Anul LXXU

••lAr’i'.fjvAöAKHtLYI KIR.ÜÜYc ' / i ' ’ Ú í

ERK, 191'), m á r c i u s HO £ 01 Oi ('i

Nr. |4. 0■ 'iJj i

Braşov, Duminecă■ • U

în 24 Februarie (9 Mariié) 1911.

ABONAMENTUL:

Pe un aa . . . 24 fer. Pe e jnm. de an 12 n Pe trei Inni. . . 6 „

Pentru România ţi străinătate:

Pe an an . . . 40 Iei. Pe e juna. de an 2t „

T1LBF0N Nr. BM.

R E D A C Ţ I A Şi A D M IN I S T R A Ţ I A

Târgui inuiel Nr. 8D.

* * * * * *

M m u e i l i i nu st M-mapatüfc.

ş’al sentimentalul de libertate, căl­cat în picioare fără pic de ruşine.

Iar pentruca curatele noastre sentimente să se izbească de o de­cepţie şi mai fatală, a trebuit să auzim, că contele Apponyi repre­zintă în parlament şi pe socialişti. Cum socialiştii alături de Apponyi ? ?e mai pot oare aceia numi pio- nerii dreptăţii ş’ai libertăţii nelimi­tate? La dracu Mefisto ! Doar nu ▼ei fi ajuns să încâlci şi să fulgeri toate credinţele noastre? E oare cu putinţă, ca şoYinismul să se fi înrădăcinat atât de adânc în cor­pul acestei ţări, încât să auzim şi pe socialişti strigând osana ideilor de classă şi rassä ?!

Sărman plugar din satele noa­stre ! Acum Înţeleg de ce zâmbeşti atât de amar şi de ce scurmi cu privirea ta încruntată glia, car© arde sub picioarele tale. In zâmbe­tul tău se strânge tot dispreţul pe care-1 simţi faţă de fariseii, cari hotărăsc astăzi soartea acestei ţări. Iar privirea ta scormoneşte pămân­tul cu toate bogăţiile lui, înşirue oasele scumpe ale bunilor tăi pă­rinţi, toarnă în ele sângele, cu care aceştia au udat glia ţării tale şi din energia lor te trudeşti să-ţi clădeşti azilul de scăpare pentru ziua de mâne.

Acolo în templul naturii, în fiinţa ta, în forţa sufletului tău îţi cauţi scăparea. Nici-un strein na te va ajuta, ci tu singur va trebui să te mân tu eşti.

Nu se mai mire deci domnii, nu mai talgere fariseii, căci strigă­tul lor se ya pierde fără ecou. Po­porul stă liniştit, legat de glia sa, el nu se mai lasă ademenit de fra­zele perfide ale acelora, cari cu promisiuni vagi l-au tras întotdea­una pe sfoară. Poporal îşi caută acum alte ţinte, el îşi ficsează alte planari şi-şi va face singur drep­tate. Intr© el şi farisei e o distanţă tot atât de maro ca între cer şi pământ.

Guvernul ca şi coaliţia cu so­cialişti eu tot nu sunt vrednici de respectai nimărui. Din mijlocul lor se ridică perfidul Caiafa, care apare ca o concretizare funestă ablăstă- maiului sistem, ce stăpâneşte as­tăzi în Ungaria.

Nn o lege dreaptă, nu deplina libertate, nn descătuşarea milioane­lor de eloţi, o vrea Apponyi, ci acel restitutio in integrum, care se rea-

sumează 4n perpetuarea privilegii­lor moştenite din vremurile întune cate ale evului mediu. Un om, care a creat pentru naţiunile oprimate legile şcolare, un om, care şi-a schim­bat credinţele de pe "o > zi pe alta pribegind din partid în partid, după cum erau şansele de a pătrunde la putere, nn poate fi privit decât ca cea mai brută caracterizare a stărilor funeste prin cari trece a- ceastă ţară nenorocită.

Ca scârbă ne vom întoarcefaţa.

Reprezentantul chemat al nea­mului nostru Dr. Ştefan Pop a dat expresiune acestor sentimente în­dreptăţite şi conformându-se do­rinţelor noastre, cărora le-am dat o mai pregnantă afirmare îutr’un articol precedent, li a spus-o des­chis tuturor farsorilor, că neamu­rile oprimate, nu pot sta alăturea de ei, că acestea au un ideal şi că pentru acesta vor lupta cu orice jertfe.

Protestul acesta curat a su­nat ea o trâmbiţă de războia, ca o chemare la lupta mare şi sfântă, care va trebni să se dea de aci înainte cu înzecită înverşunare pen­tru descătuşarea, acestei ţări din robia întunereeului. El e flamura, sub care se vor strânge milioanele de desmoşteniţi, căci numai: In acest semn vom învinge.

Protestul fariseului sună ca un glas piţigăiat de bufon, pe când cuvântai deputatului nostru pă­trunde câmpiile şi văile noastre ca un înfrigurat glas de clopot care vesteşte primejdia şi chiamă la a- părare comună.

Proiectul pentru împărţirea cer­curilor. Un ziarist a întrebat pe eon- tele Khuen, când va veni la ordinea zilei proiectul despre împărţirea cercu­rilor electorale.

Khuen, contrar ştirilor de până acum, a spus următoarele:

— Proieetul despre împărţirea cercurilor va veni la desbatere in came­ră abia la toamnă.

— E terminat preieetul?— Froiect tncă nu este. Este o

schiţă de proiect, dar aceasta e primi­tivă. Trebue studiat lucrul foarte te­meinic.

— Dar sfatificarea notarilor ?— Aceasta e o chestie şi mai de­

părtată...

Pentru Macedonia autonomă.Delegaţii Arom ânelor la Yiena. — Primirea ce li se face

aci. — Manifestările dela „Clubul Român“ şi dala „România' Jună“.

Protestul fariseului.De ce zâmbetul acela plin de

amărăciune pe buzele tale arse cinstit plngar al satelor noastre? De ce scurmi pământul cu ascuţi­şul aprins al privirilor tale? De ce-ţi ascunzi fruntea ta trudită în adâncul creţelor, cari te-a îmbă­trânit înainte de vreme?

Au doară tn nn vezi, că în faţa ta s’a înălţat un circ roaies- tos, în care hainele pestriţe, glasul strident şi grimazorile comedianţi­lor alungă norul grijilor de pe frunţile oamenilor şi le înveseleşte sufletele ?

O vameş trudit! Crescut în curăţenia moravurilor străbune, dedat să fi mucenicnl muncii, obici­nuit să priveşti firea, care te în- cunjnră ca pe nn templu, la al că­rui altar ţi-ai ridicat de atâtea-ori mânile spre rugă şi a cărui teme­lie ai udat-o de-atâtea-ori cu la­crimi — tu nu vezi în jarul tău decât farisei şi de aceea buza ta arsă e trudită de acei zâmbet chi­nuitor, de aceea fruntea ta e udă de sudori şi ochii tăi varsă foc.

Şi de ce privesc mai mult icoana acestui mucenic al muncii, parcă tot mai caraghioasă se arată figura deşirată a marelui fariseu, care sfidând maiestatea templului, în care se închină ţăranul nostru, protestează împotriva unei reforme, pentru care în adâncul sufletului sân nutreşte simpatii. Contele Ap ponyi, care în 1906 venise la pu­tere în numele sufragiului univer­sal, care jurase pe scutnl acestei reforme — farzorul, care în decur­sul guvernării sale s’a depărtat tot mai mult de obligamentnl ce şi-l luase şi care şi-a bătut joc de spi­ritul nou al unor vremuri cari ba­teau la poarta ţării — vine astăzi să protesteze în numele coaliţiei— ş’a socialiştilor împotriva unui făt creat de nişte lachei politici înru­diţi cu el în sentimente şi intenţii.

Iată cea mai grozavă perfidie, căreia trebue sl-i fie mărturie în­treagă civilizaţia şi cultura lumii moderne.

Bjornson, dacă ar trăi, i-ar a- runca în faţă îndrăsneţului farzor întreg potopul revoltei sale şi în­treagă lumea ar trebui să se cu­tremure de această dreaptă păl- moire izvodită din templul dreptăţii

Fernand Gavarry.

Nâskrai iui Ohepia.Castelul Grand Pin se ridică Ia o

înălţime de 200 m. pe vârful movilei, ce se estinde până la Cannes.

In 10 Maiu 19... seara la 10 ore stăteam pe terasa de cătră mare a cas­telului şi fumam ţigarete. Luna plină îşi arunca razele sale argintii asupra valurilor. In lumina ei conturele mun­ţilor Estdrel apăreau ca tot atâtea tri­unghiuri ascuţite. Era linişte solemnă, numai farul de pe promontorul Roux, care aci se lumina, aci rămânea in în- tunerec, manifesta vieaţă de noapte, maşinală.

Portocalii plini de flori răspândeau o aromă grea, pe care ne-o aducea în valuri, boarea mistral.

— Ce noapte splendidă! Ce tablou romantic! — esclamă Malcddo. — Nu lipseşte decât muzica (

Ca la un ordin, se ridicară din vale acordurile unui cântec.

— Aceasta e Nocturna lui Chopin, opul al 55-lea, pe care autorul a dedi-, eat-o domnişoarei I. W. Stirling — zise Malcedo mişcat.

Melodia ne insufla acel sentiment adânc de tristeţe şi resignaţiune, că­

ruia artistul i-a dat o expresiune atât de pătrunzătoare.

Muzica aceasta a zguduit până în rărunchi pe Malcddo. Şi când o cântă­reaţă nevăzută, în un mezzo-sopran pătimaş, a preluat melodia mişcătoare, Malcddo şi-a dus repede mâna la gât, ca şi când ar voi să se apere de un atac neaşteptat şi se refugiă in odaie. M’am dus în urma lui. Era atât de agitat, încât îl năpădiră lacrimele.

