Protectia constructiilor contra incendiilor

8/16/2019 Protectia constructiilor contra incendiilor

1/135

INTRODUCERE

Obiectivele economiei naţionale, clădirile, construcţiile şi

instalaţiile inginereşti aferente acestora prezintă pericol mai micsau mai mare de incendii şi explozii.Protecţia contra incendiilor (PCI !n construcţii şi instalaţii

reprezintă o direcţie prioritară, care se asigură printr"un complexde măsuri şi activităţi specifice privind crearea condiţiilor deevacuare, de prevenire şi stingere reuşită a incendiilor declanşate, precum şi reducerea la minimum a pagubelor materiale.

Protecţia contra incendiilor !n construcţii reprezintă una dindisciplinele de profil din ansamblul disciplinelor de specialitate cuo pondere predominantă pentru formarea specialiştilor de calificarecorespunzătoare rigorilor din domeniul ingineriei antiincendii şi protecţiei civile.

#tudierea ei prevede formarea unui sistem de competenţe privind cunoaşterea şi aplicarea cerinţelor normelor de construcţii!n vigoare la asigurarea securităţii incendiare !n construcţii, clădiri

şi instalaţii de !ncălzire, ventilare, climatizare a aerului,cunoaşterea metodologiei de apreciere a pericolului incendiar alacestora, familiarizarea cu activităţile organelor de supraveg$ere laincendii, cu practica evaluării riscurilor de incendii etc.

Ciclul de prelegeri partea a II"a, reprezintă o continuare aciclului de prelegeri partea I"a, care este elaborat la catedra#ecuritatea %ctivităţii &itale !n conformitate cu curriculumuldisciplinar.

'ucrarea cuprinde un material compact şi accesibil dindomeniul PCI, conţinutul este structurat şi sistematizat !nconformitate cu rigorile faţă de lucrările de acest gen. 'ucrarea seadresează studenţilor specialităţii Inginerie antiincendii şi protecţiecivilă, cadrelor didactice care predau această disciplină, precum şi persoanelor interesate, care pot găsi răspunsuri concrete la problemele abordate.

%utorii lucrării sunt conştienţi de faptul că, cu toate că audepus toate eforturile, nu au reuşit să cuprindă toate aspectele


2/135

legate de genericul lucrării şi, că ritmul de adoptare a unor soluţii,este mai rapid dec)t cel de elaborare"editare, fapt pentru care sesolicită bunăvoinţa şi !nţelegerea cititorilor, şi vom fi recunoscătoricolegilor pentru propunerile şi sugestiile referitoare la conţinutullucrării.

*


3/135

1. ÎNCĂLZIREA ŞI VENTLAREA CLĂDIRILOR ŞI CONTRUC!IILOR

Sistemele de ventilare, încălzire şi climatizare a aeruluidefinesc confortul termic, care constă !n crearea unei ambianţe plăcute pentru odi$nă şi desfăşurarea unei activităţi. %cestea lar)ndul lor influenţează asupra eficacităţii procesului, productivităţii şi securităţii muncii, precum şi asupra calităţii produselor furnizate.

+enţinerea temperaturii aerului interior reprezintă factorulde bază al confortului termic. +odificarea ei se realizează prin

intermediul instalaţiilor de !ncălzire, ventilare sau climatizare.n localităţile rurale pe larg sunt folosite sobele de !ncălzire,

sobele de !ncălzire combinate şi alte instalaţii, ce funcţionează pe baza combustibilului solid, lic$id sau gazos.

Pentru !ncălzirea blocurilor locative, industriale, adepozitelor şi altor construcţii auxiliare pe larg se utilizeazăsistemele de !ncălzire centrale cu apă, av)nd temperatura agentului

termic p)nă la -/ 0C, şi cu abur, cu temperatura agentului termic p)nă la -/ 0C.Pentru !ncălzirea !ncăperilor la obiectivele agroindustriale se

utilizează generatoare de căldură, cazane şi alte aparate cefuncţionează pe baza combustibilului solid, lic$id sau gazos, precum şi o gamă variată de baterii de !ncălzire electrice,!ncălzitoare de aer, aeroterme etc.

