Protocol Internaţional de
Finanţare în Eficienţa
Energetică
Proceduri Standardizate
Pregătit de către Efficiency Valuation Organization
www.evo-world.org
Aprilie 2009
EVO 40000 – 1: 2009 (RO)
Protocolul Internaţional de
Finanţare în Eficienţa Energetică
Concepte Standardizate
Elaborat de catre Efficiency Valuation Organization (Organizatia de evaluare a eficientei)
www.evo-world.org
Aprilie 2009
EVO 40000 – 1: 2009 (RO)
© Efficiency Valuation Organization 2009
Viziunea EVO
O piata globala care evalueaza corect utilizarea eficienta a resurselor naturale si utilizeaza optiunile de eficienta a consumului final ca fiind o alternativa viabila la optiunile de
alimentare.
Misiunea EVO
Este de a dezvolta si a promova utilizarea protocoalelor standardizate, metode si mijloace de a cuantifica si a gestiona riscul performantei si beneficiile asociate eficientei energetice
a consumului final, energie regenerabila, si utilizare eficienta a apei.
www.evo-world.org
PREFAȚĂ LA ACEASTĂ VERSIUNE TRADUSĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Traducerea din limba engleza a protocolului international de finantare in eficienta energetica - IEEFP în limbile română, bulgară, croată, cehă și poloneză a fost realizată în cadrul proiectului PERMANENT cu sprijinul unei co-finanțări din partea Uniunii Europene prin programul Energie Inteligentă Europa.
PERMANENT
Proiectul PERMANENT (cu denumirea în limba engleză - PErformance Risk MANagement for ENergy efficiency projects through Training) are ca scop promovarea tehnicilor de măsurare și verificare a economiilor generate de proiectele de eficiență energetică și surse regenerabile de energie pentru sporirea încrederii în economiile obținute și în performanțele proiectului de eficiență energetică.
Principalul obiectiv al proiectului este acela de a convinge consumatorii finali, specialiștii tehnici și specialiștii financiari că în cadrul proiectelor de eficiență energetică pot fi demonstrate rezultate permanente, adică economii permanente, și această caracteristică permanentă a economiilor poate ajuta la depășirea barierei actuale ce împiedică recunoașterea economiilor ca un flux de numerar capabil să susțină recuperarea investiției în eficiență energetică.
PERMANENT va dezvolta și va testa tehnici și proceduri integrate de măsurare și verificare a economiilor de energie, armonizate în cele cinci țări europene (Romînia, Cehia, Bulgaria, Polonia și Croația), menite să îi ajute pe potențialii beneficiari ai proiectelor de eficiență energetică să aprecieze performanțele proiectului lor. La baza dezvoltării acestor instrumente stau cele două protocoale internaționale “Protocolul International de Masurare si verificare” (The International Performance Measurement and Verification Protocol -IPMVP) si „Protocolul International de Finantare in Eficienta Energetica” (The International Energy Efficiency Financing Protocol-IEEFP) .
Proiectul PERMANENT are ca dată de începere luna septembrie 2009 și ca dată de finalizare luna decembrie 2011. Mai multe informații despre proiectul PERMANENT și acțiunile dezvoltate în cadrul proiectului puteți găsi pe website: http://www.permanent-project.eu/
Disclaimer
Proiectul PERMANENT este co-finanțat prin programul Energie Inteligentă Europa al Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate pentru conținutul acestei publicații revine autorilor. Aceasta nu este reprezintă poziția Comisiei Europene. Cominia Europeană nu își asumă răspunderea pentru conținutul acestui material.
Cuprins
MULTUMIRI ………..9
PREFATA ................................................................................................................................... 11
De ce IEEFP? ............................................................................................................................. 11
CAPITOLUL 1. NECESITATI SI OPORTUNITATI DE FINANTARE IN EFICIENTA ENERGETICA 14
CAPITOLUL 2. PREMISELE IEEFP ............................................................................................... 18
Arhiva IEEFP ............................................................................................................................. 19
DEZVOLTAREA INFORMATIILOR ............................................................................................ 20
CAPITOLUL 3. PARTILE INTERESATE IN EFICIENTA ENERGETICA ......................................... 22
CAPITOLUL 4. IEEFP SI FIRMELE ESCO ..................................................................................... 23
CAPITOLUL 5. PRINCIPALELE TEHNOLOGII DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ............................. 26
CAPITOLUL 6. FINANȚAREA MĂSURILOR DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ................................. 27
OPȚIUNI DE FINANȚARE .......................................................................................................... 28
STRUCTURILE DE FINANȚARE A PROIECTULUI ................................................................... 29
MECANISME DE GARANTARE PENTRU INSTITUȚIILE LOCALE DE FINANȚARE (LFIS) .... 29
CAPITOLUL 7. RISCURI ȘI SOLUȚII PENTRU FINANȚAREA MĂSURILOR DE EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ ................................................................................................................................ 30
PRINCIPALELE RISCURI DE PERFORMANȚĂ ASOCIATE CU FURNIZORII DE SERVICII
ENERGETICE (ESPS) ................................................................................................................ 30
STRATEGIILE DE REDUCERE A RISCULUI ............................................................................ 31
CAPITOLUL 8. CONTRACTELE PENTRU FURNIZAREA DE SERVICII ENERGETICE ............... 37
CAPITOLUL 9. AUDITUL NIVELULUI DE INVESTIȚII ................................................................... 40
CAPITOLUL 10. MĂSURARE ȘI VERIFICARE .............................................................................. 43
Istoricul IPMVP .......................................................................................................................... 43
Metodele de M&V ...................................................................................................................... 44
Planul de M&V ........................................................................................................................... 45
Rapoartele referitoare la economii .......................................................................................... 46
CAPITOLUL 11. INSTRUMENTE DE EVALUARE ......................................................................... 47
LINII ORIENTATIVE GENERALE CU PRIVIRE LA ÎMPRUMUT ................................................ 47
LISTA METODELOR DE REDUCERE A RISCULUI .................................................................. 47
COORDONATELE AUDITULUI NIVELULUI DE INVESTIȚII (IGA) ........................................... 48
COORDONATE PENTRU FORMULAREA CERERII DE ÎMPRUMUT ....................................... 49
FOAIA DE LUCRU A FLUXULUI DE NUMERAR ...................................................................... 50
CAPITOLUL 12. ABREVIERI SI DEFINITII ..................................................................................... 51
Definitii ...................................................................................................................................... 52
ANEXA A. EXEMPLE DE PROIECTE ............................................................................................ 53
A.1 Spital ................................................................................................................................... 53
A.2Tesatorie .............................................................................................................................. 56
A.3Moara pentru macinare minereului .................................................................................... 59
A.4 Cladire comerciala ............................................................................................................. 60
ANEXA B. MECANISM DE GARANTARE PENTRU LFI-URI ......................................................... 62
IFC/GEF Comercializarea programului de finantare a eficientei energetice ......................... 62
ANEXA C. STRUCTURI DE FINANTARE ...................................................................................... 66
ANEXA D. TEHNOLOGII PRINCIPALE DE EFICIENTA ENERGETICA......................................... 67
ANEXA E. MODELE DE CONTRACTE .......................................................................................... 72
MULTUMIRI
Acest document a fost dezvoltat de catre urmatorii voluntari. EVO apreciaza munca lor
care consta in elaborarea acestui nou material, primirea comentariilor, elaborarea
modificarilor, si reactioneaza la comentariile care vin din exterior la acest document in
evolutie. EVO doreste sa fie recunoscatoare si sa multumeasca urmatorilor membri ai
Comitetului IEEFP:
1. Thomas K. Dreessen, Presedinte
2. Larisa Dobriansky, Vicepresedinte
3. Thomas Gebhardt
4. Shirley Hansen
5. Pierre Langlois
6. John MacLean
7. Alain Streicher
8. Cyndy Wilson
In plus, EVO doreste sa multumeasca participantilor care au fost prezenti la una sau mai
multe intruniri, din urmatoarele intalniri ale echipei de lucru (of the following working group
meetings):
1. Global Working Group / Grup de lucru la nivel mondial
2. Mexican Economy Working Team / Echipa de lucru a economiei mexicane
3. Thailand Economy Working Team / Echipa de lucru a economiei tailandeze
Si in cele din urma dorim sa multumim Consiliului de Directori EVO pentru sustinerea
primita din parte acestora:
1. John Cowan, Chair - Environmental Interface (Canada)
2. Pierre Langlois, Vice Chair - Econoler International (Canada)
3. Steven R. Schiller, Secretary - Schiller Consulting Inc. (U.S.A.)
4. Thomas K. Dreessen, Treasurer - EPS Capital Corp. (U.S.A.)
5. Hema Hattangady - Conzerv Systems Pvt Ltd (India)
6. Anees Iqbal - Maicon Assoicates Limited (U.K.)
7. Patrick Jullian - Schneider Electric (France)
8. John Stephen Kromer - Teton Energy Partners (U.S.A.)
9. Satish Kumar - International Resources Group (India)
10. Shen, Longhai - Energy Management Company Association (China)
11. Alain Streicher - International Resources Group (U.S.A.)
Pe aceasta cale EVO multumeste si este in special recunoscatoare Fundatiei UN si Asian
Pacific Economic Cooperation (APEC) pentru oferirea finantarii initiale care a permis
organizatiei EVO sa inceapa dezvoltarea protocolului IEEFP in Mexic si Tailanda.
Organizatia EVO este recunoscatoare si doreste sa multumeasca fundatiei U.K.Global
Opportunity Fund pentru finantarea oferita in vederea ducerii la bun sfârsit a programului
de instruire IEEFP-Mexico Bank Training Program, care a oferit finantarea pentru acest
document initial IEEFP.
EVO este de asemenea recunoscatoare tuturor abonatilor sai din intreaga lume (at
www.evo-world.org) si abonatilor actuali ai organizatiei:
Abonati principali:
San Diego Gas & Electric Company
Southern California Edison
Seniori:
BC Hydro
CEATI International Inc.
EDF
Itron, Inc.
Sacramento Municipal Utility District
Membrilor:
Bonneville Power Administration
Conzerv Systems Pvt. Ltd.
Direct Energy Marketing Limited
Eu.bac - European Building Automation and Controls Association
Johnson Controls Inc.
New York State Energy Research and Development Authority (NYSERDA)
Nexant, Inc.
North American Energy Standards Board
Ontario Power Authority
SGS-CSTC Standards Technical Services Co., Ltd.
Summit Blue Consulting, LLC
Taiwan Green Productivity Foundation
The Energy Foundation
U.S. Environmental Protection Agency
PREFATA
De ce IEEFP?
In Iulie 2004, UN Foundation’s Energy Future Coalition a sponsorizat un seminar pentru
partile interesate in care un grup vast de experti in eficienta energetica si financiari se
intalnesc pentru a discuta barierele de utilizare sporita a fondurilor pentru proiecte de
eficienta energetica. Expertii au fost de acord ca institutiile financiare locale (LFI) nu
aveau suficienta consiliere si expertiza pentru a imprumuta bani cu incredere pe baza
fluxului de numerar pentru proiecte de eficienta energetica.
S-a ajuns la un consens ca un Protocol International de Finantare in Eficienta Energetica
(IEEFP), asa cum a propus Mr. Thomas K. Dreessen, ar ajuta la crearea unei punti de
legatura intre sursele de finantare si finantarea proiectelor de eficienta energetica.
Intalnirea a concluzionat ulterior ca exista deja un numar de documente, materiale si alte
mijloace care ar putea fi asamblate intr-o arhiva IEEFP cu o usurinta relativa.
Mai tarziu in acelasi an, EVO (Efficiency Valuation Organization) a acceptat sa
sponsorizeze IEEFP si a inceput sa faca eforturi pentru a obtine finantare. S-a format un
grup de lucru la nivel global/ mondial (GWG) format din partile interesate, cu experienta in
diferite aspecte ale finantarii in eficienta energetica, pentru a supraveghea dezvoltarea
IEEFP-ului. Avand la baza munca lui Dreessen si experienta GWG, a fost elaborata o
prima varianta / „blue print” pentru educarea si formarea personalului LFI din intreaga
lume.
O colectie de documente in crestere, despre practici corespunzatoare, resurse materiale,
studii de caz, instrumente si ghiduri standardizate, a servit ca un impuls pentru crearea
unei arhive IEEFP. Se intentioneaza ca EVO sa supravegheze si sa mentina aceasta
arhiva.
Mexic si IEEFP au fost selectate a fi tarile in care IEEFP sa se dezvolte initial, ceea ce a
inclus cercetarea si crearea unui raport intitulat „Best Practices” (Cele mai bune Practici)
care reflecta metodele actuale si stadii de finantare in eficienta energetica de catre LFI, si
crearea unui plan in vederea implementarii IEEFP-ului in fiecare (?) tara. Ambele tari au
stabilit grupuri de lucru locale formate din toate partile interesate din zona respectiva, care
au o importanta majora, care au verificat toate produsele fabricate. Ulterior, in Mexic a fost
creat si sustinut un program pilot in vederea instruirii personalului LFI. Persoanele instruite
au fost in mare parte functionari care acorda imprumuturi, analizeaza creditele si
realizeaza o analiza de risc a acestora, care sunt responsabile de evaluarea si acordarea
imprumuturilor in cadrul LFI. Cu acest punct de plecare si raspunsul primit de la
persoanele competente din tara, pot fi facute urmatoarele observatii:
Experientele dezvoltate in Tailanda si programul pilot de instruire din Mexic, plus un
acord din partea GWG, au stabilit ca LFI au nevoie si vor folosi un protocol
international de finantare in eficienta energetica
Pentru a crea un protocol IEEFP specific fiecarei tari, folositor, impulsul trebuie sa
vina din partea partilor interesate si a surselor din tara.
Exista un organism de informatii generale si proceduri de formare aferente, care va
functiona in mod eficient pentru culturi diferite cu conditia ca materialul si
procedurile sa fie adaptate pentru a respecta nevoile locale.
Este necesara consiliere ulterioara pentru a cerceta aplicarea cadrului IEEFP-ului si
a materialelor de training, si pentru a perfectiona aceste materiale si procedurile, in
mod corespunzator
Este necesar un document de orientare, care ar putea asista grupurile de lucru la
nivel national in vederea modificarii materialelor si procedurile IEEFP pentru a
satisface nevoile locale intr-o varietate de situatii/directii.
Munca depusa in cadrul IEEFP a subliniat necesitatea critica ce exista in intreaga
lume, a LFI, de a-si intensifica atat evaluarea proiectelor de eficienta energetica si a
celor de energii regenerabile, cat si procedurile de imprumut. Odata ce LFI vor
realiza aceste propuneri, acest efort va spori economiile la nivel mondial, va
conserva resursele naturale, care sunt limitate, si va contribui semnificativ la
imbunatatirea mediului
Acest document pur si simplu recapituleaza si globalizeaza programul de training bancar
IEEFP, creat si sustinut in Mexic. Acesta este conceput pentru a aduce la cunostinta
personalului LFI (institutii financiare locale), materialele utilizate frecvent si proceduri
disponibile din partea EVO, pentru a-i ajuta pe acestia sa inteleaga valoarea finantarii
proiectelor de eficienta energetica ale clientilor lo, economia pe care acestea o aduc,
aspectele legate de mediu si chiar propriile institutii financiare.