— Ştii tu... amice — zise el după ee se linişti puţin — că Nocturna ce se cântă acum în aceasta regiune în­cântătoare, îmi reaminteşte o tristă re­miniscenţă din tinereţe, care stă să mi rupă inima.

Feciorul de serviciu aduse beuturi recoritoare şi ne umplu ciubucele en­gleze. Ne-am aşezat în fotoliile largi, şi bătrânul doctor Malcddo, odinioară favoritul damelor, iar acum cunoscut «a savant cu renume, încept să po­vestească:

— Eram în 18... medic în Ospe- daletti, lângă San-Remo. Intr’o zi am fost chemat la un castel, care avea o privelişte tot atât de fermecătoare spre mare, cum are castelul acesta al tău. Dar altcum castelul era asemenea unui magazin, în care se aflau grămădite şi aşezate cu un gust prost tot felul de lucruri. In curtea edificiului zidit în stil maur, se aflau fântâni arteziane,

I acvarii," în sale obiecte falşe de artă, rarităţi turceşti şi chineze de puţină valoare. Doamna castelului era de ori­gine rusă şiŢ astfel natural princesă, şi ceea-ce iarăşi e dela sine înţeles, vă­duva unui general. Cu păr roşu, care văzuse cînci-zeci de primăveri, cu faţa văpsită, asemenea cadavrelor orientale şi înţoţonată cu juvaere.% EPartnerul ei era Mac Lintoln, care văzuse mai întâiu soarele în America. A fost servitor, apoi îngrijitor de case, amantul damelâr şi pe lângă toate aceste vice-consuiul Patagoniei! Era înalt, cu barbă puţin surie şi cu nasul roşu. Când îşi lua uniforma de admi­rai de Patagonia sămăna cu un cim- panz, dresat în circ.

Iu acest millieu fantastic, cu pa­rale şi încărcat cu păeate trăia o fată tînără, dama de serviciu a prince- sei. O chema Madelena, se născuse în La-Rochelle şi la vârsta de 18 ani a rămas orfană. Biata fată se susţinea cum putea, dădea lecţii de muzică şi acum întrase în serviciul princesei. Am fost cuprins de milă, când am văzut-o în societatea aeestor oameni stricaţi. Soarta ei m’a interesat din momentul, când am fost chemat mai întâiu să o vizitez. Am constatat, că are oftică şi urmarea a fost, că trebuia să o cerce­teze de repeţite-ori. Adeseori stăm de vorbă cu dânsa. Ii era ruşine, că stă-

Viena 5 Martie n.

Ga nişte părinţi, cari de de­parte vin ca copilul lor bolnav de moarte în oraşul celebru pen­tru clinicele sale, ca să consulteze aci, drept ultimă nădejde, pe speeiaiiştii de nume vestit, şi, chi- nniţi de grijă, şi de teamă, bat la toate uşile pentra a găsi undeva salvarea celui aproape stins şi perdut, — aşa au umblat delegaţii Românilor macedoneni, trişti, în- grijaţi de soarta fraţii cr lor şi ai noştri, nn «erând; nn cerşind, ci prezentând, cu elocvenţa sinceră şi spontană ta durerii, înaintea cer­cărilor conducătoare în politică şi în oivilizaţie de aici, o cauză dreaptă, o eânză umană, cântând a-i convinge pe toţi cei ce de trei ori jură în zi pe sentimental de echitate şijusteţă ce le impnne firea lor de oameni culţi, că ar fi ruşinea veacului a arunca pradă perzărei sate de mii, — aproape milionul — de suflete din nn po­por brav şi ales.

Trei bărbaţi de seamă, şi oameni bani in înţelesul cuvântu­lui, profesorii Dr. G. Murau şi Dr. lulin Valaori, distinşi la catedrele lor, şi blândul director al institu­tului universitar român din Oon- stantinopol, Nicolae Pap&hagi, co­lindând capitalele Europei, nn în misiune oficioasă şi cu fastul o- bicinuit la acestea, ci din îndem­nul lor propriu şi ai celor de o soartă cu dânşii, reprezentând o cauză sfântă a umanităţii şi de trei ori sfânta nouă Românilor, cari — puţini cum suntem alături de alţii şi subminaţi de toate părţile, o insulă de nisip în nn ocean nă­valnic, — cum nane vomeatremara gândind că aproape nn milion dintre fraţi! noştri e destinat per­zărei ? Dacă nn se va face ceva, acum măcar, în mo mental din armă, când cuţitul a ajuns la os, când cei ce zeci de ani dearândul au decimat pe ai noştri din bal- can, pe Atomâni, — Grecii, Hârbii şi Bulgarii se pregătesc a împărţi între olaltă prada, veseli de partea

pânii ei sunt atât de infami şi se ni- zuia ca prin mine să ajungă în cercul oamenilor cinstiţi.

Faţa ei tristă, resignată se în­viora când era în apropierea mea. Am observat, că îşi lua hainele cele mai frumoase, eând ştiia, că merg să o cer­cetez. Sermana! Chiar şi cea mai fru­moasă haină a ei era foarte simplă.

Boala îi se tot agrava, dar ea nu avea cunoştinţă, că de ce sufere. Cre­dea, că s'a răcit şi li va trece în cu­rând. In Maiu au început să se ivească simptomele îngrijitoare şi atunci se convinse, că boala este fatală. La 13 Maiu am fost chemat urgent la eastel. Madelena simţea, eă îi se apropie sfâr­şitul :

— Domnule doctor — grăi ea cu glas stins — nu mă părăsi, simt, că nu voiu duce o mult. Mac-Lincolt mă urmăreşte necontenit. Şi zilele aceste a voit să mă îmbrăţişeze. Abia am avut puterea necesară, să 1 resping. (Jrăsc pe omul acesta! Domnule doctor, te rog ca pe D-zeu, rămâi lângă mine, până când mi-se va răci trupul, căci omul acesta e un vampir...

Ţinu o mică pauză, apoi continuă mai repede:

— Nu mi-am luat partea din vieaţă şi acum trebue să mă despart pentru totdeauna de ea. Aş zice adio

preţioasă ce le revine la toţi din elementul de valoare ce este A - românul, „Cuţovlachul“, ştiut de ei demult ca superior lor în cali­tăţile sale intelectuale şi de inimă.

Brutală cum este, lumea, cea străină măcar, aproape pretutin­deni va strînge din umeri In faţa expunerilor sfâşietoare de inimă ale delegaţilor, şi îşi va spăla mâ­nile cu gestnl de reproş mai mult de­cât de regret: „prea târziu!“ Unde însă ca aici tn Viena, trăeseşi Români buni, cari şl de aci «na simţesc ca poporal românesc de pretutin­deni, repreaintanţii Macedoromâni­lor vor poposi cu o zi mai mult pentru a sorbi încredere din in­teresul înţelegător ce-i întâmpină.

Domnii Murau, Papahagi şi Vala­ori au fost emoţionaţi de dragostea ce au găsit în Viena, unde de mult sunt aşteptaţi, unde încă aată-toamnl a avut loc o grandioasă manifestare pentru cauza aromânilor. Deja înainte de sosirea lor, problema a fost expusă în pressa de alei; un articol al Gazetei i-a găsit în Budapesta şi frăţeşte mul­ţumesc autorului, pe care îl întâlnesc aici dela sosire, înduioşaţi, şi, ca omul îndurerat, accesibili pentru cel mai mic semn al simpatiei, al consimţirei.

Legaţiunea română din Viena nu i-a întrebat după caracterul de neofl- cialitate, ci li-a stat cu toată bunăvo­inţa la dispoziţie, însuşi dl. miniştru plenipotenţiar Bdgar Mavrocordat, a- semenea domnii Carp, Ohermani şi Moroianu. Dl Aurel G, Popovici i-a împărtăşit cu sfaturile sale preţioase, cei câţiva ziarişti români din Viena li-au stat gata de serviciu, toţi Românii de bine au căutat a-i întâlni cu drag.

Sâmbătă seara, fiind una din o- bicinultele conferinţe la * Clubul Ro­mânc, viceprezidentul acestei societăţi,— care e ehiar autorul acestor rânduri,— a făcut, după conferinţa frumoasă şi de actualitate a colegului Teleagă (»Elementele constituţiei şi istoria ideii de stat austr.«) o expunere a chestiei macedo-române, în desvoltarea ei şl In starea ei de prezent, schiţând trecu­tul acestui popor cu calităţii extraor­dinare, soarta ce-1 aşteaptă, aspiraţiu- nile sale în acest moment de grea în-

lumei fără regrete, dacă nu te-aş fl cunoscut pe dta. De atunci însă, de când ai stat de vorbă cu mine, am crezut, că mă vei elibera de aici, mă vei lua cu dta—ah, de multe ori suntem a*ât de credule, noi femeile — speram, că..

îşi duse mâna la gură şi tăcu. Apoi rupse o garoafă albă din buche­tul, ce i-i trimisesem în dimineaţa ace­lei zile, o sărută şi mi-o oferi...

Nu-mi puteam stăpâni înduioşarea. Simţeam, că îmi dau iacrimeie şi eşii în coridor. Aici auzeam gemetele Ma- delenei, cari îmi strîngeau inima. Era o noapte suavă, Întocmai ca cea de azi. De-odată din vila vecină au răsu­nat primele acorduri ale Nocturnei lui Chopin. Apoi întocmai ca adineaori, cântecul a fost proluat de un glas me­lodios, simpatic, din care isvorea plân­gerea dureroasă, ce ţi rupea inima. Mi-am reproşat, că ascult muzica şina stau lângă femeia suferindă. Am intrat în odaiă şi am şezut pe margina patu­lui. Madelena nu mai putea vorbi. Îşi în­tinse numai mâna spre mine, şi mă rugă din ochi să primesc ca suvenire inelul de aur, ce-1 avea în deget.

