Ioani Antonia AlexandraBalaban Alina Elena

Protecția mediului – ansamblu de măsuri tehnice, organizatorice și juridice cu scopul de a conserva și ocroti mediul contra efectelor nefaste ale activităților umane.

Protecția mediului presupune: Gospodărirea rațională a resurselor; Reconstructia ecologică a mediului; Evitarea poluării mediului; Evitarea dezechilibrului prin conservarea

naturii; Descoperirea

cauzelor care afectează mediul; Proiecte complexe, rațional fundamentate.

Multe elemente ale mediului înconjurător au suferit schimbări cauzate de intervenția omului, astfel încât diferă mult față de condițiile inițiale.

Ecologismul este o ideologie mișcare socială și filozofie vastă, preocupată de conservarea mediului și îmbunătățirea stării de sănătate a acestuia, în special în măsura în care această sănătate urmărește să includă preocupările elementelor non-umane. Ecologismul susține conservarea, restaurarea și/ sau ameliorarea mediului natural, și poate fi denumită o mișcare pentru controlul poluării.[4] Din acest motiv, concepte, cum ar fi o etică de teren, etica de mediu, biodiversitate, ecologie și biopfilia schițează ipoteza predominant. În esența sa, ecologismul este o încercare de a echilibra relațiile dintre oameni și diferitele sisteme naturale de care depind în așa fel încât tuturor componentelor le sunt acordate un grad adecvat de respect. Natura exactă a acestui echilibru este controversată și există diverse moduri pentru problemele de mediu și felul în care ar trebui exprimate în practică. Ecologismul și preocupările legate de mediu sunt adesea reprezentate de culoarea verde,[5] dar această asociere a fost însușită de către industria de marketing și este o tactică cheie de greenwashing. Ecologismul este opus față de anti-ecologism, care are o poziție sceptică față de multe perspective ecologiste.

Natura nu este un templu, ci un atelier în care omul trebuie să rămână un simplu muncitor.

În Europa, Revoluția industrială a dat naștere poluării moderne a mediului așa cum este, în general, înțeleasă astăzi. Apariția de fabrici mari și a consumului de cantități imense de cărbune și de alți combustibili fosili a dat naștere la poluarea aerului fără precedent și volumului mare de devărsări industriale chimice, adăugate la sarcina crescândă a dejecțiilor umane netratate. [9] Primele legi moderne de protecție a mediului la scară largă, au venit sub forma de Actului Britanic Alkali, adoptat în 1863, de a reglementa poluarea aerului nociv (acidul clorhidric gazos), degajat prin procedeul Leblanc, utilizat pentru a produce carbonatul de sodiu(soda calcinată). Ecologismul a crescut din mișcare de agrement, care a fost o reacție la industrializare, creșterea orașelor, precum și agravarea poluării aerului și a apei.

În Anglia Victoriană, o mișcare timpurie "Back-to-Nature" care a anticipat ecologismul modern a fost susținută de intelectuali precum John Ruskin, William Morris și Edward Carpenter, care erau toți împotriva consumerismului, poluării și a altor activități care erau nocive pentru lumea naturală.[10] Ideile lor, de asemenea, au inspirat diverse grupuri de proto-ecologiști din Marea Britanie, cum ar fi Societatea pentru Conservarea Comunelor, Societatea Kyrle, Societatea Regală pentru Protecția Păsărilor și Mișcarea Orasul Gradină, precum și încurajarea Ligii Socialiste și Mișcarea Clarion de a pleda pentru măsurile de conservare a naturii[11].

Ecologismul s-a schimbat pentru a face față noilor probleme, cum ar fi încălzirea globală, suprapopularea și ingineria genetică. Mulți tineri din societatea de astăzi sunt mult mai conștienți de starea planetei, deoarece au crescut cu Ziua Pământului. Scoala de Eco Cluburi are acum de lucru pentru a crea noi idealuri de viitor, prin intermediul școlilor durabile și a altor modificări minore în viața studenților, cum ar fi cumpărarea produselor alimentare ecologice, îmbrăcăminte și articole de îngrijire personală.

Cercetări recente demonstrează un declin abrupt în interesul publicului în 19 domenii diferite de interes ecologic.[30] Americanii sunt mai puțin probabil să participe activ la o organizare sau mișcare privind protecția mediului și mai multe sanse de a-i identifica drept "antipatici" față de o mișcare de mediu, decât în anul 2000.[31]Aceasta este probabil un factor persistent al Marei Recesiuni din 2008.[31]

Parcuri naționale (spații extinse, protejează peisaje, specii de animale și plante)

Parcuri naturale (mai restrâns, menține peisajul nealterat dar și folosințele sale tradiționale)

Rezervațiile (au un element major protejat în funcție de care se numesc geomorfologice, geologice, speologice, botanice, zoologice)

Rezervațiile științifice (scop exclusiv pt.cercetare științifică)

Rezervațiile peisagistice (forme de relief și peisaje naturale de mare valoare estetică)

Monumentele naturii (locuri, arii. Obiective naturale ce se impun a fi ocrotite din cauza importanței științifice, istorice, estetice – Teiul lui Eminescu)

Refugiile (areale protejate temporar pentru ocrotirea animalelor)

"Natura nu ne cere să fim geniali, ajunge să fim raţionali."