Se spera ca acest document va face guvernele, agentiile pentru energie si organizatiile
non-profit de energie, sa constientizeze necesitatea de a crea competente in cadrul LFI,
care sa le permita sa evalueze in mod corespunzator proiecte de eficienta energetica si sa
ofere imprumuturi, pe o baza comercial viabila.
Odata asimilate aceste cunostinte, speram ca ar crea, in continuare, programe de formare
avand ca si tema eficienta energetica, pentru propriile institutii, care ar influenta activitatea
desfasurata deja de EVO in Mexic.
O descriere a programului de training de doua zile IEEFP-Mexico Bank Training
Program, este redata in cele ce urmeaza:
1. Prezentare generala a pietei de Eficienta Energetica (“EE”)
a) Oferta si cererea de energie (Global and Mexico)
b) Concepte de EE si surse Regenerabile de Energie (“RE”)
c) Oportunitati de EE si RE in Mexico
d) Programe Guvernamentale in Mexic
2. Finantarea eficientei energetice din beneficiile aduse de reducerea emisiilor de CO2
(Global & Mexico)
3. Tehnologii in EE (Global & Mexico)
4. Partile interesate de EE in Mexic- Roluri / Beneficii / Preocupari
5. Model de companie ESCO
6. Finantare ESP in Mexic
7. Masurarea economiilor “IPMPV”
8. Studii de caz ESP
9. Auditul Nivelului de Investitie (“IGA”)
10. Finantare “ESP”:
a) Structuri Internationale
b) Structuri Locale
13. Strategii de Management al Riscului
14. Analiza financiara ESP
15. Cerere de imprumut ESP- Prezentari ale persoanelor instruite
Se intentioneaza ca protocolul IEEFP, sa fie extins pentru a aborda ulterior, printre altele,
perspectivele referitoare la potentialii creditori, cum sa se faca recrutarea lor in acest
domeniu, precum si modalitatile de dezvoltare a finantarii in eficienta energetica ca o noua
linie profitabila de afaceri.
Aceasta ar include modul de comercializare a serviciilor financiare in domeniul eficientei
energetice si formarea unor relatiilor care ar putea genera un flux de afaceri cu furnizorii
de echipamente, firme ESCO, utilitati, guvernele locale si alte parti interesate.
CAPITOLUL 1. NECESITATI SI OPORTUNITATI DE FINANTARE IN EFICIENTA ENERGETICA
Exista o oportunitate mare, cu perspective de dezvoltare, de creare a unei noi piete
de catre LFI, prin finantarea lucrarilor de eficienta energetica. Surse multiple au estimat ca
potentialul curent, la nivel mondial, de finantare in eficienta energetica si energii
regenerabile din cadrul instalatiilor existente, depaseste cu mult 100 miliarde de dolari.
Atunci cand se analizeaza valoarea eficientei energetice ca fiind modalitatea cea mai
rentabila de reducere a poluarii si de a imbunatati controlul climei, oportunitatile au
proportii chiar mai mari. Din pacate, exista cateva obstacole majore in implementarea pe
scara larga a tehnologiilor curate si testate, de eficienta energetica, pe care in principiu le
intalnesc toate partile interesate si tarile din intreaga lume; acestea sunt centralizate in
tabelul „Bariere EE” de la sfârsitul acestui capitol.
Cea mai semnificativa dintre aceste bariere este lipsa unei finantari viabile din pdv
comercial, care nu este cauzata de o lipsa de fonduri disponibile, ci mai degraba de
incapacitatea de a accesa fondurile existente ale bancilor locale si institutiilor financiare
(LFI), in conditii atractive din punct de vedere comercial. Aceasta problema a accesului de
fonduri, este cauzata de „inexistenta unor puncte comune / neconcordanta” intre practicile
traditionale de creditare ale LFI si nevoile de finantare ale proiectelor de eficienta
energetica. In mod tipic, LFI aplica o abordare traditionala, de creditare corporativa „pe
baza de active”, pentru proiectele de eficienta energetica, creditare care este limitata la un
maxim de 70%-80% din valoarea bunurilor finantate (sau a garantiilor oferite). Din
nefericire echipamentele care genereaza eficienta energetica, odata instalate intr-o fabrica
/ instalatie, constituie o garantie de valoare mica sau chiar nula; insemnatatea o
reprezinta mai degraba fluxul de numerar generat de echipament dupa instalare. Pana in
prezent, majoritatea LFI (datorita lipsei de cunostinte) nu si-au dat seama si nici nu par sa
creada ca un flux semnificativ de numerar poate fi generat din proiectele de eficienta
energetica, sau ca un astfel de flux de numerar poate fi luat in considerare pentru a
rambursa imprumuturile aferente. In consecinta, LFI in general nu atribuie nici o valoare
fluxului de numerar generat, solicitand astfel debitorilor sa-si diminueze cuantumul
creditului de finantare a eficientei energetice.
Multe proiecte de eficienta energetica pentru consumatorii finali pot reduce costurile
curente de exploatare ale debitorului, suficient cat sa plateasca in proportie de 100%
serviciul datoriei necesare (rata lunara ?). Aceste proiecte „achitate din economii”, numite
Proiecte bazate pe Economii generate de folosirea surselor regenerabile de energie si de
Eficienta Energetica (“ESP”), le creeaza debitorilor posibilitati noi de credite substantiale,
ceea ce este esential de luat in considerare de catre LFI, in cadrul evaluarii posibilitatii de
finantare a unui ESP. Se pare ca LFI nu recunosc aceasta capacitate sporita de creditare,
care este cauzata, in mare parte, de faptul ca aceste institutii:
Nu apreciaza oportunitatile sporite de activitati si beneficii economice aduse de
ESP;
Nu sunt familiarizate cu complexitatile unice ale ESP;
Nu au capacitatea proprie de a evalua corect riscurile si beneficiile ESP; si
Nu doresc sa investeasca in dobandirea de cunostinte proprii legate de evaluarea
corespunzatoare a ESP, datorita valorii relativ mici a investitiei
La baza dificultăţilor de finanţare în domeniul eficienţei energetice sta prioritate
scazuta a girantilor din sectorul privat in investirea de capital sau de a utiliza de
capacitatea lor de credit pentru a finanţa eficienţa energetică faţă de activităţile lor de
afaceri de bază. Problema provine de la faptul ca investitiile si rentabilitatea sunt relativ
mici la proiectele de eficienta energetica, impreuna cu perceptia ca acestea reflecta
investitii in infrastructura energia si in „utilitati” care trebuie facute doar cand si daca apar
defectiuni. Chiar şi proiecte de eficienţă energetică, cu un RIR mare, 25 - 50 %, sunt în
imposibilitatea de a concura cu obstacolul ratei interne de rentabilitate de un an
„proiectata” pentru investiţii de afaceri de bază a multor utilizatori industriali mari.
Din păcate, există factori de risc relativ mari asociati cu rentabilitatea"proiectata" a
investiţiilor in afaceri de bază care nu sunt comparati corespunzator cu riscul relativ
scăzut al investiţiilor în eficienţa energetică. De exemplu, atunci când un beneficiar (sau
girant) asigură un împrumut pentru a-si creşte capacitatea de producţie, rambursarea
creditului trebuie să se reflecte în noile costuri ale bugetului de productie. Capacitatea unui
beneficiar (girant) de a rambursa un împrumut pentru o investiţie in obtinerea unei
producţii sporite ca aceasta, depinde de acceptarea de către piaţă a produsului şi a
preţului său - clienţii, terţe părţi, trebuie să fie dispuşi să cumpere produse in cantitati mai
mari, previzionate, şi / sau să accepte preţurile marite ale produsului, pentru a se putea
materializa asteptarile beneficiarului (girantului) legate de fondurile de rambursare.
În schimb, atunci când un împrumut este asigurat de finanţarea intr-un proiect
rentabil de eficienţă energetică, numerarul necesar rambursarii creditului provine din
costurile evitate asociate utilitatii respective, deja suportate de către beneficiar (girant). Nu
exista costuri bugetare noi ce trebuie recuperate, deoarece proiectul se amortizeaza din
economiile obtinute datorita consumurilor reduse in timpul exploatarii. Controlul fondurilor
disponibile este o problema internă, care pot fi monitorizata cu un risc relativ scăzut. Mai
mult decat atat, atunci când un împrumut este folosit pentru îmbunătăţirea eficienţei
energetice, efectul net este reducerea costurilor de exploatare, care determina scaderea
costurilor produselor şi astfel beneficiarul (girantul) devine mai competitiv pe piata.
Beneficiarul (girantul), în acest caz, isi îmbunătăţeşte solvabilitatea / bonitatea.
LFI au două funcţii de bază in afaceri: una este de a imprumuta bani şi cealalta este
de a oferi servicii bancare şi financiare tradiţionale clienţilor săi. Finanţarea proiectelor
ESP ale unui beneficiar (girant), oferă de asemenea un mijloc sigur de imprumutare a
banilor, oferind în acelaşi timp un serviciu valoros beneficiarului şi furnizorilor săi, precum
şi sprijinirea eforturilor de a îmbunătăţi mediul.
Riscurile majore în acordarea unui împrumut pentru eficienţă energetică sunt:
iniţial, calitatea calculelor si abilitatilor de auditare ale inginerului care le efectueaza;
apoi
implementarea conform proiectului; şi, în final
obtinerea economiilor estimate şi efectuarea masuratorilor convenite.
Angajarea sau instruirea / formarea profesională a personalului, in vederea evaluarii
auditului realizat de catre inginerul care l-a intocmit, este relativ simpla. Dacă o companie
de Servicii Energetice (ESCO) este implicata în ESP, riscurile LFI sunt reduse semnificativ
datorita preluarii riscurilor performanţei de catre firma ESCO. ESCO este o companie
bazată pe performanţă, care: i) dezvoltă, finanţează şi implementează proiecte ESP la
"cheie", şi ii) isi asuma riscul de a fi platita pentru serviciile prestate, pe baza performanţele
reale ale economiilor generate de echipamentele instalate. De obicei firma ESCO
garantează că economiile de energie estimate / determinate in proiectele ESP vor acoperi
capitalul necesar implementarii proiectului şi costurile de finanţare, care include
rambursarea creditului la LFI. Aşa cum s-a discutat mai inainte, creditele unui beneficiar
(girant) pentru activităţile de afaceri de bază, cum ar fi cresterea producţiei, prezintă un
risc mult mai mare decât eficienţa energetică din cauza riscurilor pe care le introduce piaţa
şi posibilele riscurile de natura tehnica.
Odata ce personalul LFI înţelege propunerile comparative de afaceri şi poate evalua
în mod eficient beneficiile şi riscurile măsurilor propuse de eficienţă energetică, va
descoperi că finanţarea eficienţei energetice implică un risc mult mai scăzut decât
finanţarea extinderii afacerilor şi alte investiţii de capital.
Dacă LFI ar trebui să-şi îndeplinească rolul de a ajuta la satisfacerea nevoilor, la
nivel mondial, din domeniului energetic, economic şi al protectiei mediului prin
îmbunătăţirea eficienţei energetice, acestea trebuie să înţeleagă potenţialul pieţei şi sa
aiba capacitatea de a o servi în mod eficient. Odată ce LFI inteleg multiplele beneficiile
aduse de finanţarea eficienţei energetice, ele nu numai ca pot sa-si îmbunătăţeasca
propriile afaceri/ interese, dar, de asemenea, pot să ia initiativa de a explica partea
economica a proiectelor clientilor lor, care sunt în cele din urmă beneficiarii (girantii)
proiectelor ESP.
Bariere in calea implementarii
eficientei energetice
Parti interesate in „EE” afectate de aceste bariere
Bariera („X” = deficit
major)
Beneficiari
LFI (datorie
)
Investitori (actiuni)
Firme ESCO,
Furnizori &
Antreprenori
ONG-uri cu interes
public & Agenţii
Guverna- mentale
Industrie diversificata si fragmentata
X X X X X
Cadru legal/ de reglementare
inadecvat
X X X X X
Lipsa cunoasterii beneficiilor / riscurilor EE
X X X X
Lipsa finantarii viabile din pdv comercial (conditii neatractive & Not
Long Tenor)
X X X X
Investitii/Beneficii mici si costuri
mari de tranzactionare
X X X X
Tehnologii & tranzactii complexe
X X X
Prioritate si beneficii scazute
X X X
Capacitati tehnice limitate
X X X
Preturi scazute (subventionate)
ale energiei
X X
CAPITOLUL 2. PREMISELE IEEFP
În iulie 2004, fundaţia UN Foundation’s Energy Future Coalition, a sponsorizat un
seminar al părţilor interesate, în care un grup mare de experţi din domeniul eficienţei
energetice şi finantare, s-au întâlnit pentru a discuta barierele care apar in calea utilizarii
sporite a fondurilor destinate proiectelor ESP. Experţii au convenit că institutiile LFI sunt
lipsite de orientarea şi expertiza necesara a le face să se simtă sigure atunci cand
împrumuta bani pentru proiecte de eficienta energetica pe baza fluxului de numerar. S-a
ajuns la un consens care consta in ideea ca un Protocol Internaţional de Finanţare in
Eficienţa Energetică (IEEFP), asa cum a propus domnul Thomas K. Dreessen, ar putea
contribui la stabilirea legaturii dintre sursele de finanţare şi finanţarea acestora de proiecte
ESP. Persoanele participante la reuniune au concluzionat ca există deja documentele,
materiale şi alte instrumente care ar putea fi incluse relativ uşor într-un protocol IEEFP.
Mai târziu în acelaşi an, EVO a acceptat să sponsorizeze IEEFP şi a început sa
faca eforturi pentru a obţine finanţare in acest sens. S-a format un grup de lucru la nivel
global, alcatuit din părţile interesate cu experienţă în diferite aspecte ale finanţării eficienţei
energetice, avand rolul de a supraveghea dezvoltarea IEEFP.
IEEFP este conceput pentru a deveni în cele din urmă "standard" la nivel global,
pentru invatarea şi instruirea personalului LFI din intreaga lume despre situatii neobisnuite
cu caracter complex, beneficii şi riscuri asociate finanţarii de proiecte ESP. Acesta este
destinat a fi o colectie de bune practici aflata in dezvoltare, resurse materiale, studii de
caz, instrumente standardizate şi ghiduri pentru a sprijini LFI şi alte părţi interesate de
eficienţă energetică, în evaluarea lor economică şi financiară a proiectelor ESP.
Pentru a se atinge scopul IEEFP primul pas va fi să se faca personalul LFI
conştient de potenţialul de afaceri al finanţarii proiectelor de energie. Pe masura ce nevoia
de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă creste, proiectele de economisire a
energiei sunt tot mai mult grupate cu proiectele de energie regenerabilă, pentru a ajuta la
obtinerea de subvenţii tinand seama de costurile ridicate ale acestora.
Al doilea pas consta in furnizarea materialelor şi îndrumarea necesara, astfel încât
personalul LFI sa utilizeze cu încredere instrumentele necesare mentionate in IEEFP,
pentru evaluarea finanţarii proiectelor ESP.