— Acum vei înţelege — zise trist Malcedo — pentru ce am fost atât de emoţionat, când a răsunat noc­turna.

*

h jim 2 G A Z E T A T R A N 8 I L V A R I E L Nr, -U-T-tólS.

cercare ţi datoria Românilor de pre­tutindeni de a-i sări în ajutor, deocam­dată măcar cu interesul şi cu dragostea sa, până ra putea fi conTinsă şi con­strânsă Europa civilizată a face drep­tate sutelor_.de mii de nevinovaţi a- meninţaţi a peri în hecatombe, ori şi curmai mult, atunci. „ când '^desperarea le va sugera] acestor condamnaţi la peire să apuce arma pentru a scoate cu bravură românească duşmanul de de pe glia locuită de două mii de ani de aceiaş popor românesc (»aromâ­nesc«).

In mijlocul unei emoţii profunde s-a votat de toţi membrii Clubului Ro­mân cu însufleţire înflăcărată o adresă de solidaritate cu cauza Macedoromâ­nilor şi un vot de simpatie pentru de­legaţii, cari o reprezintă şi'Js-a intonat „Imnul unirei«.

‘ L u n i seară'a avut apoi loc a 2 a manifestare pentru dânşii, aranjată de tinerimea din Vi na, cu o asistenţă distinsă. Presidentul " soc. »România Jună« d-1 U. Ştefan a presidat, d-1 I. Grămadă a rostit cuvinte de bineven- tare, arătând serviciile mari ce au fă­cut Macedoromânii 'monarhiei austro- ungare, dându-i„familiile ilustre Şina, Dumba, Şaguna, Mocsonyi, Duca.

D-1 Dr. G. Murnu face apoi, în un discurs foarte frumos, tabloul situaţiei, numărul şi grupările Aromânilor, soar­ta ce i-ar aştepta dacăfar fi împărţiţi între cele* treDstate^ aliate şi deslega- rea justă']’ a^problemei, arată" scopul delegaţiei,^adeseori întrerupt de mani­festări de simpatie.

Prof. universitar cons. aulic Dr. W. Mayer-Lubke spune,* în limba .ger­mană, ascultat cu deosebit interes, că nu poate fl îndoială pentru nici un om de cultură că aromânii sunt popor la­tin, limba lor e^limbă romanică, aduce ea probă exemple frumoase şi îşi ex­primă nădejdea, că acest popor, care a resistat veaeuri de-a rândul păstrân- du-şi limba şi sufletul său etnic, va persista şi de aci înainte.*)

Cu vorbe inimoase şi avântate mulţumeşte d-1 Dr. Iu l Valaori savan­tului profesor pentru serviciul ce a făcut cauzei Aromânilor; prin această mărturisire despre originea lor româ­nească, deosebit de preţioasă, fiind cu­noscută ̂ reputaţia ftsa de savant şi com­petenţa s a d e unul dintre eei mai mari romanişti contemporani.

D-1 Aurel C.Popovid vorbeşte, rugat de cei prezenţi, cu verva sa cunoscută. Este pentru autonomia Albaniei, dar cu convingerea şi încrederea, că, şi dacă n-âr ajunge a se constitui în stat independent, Aromânii nu vor peri daeă vor voi a pune în faţa încercă­rilor de desnaţionalizare conştiinţa lor de popor românesc străvechi de 20 se­cole, distins de toate celelalte neamuri din Balcan prin limba sa şi prin în treg complexul de tradiţii şi obiceiri ce au moştenit, apărate de strămoşii lor cu preţul vieţii.

* ) Păcat c& acest magistral discurs n-afost auzit de.preetul grecesc di a Budapesta Dr. Anthimos P. 0rph*nide*,*6aixe în nam i­ral de Dumineci al ziarului „Pester Lto jd“ na se ruşinează a contesta, oa om suit cum se censideri, rominitatea „Cuţovlachilor.“

Mai târziu am aflat, că bătrânul păstra " cu pietate în portofelul său o garoafă aibă, şi an de an^la 13. Maiu depunea o frumoasă coroană de ga- roafe.albe pe un modest mormânt, colo în cimiterul solitar de la O peda- letti.

Trad. Silvestru Moldovan.

Ştiinţa omenească.Versuri de Schiller, trad. de M, S.

Pentrucă ’ntr’insa ceteşti ce tu însuţ ai scris pe-a ei fliâ ;

Pentrucă, spre-a-le privi, pui fenome­nele ’n rând

Şi din câmpiile ei fără margini tragifirele tale, —

Crezi c’a ta minte a ’nţeles tainele ma-rei naturi ?

Astfel descrie ’n ^figuri iastronomul aceriului boltă,

Ca să privească uşor spaţiul nemărginit. Sori, ce-i despart depărtările Siriului, i

’mpreună ’nCoarnele Taurului şi în a Lebedei stea., Dar înţelege el tainicul sferelor joc

când priveştePe micul său planiglob ceriul cu ste­

lele lui ?

D-1 Dr. Lanar Popovici vorbeşte | pentru delegaţii Aromânilor, îi asigură

de simpatia tuturor Românilor şi le doreşte succes deplin.

Intre discursuri, corul tinerimei a cântat mai multe piese, sub condu­cerea d-lui L Nicorescu, elev la con­servatorul de muzică.

Mânezi, delegaţii, după ultimele consfătuiri ee au avut, au plecat la Paris, luând încredere nouă pentru eauza grea şi mare ce reprezintă

G. Nedefcv.

Chestia croată. Prim-ministrul Lukács, la iniţiativa ministrului croat losipovich. se ocupă acum cu chestia croată şi are schimb de idei cu mai mulţi deputaţi croaţi. După Paşti, dar la tot cazul înainte de delegaţiuni, chestia croată va veni la ordinea zilei.

C a m e r a m a g n a ţ i l o r ţine şedinţe în 13 1. e.-şi zilele următoare, pentru desbate- rea proieotelor de legi rotate în oamer» depu­taţilor. Intre aceste va fi probabil şi proiectul electoral, trecut prin cameră:

In ajunul1 păcii- :.B in Belgrad se anunţă , că reprezentanţii state­lor balcanice-aliate' ş i-au formulat răspunsul la propunerea de in ter­venţie a Pu terilor m ari pentru re ­luarea tratativelor. Statele balca­n ice prim esc intervenţia sub con­diţia, ca Turcia să plătească des­păgubiri s>>\0d. renunţe la oraşele. Â drianopol şi S c u t ir i .

Căderea oraşului Ifinlna. In şe­dinţa de eri a camerei greceşti s’a dat cetire telegramei, ta principele moş­tenitor raportează despre capitularea, oraşului lanina Numărul trupelor tur­ceşti, cari s’au predat, este de 33.000 soldaţi. In procesul verbal despre capi­tulare, încheiat cu Comandantul laninei, Essad-paşa, se spune că forturile, mu- niţiile, tunurile şi drapelele trec în pro­prietatea Grecilor.

Lupta în cameră.Discursul dep D r. Ştefan C. Pop rostit în şedinţa de Joi, 6 Martie n., a camerei la desbaierea generată a pro­

iectului electoral.— Un resvmat —

Proiectul electoral al lui Kristoffy, deşi n-a corespuns întru toate recerin ţelor democraţiei adevărat®, totuşi a fost cu mult mai democratic decât proiectul, care se află aeum în desba- tere. Proiectul lui Kristoffy n-a ajuns însă să fie deliberat, fiindcă partidele opoziţionale, formând o coaliţie, au luat în mână frânele guvernului cu îndato­rirea ca să alcătuiască o reformă elec­torală cel puţin atât de democratică ca proiectul lui Kristoffy. Coaliţia a jucat însă un joc frivol cu reforma, ignorând simplamente îndatoririle luate în me ságiul regal. Prin urmare a produs o oareşcare liniştire faptul, că actualul guvern a luat dia mânile coaliţiei cârma ţării.

O liniştire au produs cu deose­bire declaraţiunile contelui Khuen Hé- derváry, pe când tîncă n-avea partid şi faptul că din noul guvern făcea parte ministrul Székely, care prin persoana sa şi declaraţiunile sale a oferit ga­ranţii tuturor acelora, cari au nădăj­duit, că dreptul electoral se va face pe baza principiilor propagate de dân­sul, căci nu s’a ştiut că ministrul de justiţie stă izolat cu principiile sale. Chiar şi lovitura de stat din iunie vi s’a iertat din partea multora, fiindcă erau de credinţă, că îi ve ţi linişti prin prezentarea unei reforme electorale cinstite.

Am aşteptat şi s’a lntâmpht, că în ziua de 31 Dec. a ajuns în mod ne­aşteptat în publicitate proiectul re­formei, a cărui secret l-aţi păzit atât de mult, şi ne-am convins deodată, că conţinutul proiectului stă în cel mai izbitor contrast eu nădejdile noastre. Aşi putea zice, că acest proiect cons- titue pentru naţionalităţi un regres enorm faţă de starea de până acum. Ori şi cine s’a putut convinge, că pe fiecare capitol al proiectului pre­zentat este imprimată individualitatea contelui Ştefan Tisza, a cărui principii au eşit învingătoare în sânul partidului muncii majorizând pe cei, cari au a- derat la principiile democratice ale ministrului Székely. In acest proiect nu găsim nimic din cele puse în vedere în me­sagiu nici din cele spuse în declaraţiunile miniştrilor. In mesagiu s’a pus între altele:*'»Guvernul îşi ţine de datorlnţă să prezente camerei o astfel de re­formă, care să; fie realizată pe baza principiilor dreptului electoral univer­

sal«, iar contele Khuen Hóderváry asi­gură prin următoarea declaraţiune rea­lizarea votului universal (ceteşte:) »De astădată doresc să spun numai a- tâta, că vreau să realizez această mare reformă pe baza principiilor votului universal cu delăturarea pluralităţii«.