1erespectarea cerinţelor securităţii la incendiu la etapa de

proiectare, execuţie şi !n procesul de exploatare a sistemelor de!ncălzire, ventilare şi climatizare a aerului, favorizează condiţii deizbucnire a incendiilor.

#oluţiile te$nico"organizatorice realizate !n scopul preveniriiincendiilor şi limitării propagării acestora de la sistemele de!ncălzire, ventilare şi climatizare a aerului, reprezintă componentade bază a profilaxiei incendiare.


4/135

1.1. i"te#e de $nc%l&ire

1.1.1. 'eneralit%ţi

Înc%l&ire se numeşte menţinerea artificială a temperaturiiaerului !n !ncăperi la un nivel mai !nalt dec)t temperatura aeruluiexterior. Pentru menţinerea !n !ncăperi a temperaturii recomandate,servesc instalaţiile de !ncălzire, constituite din elementete$nologice constructive, care alcătuiesc de fapt sistemul de!ncălzire. n dependenţă de predominanta transferului termic!ncălzirea !ncăperilor poate fi efectuată prin convecţie sau prinradiaţie.

Încălzire prin convecţie( se numeşte un astfel de sistem, caremenţine temperatura aerului din interiorul !ncăperii la un nivel mai!nalt dec)t temperatura radiantă a !ncăperii. Prin temperaturaradiantă, se sub!nţelege temperatura medie a tuturor suprafeţelor !ncălzite din interiorul !ncăperii. n practica profesională acest modde !ncălzire este cel mai răsp)ndit.

Încălzire prin radiaţie( se numeşte un astfel de sistem, care

menţine temperatura radiantă !n interiorul !ncăperii la un nivel mai!nalt dec)t temperatura aerului din !ncăpere.'u)nd !n consideraţie cele menţionate, sistemul de !ncălzire

reprezintă un complex de elemente constructive cuplate !ntre ele,destinate obţinerii, transportării şi transferării cantităţii necesare decăldură aerului din !ncăperi.

2lementele constructive ale unui sistem de !ncălzire sunt prezentate !n fig. -.-.

3


5/135

4ig. -.-. #c$ema de principiu a sistemului de !ncălzire5- 6 generatorul de căldură7 8 6 conductele pentru transportarea

căldurii7 " corpul de !ncălzire.

9ransportarea căldurii prin conducte poate fi efectuată prinintermediul unui agent de lucru lic$id sau gazos. %gentul de lucrufolosit pentru transportul căldurii !n sistemele de !ncălzire poartă

denumirea de agent termic. %pa, aburul, aerul şi gazele de arderetransmit căldura !n !ncăperi prin pereţii corpurilor de !ncălzire, iar aerul !ncălzit se transmite direct !n !ncăperile supuse !ncălzirii.%genţii termici utilizaţi !n sistemele de !ncălzire sunt caracterizaţide o gamă de proprietăţi fizico"c$imice.

'a&ele de ardere !n urma arderii combustibilului au otemperatură relativ !naltă, şi pot fi utilizate pentru !ncălzire numai!n cazurile, c)nd !n conformitate cu cerinţele sanitaro"igienice, nu

este limitată temperatura suprafeţelor de !ncălzire. :azele deardere cu temperaturi !nalte (8//"-/// 0C pot fi refulate direct !n

;


6/135

!ncăperi, dar !n acest caz se !nrăutăţesc condiţiile sanitaro"igieniceale aerului, ceea ce !n matilizarea apei !n sistemele de!ncălzire !n calitate de agent termic, duce la o repartizare maiuniformă a temperaturii aerului !n !ncăpere, aspect ce poate fi atins prin modificarea temperaturii apei (reglare calitativă.

A*+r+l( reprezintă un mediu foarte mobil cu densitaterelativă mică, care condens)ndu"se !n corpurile de !ncălzire, dega


7/135

n prezent sunt frecvent folosite sistemele de !ncălzirecentrale cu apă şi abur, sisteme centrale şi locale de !ncălzire cuaer, precum şi !ncălzirea cu sobe.