IEEFP ghideaza personalul LFI de-a lungul celor doua etape, făcându-l constient de
oportunităţi de afaceri pe care le obtin in acest fel şi de indrumarea care există şi se
dezvoltă în jurul lumii. "Standardul" IEEFP, împreună cu materialele menţionate sunt
prezentate în aşa fel încât LFI sa înţeleagă că acest cadru va fi modificat ulterior pentru a
corespunde caracteristicilor unice ale comunităţilor financiare specifice fiecarei ţari.
Succesul la nivel global al IEEFP, va fi măsurat prin:
măsura în care sfaturile oferite de acesta sunt adoptate în diferite ţări;
nivelul obţinut pentru finanţare in eficienţă energetică şi in energie obtinuta din surse
regenerabile;
intelegerea de către liderii politici şi de afaceri, a beneficiilor economice şi de mediu,
realizate printr-un cuantum mai mare al finanţarii; şi
recunoaşterea de către LFI a oportunităţilor de afaceri oferite de finanţarea
proiectelor ESP.
Acest succes se va obtine cel mai bine în cazul în care se creeaza o metoda pentru
comunicarea celor mai bune practici la nivel mondial, resurse materiale şi instrumente
standardizate şi actualizarea constanta a acestora.
Arhiva IEEFP
Se intenţionează ca IEEFP sa continue să fie dezvoltat pe o baza de la tara la ţară,
cu materiale noi şi din lecţiile învăţate din fiecare efort depus in vederea dezvoltarii,
certificate într-o arhiva IEEFP. Acest material va fi păstrat şi actualizat constant de EVO.
Se speră că aceste materiale din arhiva IEEFP vor fi încorporate într-un Program de
Instruire Bancara IEEFP, dezvoltat separat pentru fiecare ţară, şi că aceste materiale vor fi
adaptate la conditiile locale de natura economica , de reglementare, juridica, politica, a
infrastructurii bancare si a afacerilor şi la condiţiile de piaţă.
Se intenţionează ca Programele de Instruire Bancara IEEFP sa fie axate pe
evaluarea proiectelor ESP, oferind o înţelegere a "valorii economiilor" generate de
măsurile de eficienţă energetică. Consilierea oferita de aceste materiale va permite
institutiilor LFI sa vada modul în care aceste economii pot fi luate in considerare (şi cat de
sigure sunt) pentru rambursarea împrumutului şi cresterea capacitatii de creditare a
beneficiarului (girantului), pe masura ce LFI structureaza împrumuturile / creditele
aferente proiectelor ESP. Dezvoltarea materialelor de instruire va ignora, în mod special,
orice încercăre de a instrui LFI cu privire la modul de evaluare a riscului de acordare a
creditului beneficiarului (girantului), deoarece se presupune ca LFI au deja această
competenţă de bază.
Obiectivul IEEFP este de a crea o mai bună înţelegere în rândul LFI, a modului in
care proiectele ESP creeaza o piaţă atractivă pentru aceste institutii. În plus, se speră ca
programul IEEFP va ajuta personalul LFI sa fie perfect conştient de modul în care
proiectele ESP pot îmbunătăţi situatia economică a clienţilor lor, pot genera suficiente
economii ale costurilor actuale de exploatare incat să plătească pentru măsurile
implementate de eficienţă energetică, creeaza un nou flux de numerar şi cresc
capacitatea de credit a beneficiarului (girantului). Ca parte a efortului protocolului IEEFP,
de a consolida capacităţile tehnice ale LFI de a gestiona împrumuturile pentru lucrari de
eficienţă energetică, IEEFP subliniază tehnici referinta considerabile de a măsura şi
verifica economiile de energie, urmand sfaturile EVO prin intermediul IPMVP. O astfel de
instruire va permite personalului LFI să înţeleagă modul în care economiile reale de
energie sunt documentate în conformitate cu ghidurile acceptate la nivel internaţional.
DEZVOLTAREA INFORMATIILOR
Recunoscând importanţa unui protocol de finanţare standardizat ca IEEFP, Asia
Pacific Economic Cooperation (APEC), UN Foundation şi EPS Capital Corp. a oferit
finanţare pentru dezvoltarea iniţială a IEEFP în doua din economiile APEC, Mexic şi
Thailanda. Mexic şi Thailanda au fost alese din cauza paşilor semnificativi pe care
guvernele lor fuseseră i-au facut deja, pentru a încuraja punerea în aplicare a eficienţei
energetice ca fiind un element important al strategiilor lor naţionale de energie.
Această dezvoltare iniţială cuprindea cercetare şi crearea unui Raport al Celor Mai
Bune Practici care reflecta metodele curente si nivelurile de finanţare in eficienţa
energetica de catre LFI in economia fiecarei tari şi crearea unui plan de implementare a
IEEFP în fiecare ţară.
Cele două Rapoarte ale Celor Mai Bune Practici şi Planuri de Implementare pentru
Mexic şi Thailanda au fost finalizate în decembrie 2006 şi au fost utilizate la dezvoltarea
cadrului IEEFP. Aceste documente sunt disponibile abonaţilor EVO pe site-ul propriu:
www.evo-world.org.
Global Working Group (GWG) al EVO, a oferit informatii strategice prin intermediul
mai multor întâlniri şi conferinţe telefonice. GWG a revizuit abordările standardizate de
finanţare, a discutat despre potenţialele strategii pentru dezvoltarea unor astfel de
materiale, şi a identificat alte părţi interesate, experţi şi resurse la nivel mondial care ar
trebui să fie consultate. Membrii GWG reprezintă instituţiile financiare, creditorii,
dezvoltatorii şi furnizorii de servicii energetice. Membrii individuali (persoane fizice) au o
vastă experienţă în dezvoltarea şi aplicarea de noi structuri şi proceduri de finanţare a
proiectelor de economii de energie de pe pieţele internaţionale. Organizaţiile reprezentate
de persoane fizice care au luat parte la GWG pana in prezent includ urmatoarele: Alliance
to Save Energy (Alianţa pentru Economisirea Energiei), Asian Development Bank (Banca
Asiatică de Dezvoltare), Center for Energy & Climate Solutions (Centrul de Solutii
Energetice & Climatice), Econergy International, Energy Efficiency Finance Corp., GETF,
IFC, IIEC, IRG, Hansen Associates (Asociatii Hansen) (fostă Kiona International),
Lawrence Berkeley National Laboratory, NAESCO, Overseas Private Investment
Corporation, Pacific Northwest National Labs, RMA, UN Foundation, USAID, SUA DOE,
Banca Mondială, şi altele.
În plus faţă de GWG, EVO a format o echipa de lucru in Mexic, numita Mexican
Economy Work Team (Mexic-EWT) şi una in Tailanda, numita Thailand Economy Working
Team (Thai-EWT) formate din agenţiile guvernamentale locale importante şi băncile de
dezvoltare, LFI, ESCO, ONG-uri, asociaţii bancare locale şi alte părţi interesate de
eficienţa energetica de pe piaţa locala. Aceste echipe EWT si-au revizuit şi aprobat
Rapoartele Celor Mai Bune Practici şi Planurile de Implementare a IEEFP.
Finanţarea de la U.K. Global Opportunity Fund a fost folosita pentru a pune in
aplicare Planul de Implementare al IEEFP in Mexic, ceea ce a condus la crearea unui
Program de Instruire Bancara IEEFP in Mexic, finalizat în decembrie 2007. Acest program
a încorporat feedback-ul de pe piaţă de la şase institutii LFI mexicane şi al membrilor
diferitelor părţi interesate din Mexic-EWT. Rezultatele seminarului de training bancar pilot
au fost prezentate membrilor GWG interesaţi, la reuniunea din data de 12.11.2007 de la
Washington DC, pentru a le solicita informaţii. Acest feedback a fost încorporat în varianta
finala a Programului de Instruire Bancara IEEFP Mexic.
Până la primirea sprijinului financiar necesar, pasul următor este destinat să creeze
un Program de Instruire Bancara IEEFP in Thailanda, adaptându-l pe cel al Mexicului la
condiţiile pieţei locale, lucru care va oferi oportunitatea de a evalua capacitatea de
adaptare a Programului de Instruire Bancara IEEFP in Mexic, într-o altă cultură.
CAPITOLUL 3. PARTILE INTERESATE IN EFICIENTA ENERGETICA
Categoriile standard de parti interesate in eficienta energetica (EE) din întreaga
lume şi tipurile de entităţi din cadrul fiecărei categorii sunt după cum urmează:
Beneficiari:
1. Sectorul privat – Cladiri
2. Sectorul privat - Procese Industriale
3. Sectorul Public - Guvernul
4. Sectorul Public - Consiliile Locale
Dezvoltatori de proiect:
1. Firme ESCO
2. Furnizori
3. Constructori/ Antreprenori
4. Beneficiari
Instituţiile financiare:
1. Băncile Comerciale
2. Băncile de Dezvoltare
3. Instituţii Financiare Internaţionale
4. Investitorii
Entitati non-profit:
1. Organizaţii Non-Guvernamentale
2. Agenţii Guvernamentale
3. Agenţiile Internaţionale
Furnizorii de Produse & Servicii:
1. de Echipamente
2. de Tehnologii
3. Constructori/ Antreprenori
4. Consultanţi
Rolul, beneficiile şi preocupările principalelor părţi interesate in EE enumerate mai sus,
sunt redate în detaliu în fiecare Program de Instruire Bancara IEEFP.
CAPITOLUL 4. IEEFP SI FIRMELE ESCO
Firmele ESCO sunt mentionate în mod specific aici, datorita modului lor unic de
lucru, care grupeaza mai multe tehnologii cu toate serviciile necesare pentru a oferi
proiecte de eficienţă energetică (ESP) beneficiarilor, avand ca si baza plata din economii.
Firmele ESCO dezvolta, finanţeaza şi implementeaza proiecte ESP "la cheie"; evalueaza,
diminueaza şi gestioneaza riscurile asociate acestora; sunt platite de bneficiari pentru
serviciile prestate din economiile generate de proiectele ESP.
Firmele ESCO sunt companii de servicii, nu bănci. Companiile isi limiteaza
investiţiile in proiecte, la capitalul de lucru de care au nevoie pentru a dezvolta proiectele
respective. Ele (companiile) nu îşi pot permite să irosească acest capital de lucru, cu
excepţia cazului în care este disponibila pentru proiectele lor o finanţare pe termen lung
"sigura şi viabilă din pdv comercial". Prin urmare, capacitatea de a accesa o finanţare a
proiectului este obligatorie. Mai multe studii, inclusiv cercetarea efectuata in anul 2008,
care a servit ca si bază pentru lansarea unei carti de către Association of Energy
Engineers (Asociaţia Inginerilor Energetici) în 2009, intitulata "ESCOs Around the World:
Lessons Learned in 49 Countries" (Firmele ESCO din întreaga lume: Lecţii învăţate în 49
de Tări), afirma în mod repetat ca lipsa de finanţare a proiectelor este bariera cele mai
semnificativa pentru proiectele de tip ESCO.
Mai jos este redata o scurta prezentare a serviciilor de tip ESCO, cu scopul de a
prezenta toate serviciile lor şi riscurile asociate cu furnizarea urmatoarelor informatii:
Nivelul investiţiei in cadrul unui audit energetic (IGA)
Proiectul tehnic
Finantarea proiectului
Montajul echipamentelor si punerea în functiune
Garantarea pe termen lung a performanţelor economiilor de energie
Măsurarea şi verificarea economiilor (M & V)
Mentenanta continua a echipamentelor şi punerea în functiune a noilor
echipamente (opţional)
Garantarea performanţelor pe termen lung de catre firmele ESCO, asigura
beneficiarul de faptul ca investitia (capitalul investit) in proiecte ESP va fi platita din
economiile care se vor obtine la costurile de exploatare, fata de cele existente. Structurile
predominante bazate pe economii, oferite de către firmele ESCO, sunt impartirea
economiilor si garantarea economiilor, rezumate mai jos.
Impartirea economiilor: ESCO oferă în avans capitalul necesar pentru dezvoltarea şi
executie "la cheie" a proiectelor ESP. Beneficiarul este responsabil numai de achitarea
fata de firma ESCO, a unui procent definit din economiile pe care acesta le realizeaza din
proiectul ESP. După cum s-a descris în diagrama de mai jos, firma ESCO îşi asumă riscul
de acordare a creditului, în plus faţă de toate riscurile de performanta a proiectului.
Impartirea economiilor este un model fundamental preliminar utilizat pe pieţele în curs de
dezvoltare, deoarece beneficiarii nu îşi asumă riscuri. Cu toate acestea, limiteaza
creşterea economică pe termen lung şi concurenţa în cadrul sectorului ESCO, deoarece
numai companii ESCO mari cu balante contabile de valori semnificative pot avea acces la
finanţare din partea institutiilor LFI pentru proiectele lor de tip ESP.
Economii garantate: Asa cum este descris mai jos, beneficiarul ia separat un împrumut
sau concesioneaza un bun, avand obligaţia de a rambursa in totalitate datoria institutiei
financiare (LIF) sau persoanei care l-a imprumutat. Această obligaţie a beneficiarului este
susţinută de un contract de garantare a economiilor de energie, semnat cu firma ESCO.
Garantarea economiilor ii demonstrează beneficiarului faptul că economiile estimate /
calculate in proiectelor ESP, vor genera un flux de numerar suficient pentru ca beneficiarul
să poata efectua plăţile la termenele stabilite ale imprumutului/ concesiunii. Această
structură este foarte dificil de utilizat atunci cand se prezinta conceptul ESCO unei ţări sau
unei pieţe, pentru că presupune asumarea de catre beneficiar a riscului de rambursare a
investiţiei. Insa, aceasta va încuraja creşterea economică pe termen lung a industriei
ESCO şi este varianta folosită cu precadere, mai ales în pieţele dezvoltate cum ar fi
America de Nord, deoarece companiile ESCO mai mici nu trebuie să detina balante
contabile de valori mari sau garanţii, pentru a avea acces la finanţare din partea LFI pentru
proiectele lor de tip ESP.
Compania ESCO poate sa structureze plăţile din partea beneficiarului, în mai multe
moduri. Una dintre multele metode, care nu prezinta risc si care creează un mecanism
foarte sigur de rambursare a datoriei catre institutiile financiare (LFI), este "plata unei sume
fixate", bazata pe economiile măsurate sau convenite ale proiectului. Utilizand acest
mecanism ESA percepe plăţi fixe din partea utilizatorului de energie catre firma ESCO,
suma care este identica cu cea necesară amortizarii capitalului investit de firma ESCO în
cadrul proiectului. Acest lucru ii permite firmei ESCO să împrumute mai uşor pe baza
acestui mod de plată, sau ca si in cazul unei tranzactii de factoring, poate sa vândă / sa
lichedeze acest mod de plată pentru a finanţa proiectul.
CAPITOLUL 5. PRINCIPALELE TEHNOLOGII DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Addenda D conține o listă cu tehnologiile predominante, probate de-a lungul timpului, de
economisire a consumului final de energie în clădiri și complexe industriale, împreună cu
indicatorul coeficientului asociat de risc (de la ridicat la scăzut) al economiilor realizate în
mod normal cu ajutorul lor. Detalii despre economiile și costurile asociate cu o parte
dintreaceste tehnologii se găsesc în Addenda A, Tipuri de proiecte. Intenția este ca toate
exemplele care se referă la fiecare din aceste tehnologii să fie colectate în funcție de țară
și depozitate în baza de date a IEEFP, întreținută și actualizată, la nivel global, de către
EVO.