Prin urmare atât mc ságiul cât şi declaraţiune» prim-minstrului vorbesc despre votul universal şi venind în fruntea guvernului prim-ministrul Lu­kács am văzut într’ânsul un bărbat, care va merge, în ce priveşte reforma electorală, cu mult mai departe pe te­renul democratizării, decât ne-a pro* mis-o aceasta contele Khuen. Şi a ve­nit acum proiectul, care nu conţine nici miriimum-ul universalităţii, şi s a întrunit acea comisie, care nu numai a desconsiderat opoziţia ci a delăturat cu totul şi pe unii dintre «ei mai dis­tinşi membrii ai partidului, cari ar fi dorit să şi validiteze principiile lor. Nu vreau să discut valoarea unuia sau altui membru al partidului muncii, dar cred, că nu e permis a despreţui prin­cipiile unor bărbaţi, precum sunt fostul ministru Székely, fostul preşedinte al camerei Návay Lajos sau dep. Sâ id^r Pál, cari, neputându-şi validita princi­piile şi punctul lor de vedere în sânul partidului muncii, au trebuit să-l pă­răsească Pe când deoparte constatam neparticiparea astorfel de membrii, cari au fost aderenţii votului universal democratic, vedem dealtăparte o comi­sie, din care fac parte în număr uriaş cu deosebire deputaţi din cercurile ardelene.

Noi, cari reprezentăm aici cercu­rile naţionalităţilor şi avem datorinţa să ne ocupăm de năcazurile şi mizeri­ile poporului nostru, n-am fost nici odată întrebaţi de părerea noastră, dar în schimb fraţii noştri saşi au fost în i r’un număr deosebit de mare repre­zentaţi în comisie. Nu vreau să zic multe, dar fac atentă onor. " cameră, să nu dea prea mare crezământ tabloului sinistru prezentat de d-nii deputaţi ar­deleni despre viiţorul îngrozitor ce se pregăteşte maghiarimei din Ardeal(‘prin estinderea Românismului, Cunosc şi eu împrejurările din Ardeal şi trebue să resping toate atacurile adresate popo­rului nostru, deşi sunt convins că prin protestul meu nu voi putea schimba nici o iotă din acest proiect.

In Ardeal — zice d-1 Pop .— ’sunt Saşi, cari au căpătat cele mai rodi­toare locuri, apoi sunt Săcui şi inteli genţă maghiară în număr mai mic. Sa­şilor, după istoria lui Horváth Mihály, când au venit aici, li s au dat pământurile Românilor şi Românii am'devonit sclavi la aceste popoare.

»Dar totuş acest popor are o part© măreaţă, — zice d-1 Pop, — care vreau să o fixez, că deşi a fost ca sclav, în partea sudică şi nord-ostică a ţării, două regiment© romaneşti au apărat ţara cu glorie, cum rar s-a văzut în istorie .• fiecare pagină a istoriei re­gimentelor de la Orlat şi Nâsăud for­mează câte o dovadă strălucită a ero­ismului lor.«

In baza faptelor, d-I Pop accentu- iază, că nu trebue să privim lucrurile în chip falş si să nu se crează, că în Ardeal ungurii sunt atât de nefericiţi, cum o afirmă aceasta deputaţii din Ardeal.

Astfel sunt stările in Ardeal şi astfel trebue judecate şi atunci nu se vor mai auzi poveşti miraculoase, că în Ardeal sunt curente disolvante. Do câte ori s-a încercat să se dovedească câte o conjuraţie, încercările s-au sfâr­şit cu cel mai mare fiasco.

Am aflat de lipsă — zice d-1 Dr. Pop, — să le spun aceste, ca să apăr pe acel popor, care dă patriei cei mai buni soldaţi, să-l apăr faţă de atacurile, cari îi s-au făcut în comisiunea pentru dreptul electoral.

D-1 Pop îşi îacheiă discursul său astfel:

»Dupăce eu sunt convins, că a- ceasta let e va dura abia atâta timp, cât va fl la regim primministrul Lu­kács şi dupăce sunt convins, că miş­carea pentru reforma electorală va lua proporţiuni tot mai mari. şi dupăce Ungaria nu e asigurată, până-ce nu va fi înarticolat în lege dreptul electoral universal şi egal, nu primesc proiectul electoral prezentat, ci declar în numele partidului meu — căci prezidentul par­tidului e bolnav —, că nu voim să mai luăm parte la discuţie, ci vom continua acţiunea noastră, ca să realizăm ade­văratul drept electoral şi eu cred, că se vor afla în Ungaria bărbaţi adevă­raţi, cari vor avea curajul ca să şi îm­plinească ceea-ce au promis «

Proiectul electorala fost votat.

In şedinţa de eri a camerei un­gare, — o altă şedinţă de tristă amin­tire — a fost votat proiectul electoral, atât in general cât şi în special. Vota­rea în general s-a făcut cu 171 de voturi.

La desbaterea specială s-au făcut

propuneri de modificare la terminul de etate. Blanăr propune ca termin de etate anul al 24 lea, Hegediiş anul al 26 lea, sasul Schuller tot acest an pen­tru aceia, cari au absolvat 8 clase ale şcoalei elementare. Propunătorilor le-a reflectat Lukács, apoi la votare toate propunerile cad şi se primeşte termi­nul de etate de 30 de ani.

In urmă ne mai fiind alte propu­neri şi obiecţiuni, proiectul se votează şi în special

Era ora l 1/, d. a.Astfel oligarhii-feudali au trium­

fat ! Proiectul, care i favorizeasă numai pe ei, va deveni în curând lege. Con­statăm însă şi accentuăm din nou, că proiectul a fost votat forţat, pe cale ilegală, de un parlament trunchiat.

Lukács şi Tisza, ca să-şi treacă proiectul, au făcut presiune chiar şi asupra deputaţilor din partidul muncii, cei atât de ascultători, atât de su­puşi....

în şedinţa do ori d. e. Tisza a a- meninţat, că chică nu se votează pro­iectul neschimbat, el abzice de prezi­denţie.

Mamelucii, cari în slăbiciunea lor fără Tisza sunt perduţi, au tăcut şi au votat cum a dorit Tisza.

Aşa s-a votat legea electorală, în constituţionala Ungarie, în anul Dom- nuui 1913!

Actuale.— Manifestul Ţq,tubii defectuos.— >Agi­

taţie naţionalistă«. — Greva din Belgia nu se (ine. —

Joi, când s’au început serbările dinastiei Romanow, a apărut manifestul Ţarului, care s’a cetit în timpul servi­ciului solemn în toate bisericile din Rusia.

Manifestul reaminteşte evenimen­tele cari au precedat alegerea lui JMi- hail Feodorovici Romanow ca ţar, rele­vă sforţările eomune ale tutuior ţarilor şi tuturor fiilor credincioşi ai Rusiei cari au creat Statul rus de astăzi. Spu­ne că poporul rus, tare în credinţa sa şi plin de iubire de patrie a rezistat tuturor loviturilor soartei devenind tot mai puternică Rusia, dela perioada ei moscovită cu limite prea strimt, a de venit astăzi unul din cele d’întîi state din lume. Manifestul relevă marele me­rite ale fiilor mari ai Rusiei, ale prea sfinţilor ierarhi ai bisericei, ale colabo- latoriior ţarilor ruşi, ale nobililor cari au dat dovadă de virtuţi civice mai a ies când cu desfiinţarea sclâviei. Solda­tul rus, este astăzi înconjurat cu un nimb de glorie şi este astăzi pavăză puternică contra invaziilor în Rusia. Ma­nifestul vorbeşte apoi de sforţările tu turor oamenilor devotaţi, fără deose- b re de clase sau pozifiune socială, oa­meni de ştiinţă, scriitori, artişti, în do­meniul agriculturei, comerţului şi in­dustriei. cari prin muncă intensă şi ini­ţiativă, au centribuit la puterea Rusiei şi la bogăţia ei naţională.

Manifestul pe lângă lăudăroşia cam exagerată, e defectuos. Nu spune nici cu un cuvânt, că Ţarismul Roma- nowilor a fost reprezentantul celui mai crunt despotism şi opresorul tuturor libertăţilor, că ţarismul Romanewilor a persecutat şi persecută cu foc şi fer popoarele neruse şi vrea să le stingă vieaţa naţională. Dovadă Polonii, Ro­mânii din Basarabia şi alte popoare.

Drept rezultat al acestei atitudini nevrednice de timpul nostru, au fost în Rusia milioane, cari nu s’au «bucu­rat oficios» de iubileul Romanovilor, ci şi-au ridicat pumnul răzbunător, voind să zdrobească cuibul păcatelor şi al volnicilor f&ră seamăn.

Astfel se explică că Joî, în ziua iubileului, s’a făcut un atentat cu bombe contra Ţarului, în palatul de iarnă. Bomba însă n’a ucis pe Ţarul, ci pe un înalt personaj din anturajul său, sfăşiindu-1 în bucăţi.

Natura!, că oficios se desmint® ştirea aceasta.

