nu c a stricat silnicia
Satanei i a scos pe cei ce se vrjmeau de moarte din tirania
demonilor?” Iar cel nenumit zice: „Cuvântu
singur se zice numai la firea Sfintei Treimi, Care este
Dumnezeu, i adic la IpostasurilEi, de o fire i de o fiin fiind
Ele”. [Nicio Persoan a Sfintei Treimi nu svârete vreo lucrare
singurii sau de Sine, fr a fi într-o comuniune cu Cealalt, cci
toate Trei sunt d
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
31/856
Dar cu mult mai vârtos în cel viitor, când nu va mai fi cineva care
s-L huleasc, dup ce toi oamenii i demonii se vor supune lui
Hristos; noi putem s zicem c numele slavei Sale se zice în
chip perifrastic în loc de „numele Lui”, ori prin
numele slavei, în loc de „Cel slvit .
21. i tot pm ân tul se va umple de slava Lui; Fie! Fie!
Zicerea aceasta proorocete credina tuturor neamurilor în Hristos, c
aa a zis i Dumnezeu ctre Moise: Viu sunt Eu i viu e numele Meu, i
slava Domnului va umple tot pmântul (Num. 14:
21). Aceasta o a zis i Isaia când Serafimii strigau i ziceau:
Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot, plin este
tot
pmântu l de slava Lui! (Is. 6: 3). îns fie a
zis de dou ori, precum am tâlcuit i la sfâritul Psalmului 40,
fiindc i aici se sfârete a doua parte sau carte a Psaltirii; dar
vezi despre aceasta la sfâritul Precuvântrii4 .
44 [Zicând c demonii se vor supune Iui Hristos, nu vrea s zic aceea
c vor crede în El i-L vor luda i c se vor mântui prin El, ci c se
vor supune voii Lui sau slavei Lui, care va dinui în venicie cu cei
ce au crezut în El i L-au cinstit, adic nu Ii se va mai îngdui s
ispiteasc pe nimeni, zcând în veci în prpastia iadului cu cei pe
care i-au câtigat pe pmânt.] A zis îns i Teodorit: „Dei firea
Lui, ca o neajuns, nu o tim, dar Mântuitorul, numele Lui, ne-am
învat s-l tim”. Iar Chirii prin nume zice pe Fiul.
" γ το γνοιτο, sau: Fac-se! Fac-se! Multiplele sensuri ale
exclamaiei sunt tâlcuite foarte bine mai jos. 45 Graiul fie
se scrie în Scriptura evreiasc „Amin”, iar Achila a zis: „Cu
încredinare”. Iar altul zice c aici s-au împlinit rugile lui David,
care s-a rugat pentru statornicia scaunului su, zicând: i acum.
Doamne, graiul pe care l-ai grit despre robul Tu i despre
casa lui, adevereaz-l pân în veac. Doamne Atottiitorule,
Dumnezeul lui Israel, i acum,
precum ai grit, mreasc-se numele Tu pân în veac! (II
împrai 7: 25). C Dumnezeu mai-nainte a zis despre Solomon: i se va
adeveri casa lui i împria lui înaintea Mea pân în veac i
scaunul lui se va îndrepti pân în veac (Idem 16). Iar
Teodorit zice: „Aceasta învându-se Proorocul prin darul lui Hristos
i cu dorulînfocându-se, se roag s se fac i proorocia s ia
sfârit, i adaug zicând fie, fie.r i Isihie:
„Pentru ce îns repet pe fie ! Vrând a se grbi slobozenia
noastr i ndejdea d il â d l â l d l l i i â d l
8/9/2019 Psaltirea in Talcuirile Sf Parinti 2
http://slidepdf.com/reader/full/psaltirea-in-talcuirile-sf-parinti-2
32/856
P S A L M U L 72
Sfâritu-s-au cântrile lui Dav id, fiul lui lesei46. Psalmul lui
Asaf.
<111 m artat cu dovad în Precuvântarea Crii Psalm ilor c
toi psalm ii sunt ai lui David, dar cum zice aici c s-au sfâ
rit? Rspundem zicând c s-au sfârit doar laudele lui David, nu i
psalmii, deoarece, din psalmii ce-i scria David, unii îi cântau lui
Dumnezeu cu nabla (ori harfa, din ebr.) sau cu aluta sa, iar alii
erau dai protopsalilor, spre a-i cânta aceia, precum psalm ul
acesta i
ceilali unsprezece psalm i care urm eaz i-a da t lui Asaf, cel ce
i-a cântat. Aijderea i ceilali psalm i i-a da t celorlali cânttori
de psalmi, precum am zis în Precuvântare , la capitolul 5. Deci
zicerea sfritu-s-au însemneaz aceea c urmtorii psalmi nu s-au
cântat cu laude de însui David, mcar c de el s-au alctuit. Se
cuvine îns s ne mirm cum dumnezeiescul dar al Sfântului Duh a druit
prin psalmi osebite vindecri la diferitele patimi ale oamenilor,
precum a fcut i acum, în psalmul acesta, pentru c psalmul acesta
privete i vindec pe cei mici cu sufletul, care se sm intesc din
pric ina neptrunselor judeci ale lui
Dumnezeu, dup Atanasie i Teodor, adic cum sufer Dumnezeu pe oamenii
ceiri care bine-sporesc, i cum trece cu vederea pe oamenii cei buni
care ru se norocesc. S-a închipuit îns psalmul acesta ca dinspre
faa poporului Evreilor cel robit în Babilon, mai ales dinspre a
celui mai îmbuntit i mai iubitor de Dumnezeu, dup Teodor cel de mai
sus i dup Teodorit. Se potrivete îns i fiecrui cretin mic cu
sufletul, fiindc îi mângâie micorarea de suflet47.
46 Altul îns zice c aceasta [suprascrierea] unii au unit-o fr
cuvânt [λγως] cu psalmul acesta, ca aa s fie sfârit al Psalmului 71
i cu acela s se uneasc, „c aceasta adic este partea de
mulumire pentru plinirea rugilor lui David (La Nichita)”. Pentru
aceasta i în tipriturile cele fcute în Lipsia, zicerea
[suprascrierea] se numr ca stih 22 al Psalmului 71, iar în altele
se adaug „cântare ctre Asirian”. 47 Pentru aceasta a zis Sfântul
Efrem: „De vreme ce mint