Pentru a evalua tehnologiile presupuse de un proiect dat, instituțiile locale de finanțare
(LFIs) au nevoie de instrumente cu ajutorul cărora să poată aprecia calitatea auditului
nivelului de investiții (IGA). Ghidul IGA se găsește în Capitolul 9. Un audit bun ar trebui să
evidențieze coeficientul de risc asociat cu realizarea economiilor preconizate pentru
fiecare măsură recomandată în parte, luând în considerare, de asemenea, reducerea
riscului potențial, strategiile de management și costurile lor. Acestea din urmă s-ar cuveni
să fie incluse în calculul simplu (estimativ) al câștigurilor rezultate din investiții.
CAPITOLUL 6. FINANȚAREA MĂSURILOR DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Rapoartele despre cele mai bune practici de finanțare a măsurilor de eficiență energetică
din Mexic și Thailanda au confirmat informația furnizată de GWG, în care se sublinia faptul
că se fac foarte puține împrumuturi pentru implementarea măsurilor de eficiență
energetică, în afara împrumuturilor standard acordate de LFIs corporațiilor beneficiare, pe
baza activului deținut de acestea. În realitate, doar câteva instituții de acest gen (LFI)
păreau să aibă cunoștință despre tehnologiile și proiectele de eficiență energetică. Cu
excepția a una sau două instituții locale de finanțare din fiecare țară, restul nu știau mare
lucru despre costurile și beneficiile măsurilor de eficiență energetică, deoarece economiile
de energie nu erau un criteriu utilizat de acestea în analiza împrumuturilor solicitate de
furnizorii de servicii energetice (ESPs).
Aceste concluzii sunt valabile și pentru alte țări, atât pentru cele industrializate, cât și
pentru piețele emergente. De pildă, marile proiecte de cogenerare au constituit baza celor
mai multe împrumuturi acordate, fiind urmate de programele de furnizare a energiei pentru
procesele industriale și cele de reabilitare a sistemelor HVAC din clădirile comune, de tipul
boilerelor și răcitoarelor. În majoritatea cazurilor, pe întreg întinsul globului, se acordă
foarte puțină atenție practicilor speciale de creditare reclamate de furnizorii de servicii
energetice (ESPs). Instituțiile locale de finanțare (LFIs) aplică în general pentru proiectele
de eficiență energetică metoda tradițională de creditare, bazată pe activul corporației în
cauză, care limitează împrumutul la maximum 70-80 % din valoarea acestui activ (sau a
bunurilor colaterale furnizate). Din nefericire, valoarea colaterală a echipamentelor
instalate care au legătură cu eficiența energetică este adesea mică sau inexistentă; mai
degrabă, valoarea este dată de fluxul de numerar generat de aceste echipamente după
instalare. Până în prezent, majoritatea instituțiilor locale de finanțare nu par să recunoască
faptul sau să împărtășească credința conform căreia un flux semnificativ de numerar poate
fi generat prin implementarea proiectelor de eficiență energetică, acesta putând la rândul
său constitui o garanție pentru returnarea împrumuturilor asociate. În consecință, instituțiile
locale de finanțare nu atribuie, în general, nici o valoare fluxului de numerar generat,
împovărând astfel linia de creditare a beneficiarilor, nevoiți să finanțeze din resurse proprii
măsurile de eficiență energetică.
Finanțarea măsurilor de eficiență energetică va fi extinsă pe scară largă de către instituțiile
locale de finanțare (LFIs), predominând creditele acordate pe bază de proiect:
fără cerințe colaterale impuse corporațiilor care își demonstrează bonitatea, în afară
de fluxurile de numerar generate de furnizorii de servicii energetice, întărite de
garanțiile contractuale legate de economiilece ar urma să fie realizate, oferite de
cătrebeneficiari, companiile de servicii energetice (ESCOs) și distribuitori sau
contractanți;
cu finanțarea construcției și un termen minim de rambursare a împrumutului de 7
ani;
cu rambursarea creditului în moneda locală;
cu costuri de finanțare „all in” (incluzând orice taxe de garanție) și termene de
creditare rezonabile pentru beneficiarii care și-au dovedit bonitatea; și
cu asigurarea accesului beneficiarilor, companiilor de servicii energetice,
distribuitorilor și contractanților la sursele de finanțare, în mod consecvent,
competent și la timp.
OPȚIUNI DE FINANȚARE
Principalele opțiuni de finanțare aflate la îndemâna beneficiarilor, în vederea finanțării
furnizorilor de servicii energetice, sunt:
finanțarea internă, din bugetele de capital ale beneficiarului, care sunt rar
accesibile în cazul companiilor private, datorită constrângerilor reprezentate de
ratele interne;
împrumuturile de la instituțiile de finanțare locale (LFIs), care se bazează pe
capacitatea de îndatorare a beneficiarilor și permit acestor instituții să recurgă la
orice mijloc de constrângere împotriva beneficiarului pentru a-și recupera
împrumutul, transformând astfel tranzacțiile de acest gen în unele bazate pe
bilanțul beneficiarului;
concesiunea acordată de către un terț, care se bazează pe capacitatea de
îndatorare a beneficiarului și îi permite concesionarului să recurgă la orice mijloc
de constrângere împotriva beneficiarului pentru a recupera toate cheltuielile
legate de concesiune, ceea ce înseamnă din nou că tranzacția are la bază
bilanțul beneficiarului; și
împărțirea câștigurilor rezultate din economii cu companiile de servicii energetice
(ESCOs), care garantează atât pentru structurile generatoare de economii
furnizate beneficiarului, cât și pentru fluxul de numerar ce urmează să fie încasat
de către acesta, opțiune discutată în Capitolul 4.
STRUCTURILE DE FINANȚARE A PROIECTULUI
Mai multe structuri de finanțarea proiectelor de eficiență energetică utilizate în întreaga
lume au fost incluse în Programul de Pregătire în Domeniul Bancar al IEEFP. În Addenda
C este prezentată o astfel de structură și se intenționează ca exemple de acest gen să fie
adăugate în baza de date a IEEFPîn mod consecvent.
MECANISME DE GARANTARE PENTRU INSTITUȚIILE LOCALE DE FINANȚARE (LFIS)
Băncile de dezvoltare pun la dispoziția instituțiilor locale de finanțare din întreaga lume mai
multe tipuri de mecanisme de gestionare a garanțiilor parțiale de risc pentru credite.
Întrucât programul IFC/GEF este unul dintre puținele axate pe eficiența energetică, acesta
este prezentat în detaliu în cursul Programului de Pregătire în Domeniul Bancar al IEEFP
și ilustrat în Addenda D, intenția fiind ca un număr cât mai mare de astfel de exemple să
fie adăugat în baza de date a IEEFP, în mod consecvent.
CAPITOLUL 7. RISCURI ȘI SOLUȚII PENTRU FINANȚAREA MĂSURILOR DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Atunci când beneficiarii instalează echipamente cu eficiență energetică crescută, vor să
știe în cât timp vor ajunge economiile să compenseze costurile proiectului.
Aceastăpreocupare este încă și mai mare atunci când la mijloc se află o companie de
servicii energetice (ESCO), care a garantat că economiile vor compensa investiția în
proiect într-un interval determinat de timp. Dacă se bazează pe faptul că economiile vor
compensa investiția în proiect, beneficiarul sau compania de servicii energetice se expun
riscului ca economiile preconizate să nu fie realizate.
Principalul risc asociat cu finanțarea furnizorilor de servicii energetice (ESPs), atunci când
o parte sau toată suma rambursabilă depinde de economiile realizate, este ca economiile
reale să nu poată acoperi costurile investiției, plus profitul vizat de investitor/creditor. Un
risc de creditare la fel de mare asociat cu beneficiarul este posibila ieșire a acestuia din
afaceri și/sau neefectuarea plăților datorate investitorului/creditorului din totalul economiilor
rezultate în urma implementării proiectului de eficiență energetică. Se presupune, totuși,
că instituțiile de finanțare locale (LFIs) din fiecare țară sunt capabile să evalueze pe cont
propriu bonitatea beneficiarilor pe termen lung, motiv pentru care subiectul procedurilor
standard de evaluare a riscului de credit nu este abordat în IEEFP. În general, riscurile de
performanță asociate cu economiile rezultate în urma intervenției furnizorilor de servicii
energetice (ESPs) nu sunt însă cunoscute de către aceste instituții, făcând, prin urmare,
obiectul IEEFP.
PRINCIPALELE RISCURI DE PERFORMANȚĂ ASOCIATE CU FURNIZORII DE SERVICII ENERGETICE (ESPS)
În cursul procedurilor de creditare, toate instituțiile de finanțare locale (LFIs) iau în
considerare riscurile implicate în momentul în care stabilesc ratele dobânzii. În cazul
programelor finanțate din economii (fie că e vorba de contracte de performanță sau nu),
riscul care trebuie luat în considerare este acela ca economiile estimate să nu fie realizate.
În general, riscurile de performanță pot să fie clasificate în funcție de cele trei etape majore
ale proiectului: 1) dezvoltarea; 2) implementarea; și 3) funcționarea. Riscurile majore
asociate cu fiecare din aceste etape sunt enumerate în cele ce urmează, ele fiind tratate în
detaliu în cadrul programului de pregătire al IEEFP.
Etapa de dezvoltare:
Estimările cu privire la economiile ce ar urma să fie realizate nu sunt realiste;
Costul de implementare bugetat nu este realist; și
Beneficiarul nu trece la implementarea proiectului.
Etapa de implementare:
Instalarea nu se desfășoară în conformitate cu proiectul și specificațiile referitoare la
economii;
Instalarea nu se încadrează în costurile de implementare bugetate;
Data limită este depășită;
Cerințele legate de punerea în funcțiune a echipamentelor nu sunt îndeplinite;
Nu sunt respectate regulamentele locale; și
Tehnologia/echipamentul nu funcționează cum trebuie.
Etapa de funcționare:
Economiile nu pot să fie măsurate și verificate;
Nu sunt realizate economiile estimate;
Construcția din dotarea beneficiarului sau operațiunile efectuate suferă modificări; și
Lucrările obligatorii de întreținere și exploatare nu sunt efectuate.
Riscurile contractuale:
Există, de asemenea, riscuri contractuale, care pot să afecteze toate etapele anterior
menționate, atunci când oricare dintre părți nu își respectă responsabilitățile asumate prin
contract.
STRATEGIILE DE REDUCERE A RISCULUI
Principalele strategii de reducere a riscurilor anterior menționate sunt enumerate în cele ce
urmează, explicații suplimentare detaliate fiind oferite în cadrul Programului de Pregătire în
Domeniul Bancar al IEEFP. Cu toate că astfel de riscuri se pot concretiza la un moment
dat în cursul unei anumite etape de dezvoltare a proiectului, acțiunile de reducere a
riscului ar trebui planificate cu multă vreme înainte.
Estimările cu privire la economiile ce ar urma să fie realizate nu sunt realiste
Asigurați-vă că un audit al nivelului de investiții (IGA) este pregătit în mod corect și
revăzut în mod „independent” de către ingineri competenți în materie de tehnologie
din domeniul energiei (vezi Capitolul 9);
Examinați în cursul procesului de audit, în mod independent, analiza estimativă
referitoare la economii, pe mai multe nivele; și
Asigurați-vă că estimările cu privire la economiile ce ar urma să fie realizate sunt în
concordanță cu așteptările legate de performanțele tuturor furnizorilor/distribuitorilor.
Costul de implementare bugetat nu este realist
Costurile estimative ale proiectului/construcției să fie în concordanță cu așteptările
legate de performanțele tuturor furnizorilor/distribuitorilor; și
Stabiliți costurile principalelor măsurători și verificări, ale lucrărilor de întreținere și
exploatare, și celelalte costuri, împreună cu furnizorii.
Instalarea nu se desfășoară în conformitate cu proiectul și specificațiile referitoare
la economii
Lucrați cu manageri de proiect, ingineri și furnizori experimentați și asigurați-vă că
aceștia sunt implicați încă din etapa efectuării auditului nivelului de investiții (IGA);
Oferiți-le obligațiuni principalilor furnizori;
Utilizați sistemul de control al costurilor fiecărei lucrări și impuneți-le managerilor de
proiect să evalueze în mod frecvent progresul acestora;
Impuneți-le furnizorilor niște proceduri riguroase de punere în funcțiune a
echipamentelor, precizând care sunt performanțele așteptate; și
Rețineți o parte din plățile datorate furnizorilor responsabili cu instalarea, până când
punerea în funcțiune a echipamentelor și celelalte condiții legate de performanță
sunt îndeplinite.
Tehnologia sau echipamentul nu funcționează cum trebuie
Solicitați dovada rezultatelor anterioare pentru oricare dintre tehnologiile cu o
contribuție semnificativă în generarea de economii, pentru a vă asigura că e vorba
de o tehnologie a cărei eficacitate a fost probată.
Atribuiți furnizorului sau distribuitorului, după caz, prin contract, toate riscurile
tehnologice și tehnice majore, specificând cerințele legate de performanță care
trebuiesc îndeplinite ca o condiție pentru efectuarea plăților; și
Asigurați-vă că fiecare furnizor/distribuitor major dispune de capacitatea financiară
corespunzătoare, care să acopere coeficientul tehnic de risc ce îi revine.
Economiile nu pot să fie măsurate și verificate. (În general, măsurătorile și verificările
sunt asociate cu contractarea de performanță. În cazul tuturor proiectelor de eficiență
energetică ar trebui să se urmărească însă în ce măsură economiile realizate corespund
cu cele preconizate de către autorul bilanțului energetic.)
Asigurați-vă că planul de măsurători și verificări (vezi Capitolul 10) este elaborat în
paralel cu auditul nivelului de investiții (IGA). Planul de măsurători și verificări
definește modul în care va fi evaluată performanța furnizorului de servicii energetice
(ESP). Evaluarea economiilor dictează plățile imputabile beneficiarului, deși acestea
sunt adesea ajustate periodic în funcție de rezultatele reale.
În măsura în care acest lucru este posibil, recurgeți la un plan de măsurători și
verificări care să utilizeze contoare speciale pentru izolarea consumului de energie
al proiectului de consumul total de energie al clădirii. O asemenea abordare, numită
„izolarea elementelor reabilitate” („Retrofit Isolation”), ar putea să prevină posibile
controverse ulterioare legate de nivelul economiilor realizate. (Vezi Opțiunea A sau
B din IPMVP, Capitolul 10.)
Pentru controlul costurilor și riscurilor implicate de proiect, un contract de
performanță ar putea să prevadă o perioadă de grație de un an sau doi, după care
toate părțile vor putea constata dacă economiile realizate corespund rezultatelor
raportate inițial.
Orice contract de performanță ar trebui să facă trimitere în mod clar la planul de
măsurători și verificări, în termeni executorii, care să definească rolurile
beneficiarului și furnizorului serviciilor de măsurare și verificare (de obicei compania
de servicii energetice) pe parcursul perioadei de monitorizare.