De altă parte din Lemberg se a- nunţă următorul fapt, ca un advertis* ment şi protest contra opresiunii po­poarelor neruseşti:

In ajunul jubileului dinastiei Ro- manov tinerimea universitară polonă a ţinut o întrunire de protestare în potriva ţarismului. La întrunire s’au cântat cântece naţionale polone. După întrunire studenţii, având în frunte un steag naţional polon, s’au dus la mo­numentul lui Mickievici, unde s’au pro­nunţat discursuri violente in potriva ţarismului şi în potriva prigonirii po­lonilor din Rusia.

*

Din Orade li se scrie ziarelor din Budapesta:

«In comitetul administrativ al comitatului Bihor, la propunerea ins­pectorului şcolar, s-a hotărât a se In­troduce cercetare disciplinară contra învăţătorului gr. or. valah din Topa de jos, Petru Siriac. Numitul învăţător s’a lăudat, că vu aduna ajutorul de stat, ce i s-a acordat, apoi se penzionează şi cu banii adunaţi va face propagând j daco-română» !

Ce gogoriţă pentru spărierea pa­trioţilor, va fi şi aceasta?

*Din Bruxela se anunţă, ca greva

generală a muncitorimii din Belgia, pentru care s’au făcut atâtea pregătiri, nu se va ţinea. Comisiunea grevei a declarat în şedinţa ultimă, că greva generală s’a amânat pe timp nedeter­minat.

Hotărârea s’a luat în urma trata­tivelor, ce au avut loc între socialişti şi guvern. Guvernul a promis, că ade~ rează la revisiunea constituţiei şi va pregăti urgent reforma dreptului elec­toral !

Aşa mai înţelegem. Dar ce a pro­mis socialiştilor noştri Tisza-Lukâcs ?

Scrisoare din Berlin.Cronică socială şi artistică.

— 6 Martie n. 1913.

Vieaţa românească artistică din Berlin, care atât de frumos a pornit cu anul 1913, în zilele aceste continuă îmbucurătoare» sa propăşire spre înăl­ţimile, de unde străluceşte măreţul templu al gloriei. Intr’adevăr, succesele artistei dramatice Agata Bârsescu şi a violonistului George Enescu au fost nu­mai un preludiu fericit pentru ziua de mâne a neamului; zorile unor zile mai bune se anunţară atunci şi noi pri­virăm cu încredere şi bucurie înaintea recoltei artistice din viitor. Şi nu ne-am înşelat în aşteptările noastre. Graţie vigoarei românimii, care totdeauna are în reservă talente artistice, graţie so­cietăţii academice în frunte cu dl Rainu, noi iarăş am avut ocaziune, ca să ad­mirăm expresiunile sintetice ale for­ţelor noastre vitale: avurăm parte de două impozante serbări, cari vor lăsa urme dăinuitoare in sufletul nostru. Meritul organizării este fără îndoială a dlui ministru Beldiman, care în tot­deauna binevoieşte a ne onora cu pre- sidiul şi prezenţa sa, apoi a dlui Rainu, preşedinte actual al societăţii. Este ui­mitoare puterea ce o exercită asupra so­cietăţii acest tinăr pătruns de umanismul cel mai nobil. Acţiunea sa este cu atât mai lăudabilă, pentrucă de când ţin# în mână sceptrul acestei grupări stu­denţeşti, Societatea academică după o culpabilă şi dăunătoare vegetare a de­venit o cooperativă de muncitori a- cerbi, o fortăreaţă neînvinsă a senti­mentului naţional.

Cu însufleţire am serbat ziua me­morabilă »24 Ianuarie« în cadrele a cestei societăţi. Eram cu toţii în sa­loanele dela »Motivhaus«. Corul so­cietăţii a Intonat cu multă căldură im­nul ocazional »Trăiască regele« dân- du-ne şi prin aceasta dovadă că ele­mentul studenţimii noastre are conş­tiinţă naţională, că este consolidat pe deplin. Preşedintele de onoz.e Exc. Sa dl ministru Beldiman printr’o valo­roasă cuvântare — publicată deja în mai multe ziare — deschide şedinţa festivă. Amintesc două idei principale, cari îndeosebi mi-s’au întipărit în me­morie. »Chestiunea Dobrogei nu e o chestiune pur naţională, ci una eu­ropeană. Europa are lipsă de un pro- pugnacol în orient în contra colosului dela nord, în contra slavismului care ameninţă echilibrul european«. Ne-a pătruns în adâncimile sufletului pero- raţiunea acestui discurs solemn. Est© uşor explicabilă îngrijorarea fiecărui român bun, întrevăzând în vecinătatea sa întărirea unui stat bulgar. Dar suc­cesele obţinut© pe toate terenurile do­vedesc în modul cel mai convingător vitalitatea noastră şi tocmai pe baza vitalităţii noastre nu trebue să perdem nădejdea „ci să ne încrede** mai mult in noi înşine«. Cuvintele de mângâiere sufletească ale distinsului bărbat de stat au fost primite cu mart entuziasm.

Foştul preşedinte al societăţii, dl profesor Bogrea ia cuvântui. Dsa ne revoacă în memorie printr’o privire re­trospectivă zilele istorice ale Unirii Prin­cipatelor, având în vedere în totdeauna prezentul, dând uneori avânt umorului său inăscut. Adevărurile ce le cuprindea în sine acest umor au potenţat numai valoarea conferinţei, înrudită dealtcum în unele idei fatal cu discursul d-lui Beldiman. Conferinţa a făcut un efect electrizător, eliberâtor. Am auzit şi un trio de toată frumseţea. D-şoara Elisa Dr. de Schbneberg, dnii I. Popovici şi G. Qeorgescu au interpretat Trio H-dur de Brahma. Execuţiunea fără greş, stu-

Nr. 44 -1919. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pugin* 3

dîul aprofunzit al bucăţii au sigurat numai reputaţiunea bună de care sa bucură flecare dintre dânşii. Membri trioului merită toată lauda, ei pot fl liniştiţi în ce priveşte nivelul manifes- taţiunii lor artistice. Ne-a părut bine mai cu seamă, că am auzit în cercul nostru pe membrul celebrului quartet »Martean«, pe celistul Georgescu, care nu de mult a dobândit prin talentul său premiul »Io&chim« al academiei regale din Berlin. Urmează o causerie din domeniul esteticei, dl Petranu cu cunoştinţele unui specialist dar toto­dată cu amabilitatea unui^causeur tra­tează subiectul »Noi şi frumoşuU. A- ceastă causerie este una din seria va­loroaselor conferinţe despre artă, ce 1« ţine dl Petranu la societ. acad. Corul societăţii ne-a amuzat cu câteva doine şi cântece naţionale bine alese, eari au plăcut mult publicului. Dl Danielopol absolventul şcoalei de artă dramatică din Bucureşti ne-a declamat câteva poezii adânc simţite, unele ocazionale cu vervă oratorică, altele mai vesele cu o naivitate plăcută, câştigând simpatia auditorului. In fine corul dă acordurile finale a unei seri bine petrecute cu înălţătorul *Peal nostru steag«.

Tinerimea academică dupăce a serbat, demn trecutul, n’a uitat nici de prezent. Sentimentul naţional, care atât de puternic iese în relief în imensul mării de străini, după un răstimp de câteva săptămâni s’a manifestat din nou, cu aceiaş căldură cu acelaş entu- siazm »Bunului patriot şi fumul pa- trioi sale i se pare dulce şi mirositor« zice Stamati, şi când a ajuns pân’la noi o ideă atât de importantă, - ca aceia a fortificării structurei naţionale pe teren naval, evident, că acest entusiazm s’a înălţat pân’la paroxism. iDrept ecou, în sinul studenţimii a pornit o colectă in­tensă pentru flota naţională, flecare ro­mân de bine a grăbit să-şi dea obolul pentru realizarea unui scop atât de în­vederat şi înalt. Văzând înaintea sa o Românie puternică şi unitară, tinerimea n’a cruţat nici o osteneală. Societatea academică a aflat de bine să aranjeze un concert în Pilosul flotei române .şi străduinţa sa de a câ-tiga concursul celor mai de seamă puteri, a fost în­coronată de un frumos succes. Artiştii noştri nu numai căne-au asigurat prin concursul lor un public numeros, dar ne-au sprijinit şi materialminte.

Concertul a avut loc sub patrona­jul d nei şi d lui ministru Beldiman, în saloanele legaţiunei române. Lumea ro­mânească desigur că rar a mai avut parte de aşa o concentrare a forţelor sale artistice. Impresia generală: artă superioară, saloane arhipline, public aristocratic. Din splendoarea toaletelor adânc decoltate, din bogăţia ©poletelor de aur, a fracurilor şi smokingurilor ele­gante am remarcat mai a!es pe Alte­ţele Sale Principesa şi Prinţul deWied, Ducele de Crouilli, Prinţul Ghica-Dăr- măneşti, pe Exc. Sale miniştrii Beldi­man şi Heimann.

Clapele pianului tremurară... Dom­nişoara beldiman, o figură de uimi­toare nobleţă, acompaniată de violonis­tul PopovPi şi de celistul Oeorcmcu ne transferă în ţara fiordurilor, cântăudu-ne dansuri norvegiene de Grieg, apropiat© cu st Iul iui Schumann, dar pline de poezie populară. Armonia deplină, exe- cuţiunea plină de sentiment, manuarea îndemânatică a instrumentelor au ex elus orice caracter diietantic, relevând melodia şi poezia dansurilor. Distinsa noastră cântăreaţă din Ardeal, d na Triteanu aflându se în Berlin a bine­voit să ia parte activă la concert, cân- tându-ne o bucată fantastică romantică

* Berlioz ^U’absanoe. Cu bucurie am .onstatat, că d na Triteanu, a amplificat vocea sa sonoră şi nu lipsită de far mece cu o deosebită flaeţă coloristică şi cu o subtilitate în nuanţare. Doinele «Năcăjit ca mine nu-i» şi «Cântă puiul cucului» au fascinat nu numai publicul românesc, ci şi pe cel străin ; duioşia doinelor, redată mai ales în a doua bucată prin falsete bine reuşite, îi o- feră loc de frunte în interpretarea cân­tecelor noastre.