Economiile estimate nu sunt realizate
Asigurați-vă că metodologia de calcul al economiilor este formulată clar în contract,
în conformitate cu planul de măsurători și verificări.
Economiile de energie ar trebui să fie în concordanță cu unitățile de energie
economisită și cu cheltuielile suportate de către beneficiar pentru energie/clădire,
după caz (incluzând orice taxe, impozite și suprataxe).
Presupunând că prețurile energiei pe perioada de referință nu sunt considerate
drept „prețuri de referință” în momentul aplicării metodologiei de calcul al
economiilor (așa cum se recomandă în tabloul procedeelor de reducere a riscului
din Capitolul 11), în caz că prețul energiei scade, compania de servicii energetice
(ESCO) sau orice altă entitate retribuită din economiile realizate va trebui să se
mulțumească cu o cotă redusă din aceste economii. Este important să se înțeleagă
însă că reducerea prețului nu afectează în mod real economiile realizate de către
beneficiar în urma investiției sale în eficiența energetică, întrucât nivelul acestora,
așa cum va arăta factura finală pentru energie, va fi suficient de important, cu tot cu
pierderi. În fapt, retribuirea companiei de servicii energetice (ESCO) sub prețul de
referință îl va favoriza categoric,deșiincorect, pe beneficiar, pe socoteala celei
dintâi.
Orice potențiale economii rezultate în urma operațiunilor de întreținere și exploatare
ar trebui documentate în auditul nivelului de investiții (IGA), pe baza costurilor
directe eliminate din costurile de operare curente ale beneficiarului.
Asigurați-vă că planul de măsurători și verificări este respectat, monitorizând în
special modificările din clădire de la momentul înregistrării nivelului consumului de
energie folosit ca bază de referință. Pentru a facilita monitorizarea modificărilor din
clădire, planul de măsurători și verificări (vezi Capitolul 10) ar trebui să conțină o
evidență a elementelor luate ca bază de referință, ca de exemplu:
a. Echipamentul:un inventar al tuturor pieselor consumatoare de energie
b. Variabilele independente: de tipul vremii de afară sau volumului de producție al
fabricii
c. Condițiile de operare ale bazei de referință, de genul:
- Clădiri: Standarde de confort explicite, ca și nivelul serviciilor de încălzire,
răcire, iluminare, temperaturile apei calde, gradele de umiditate și/sau orice
condiții speciale pentru zonele ocupate sau neocupate ale clădirii.
- Situri industriale: tipuri de produse, scheme de producție sau schimburi/
săptămână
d. Cheltuielilede operare, în caz că se încearcă identificarea economiilor derivate
din acestea:
- cheltuielile de întreținere pot să includă costurilebecurilor cu incandescență,
balastului, filtrelor, substanțelor chimice, contractelor de întreținere a
exteriorului etc.
- cheltuielile cu forța de muncă pot să includă costul angajaților eliminați de pe
statul de plată
- Prag fix pentru câștigurile generate de productivitate. Asigurați-vă că prețurile
utilităților coroborate la momentul calculului de plăți nu coboară sub o valoare
minimă, de obicei valoarea de la momentul semnării contractului.
Asigurați-vă că beneficiarului i se înmânează un manual cu date detaliate despre
operațiunile de întreținere și exploatare, care să abordeze toate aspectele sensibile
ale proiectului de eficiență energetică, și că personalul de care dispune acesta este
antrenat în mod regulat în privința procedurilor de urmat.
Procedurile ar trebui să le înlesnească beneficiarului și companiei de servicii
energetice (ESCO) examinarea regulată a tuturor aspectelor operaționale ce au
legătură cu clădirea și care afectează economiile de energie.
Asigurați-vă că în orice contract de performanță este prevăzut un mecanism care să
garanteze dreptul companiei de servicii energetice (ESCO) de a se implica în
continuare în tot ceea ce ține de economia de energie și de a examina împreună cu
beneficiarul orice abatere de la planul inițial.
Dacă e posibil, asigurați-vă că orice garanție privitoare la economii vine din partea
unei companii de servicii energetice (ESCO) cu suficientăgreutate financiară încât
să poată acoperi posibilele pierderi, luate în calculla modul realist. Companiile de
servicii energetice (ESCOs) experimentate sau bine pregătite și administrate rar
înregistrează economii sub valorile pentru care au garantat. Doar o mică fracțiune
din economiile realizate poate să cadă sub incidența unor astfel de erori estimative.
Prin urmare, este foarte puțin probabil să apară o eroare catastrofală atunci când la
mijloc se află o companie de servicii energetice bine calificată, care utilizează
proceduri de management al riscului corecte.
Construcția din dotarea beneficiarului sau operațiunile efectuate suferă modificări
Folosiți un limbaj precis în contract și planul de măsurători și verificări, care să
definească rolul urmăririi și înregistrării condițiilor adecvate de funcționare a
sistemelor din interiorul clădirii de-a lungul perioadei de monitorizare a economiilor,
precum și cel al ajustării bazei de referință în consecință;
Asigurați-vă că sarcinile legate de monitorizarea condițiilor de operare de la nivelul
clădirii, prevăzute de planul de măsurători și verificări, sunt îndeplinite în mod
regulat. Oricare dintre ajustările necesare speciale ale bazei de referință ar trebui
efectuate cel puțin anual, pentru a putea fi înregistrate și finanțate de către
beneficiar în cadrul anului fiscal relevant.
Lucrările obligatorii de întreținere și exploatare nu sunt efectuate
Folosiți în contract un limbaj care să permită utilizarea economiilor preconizate în
auditul nivelului de investiții (IGA) sau angajarea de către investitor/creditor a unor
terți pentru efectuarea operațiunilor de întreținere și exploatare, urmând ca nota de
plată să îi revină părții responsabile (de obicei beneficiarul).
Riscurile contractuale:
Asigurați-vă că toate contractele sunt valide din punct de vedere juridic, stabilesc în
termeni clari responsabilitățile fiecărei părți, distribuie riscurile majore părților celor
mai apte să le controleze și gestioneze, și vehiculează termene rezonabile pentru
îndeplinirea operațiunilor tehnice și financiare majore. Vezi Capitolul 8 pentru mai
multe detalii.
CAPITOLUL 8. CONTRACTELE PENTRU FURNIZAREA DE SERVICII ENERGETICE
Principalul obiectiv al IEEFP este să semene încredere printre instituțiile financiare locale
(LFIs) în capacitatea furnizorilor de servicii energetice (ESPs) de a genera economii
sigure, pornind de la cheltuielile operaționale ale beneficiarului.
Termenii cheie ai contractului vor varia în funcție de structura proiectului. Achiziționarea
directă a echipamentelor eficiente energetic, chiar atunci când acestea urmează să fie
integrate într-un ansamblu, se poate face printr-un acord de finanțare convențional. În
general, serviciile sunt asigurate, la rândul lor, în virtutea unor contracte convenționale de
construcție și întreținere. Cele mai complexe contracte pentru furnizarea de servicii
energetice sunt cele care deservesc proiectele bazate pe performanța energetică.
În cele ce urmează sunt enumerate contractele cel mai des utilizate pentru dezvoltarea,
finanțarea, implementarea și exploatarea serviciilor energetice. Addenda D conține alte
câteva eșantioane de contracte asemănătoare.
1. Acorduri de finanțare:
Împrumut (concesiune) și garanție
Construcție și cambii pe termen lung și/sau concesiuni
Cesiunea tuturor bunurilor
2. Acordurile de construcție și întreținere:
Între furnizori și compania de servicii energetice (ESCO) sau beneficiar
Contractorul este responsabil cu instalarea/funcționarea echipamentelor,
respectându-se plafonul de plăți stabilit, termenele și alte asemenea
prevederi
3. Acordul de Servicii Energetice (ESA) pentru structurile bazate pe economiile ce
urmează să fie generate:
Între compania de servicii energetice (ESCO) și beneficiar
Compania de servicii energetice (ESCO) este responsabilă până la capăt cu
dezvoltarea, finanțarea și implementarea serviciilor energetice
Garanții pentru economiile ce urmează să fie generate de compania de
servicii energetice (ESCO), în caz că există la mijloc o structură de garantare
a economiilor
4. Acorduri încheiate atunci când furnizorii de servicii energetice sunt finanțați/deținuți
de entități cu obiective specializate (SPEs):
Construcție (ESCO/furnizor)
Recunoaștere și cesiune acordată beneficiarului (în calitate de SPE)
Cesiunea tuturor drepturilor (ESCO)
Garanții legate de modul de operare și de performanță (ESCO)
Acord între acționari (investitorii de capital)
Orice contract pentru furnizarea de servicii energetice ar trebui să aibă un obiectiv clar, în
baza căruia să se specifice toate măsurile și serviciile menite să genereze economii de
energie, incluzând
Obiectivul auditului nivelului de investiții (IGA), în caz că acesta nu este efectuat în
baza unui contract separat,
Detalii referitoare la echipamentele utilizate în lucrările de reabilitare: producător,
cantitate și amplasament, plus descrierea oricăror modificări aduse echipamentelor
de la fața locului,
Cerințele legate de finanțarea proiectului, în schimbul obligației beneficiarului de
aefectua plăți din economiile care urmează să fie generate (plăți din economii),
Planul de măsurători și verificări pentru determinarea plăților din economii pe care
trebuie să le efectueze beneficiarul
Data începerii efectuării plăților din economii
Responsabilitățile legate de construcție, care implică planul și realizarea proiectului.
Responsabilitățile legate de întreținere: responsabilitățile beneficiarului și ale
companiei de servicii energetice (ESCO) trebuie să fie bine definite, în vederea
efectuării lucrărilor de întreținere aechipamentelor care afectează cuantumul
economiilor realizate, ceea ce semnifică adesea mai mult decât echipamentul
instalat în conformitate cu proiectul.
Orice termeni prevăzuți în auditul nivelului de investiții (IGA).
Orice furnizor de servicii energetice (ESP) finanțat în baza economiilor realizate ar trebui
să stabilească toți termenii și toate condițiile în care investitorul/creditorul urmează să fie
plătit din economii, incluzând:
Structura
Condițiile de finanțare a proiectului de valorificare a SRE
Plățile din economii ale beneficiarului
Valoarea retribuției
Termene și încheiere
Ar trebui stabilită o metodă de rezolvare a disputelor din jurul oricăror aspecte tehnice
legate de economii, de implementarea sau de performanța măsurilor prevăzute în contract.
De asemenea, ar trebui stabilite responsabilitățile legate de întreținere presupuse de
aceste măsuri. În mod frecvent, beneficiarului îi revine responsabilitatea întreținerii tuturor
măsurilor prin care s-a înlocuit un echipament existent, în conformitate cu manualele
distribuitorului, și tot lui îi revine efectuarea procedurilor menite să asigure realizarea
economiilor convenite.
Este posibil ca și alți termeni contractuali majori să trebuiască să fie personalizați, cum ar fi
cei referitori la:
Garanția scrisă
Responsabilitățile legate de construcție ce îi revin companiei de servicii energetice
(sau furnizorului) și beneficiarului
Termenii de finalizare
Substanțele periculoase
Creșterile costului de implementare și responsabilitățile legate de acest proces
Termenele și responsabilitățile care îl vizează pe furnizor
Ivirea și rezolvarea cazurilor de forță majoră
Neîndeplinirea obligațiilor și căile de atac
Acoperirea asigurării
Despăgubire
Drepturile de cesiune
Se intenționează ca această secțiune a IEEFP să fie mult extinsă în timp, astfel încât să
încorporeze un întreg repertoriu de termeni contractuali generici, utilizați în diferite țări de
pe glob. Un astfel de contract este Contractul de Performanță utilizat de agențiile
guvernamentale ale Statelor Unite, care se găsește la următoarea adresă:
http://www.deq.state.mt.us/Energy/EESchool/ModelEPC.htm
CAPITOLUL 9. AUDITUL NIVELULUI DE INVESTIȚII
Auditul nivelului de investiții (IGA) reprezintă fundamentul tehnic și economic al oricărui
serviciu energetic îndeplinit cu succes. Este vorba de un document detaliat, care
evaluează toate economiile și costurile asociate cu fiecare măsură de economisire sau
regenerare a energiei. Acesta este elaborat, de obicei, simultan cu dezvoltarea planului de
măsurători și verificări, pe care poate să-l înglobeze (vezi Capitolul 10). Obiectivul său este
să-i ofere beneficiarului suficientă informație, astfel încât acesta să poată aprecia
fezabilitatea tehnică și economică a măsurilor recomandate.
Un audit al nivelului de investiții (IGA) ar trebui să includă, cel puțin:
O înșiruire și o descriere detaliată a fiecărei măsuri recomandate, care să cuprindă
economiile de energie și de alt tip, costurile de proiectare și construcție, costurile
anuale pentru întreținere și exploatare și plățile curente;
Analiza datelor despre consumul de energie al bazei de referință, raportate la cele
despre clădiri comparabile sau alte variabile independente, ca datele despre vreme,
producție;
Distribuția consumului de energie al bazei de referință la nivelul fiecărui sistem
consumator de energie;
O descriere completă a datelor colectate, a analizelor întreprinse și a tuturor
estimărilor legate de fiecare măsură în parte; și
O discuție cu privire la riscurile legate de costuri și de economii, și la costurile
pentru reducerea riscurilor, implicate de fiecare măsură recomandată în parte.
Un audit al nivelului de investiții (IGA) ar trebui, de asemenea, să includă:
Detalii suficiente pentru definirea obiectivului și planului fiecărei măsuri
Baze pentru calculul economiilor și costurilor asociate cu fiecare măsură
Evidența clară a datelor despre consum și producție utilizate de către software-ul de
modelare, care să poată fi aprobată de către alt expert
Orice economii (sau creșteri) potențiale asociate cu costurile de întreținere și
exploatare a sistemelor/echipamentelor non-energetice
Orice câștiguri potențiale datorate productivității noilor echipamente
Planul de măsurători și verificări pentru fiecare măsură în parte sau pentru întregul
proiect, sau legătura la un plan independent
Clarificarea interacțiunilor/legăturilor dintre măsuri
Programul de lucru
Valoarea economiilor preconizate pentru perioada executării construcției
Impactul măsurilor propuse asupra mediului de lucru sau a gradului de
productivitate și a calității
Impactul aproximativ al fiecărei măsuri asupra emisiilor de carbon sau C02
Analiza financiară, cuprinzând:
- Tabelul fluxului de numerar pe parcursul desfășurării proiectului, care să
indice: economiile, în funcție de tipul de energie cu care sunt asociate, alte
modificări cu privire la costurile de operare, dobânzi și capitalul propriu.
- Riscurile asociate cu realizarea de economii și costurile
reducerii/managementului riscului;
- Costul proiectului, defalcat pe costurile muncii, furnizorilor, materialelor și
echipamentelor, altor articole (de ex. autorizații, obligațiuni, taxe, asigurări),
cheltuieli suplimentare și profituri; și
- Toți termenii financiari estimativi, incluzând rata dobânzii, prețurile curente
ale electricității, rata de escaladare a prețurilor, termenii de plăți către
creditor, investitor
- Valoarea netă estimativă curentă a întregului flux de numerar aflat la
îndemâna beneficiarului și rata de scont utilizată.