Pianista Cella Delavranceanunea cântat mult, dar cu o măiestrie nemai­pomenită. Par’că anume şi a ales bucă­ţile cele mai grele din repertoarul mu­zical, ca să ne pună pe toţi în uimire- Publicul pricepător de artă a stat câ­teva momente uluit, auzind rapsodia doua a lui Liszt, apoi Toccata lui E- nescu şi Saint-Saens. Tehnica desăvâr­şită, capacitatea sa muzicală dovedese, că se susţine la apogeul artei sale şi va ridica numai prestigiul nostru artis tic prin concertul ce-1 va da nu peste mult în faţa străinilor. Artistele au lost distinse cu frumoase buchete de flori, în semn de adâncă admiraţie. Deosebită atenţiune merită celistul Papazoglu. Publicul internaţional l a admirat deja

la concertele, ce le-a dat în cele mai de seamă centre culturale, cel româ­nesc nu de mult, ia Silvestru, când a- fără de un program clasic no-a dat şi compoziţii proprii de toată frumseţa. Acum ne-a încântat eu o suită de Bach. cu o sonată de Rubinstein, cu un al legro de Goltermann, apoi cu bucăţi de Giordani şi Lalo, a căror melodie dulce adeseori va preocupa încă pe cei ce erau de faţă.

De câte-ori îl aud pe celistul Pa- pazoglu, întotdeauna îmi vine în minte W. Ostwald, care accentuează, că ar­tistul să-şi cheltuiască toată energia sa pentru artă şi numai pentru artă. Cu mult mai mare folos aduce omoni­mii prin această întrebuinţare unilate­rală a energiei sale, decât prin divi­ziunea ei şi pentru alte ocupaţii. Este bine cunoscut talentul d lui Papazoglu. Trebue să adăogăm numai, că s-a folo­sit într’un mod raţionabil de acest dar, dedicându-şi toată viaţa artei. Rezulta­tul este, că d-1 Papazoglu ocupă loc între cei mai de seamă celişti, făcând fală neamului, făcând eunosout numele 4e român.

Afară de d-na Triteanu :s-a~mani­festat încă un reprezentant al artei ro­mâne din Transilvania pe piedestalul glo­riei. Nu e primul concertjlarcare vio­lonistul Voicu-Petreseu a stârnit admi­raţia auditoriului prin virtuositatea sa Cu eleganţa i rafinată, şi într’un mod uşor a resolvit problemele cele mai dificile ale unui Paganini oriSaint SaSns; flageoletele duble staccato şi pizzicato variau parcă n’ar fl produse prin mână omenească. Publicul a aplaudat călduros pe interpretul destoinic al unei arte care Inblânieşte şi pe Cerberul lui Pluton.

Succesul artistic este incontestabil. Au recunoscut aceasta străinii Inţelegă tori de artă, cu mândrie constatăm noi înşi ne. Izbânda noastră însă nu e de o natură efemeră: venitul curat peste o miietreisute de mărci, din care cea mai mare parte este contribuţiunca studenţimii, s-a trimis cu însufleţire patriotică pentru flota română Studen­ţii şi particularii generoşi pot fl liniş­tiţi, că mijloacele lor nu au fost date de prisos, dimpotrivă, jertfele aduse le fac onoare şi le asigura recunoştinţa nu numai a Românilor din Regat, ci a tuturor, celor ce iau parte cu sufletul la această mişcare naţională.

Cori ol an liirann .

P re s s a s t re in ă d e sp re c o n c e rtu l r e u n iu n e i n o a stre de c â n tă r i .

Din „Brassói Lapok“ :

»...Concertul reuniunei române de cântări, care a reprezentat ambele părţi ale ? oratoriului Paulus, a fost o probă a puierei naţionale. Suntem gata să plecăm steagul recunoştinţei noastre în faţa reprezentaţiunei de eri. Dirigentul Dima şi-a pus toată energia sa pentru succesul acestei reprezentaţiuni şi mână în mână cu solii săi perseveranţi în muncă a eluptat cel mai frumos şi cel mai cinstit succes. Cei 80 membri ai corului său au rezolvat o astfel de pro­blemă, care este unică chiar şi în împre­jurările muzicale desvoltate ale oraşului nostru. Din programul reprezentaţiunei, care a recerut timp do trei oare, au făcut parte 29 coruri, un număr, care, abstrăgând dela greutăţile tehnice ale acestor coruri, oferă greutăţi ponde- roase şi din punct de vedere fizic... Pe lângă aceste sunt unele coruri, astfel de exemplu numerii 4 şi 14 din partea primă, finalul părţii L, cari, formând în sine opere mici, dau mult de gândit în urma construcţiei lor dificile, la repre­zentarea lor.

»Să resumăm rezultatul: Dinamica operei a eşit frumos la iveală, vocile, rezultatul unei munci serioase, au pa­rat cu uşurinţă la flecare mişcare a baghetei. Chiar căutând amănunţit n’am putea găsi vre-o greşală în aceste părţi«.

In continuare recenzentul lui >Br. H.« relevă prestaţiunile frumoase ale soliştilor cu deosebire ale d~lui Folescu.

Recenzentul ziarului „lír. Zeitung“ — se paie un modernist — cu toate oă, nu-i în­cântat de muzica iui Mendelssohn, fiind „în ▼ochită“ constată, că în compoziţiile acestuia se găsesc şi motive geniale adevărat artistice şi moderne.

»Aceasta — continuă recenzentul — am esperiat-o alaltăeri în oratoriului »Paulus«. Admirabilul cor »Iată fericim pe cei ce au răbdat...« este fără îndo­ială simţit şi profund. Astfel s’a şi cân­tat. Corul a fost cald şi sigur in toate privinţele, ceea-ce este în primul rând meritul dirigentului Dima...« De în­cheiere vorbeşte elogios despre solişti cu deosebire despre d na Dima şi d l

Folescu, care prin talentul său verita­bil de »Paulus« a câştigat inimile as­cultătorilor.

Din ziarul „Brassói Hírlap“ :»...Oratoriul, care recere mari cali-

lităţi artistice, a pus la o grea încer­care puterile reuniunei, dar trebuie să constat cu laudă, că acesta a succes în toate privinţele; atât corurile cât şi so­liştii au rezolvit în modul cel mai ar­tistic munca lor, pentru care au fost răsplătiţi de un in mens public cu apla­uze viforoase«.

Ş T I R I .— 23 Februarie 1913

Ş t ir i « l in R e m a n ia . L& pre­fectura de Ilfov s’a primit pentru fiola naţională, până în prezent, suma totală de lei 741l626,60, din cari 482 515 lei şi 30 se găsesc în recipise la Casa de depunere ; 228 736 lei şi 30 se găsesc vărsaţi la Banca Naţională şi 30.375, lei se găsesc în recipise la Casa de credit a ofiţerilor. Această sumă este afară de cea încasată de ziarul »Uni­versul« şi Ministerul de războiu.

— DI. Paul Parcy, prin redactorul ziarului parisian »Echo de Paris« a sosit în România pentru ea să studieze chestia diferendului româno-bulgar D-sa a avut alaltaeri o lungă audienţă la dl ministru Take Ion eseu Eri a luat de­junul la dl. ministru C Dissescu, iar azi va fi primit de di prim-ministru.

Dwprt atrocităţii« comisa de Greci asupri Aromâlilor se mai comunică următoarele din Gberghel: Institutorul român dela Oşani, dl Stoie Pampor a fost arestat acum patru săptămâni de autorităţile greceşti din Ninta, sub mo­tiv că a Încercat să redeschidă şcoala aromânească. De atunci nu se mai ştie nimic despre soartea lui Pampor; nu se ştie nici unde a fost dus şi nici dacă mai trăeşte.

Pe urma armatelor turceşti suferă mult şi Românii din Oşani, Livezi, Be- rislav şi Lugunţa, unde preoţilor şi cântăreţilor li s a interzis, sub pedeap­să de txil, cetirea în biserici în lim­ba românească.

. Senzaţionalul proces al împăratuluiWilbelm împăratul Wilhelm al Ger­maniei cumpărase încă în anul 1898 moşia Rehberg, al cărei arendaş pe timpul acela era un cunoscut şi apre­ciat agricultor, Hellmut Sohst, care ad­ministrează de 30 de ani această moşie. La cumpărarea moşiei, împăratul n-a reziliat contractul încheiat de Sohst cu fostul proprietar, aşa că Sohst, — în puterea contractului încheat pe 20 de ani — se află şi acum pe moşia impe­rială, pe caro continuă s-o esploateze. Împăratul i-a trimis mai târziu o so­maţie arendaşului, cerându-i ca la 1 Iulie să părăsească moşia ; Sohst însă n-a voit să recunoască somaţia şi astfel se născu proces între dânsul şi îm­părat

Avocaţii împăratului susţin că noul proprietar al moşiei, împăratul, are dreptul să rezilieze contractul îneheiat de Sohst cu fostul proprietar. Avocaţii arendaşului susţin însă că împăratul, care a cumpărat moşia la 1898, a re­cunoscut contractul vechiu în mod tacit prin faptul că l’a respectat timp de 5 ani.