Există multe materiale publicate care se referă la metodele și conținutul unui audit al
nivelului de investiții (IGA). Un asemenea material, care se referă la IGA pentru clădiri,
este Procedures for Commercial Building Energy Audits/ Proceduri pentru Bilanțurile
Energetice ale Clădirilor Comerciale, editat de ASHRAE RP-669 (2004). IGA-urile pentru
clădirile destinate proceselor industriale diferă de cele pentru clădirile obișnuite în
următoarele puncte importante:
Presupun un obiectiv mai larg și tehnologii avansate
Presupun un set de tehnologii și măsuri de eficiență energetică mai specializate
Reclamă măsurători de performanță pentru dispozitivele cu mare consum de
energie, înainte de selectarea măsurilor de reabilitare
Corelarea consumului de energie cu produsele și nivelul producției, mai degrabă
decât cu condițiile meteorologice
Următoarele neajunsuri sunt asociate adesea cu auditurile nivelului de investiții:
Utilizarea inadecvată a costurilor energiei electrice și cererii
Necunoașterea integrală a modului de operare a diferitelor elemente din clădire
Distribuirea deficitară (sau excesivă) a consumului de energie între toate
componentele/sistemele consumatoare de energie
Economii estimative nerezonabile în raport cu consumul de energie al bazei de
referință defalcat pe componente
Inventar incomplet al echipamentului care consumă energie
Evaluare incorectă a impactului măsurilor propuse asupra mediului de lucru și a
muncii
Descriere imprecisă a schemei de reabilitare
Economii supraestimate pe baza tuturor măsurilor corelate
Ignorarea efectelor datorate creșterii costurilor de întreținere și exploatare
Neluarea în considerare a tuturor tehnologiilor fezabile, probate, pentru eficiența
energetică sau regenerarea energiei
Nici o comparație cu clădiri similare
Insuficientă atenție acordată impactului pe care pot să îl aibă oamenii, în special
echipa însărcinată cu lucrările de întreținere și exploatare, asupra proiectului.
CAPITOLUL 10. MĂSURARE ȘI VERIFICARE
Principalul scop al măsurării și verificării (M&V) este să stabilească și să semnaleze
beneficiile datorate proiectului și economiile realizate. Un raport bine întocmit le va permite
dezvoltatorului de proiect (probabil o companie de servicii energetice), beneficiarului și
finanțatorului să aprecieze corect performanțele obținute, să decidă eventualele rectificări
și cheltuielile corespunzătoare. Acuratețea măsurătorilor și verificărilor economiilor
realizate este crucială pentru asigurarea unor servicii energetice de calitate. În cele ce
urmează vă oferim o expunere sumară a celor mai bune practici de măsurare și verificare,
conform atât de des citatului Protocol Internațional de Măsurare și Verificare a
Performanței (IPMVP), elaborat de EVO.
Istoricul IPMVP
IPMVP a fost inițiat de Departamentul de Energie al Statelor Unite, alături de un comitet
alcătuit pe bază de voluntariat de către profesioniști din industrie, în 1996. Acesta a fost
conceput cu scopul precis de a oferi linii orientative și metodologii folosite pe scară largă
pentru estimarea economiilor generate de proiectele de eficiență energetică, înlesnind
astfel finanțarea proiectelor demarate de companiile de servicii energetice pentru clădirile
federale ale Statelor Unite. IPMVP este actualizat și diseminat în prezent de către EVO, o
entitate non-profit, condusă pe bază de voluntariat, care are membri activi pe întreg globul.
Protocolul este publicat în mai multe limbi și disponibil gratuit la adresa: www.evo-world.org .
În rezumat, IPMVP:
Fixează Opțiunile de M&V utilizate pe scară largă și terminologia legată de
măsurarea economiilor de energie obținute
Este un cadru menit să-i ajute pe inginerii din domeniul energetic și pe beneficiari să
dezvolte planuri de M&V pentru clădiri comerciale și industriale; și
Asigură maxima flexibilitate în crearea unor planuri de M&V care să satisfacă
nevoile unor furnizori individuali de servicii energetice, aderând în același timp la
principiile de acuratețe, completitudine, conservatorism, consecvență, relevanță și
transparență.
Metodele de M&V
În mod normal, economiile de energie nu pot să fie măsurate direct, de vreme ce ele
reprezintă absența consumului de energie. În schimb, economiile sunt determinate pe
baza măsurătorilor efectuate înainte și după aplicarea măsurilor de eficiență energetică.
Aceste măsurători trebuie ajustate în așa fel încât modificările din clădire să nu încețoșeze
rezultatul implementării proiectului.
Determinarea economiilor se va face, în mod normal, prin scăderea valorii măsurate a
consumului de energie de după implementarea proiectului din consumul de energie care
ar fi fost înregistrat dacă proiectul nu ar fi fost aplicat (baza de referință ajustată). Valoarea
financiară a economiilor de energie este calculată pe baza prețurilor convenite pentru
utilități (incluzând orice taxe, impozite sau suprataxe).
(Costul) Economiile de energie = costul energiei la nivelul bazei de referință ajustate
– costul energiei în perioada de monitorizare
IPMVP descrie patru metode generice (numite Opțiunile A, B, C și D) care pot să acopere
eventualele solicitări legate de asigurarea serviciilor energetice, permițându-le utilizatorilor
să pună în balanță acuratețea măsurătorilor, pe de o parte, și costul M&V, pe de altă parte:
Izolarea elementelor reabilitate–urmărește doar economiile generate de echipamentele
reabilitate sau de sistemul afectat, independent de consumul de energie al restului clădirii:
Opțiunea A – Izolarea elementelor reabilitate recurgând la măsurarea principalilor
parametri de performanță și la estimarea tuturor celorlalți parametri.
Opțiunea B – Izolarea elementelor reabilitate recurgând la măsurarea tuturor
parametrilor care afectează consumul de energie sau a consumului de energie.
Întreaga clădire – urmărește economiile globale, realizate la nivelul întregii clădiri, luând în
calcul consumul total de energie, fără să fie interesată de performanța echipamentelor sau
sistemelor reabilitate.
Opțiunea C – Întreaga clădire, utilizând datele furnizate de facturile pe utilități sau
citirea contoarelor.
Opțiunea D – Simularea calibrată, efectuată cu ajutorul unor instrumente de
simulare computerizată viabile.
Planul de M&V
Un plan de M&V ar trebui elaborat pentru fiecare măsură specifică de eficiență energetică,
în caz că se recurge la Opțiunea A sau B a metodei de izolare a elementelor reabilitate.
Planul ar trebui să conțină toate punctele enumerate în Capitolul 5 al IPMVP, rezumate
aici:
Opțiunea IPMVP selectată (A, B, C sau D)
Toate datele despre baza de referință: consum de energie, variabile independente
(de ex. condițiile meteorologice, volumul producției), precum și planul și
caracteristicile clădirii, relevante pentru consumul de energie (de ex. temperatura
din interior/ventilația/gradul de iluminare),
Orice analiză (sau model) care pune în corelație consumul de energie al bazei de
referință cu variabilele independente,
Orice economii la prețul consumului negociat (sau aproximat, sau ne-măsurat) de
energie, la costurile de întreținere sau de operare
Costurile utilităților și metodele de ajustare a prețurilor pe viitor
Procedurile de citire, întreținere și calibrare a contoarelor, în caz că nu se utilizează
datele de la companiile furnizoare de utilități
Orice parametri estimativi utilizați pentru calcule
Procedurile care urmează să fie puse în practică pentru determinarea economiilor
Costurile preconizate și gradul de acuratețe
Tehnicile de asigurare a calității, și
Îndatoririle beneficiarului și ale companiei de servicii energetice legate de urmărirea
modificărilor înregistrate la nivelul clădirii în cursul perioadei de monitorizare.
Rapoartele referitoare la economii
Rapoartele referitoare la economii ar trebui pregătite în mod regulat, în scopul gestionării
adecvate a rezultatelor și a fluxului de capital. Acestea ar trebui să respecte planul de M &
V al proiectului și să conțină toate punctele enumerate în Capitolul 6 al IPMVP, rezumate
în cele ce urmează:
Datele brute pentru perioada de monitorizare (cu privire la consumul de energie și
variabilele independente)
Descrierea oricăror modificări ale clădirii care justifică intervenția asupra bazei de
referință, precum și calculul ajustării necesare
Costul energiei, și
Totalul economiilor estimate, exprimat în unități energetice și monetare.
CAPITOLUL 11. INSTRUMENTE DE EVALUARE
Instrumentele menționate în această secțiune ar trebui să facă parte din orice procedură
de evaluare a unui eventual împrumut. S-ar cuveni ca aceste proceduri să fie examinate în
detaliu împreună cu instituțiile de finanțare locale (LFIs), în cadrul unui Program de
Pregătire în Domeniul Bancar desfășurat sub egida IEEFP. În cele ce urmează vă oferim
un rezumat al procedurilor la care este nevoie să se recurgă.
LINII ORIENTATIVE GENERALE CU PRIVIRE LA ÎMPRUMUT În mod normal, valoarea economiilor generate de proiectele de eficiență energetică
extinse, aplicate la nivelul unei întregi clădiri, este de 25 % din costul total al utilităților
clădirii respective
Nu a fost stabilită nici o metodă empirică de estimare a procentului de economii
realizate la nivelul siturilor industriale
Datoria ce trebuie rambursată anual și capitalul propriu nu ar trebui să depășească
75 % din economiile anuale preconizate (exceptând tehnologiile cu coeficient scăzut
de risc, precum cele de iluminare).
Rambursarea „simplă” nu este foarte relevantă; aceasta reflectă în general doar
primul an de la implementarea proiectului și ignoră costurile managementului de risc,
dar și beneficiilede pe urma duratei de viață a echipamentelor.
LISTA METODELOR DE REDUCERE A RISCULUI Auditul nivelului de investiții (IGA) este efectuat și examinat de terți, cu competențe
în domeniul tehnicii, iar aspectele tehnice și riscurile asociate sunt descrise în
termeni executorii, ca punct de pornire pentru orice contract referitor la
implementarea unui proiect.
Metodologiile sunt clar definite, pentru a putea fi ulterior înscrise în contract:
- Condițiile care privesc baza de referință
- Calculul economiilor
- Plățile efectuate în contul economiilor
- Baza de referință și viitoarele ajustări
- Protocolul de M & V
- Pragul de jos al costurilor energiei, consumului de energie la nivelul sitului,
producției etc.
Bonitatea beneficiarului este demonstrată
Estimările legate de economii sunt corelate cu consumul total de energie de la fața
locului
Sunt utilizate procese independente de examinare a estimărilor legate de economii,
la mai multe nivele
Contractele sunt echilibrate în așa fel încât riscurile inerente să fie
asumate/gestionate de părțile cele mai în măsură să le facă față
Au fost obținute toate autorizațiile, licențele, și sunt întrunite prevederile oricăror
altor regulamente
Experiența companiei de servicii energetice/a furnizorului este probată și
documentată în mod corespunzător
S-a convenit asupra bugetelor și termenelor împreună cu toți furnizorii, furnizorii de
echipamente, consultanții și autoritățile care trebuie să aprobe construcția
Avansurile pentru construcție se acordă pe baza execuției integrale a unor lucrări
Serviciul necesar al datoriei se ridică la aproximativ 80 %, sau mai puțin, din
cheltuielile estimative din economii ale beneficiarului
Sunt utilizate tehnologii probate și adecvate.
COORDONATELE AUDITULUI NIVELULUI DE INVESTIȚII (IGA)
Costul energiei utilizat în estimarea economiilor se bazează pe prețuri istorice,
structuri de rate și nivele de consum reale
Consumul de energie al echipamentului a fost corelat cu datele despre consumul de
energie al bazei de referință, acoperind toate modurile de operare ale sistemelor din
clădire
Operațiunile și tiparele de funcționare ale echipamentelor/sistemelor din diferite
zone ale clădirii sunt clar precizate și luate în considerare
Sunt cunoscute riscurile implicate de fiecare măsură menită să contribuie la
realizarea economiilor preconizate și stabilite costurile pentru
reducerea/gestionarea acestora.
Au fost stabilite clar sursele costurilor de implementare
S-a făcut evidența clară a datelor despre consum și producție utilizate de către
software-ul de modelare, astfel încât aceasta să poată fi aprobată de către alt
expert
Este clar de ce și cum urmează să fie generate economii în urma fiecărei măsuri
aplicate
Este clar sub ce formă va avea loc reabilitarea în cazul fiecărei măsuri și care vor fi
avantajele acesteia
Au fost abordate toate măsurile viabile de eficiență energetică
A fost evaluat impactul măsurilor propuse asupra mediului de lucru sau a
ratei/calității productivității
A fost calculat beneficiul net în favoarea portofoliului fizic al organizației
COORDONATE PENTRU FORMULAREA CERERII DE ÎMPRUMUT
Atunci când o companie de servicii energetice (ESCO) adresează o cerere de împrumut
comitetului unei instanțe de finanțare locale (LFI), se recomandă abordarea următoarelor
aspecte, care ar trebui să facă parte din programul de pregătire al IEEFP.
Aspectele economice ale proiectului
- Calculul economiilor per măsură și per utilitate
- Planul de M & V
- Programul și termenele de realizare a construcției
- Detalii legate de costurile asociate cu fiecare măsură și cu fiecare furnizor
(sau companie de servicii energetice)
-
Structura de finanțare a proiectului
- Descrierea structurii, a capitalurilor proprii și a datoriilor
- Termenii și condițiile rambursării plăților
- Părțile și responsabilitățile aferente
Informații despre beneficiar
- Bonitatea beneficiarului este demonstrată
- Impactul proiectului asupra beneficiilor, afacerilor etc.
- Responsabilitățile contractuale, termenii și condițiile
Detalii legate de cererea de împrumut
- Valoarea
- Termenul de rambursare
- Rata dorită a dobânzii
- Evaluarea riscului de credit și strategiile de reducere a acestui risc
- Garanții oferite, cesionări, garanții suplimentare etc.
FOAIA DE LUCRU A FLUXULUI DE NUMERAR
Participanții la programul de pregătire pilot din Mexic au primit o foaie de lucru a fluxului de
numerarsub licența EPS Capital Corp. Orice workshop organizat de IEEFP în beneficiul
personalului bancar ar trebui să aibă la un moment dat drept obiect evaluarea unei cereri
de împrumut a cărui rambursare urmează să se facă din economiile realizate, și, legat de
aceasta, un studiu de caz cu privire la furnizorul de servicii energetice. Pe parcursul unui
astfel de program de pregătire ar trebui pusă la îndemâna participanților o foaie de lucru a
fluxului de numerar sau ceva asemănător.