Legea germană recunoaşte pro­prietarului dreptul, ca la cumpărarea unui bun să recunoască sau nu con­tractul vechi. In cazul de faţă împă­ratul putea cere rezilierea contractului îndată după întrarea în posesiune a moşiei. N’a făcut-o, şi deci a recu­noscut contractul anterior. Tribunalul, având în vedere toate acestea, declară că punctul de vedere al arendaşului nu numai că este indiscutabil, dar este acceptabil. In consecinţă, tribunalul din Elbing respinge acţiunea intentată de împăratul Vilhelm contra arendaşului Hedmut Sohst şi acordă acestuia chel­tuieli de judecată.

Procesul acesta a avut un mare răsunet în întreaga Germanie. Pretu­tindeni sentinţa tribunalului din Elbing este viu comentată. Şi ceea ce este ca­racteristic, sentinţa aceasta a fost pri­mită în toate cercurile cu multă sim­patie. Numai în cercurile palatiste sen­tinţa a produs o adevărată cons­ternare.

întreţinerea In stare curată a va­selor folosita la transportul de lapte.Ministrul de agricultură a adresat un ordin tuturor municipiilor, în care le atrage atenţia asupra faptului, că din cauza necurăţeniei vaselor, cari se fo­losesc Ia transportarea laptelui pus în comerciu, s-a întâmplat de mai mult© ori cazul că microbul diferitelor boale

de vite, — boala de unghii şi de gură mai ales — a fost răspândit şi în re­giuni, în cari mai nainte nu se răspân­dise această boală. Pentru ca să se ©vite aceste cazuri în viitor, ordinul dispune ca,—în interesul salubrităţii pu­blice — toate vasele pentru transpor­tul de lapte pus în comerci, să fle bine spălate, atât pe dinăuntru cât şi pe dinafară, înainte şi după folosirea lor. Urdinul deobligă la aceasta atât pe pro- ducenţii cât şi pe comersanţii de lapte. Toate abaterile dela acest ordin vor fl pedepsite cu amendă până la 200 cor. sau închisoare corăspunzătoare.

Ochi pentru ochi... Din Londra se anunţă: In urma scandalurilor şi pus­tiirilor provocate de neastâmpăratele sufragete, s-a constituit o ligă, a cărei chemare este să pună capăt isprăvilor, la cari se dedau tot mai mult răz­boinicele amazoane, lată cum va lucra această ligă : Când sufragetele vor mai sparge ferestrii, un grup al acestei lige, care va fl ales prin tragere la sorţi, se va prezenta imediat la locuinţele res­pectivelor sufragete şi le vor sparge ferestrile; dacă sufragetele vor nimici haine de prin vitrine, atunci membrii Ligei vor sfârtica şi vor rupe hainele de pe sufragete. Membrii acestei lige au jurat, că vor fl totdeauna pe urma sufragetelor, dând astfel tot ajutorul poliţiei pentru a împedeca pe sufragete la comiterea scandalurilor.

Scandal în decursul unei Înmor­mântări. Din Miskolcz se anunţă: O muncitoare de aici Terezia Varga, de 38 ani, a provocat un mare scandal pe străzile oraşului, fiind în stare de be­ţie. Intâlnindu-ze cu un convoi funebru, care petrecea un mort la cimitir, be­ţiva s-a repezit la preotul din fruntea convoiului, luându-1 la braţ. In timp ce preotul a rămas surprins de această obrăznicie, femeia se întinse să-l sărute agrăindu-1 cu cuvintele: »îngeraşule«, »puiul meu«. întreg convoiul a fost ne­voit să se oprească în urma acestui scandal, până când a venit un poliţist, care a luat pe beţiva şi a »poftit-o« la răcoare.

Ştiri mărunte. Poliţia din Paris a primit numeroase scrisori din partea anarhiştilor, în cari aceştia ameninţă că îşi Yor răzbuna tovarăşii condam­naţi în procesul bandiţilor automobi- lişti.

— După ultimele telegrame din Hel- goland, se presupune, că efectivul tro- pilorului scufundat »S 178« se compunea din 95 oameni. In cazul acesta numă­rul victimelor ar fl mult mai mare. Pa­gubele sunt evaluate Ia 1.250.000 mărci. După datele oficiale numărul victimelor se ridică la 70 ofiţeri şi marinari.

—■ Profesorul Emilian Fopetcu din Cernăuţi a fost trecut dela şcoala reală a statului la şcoala reală conf. română din acelaş loc.

— O telegramă din Sidney ves­teşte, că sublocotenentul Minnes, care făcea parte din espediţia sud-polară a a exploratorului Manşon, s’a răsturnat cu sania în prăpastia unui glecer, unde şi-a aflat moartea.

— Un incendiu, care a durat 18 oare, a nimicit in Cairo 150 de clădiri, sute de familii au rămas fără adăpost şi au pierit în flăcări 4 persoane, nu­mărul răniţilor e foarte mare.

0 doftorîe de casă răspândită. Cău­tarea continuă după spirtul Franzbrant- wein şi sarea lui M o li, dovedeşte că întrebuinţarea lor, oa fricţiune alină- toare de dureri reumatice are efect bun. — Stiola 2 cor.

Se trimite zilnic cu rarabursă poş­tală de liferantul curţii c. şi r. A. Moli, Viena Tuchlauben 9. In depositeie din provincie să se ceară expres prepara­tul Moli provăzut cu marca de scut şi subscriere. — (4).

Din Braşof şi Ţara-Bârsei.Conferenţeie „Asociaţiunii“. Du-

minecă, în 9 Martie n. c. va ţinea o conferenţă dl. Silvestru M oldo ­va n , despre oraşul C lu j, în sala gimnaziului de aici. începutul ca de obiceiu la 6 ore seara.

Dl. Moldovan va schiţa tre­cutul acestui oraş important al Ardealului, în legătură cu marile evenimente istorice din Ardeal şi Ungaria, cu tradiţii şi anecdote istorice, relevând urmele Români­lor în Ciuj şi faptele lor săvârşite aici etc.

Invităm onor. nostru public a participa la această conferenţă.

Apoilo-BIoscop. Sâmbătă şi Du­minecă în 8 şi 9 Martie: Ziar kine- matografle. Cale ferată polară, (vedere). Omul inventator, (umor). Naezi due­lează, (umor). «Fata comandantului», (dramă în 2 acte filmul 1. 1500 metri). «Văduva veselă», (operetă în 3 acte filmul lung ? de'artă 2300 metri, acom­paniat cufmusica originală de Lehár) Sarah Bernhardt vine! I !

Luni nu e reprezentaţie. Marţi şi Mercuri program nou.

Urauia-Kino. Numai Duminecă în 9 Martie la 4, 6 şi 8 seara.

Program: Mare senzaţiune! filme artistice . colorate de 3200 m. Un târg în Cabilia. (Algir, Africa). Vederi colo­rate după natură. Apa de foc sau de­monul alcoolului. Ucigaşul Indienilor americani. Dramă într’un act- Film* 800 m. Scalda de mare Deauville. Co­lorat 400 m. Vederi admirabile Curse de cai. Corso de flori,~— Moriţ ca Ki- nooperateur în răsboiul balcanic. Mare umor. Film 700 m. — Primăvara vieţii sau Copila vândută. Film artistic co­lorat.. Dramă de A . Blanche în 3 acte. 2800'm. Trupa Iscopis. Acrobaţi ce­lebri mondiali Varietéé. — Lehmann la prinsul peştilor. Umorescă admi­rabilă.

Reprezentaţia viitoare Miercuri în 12 Martie la 4, 6 şi 8 oare.

ULTIME ŞTIRI.Bucureşti^ 8 Martie. Declara-

ţiunilej făcute de ministrul Maio- rescu, că Puterile mari au accep­tat mediaţiunea în sensul artico­lelor 2 şi 7 a convenţiunei din Haga. au produs aici o impresiune foarte bună. In cercurile politice române se crede, că Puterile vor aduce în curând o hotărâre fa vo ­rabilă Rom âniei, deoarece m a jo ri­tatea Pu terilor este înclinată a accepta pretensiunile Rom âniei.

Petersburg, 8 Martie. „Novoje Vremia“ scrie următoarele, referitor la relaţiile dintre România şi A l­bania:

Guvernul României a oferit un ajutor anual de 2 milioane de franci Albaniei, dacă se va propune limba românească în şcoalele Albaniei. Inafară de aceasta guvernul român s-a obligat, a da creştere în şcoala militară din Bucureşti la 200 de tineri albanezi, ca oficeri şi va pune la dispoziţia Albanezilor 20 de in­gineri pentru lucrări de edilitate publică de prima necesitate.

(Ştiraa trebue primită cu rezervă. —Red.)

Budapesta, 8 Martie. In şedinţa de azi a camerei proiectul refor­mei electorale a fost votat în a treia cetire. Deputatul Darvaia de­pus raportul referitor la revizuirea regulamentului.

Constantinopol 8 Martie. Ma­rele vizir a primit dela ofiţ?rii trupelor din Ceatalgea un nltimat, în care îi se cere demisiunea pentru cazul cedării Adrianopo- lului.

Budapesta, 8 Martie. Confe- renţa bărbaţilor de încredere ai partidului social-democrat a pri­mit raportul comitetului esecutiv, prin care se renunţă deocamdată la greva generală.

Proprietar:Tip. A Mureşianu: Branisce <t> Comp

Redactor respoozabil: loan Broket.

M. N E U M A N N Fondatla 1845.

TAILLEUR. Furxfttaoritl sorţii imp* regale şi eameria

Vestminte pentru domni, băeţ

şi fete, gata şi la comandă

iKOM

OOKK

OCO

a a z e t a- . -T’Sa* Ï A R 8 1 L V A N 1 E I .tâSiWgtenifirm- ..... .... .......

Nr. 44■ iflflhb». ....

I

Yă rugăm să priviţi vitrinele la

LANG, ROSENTHAL A PALMHERTTârgul toilor Nr. 1. BRAŞOV, Strada porţii Nr. 4.

Prafurile-Seidlitz ale lui MOLLV e r it a b i l* num ai cSéeé fie -c a re cutiă cate p rovădutâ mu m a ro g de ............. a p ă ra re a Ini A. MOLL şi ea s u b s c r ie re a sa« ■. —....

Priu afectul de lecuire durabilă ai Frafuriior-Saiálita de A. 3toU iu sonara gre a&ţllar odor mai eerbicóae la stamae «â pâateee, în coatfra cârceilor şi aere iii ia .«to­rnác* eenstlp*ţi»R6i croniee, suferinţei de fieat, eaugeatîunei de sânge, haeiaorhoidelor şi ă oelor mal djfeâte bile femeescl a luat aeest medicament de oaaâ o râs o Andire ca oresoe merea de mai multe deoenii kicőce. — Preţul unei »util originale sigilate Co­

rone 2*— Fai-nfioa yŞle se vor urmă ti De cale jndeeă törése a.

Franzbranntwein şi sare inia Moli.V arîe -ît l n a ş e i dacă fte-eave sticlă este provwmte ou-

Haroa de seatire şi ev plumbul Ini A. Moli F ram bran n tw e in -v l şi s a re a este forte bine au*

a-, 8 cută eu un remedia popular cu deosebire şotia) prin tra- rt), a űrt. ducerile de şef dină şi reumatism şi a altér ur­

mări de re ceală.Preţul anei cutii, originale plumbate cor. 2*—

Săpun de a ii oii.Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul rel mai nou, pentru culti­varea aţienală a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor.

—.40 b Cinci bucali cor. 1,80Fie-care bucată de săpun, pentru eopii eu e prevăzută c marca de apărare A. Moli.

Trimiterea principală prin Farm acistul A. >iOLL Wien,I. T&cklanbeac. şi rog. iurnisor a! earţii imperiale,

— Comande di* proviveiă se afect* &câ flliuic prin rambur să postulă. —La deposite să se ceară aaamit preparrtele proviavto lu iscălitura şi marca de

apărare a lut A.. M O L L.Depoait te Braşcr: C ari Schmddt, farmacist

în fiecare stil şi execuţie, se gă­sesc ieftine, şi pe lângă cele mai avantajioase condiţii la

Asociaţiunea de vânzare de mobile,Strada, ^Vro 36.

Tot aci se găsesc d o r m i t o a r e , elegante^ so fra ^ e i li» od ăi p e n t r u d o m n i ş l a l t e a r a n ­

j a m e n t e i n t e r i o a r e .

Covoare de Telaay ea preţal fabrice! se eapătâ numai aloi.— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —

Novitate de apă minerală.Aduc la ennoşfcinţa on. jsnbliculuâ, că am pus în circulaţie

apa de jod a kvorului „ B U L A “ din Zajzon, care se află la toate - farmaciile, drogerii, şi prăvălii de coloniale.

Despre puterea de vindecare a apei Hanko Viloios şi Dr. M. Hanti medic suprem comitatens a declarat că apa isvoru- lai „B Ê L A “ din Zajzon se pot recomanda la turburai ea schim­bului de materie la aneitie, boale de singe, oftica, la catar a organelor de inspiraţia şi nutremânt, la reumatism şi po- dagr» şi la boale de rănîchiu.

Conţinând jod e foarte bună la eopii şi tioeri.Amestecată cu vin este o beut Ară răcoritoare.Fiind Zieinul aproape de Braş t sunt în stare a vinde

sticla cu 10 Aleii eu adusul acasă.Comandele se esecută încă în ua acea.Magazinul central şi manipularia fântânei

Piaţa boilor Bfr. 3. Telefon 489.

Cu toată ştim; Ladisiau Schuster,macâpulantui apei mmerale.

BUSH

„ mussrranzbfificivYîs;

pm

jyr

felPfel

A V I Z !Aduc la Gunoştinţa Onnor. mele Clientele că am provaEut

sar SALONUL MEU UE HOOM <31pentru sezonul d$ toamnă, earnă şl cameval, cn cele mai nonă Sketches de ziare francase şi engfeze, care sosesc tot la 8 zile, prin urmare Onor. public de dame poate ■............. — avea cele mai nouă modele. = = = = =

Rugându-mâ ami păstra şi pe viitor încrederea,

semnez cu toata stima

ALEXANDRI? OrERGELY,BRAŞOV, Piaţa mare i r . WU.

(LJjr

Im

şyfcAa jfc

I

IO O O O O O O O O Ü O O O K 0000000*~ro00oM. I. F O L Y O V I T S ®ucc.

Holti*ich*Ujh@Iy i9BRAŞOV, Târgu grâului Nr. 4.

Maro aseiiintenfc In stofemoderne pentru dame şi bărbaţi. ^

•— : — Stofe de''Mâine şi Albituri. — * ţ ţ

Tm airi complete. |Sorviotu prompt! Preţuri ieftine! 8

. Gk. D I K -T I N I C H I fi I U Ş l I N S T A L T E A U R

BRAŞOT, TlRGOL CAILOR 20RecoMandă O*, proprio! axi de ca^ii, clasate patentate, c«*re nu tegbi aţa şi sa fpală ea afvfc

| $’« probat în trei emi foarte as pre şi s’a constatat că nu

poate îagheft.I eşi p«e.tru a se putfa băta ia im se pretind apese meri» SMoti

vr e un 1 o ca \ de? se bit.

I g

- A & Æ Æ jÆDepozit de

piane şi harm onio

Z R e p a x a . t 'u x i - .^ o o r d .â r i .

E I M S C H E N K C A R O L ,B R A Ş O V , Strada Neagră Nr. 54.

= = = = = Issirumeiite se dă in chirie. „

„TRAUSSYLVAFIA“bancă g. m. de asigurare, Sibiiu (Nagyszeben)

recomandă încheierea de

= A s i g u r ă r i pe v i e a f ă =tn condiţiunile cele mai fa yornMle.

SM Pentru preoţi şi învăţători rom âni g r .-or. dela, şcoaleile confesionale avantagii deosebite.

XXuX»nXnd

Special de remarcat sunt combinaţiunile următoare :

Asigurări mixte cu restituirea inte­reselor de 3% garantată.

Asigurări simple şi mixte cu parti- cipare la tâstig de 40%*

Asigurări de pensiuni simple sau combinate cu asigur, unul capita-

Aslg nrări mixte cu plătirea ne con dlţionat de 2-orl a capitalului.

A s i g u r ă r i de focdeasemenea foarte ieftine.

Dela existenţa ^Transsylvm iei^ s’au plătit din partea e i:Capitale asigurate pe vieaţă............. Cor.Pagube de foc............................. „Sumele asigurate pe vieaţă erau eu fi­

nea anului 1911 .............Aaigur&ri de foc .......................... „Capital de fondare şî rezerve , . . . „

Informa ţii şi prospecte se dau gratuit prin direcţiune în Sibiiu prin agenturile principale din Arad, Braşov, Bistriţa, şi C uj,

cum şi prin toţi agenţii din comune.Agentura principală pentru Braşov se afiă la d l — — H Hermaa, Strada Porţii Nr. BT. — —

Pw’ OMie versate în aebuiţii ou cercuri bone de cunoştinţă sa — primase în condiţii favorabile în serviciul institutului. —

fU46.556*635.275.798.2«

10.931.32« —12V.76..744-

3.520.4 *̂-

In as o r t i me nt !bogat.

Cărucioare de copii. ~ Căruţe sport.

Paturi de eopii.Lavor de copiii Scaune pentru copii care

se pot deplasa. Cărucioare de păpuşi? Paturi de păpuşi.

Rogojini de lemn pentru camere de bae.

Stergătoare de lemn. Măsuţe împodobite. Cuere pentru curăţirea

hainelor.Cuere de haine.

Patiri de fer şi alamă,CavaSete.

Paturi cu jarnire.Paturi cu cutii, liavoare.Dulap de no&pte ^tatlt e de baiaie.Saltele de sârxuă Afrlgue în trei părţi. Saltele ea păr de ca!.

Scaune pentru grădini Laviţe pentru grădini. Mese eu paravan.Pâviloane pentru grădini

la

Czell & *Strada Váméi 34-

M. M JU L U LI

■ frumrs ®ö- I bilateseîn- ^ chiriază lu­

nar, sau cu ziua cu preţ ieftin în

Villa Kertsch.

.Plugarul“însoţire economică comercială în ___________Blaj-Balâzifalva.__________

Concurs.„PlugaroD Însoţire economi-

că-comercială publica concurs la postul de

eonducâior-eomptabiipre lângă următoarele condiţii:

1. Salar anual 9400 Cor. şi tanti amă statutară.

2. Cel ales va avea să con- dncă cărţile independent şi sft poarta corespondenţa:—

3. După un an da probă, poate fi definitivat.

4 Cel ales e indatorat să de­pună o cauţiune de S400 Cor în bani, ori hârtii âsceptabile. —

ă. Postul să va ocupa în S zile dela terminul alegerii.—

6. Cererile însoţite de docu­mente necesari să se adreseze sub- sein natalei direcţiuni până la 26 Marţi® n. 1918. — Cei cu stadii agronomice ori comerciale, vor fi preferiţi.

„Plugar*!*înaoţirt ecoacmică-comercială Biaj.

W A R » H P M W a rM A. MtBOtAX«, BRNIŞT1 * «»M P . BRAŞOV.

I