CAPITOLUL 12. ABREVIERI SI DEFINITII
Abrevieri
APEC Asian Pacific Economic Cooperation / Corporatia Economica Pacific Asia
EBRD European Bank for Reconstruction and Development / Banca Europeana
pentru Reconstructie si Dezvoltare
EE Energy efficiency / Eficienta Energetica
ESCO Energy services company / Companie de servicii energetice
ESP Energy efficiency and renewable energy savings-based project / Proiect
bazat pe eficienta energetica si economii din energie regenerabila
EU European Union / Uniunea Europeana
EVO Efficiency Valuation Organization / Organizatia de Evaluare a Eficientei
GWG Global Working Group / Grupul Global de Lucru
HVAC Heating, ventilation and air-conditioning / Incalzire, ventilare si aer-
conditionat
IEEFP International Energy Efficiency Financing Protocol / Protocolul International
Financiar al Eficientei Energetice
IFC International Finance Corporation / Corporatia Financiara Internationala
IFIs International financial institutions / Institutii financiare internationale
IGA Investment grade audit / Audit al gradului investitional
IPMVP International Performance Measurement and Verification Protocol / Protocolul
International de Performanta in Masurare si Verificare
LFIs Local banks and financial institutions / Banci locale si institutii financiare
Mexico-EWT Mexican Economy Work Team / Echipa Mexicana de Lucru Economic
O&M Operation and maintenance / Operare si intretinere
M&V Measurement and verification / Masurare si verificare
PGM Performance risk guarantee mechanism / Mecanism de garantare a riscului
la succes
PCG Partial credit guarantee / Garantarea partiala a creditului
REEEP Renewable Energy & Energy Efficiency Partnerships / Parteneriate de
Energie Regenerabila & Eficienta Energetica
SENER Mexico’s Department of Energy / Departamentul Mexican al Energiei
Thai-EWT Thailand Economy Working Team / Echipa Tailandeza de Lucru Economic
VSDs Variable speed drives / Discuri cu viteza variabila
Definitii
Eficienta Energetica: O minimizare a utilizarii energiei intr-o maniera eficienta d.p.d.v. al
costurilor si a mediului inconjurator pentru asigurarea mediului si a serviciilor interne
(CIBSE, 1998). Crearea mediului intern este specificat in termeni de temperatura, nivele
de umiditate relativa, ventilatie, apaa calda, iluminat si necesar de echipamente (Ghidul
bunelor practici 79; 1998).
Companie de Servicii Energetice (ESCO): O companie care: i) dezvolta, finanteaza si
implementeaza proiecte (ESPs) bazate pe eficienta energetica si economii bazate pe
energii regenerabile pentru o baza cunoscuta, si ii) riscul platilor pentru serviciile prestate
pentru performanta actuala a echipamentelor instalate.
Gazde: Propietarii facilitatilor consumatoare de energie unde sunt instalate ESPs.
ANEXA A. EXEMPLE DE PROIECTE
Urmatorul studiu de caz ilustreaza latimea tehnologiilor si industriilor EE precum si fiecare
din cele patru optiuni M&V ale IPMVP’ului care au fost implementate de-a lungul globului.
Se asteapta ca cat mai multe studii de caz sa fie dezvoltate de-a lungul timpului si postate
pe pagina web a EVO pentru accesarea lor de catre abonatii acesteia.
A.1 Spital
Rezumatul Proiectului
Economiile masurate
Costul Total
Economiile Anuale
Reduceri la utilitati
Returnare Simpla
Apa $ 559,075 $ 253,244 -- 2.2
Iluminat 1,675,955 406,305 600,000 2.6
Sistem de abur 419,090 329,208 -- 1.3
Factor de Putere 25,172 11,492 -- 2.2
Sterilizatoare/DHW 26,489 4,360 -- 6.1
Chiller 3,235,592 245,232 855,145 9.7
Ani
Totaluri $ 5,941,373 $ 1,249,841 $ 1,455,145 3.6
Datele cheie din proiect
– Uzina noua de apa rece, 3,200 tone
– Iluminat, distributie abur & masurari de apa
– Investitie de 5.9 milioane $
– 1.45 milioane $ din granturi si reduceri
– 1.25 milioane $ reprezentand economiile anuale
– Rambursare simpla = 3.7 ani (dupa granturi)
– Finantare “Platesti din Economii”
Cash-flow proiectului
Cantitatea finantata $
Pretul total al constructiei $ 5,941,372
Dobanda constructiei 167,193
Taxe finantare 127,681
Taxe legale 177,279
Finantarea totala a constructiei 6,413,525
Reduceri la utilitati (1,455,155)
“Finantarea neta necesara” 4,958,371
Plati catre client 71,323
Suma finantata de AEE $ 5,029,694
2000 2001 2002 2003 2011 2012 Total 12 ani Estimarea aproximativa a economiilor Total Faza 1 $ 832,315 $1,004,609 $1,074,665 $1,228,048 $1,240,328 $ 13,642,512 Reduceri platite Clientului – Faza 1 600,000 600,000 Total Faza 2 237,423 245,232 285,337 348,917 351,406 3,816,897 Economiile totale Aproximative 600,000 1,069,738 1,249,841 1,360,002 1,576,965 1,592,735 18,059,409 Baza de plata a taxelor catre client (233,331) (752,715) (790,224) (511,198) (20,436) (7,839,468) Plati M&V catre ESCO (83,232) (134,145) (99,987) (59,803) (1,635) (1,078,712) Beneficiul anual $ 600,000 $753,176 $362,981 $469,791 $1,005,964 $1,570,664
$9,141,228
Structura de finantare
Spital Serviciul contingentului de taxe asupra economiilor realizate
| “SPE”
Detinut de o a III-a parte | | | | Proiectul Serviciilor Imprumut / Investitor de Garantare a Economiilor Finantare 100%
“Taxa de economii” a fost platita doar atunci cand s-au atins economiile masurate
si verificate
– Taxa de baza: Rambursarea investitiei si costul si profitul necesar operarii
SPE
– Taxa variabila: % din Economiile Masurate & Verificate
Abordarea M&V = Optiunea “A”
– Masurari ale instalatiei Inainte / Dupa
– Factori de utilizare stipulati
Rezumatul M&V
Masurarea
economiilor
Ce s-a masurat Nivelul masurat Ce s-a stipulat
(bazat pe post
reale)
Apa Galoane Esantion Toalete = nr. De
bazine golite
Dusuri = timpul la
dus
Iluminat kW Esantion Ore de functionare
Distributie abur Pierdere de abur Esantion Extrapolat
Factor de putere Factura de utilitati 100% Economii anuale
Sterilizator Pierdere de abur 100% Economii anuale
Chiller kW/tona 100% Tone ora
Oportunitatile Abordarii M&V
– Utilitati sporite cu conditii continue sau variabile
– Masuratori Inainte/Dupa ce verifica parametrii cheie
– Sistem de control ce asigura factorii de utilizare stipulati
– Masuratorile in curs nu sunt necesare
– Ecipamentul verificat ramane pe pozitie si in modul de operare
Avantajele utilizatii Optiunii A
– Eficient financiar pentru numeroasele variabile operationale ale spitalului
– Schimbarile actuale verificate cu esantioane statistice valide
– Usor de administrat
Dezavantajele utilizatii Optiunii A
– Imprecizie aparuta din factorul de utilizare stipulat
– Nu este impacat cu utilizarea totala a utilitatii
– Nu urmareste schimbarile in timp real ale utilitatii
A.2 Tesatorie
Sistemele Energetice Existente
– 2 boilare de abur alimentate cu carbune (30/35 tone/ora)
– Abur necesar in procesul de incalzire si pentru generarea de energie
electrica
– 2/3 din puterea necesara este generata de unitate
– 1/3 din puterea necesara este cumparata
Consumul de combustibil existent
Carbune Electricitate
Tip de combustibil (tone/an) kWh/an
Energia generata de
unitate 68,073 39,400,000
kWh din unitate - 19,350,000
TOTAL pe an 68,073 58,750,000
REZUMATUL PROIECTULUI ($)
# Masurarea Economiilor Costul
implementarii
Economiile
anuale
Perioada de
rambursare
(ani)
1 Ventilatie pentru preincalzire $ 100,000 $ 45,000 2.2
2 Reducerea puterii de
pompare
892,000 318,000 2.8
3 Reducerea puterii de
rafinare
882,000 267,000 3.3
4 Reducerea puterii de aerare
a apelor uzate
110,000 33,0000 3.3
5 Optimizarea condensarii
aburului
696,000 312,000 2.2
6 Marirea generarii de putere 2,320,000 790,000 2.9
TOTALURI $ 5,000,000 $ 1,765,000 2.8
Aspecte cheie ale proiectului
– Interactiune cu operatorii clientului
– Detalii de implementare bine definite
– Plan M&V bine definit cu referinta masurata pentru fiecare economie masurata
– Plan financiar
– Revizuiri impreuna cu managementul executiv al clientului
– Procese de aprobare
Beneficiile atinse in cadrul proiectului
– Asigurarea de cash-flow pozitiv
– Finantarea cheltuielilor existente cu operarea
– Receptionarea de catre client a celor mai noi tehnologii
– Reducerea emisiilor cu efect de sera
– Asigurarea in alimentare continua cu energie electrica
– Imbunatatirea calitatii produsului
– Asigurarea capacitatii suplimentare de productie
Beneficiile atinse de client
– Cresterea competitivitatii companiei
– Imbunatatirea profitabilitatii si a cash-flow
– Capacitate sporita de productie
– Considerat ca un “jucator” de mediu
– Capacitatea de a urmari noi piete
– Includerea de noi surse financiare
Beneficiile de mediu atinse
– Reducerea cu 31,217 tone metrice de CO2 pe an sau 312,170 tone metrice
pe durata celor 10 ani ai proiectului pentru un cost scazut de aproximativ
0.313$ per tona metrica de CO2 echivalent.
Abordarea M&V = OPTIUNEA “B”
– Masurari inainte/dupa
– Monitorizare continua bazata pe utilizarea actuala
– Folosirea de contoare si intrumente nou instalate
– Fiecare masura a economiilor are masuratori si referinta specifice
– Economiile de abur – contor pentru masurarea energiei aburului
– Economiile de electricitate – contor pentru masurarea puterii (kWh)
Rezumatul “M&V”
Masurarea economiilor Ce s-a
masurat
Nivelul
de
masura
Cat de des s-au
efectuat
masuratorile
Ventilatie pentru preincalzire Abur 100% Continuu
Reducerea puterii de pompare kW/kWh 100% Continuu
Reducerea puterii de rafinare kW/kWh 100% Continuu
Aerarea apelor uzate kW/kWh 100% Continuu
Condensarea aburului Abur 100% Continuu
Generarea de putere kW/kWh 100% Continuu
Oportunitatea abordarii M&V
– Unitati mari cu conditii variabile continuu
– Masuratori inainte/dupa pentru verificarea economiilor
– Economii izolate de costurile energetice totale
– Masurari la fata locului necesare pentru verificarea economiilor bazate pe
operatiile procesului de incarcarea
Avantajele utilizarii Optiunii B
– Economii corelate cu schimbarile de proces
– Economiile actuale verificate cu contorizarile folosite
– Contoare folosite pentru alte activitati de optimizare a proceselor
– Incertitudine (risc) scazuta a performantei pentru client
Dezavantajele utilizarii Optiunii B
– Instalarea si monitorizarea scumpa a contoarelor
– Reconciliere incompleta a costurilor totale cu energia
– Stabilire dificila a relatiilor de baza intre variabilele de productie si consumul de
energie
A.3 Moara pentru macinare minereului
REZUMATUL PROIECTULUI ($)
# Masurarea Economiilor Costul
implementarii
Economiile
anuale
Perioada de
rambursare
(ani)
1 Variator de turatie pentru
pompe de noroi
$ 1,000,000 $ 300,000 3.3
2 Separator magnetic uscat 2,500,000 1,225,000 2.0
3 Arzatorul cuptorului si
modernizarea instalatiei de
automatizare
4,500,000 1,800,000 2.5
4 Noua tehnologie de clasare 1,000,000 175,000 5.7
a minereului cu site cu role
TOTALURI $ 9,000,000 $ 3,500,000 2.6
Abordarea M&V = OPTIUNEA “B”
– Masuratori inainte/dupa
– Monitorizare continua bazata pe utilizarea actual
Rezumat M&V
Masurarea economiilor Ce s-a masurat Nivelul
de
masura
Cat de des s-au
efectuat
masuratorile
Variator de turatie pentru pompe
de noroi
kW/kWh 100% Continuu
Separator magnetic uscat Minereu de fier
& kW/kWh
100% Continuu
Arzatorul cuptorului si
modernizarea instalatiei de
automatizare
Combustibil/tone
metrice de otel
100% Continuu
Noua tehnologie de clasare a
minereului cu site cu role
kW/kWh 100% Continuu
A.4 Cladire comerciala
REZUMATUL PROIECTULUI ($)
# Masurarea Economiilor Costul
implementarii
Economiile
anuale
Perioada de
rambursare
(ani)
1 Sistemul de iluminat $ 900,000 $ 202,000 4.5
2 Motoare de inalta eficienta 350,000 62,000 5.6
3 Sisteme de control a
ventilatiei si climatizarii
1,000,000 296,000 3.4
4 Management si training 55,000 40,000 1.4
energetic
TOTALURI $ 2,305,000 $ 600,000 3.8
Puncte cheie ale proiectului
– Factura energetica pentru anul 1999 $ 2.5 milioane
– Factura energetica pentru anul 2001 $ 1.9 milioane
– Economii $ 0.6 milioane
– Gradul de ocupare a ramas neschimbat pe durata perioadei de referinta, si pe
durata proiectului (proiect implementat in 2000)
Abordare M&V = OPTIUNEA “C”
– Abordare a intregii facilitati, utilizandu-se datele contorului principal de
electricitate
– Relatia vreme/energie determinata pentru referinta din 1999
– Datele de consum din 1999 comparate cu modelul referinta pentru a preciza
economiile
Oportunitatiile abordarii M&V
– Proiecte la scara larga
– Economii consistente de energie (205 sau mai mult)
– Toti parametrii de vreme, grad de ocupare si ai cladirii ce afecteaza utilizarea
energiei pot fi foarte bine identificati (referinta si dupa implementare)
– Factorii de ajustare sunt simplii
– Masurarea individuala nu este necesara
– Masurari ale economiilor sunt incluse (training)
Avantajele utilizarii Optiunii C
– Performanta intregii cladiri, incluzand masurarile de economii
– Efecte interactive intre masurarile EE contabilizate automat
– Feedback anual pe rezultatele actuale
– Reconciliere cu costurile energetice totale
– Urmarirea schimbarilor unitatii, pentru ajustarile referintei si raportarea
economiilor, asistenta la bugetarea costurilor energetice
Dezavantajele utilizarii Optiunii C
– Rapoartele lunare prezinta o prea mare variabilitate pentru feedback-ul in “timp
real”. Raportarile anuale sunt mai putin afectate prin variatii.
– Nu poate separa economiile masurate de alte impacturi energetice necontrolate
– Dificil de aplicat unde economiile sunt mici (<10%)
– Poate necesita revizuiri speciale ale unitatii si operatii in identificarea si
cuantificarea necesara ajustarilor referintei
ANEXA B. MECANISM DE GARANTARE PENTRU LFI-URI
IFC/GEF Comercializarea programului de finantare a eficientei energetice
Corporatia Internationala de Finantare (IFC), agentia privata de investitii a Bancii
Mondiale, a colaborat cu Utilitatea Globala a Mediului (GEF) in promovarea si aducerea
LFI-uri cu finantare si ESCO. Acestia au creat un program de garantare pentru LFI-uri care
a ajuns unul dintre cele mai de succes programe de garantare partiala a riscului la nivel
mondial. Se numeste programul IFC/GEF Comercializarea Finantarii Eficientei Energetice
(“CEEF”) si impartaseste o parte din riscul creditului cu achizitionarea echipamentului
finantat de LFI. Acest program de garantare si altele cateva care ar putea fi incorporate in
ajutorarea LFI-urilor in ceea ce priveste finantarile, va fi revizuit si sa acopere in fiecare
tara programul de training IEEFP.
O imagine de ansamblu asupra programului CEEF a fost implementata de ICF/GEF si se
prezinta astfel:
Operare in 6 tari est-europene
– Program pilot inceput in Ungaria in 1997
– Extins in alte 5 tari in 2003
– Noul program chinez in 2006
GEF finantat cu IFC acopera rezervele garantate
Produse financiare pentru diferite sectoare care includ:
– Varietate de cladiri gazda
– ESCO
– Companii locale de incalzire
– Companii de cogenerare
– Companii de biomasa si ferme eoliene de mici dimensiuni
– Facilitati industriale
– Intreprinderi de dimensiuni mici si medii
– Sectorul public/municipal
– Spitale
– Ansambluri rezidentiale
Proiecte tipice ce includ: optimizarea productiei de racire si incalzire, control
automat si distributie a incalzirii, si imbunatatiri ale eficientei sistemelor de iluminat
si proceselor industriale.
Domeniul permis al marimii tranzactiilor:
– Tranzactie singulara maxim garantata = 1.875 milioane $
– Fara minim, abordare de portofoliu pentru afacerile de mici dimensiuni
Principalii termeni pentru programul CEEF sunt:
Eligibilitate EE: toate tipurile – sectorul privat si unele sectoare publice
Garantii: pana la 50% din imprumutul principal, pari passu, recuperare subordonata,
prima pierdere si folosirea portofoliului garantat
Garantia maxima per tranzactie: 1.875 milioane $, termenul maxim = 8 ani
Taxa garantata: 1.40 – 1.75% din siguranta garantata/an
Cerinte garantate: plata dupa 90 zile dupa acordarea imprumutului de catre banca;
recuperarea efectelor de catre banca; banii recuperati distribuiti pe rate pentru
recuperarea costurilor
Categorisire “AAA” a IFC: cerintele rezervelor IFC se reduc proportional cu
garantiile, care sporesc ROE al LFI
LFI’uri calificate: LFI-urile sunt selectate de IFC’uri bazate pe initierea de calificare
si marketing
Nivelele de finantare: 15 milioane $ in rezerve GEF, pana la 75 milioane $ in
investitia IFC, capacitate totala de garantare = 90 milioane $
Asistenta tehnica: asistenta este asigurata pentru toate partile pentru asistenta
tehnica necesara pregatiri de proiecte & dezvoltarea capacitatilor proprii de
dezvoltare
Proceduri de avizare:
– Portofoliu: garantii < 50,000$; LFI poate include automat imprumutul sub
garantii, in concordanta cu cele stipulate prin contract
– Rationalizare: garantii intre 50,000 si 500,000$; 15 zile fara obiectii asupra
procesului de aprobare, in concordanta cu cele stipulate prin contract
– Standard: garantii intre 500,000 si 1.875 milioane $; 30 zile proces de aprobare,
revizuiri individuale ale proiectului
O diagrama ce descrie structura CEEF este prezentata mai jos:
Lectiile cheie invatate din primul program IFC/GEF demarat in Ungaria:
O abordare diferita a produsului financiar pentru fiecare sector al utilizatorului EE
este necesara in crearea unor arhitecturi speciale pentru produsele care intrunesc
conditiile speciale de creditare a sectoarelor tinta (de exemplu ansambluri
rezidentiale, incalzire de zona);
Procedurile de implementare trebuiesc rationalizate;
Implicare si educare continua a personalului LFI; implicarea a cat mai multor
departamente si ramuri; si prezenta unei persoane de varf pentru: i) creditare si
asigurare si ii) initiere si marketing;
Asistenta tehnica este vitala pentru cresterea volumului de tranzactionare a
business-urilor LFI si EE.
ANEXA C. STRUCTURI DE FINANTARE
Structura de finantare a iluminatului stradal municipal (Ungaria)
Puncte cheie:
Piete tinta: mici municipalitati
ESCO de mici dimensiuni, crearea si instalarea sistemelor de iluminat stradal
Creditarea multi-proiect a utilitatii, cu banca, ~ 1milion $, sustinuta de garantarea
IFC
Intelegere ESCO cu utilizatori finali pentru plati fixe, care poate fi usor atribuita la
banca
Privire de ansamblu a creditarii tip ESCO asupra municipalitatii
Linii de urmat stabilite standard
Intretinere electrica asigurata utilitatii
ANEXA D. TEHNOLOGII PRINCIPALE DE EFICIENTA ENERGETICA
Urmatoarea lista de tehnologii de eficienta energetica este destinata ca o lista de referinta
pentru investitori. In fiecare caz nivelul de risc este indicat prin litere inclinate intre
paranteze.
Iluminare de inalta eficienta (scazut)
Imbunatatiri Incalzire ventilare si aer conditionat (HVAC) (mediu catre ridicat)
Cladiri noi automatizate si control HVAC (ridicat – dificil de masurat)
Variatoare de putere la motoarele ventilatoarelor si a pompelor (mediu spre ridicat)
Chillere de inalta eficienta (scazut)
Boilare de inalta eficienta (scazut)
Imbunatatiri ale combustiei si a arzatorului (scazut)
Schimbatorul de combustibil (scazut daca preturile sunt stipulate)
Conservarea apei, de exemplu toalete, dusuri, fose septice (scazut)
Recuperarea de caldura si oale de condens (scazut)
Corectia factorului de putere (scazut)
Urmatoarele tehnologii de economisire la utilizatorul final sunt unice la unitatile industriale:
Noi procese de control automat (scazut)
Recuperare de caldura din procesarea aerului si a apei (scazut)
Cogenerare pentru aplatizarea varfurilor (ridicat – multe variabile)
Reciclarea apei (scazut)
Imbunatatirea echipamentelor de proces (scazut spre ridicat)
Schimbarile de proces (mediu spre ridicat – depinde de tehnologie)
Mai jos sunt prezentate cateva aspecte cheie ale celor mai aplicate tehnologii listate mai
sus, cu rambursarile lor tipice ( = costul total al implementarii + economiile anuale).
Iluminatul (rambursare simpla in 2-3 ani):
Adesea prezinta cel mai eficient potential d.p.d.v. al costurilor pentru imbunatatirea
EE a cladirilor.
Lampi fluoarescente si balast de ultima generatie pot reduce de asemenea
costurile.
Arhitectura controlerelor luminii pe timp de zi si iluminatului natural al zilei reduce
energia si imbunatateste confortul vizual.
Retrofiturile pentru actualele corpuri de iluminat includ balasturi electronice, lampi
T8 si reflectoare.
Salile de conferinta si alte spatii ocupate ocazional pot avea castiguri semnificative
de energie prin utilizarea de timere si senzori de prezenta.
Oportunitatile scazute de impact includ iluminatul de siguranta, incluzand iluminatul
scarilor rulante, iluminatul exterior de siguranta pe timp de noapte, si semnalizarile
de iesire.
Motoare (rambursare simpla in 3 pana la 5 ani):
Inlocuirea cu motoare electrice de inalta eficienta de obicei se ramburseaza cand un
motor lucreaza pe perioade indelungate la sarcini mari, sau la sfarsitul vietii
motorului
Costul suplimentar peste motoarele standard se recupereaza in mod normal in mai
putin de 2 ani
Este importanta dimensionarea motoarelor pe sarcinile folosite, pentru
imbunatatirea eficientei si controlul electric al factorului de putere.
Variatoare de putere (rambursare simpla in 3 pana la 5 ani):
Aplicate motoarelor, pompelor si ventilatoarelor
Se potrivesc modului variabil de operare a sarcinii
Pot salva pana la 40% din consumul de putere
Pot fi inglobate cu controlere
Extind viata motorului
HVAC (rambursare simpla in 2 pana la 8 ani):
Sistemele HVAC asigura pe toata durata anului confort termic in cladiri;
In climatele umede, sistemele HVAC inlatura umezeala din aer pentru mentinerea
confortului si pentru controlul calitatii aerului interior pentru oameni si pentru
echipamentele sensibile;
Cel mai mare utilizator de energie din cladirile comerciale, aproximativ 50% din
consumul total de energie si 33% din consumul electric total
Sistemele de aer conditionat sunt de obicei vechi, slab intretinute si ineficiente in
cladirile existente
Noile sisteme de ventilatie pot imbunatati eficienta si confortul interior
Dimensionarea adecvata a echipamentului HVAC este o oportunitate majora, din
moment ce operarea in conditii de maxima incarcare este mai eficienta decat
operarea partiala. Considerati folosirea a 2 unitati mai mici utilizate la maxim decat
incarcarea partiala a unei unitati mai mari
Instalarea variatoarelor de putere in motoarele HVAC’urilor
Echilibrarea sistemelor de alimentare cu aer si apa pentru a inlatura punctele
nevralgice ce solicita operarea ineficienta a sistemului
Imbunatatirea sistemului de intretinere
Eliminarea simultana a incalzirii si racirii
Instalarea de economizoare si controlere digitale directe
Convertizoare variabile a volumului de aer versus debitului constant de aer
Reducerea ventilatiei
Optiune de stand-by sau setari de temperatura (controlere)
Chillere (rambursare simpla in 5 pana la 10 ani):
Chillerele centrale asigura apa rece pentru distributia catre sarcinile procesului sau
catre sistemele de conditionare a mediului interior;
Noile modele de chillere sunt in general cu 30-40% mai eficiente decat
echipamentele existente
Doua mari categorii: 1) chillere electrice si 2) chillere pe gaz
Administrarea setarilor chillerului si a condensatorului pentru a minimiza energia
compresorului
Optimizarea energiei de pompare pentru distributia de apa racita
Optimizarea operarii sistemului HVAC pentru:
– Imbunatatirea controlului temperaturii/umiditatii
– Eliminarea sarcinilor de racire inutile
Inventarierea/programul de recuperare CFC. Inlocuirea chiller-ului poate atinge atat
managementul CFC cat si a obiectivelor eficientei energetice
Boilere (rambursare simpla in 1 pana la 5 ani):
Doua tipuri de boilere:
Boilere de abur
– Adesea unde este nevoie de abur de inalta presiune
– Comun in cladiri mari si vechi (ca spitale)
– Mod ineficient de a produce apa calda
Apa calda
– Cea mai eficienta metoda de a produce apa calda
Inlocuirea aburului cu boilere de apa fierbinte pentru incalzirea sarcinilor cu apa
calda
Imbunatatirea sistemului de intretinere
Optimizarea operarii/asteptarii in numeroasele uzine de boilere
Optimizarea controlului boilerelor
Acordarea si inlocuirea arzatoarelor
Adaugarea de boilere mai mici pentru sarcini reduse:
– Reducerea costurilor cu energia/consumul de combustibil
– Reducerea emisiilor
– Reducerea costurilor cu intretinerea
– Fiabilitate sporita
Recuperarea caldurii (rambursare simpla in 2 pana la 4 ani):
Dispozitive de recuperare a caldurii pentru captarea risipei de caldura din apa,
procesarea caldurii si aerul evacuat a fi reutilizat pentru preincalzire:
– Construirea admisiilor de aer
– Aerul de combustie a boilerului
– Apa de alimentare a boilerului
– Alimentarea cu apa pentru consumul de apa calda menajera
Cladiri noi automatizate si controlere HVAC (rambursare simpla in 3 pana la 5 ani):
Vechile controlere pot fi inca sisteme pneumatice bazate pe aer comprimat
Noile controlere electronice sunt mai precise, fiabile, de capacitati mai mari
Pot automatiza operarea iluminatului, chillerului, boilerului si sistemului HVAC:
– Izolarea sarcinii
– Start/stop/incalzire optimala
– Controlul ventilatiei
Sistemul de management energetic al intregii cladiri vine cu alte tehnologii de
control avansat:
– Siguranta vietii, incendiilor si a focului
– Monitorizarea si raportarea alarmelor
– Program preventiv de intretinere
Selectia echipamentului depinde de nevoi si buget
Selectati sistemul care permite oportunitatea extinderii utilitatii
Retrofiturile sunt posibile in cadrul sistemelor pneumatice
Capabilitati de monitorizare/contorizare la distanta
Construirea anvelopei si dotarea cu ferestre (rambursare simpla in 3 pana la 10 ani):
Izolarea acoperisului, combinata cu straturi reflectorizante in zonele climatice calde,
reducerea consumului de energie si pot fi adesea combinate cu proiecte de
anvergura
Revizuirea presurizarii cladirii pentru o mai buna ventilatie:
– Echilibrarea evacuarii si admisiei cantitatiilor de aer
– Adaugarea de separatoare de atmosfera la usi si ferestre
– Sigilarea fisurilor si a deschiderilor inutile
Folii de geam pentru reducerea incalzirii solare si/sau a pierderilor de caldura
Inlocuirea ferestrelor cu unele mai eficiente d.p.d.v. energetic
Nivelele de risc si gama de rate de rambursare prezentate mai sus sunt relationate unele
cu altele. Valorile actuale vor varia semnificativ prin facilitate, tehnologiile prezentate, si
nivelul de expertizare a eficientei energetice de catre personalul de exploatare si
intretinere. Cel mai mare risc si datele de rambursare vor fi asociate cu tehnologii care
sunt impenetrabile de catre oameni, de exemplu izolarea acoperisului.
ANEXA E. MODELE DE CONTRACTE
E.1 Intelegerile serviciilor energetice (ESCO)
Este de asteptat ca exemplele de intelegeri vor fi asigurate de EVO prin actionarii EE din
intreaga lume si vor fi publicate in Arhiva IEEFP pentru accesarea lor de catre abonatii
EVO.
E.2 Intelegerile de constructie (Cantractorii)
Este de asteptat ca exemple de intelegeri sa fie asigurate de EVO prin actionarii EE din
intreaga lume si vor fi publicate in Arhiva IEEFP pentru accesarea lor de catre abonatii
EVO.
E.3 Intelegeri O&M (Cantractorii)
Este de asteptat ca exemple de intelegeri sa fie asigurate de EVO prin actionarii EE din
intreaga lume si vor fi publicate in Arhiva IEEFP pentru accesarea lor de catre abonatii
EVO.
E.4 Intelegeri M&V (Cantractorii)
Este de asteptat ca exemple de intelegeri sa fie asigurate de EVO prin actionarii EE din
intreaga lume si vor fi publicate in Arhiva IEEFP pentru accesarea lor de catre abonatii
EVO.
E.5 Intelegeri in consultanta ingineriei electrice (Consultanti)
Este de asteptat ca exemple de intelegeri sa fie asigurate de EVO prin actionarii EE din
intreaga lume si vor fi publicate in Arhiva IEEFP pentru accesarea lor de catre abonatii
EVO.