În sistemele de încălzire locale toate elementele constructivesunt comasate !ntr"o singură instalaţie, unde are loc producerea,transportarea şi transferul căldurii !n !ncăpere. 2xemplu de sistemlocal de !ncălzire, poate servi soba de !ncălzire. Căldura, obţinutăla arderea combustibilului !n generatorul de căldură 6 focar, setransmite de către agentul termic (gaze de ardere !n !ncăperi prinintermediul corpului de !ncălzire (pereţii sobei. n sistemele de!ncălzire cu apă, apa circulă !n sistem, se răceşte !n corpul de

!ncălzire şi este readusă !n generatorul de căldură pentru a fi dinnou !ncălzită.Sistemele de încălzire centrale sunt destinate pentru

!ncălzirea a mai multor !ncăperi din acelaşi punct termic. %gentultermic se produce !n generatorul de căldură amplasat !n punctultermic central, se transportă prin conducte !n !ncăperi separate, şi!n urma transmiterii căldurii aerului prin intermediul corpurilor de!ncălzire, se returnează spre punctul termic central. Ca exemplu de

sistem de !ncălzire central, poate fi menţionat sistemul de !ncălzirea unui bloc locativ de la un punct termic central. #e numeşte sistem de încălzire de sector ( c)nd grupul de clădiri se !ncălzeştede la o centrală termică de sector sau cartier, iar agentul termic setransportă prin conducte.

n dependenţă de agentul termic utilizat, sistemele de!ncălzire centrale se !mpart !n5 sisteme de încălzire cu apă; sisteme

de încălzire cu abur; sisteme de încălzire cu aer; sisteme deîncălzire combinate. %pa poate fi readusă !n generatorul de căldură folosind

circulaţia naturală sau forţată. n dependenţă de aceasta, sistemelede !ncălzire cu apă se !mpart !n5

• sisteme de !ncălzire cu circulaţie naturală şi sisteme de!ncălzire cu circulaţie forţată.

n funcţie de temperatura apei se deosebesc5

@


8/135

• sisteme cu temperatură


9/135

" sisteme cu circulaţie forţată.%erul utilizat !n sistemele de !ncălzire, este !ncălzit !n baterii

de !ncălzire prin intermediul apei fierbinţi, a aburului, a gazelor deardere sau a energiei electrice.

n dependenţă de sursa de !ncălzire a aerului, sistemele de!ncălzire cu aer se !mpart !n5

" sisteme cu apă " aer7" sisteme cu abur " aer7" sisteme cu gaz"aer7" sisteme cu energie electrică.

#istemele de !ncălzire cu aer pot fi locale (aerul se !ncălzeşte

!n bateria de !ncălzire, care este amplasată direct !n !ncăpere, şicentrale (aerul se !ncălzeşte !n bateria de !ncălzire şi se distribuie prin canale. %vanta


10/135

combustibilului !n focar. :azele de ardere !ncălzesc suprafeţeleinterioare ale canalelor, iar căldura este transferată prin intermediul pereţilor canalelor aerului din !ncăpere. :azele răcite sunt evacuate prin coşul de fum !n atmosferă.

%rderea combustibilului !n sobe are loc periodic, de aceeacăldura !n timp şi spaţiu se propagă neuniform şi se formează unregim termic nestaţionar. 9ransferul maximal de căldură coincidecu sf)rşitul arderii combustibilului, atunci c)nd temperatura sobeiatinge valori maximale.

ncălzirea cu sobe este răsp)ndită !n special, !n clădirile vec$i p)nă la două nivele, şi mai ales !n localităţile rurale unde lipseşte

!ncălzirea centrală. n clădirile noi, !ncălzirea cu sobe este limitată.4olosirea !ncălzirii cu sobe se datorează avanta


11/135

auxiliare, amena


12/135

• în dependenţă de materialul din care sunt confecţionate$ sobe din cărămidă, din plăci de saman, tencuite7 sobe din cărămidăcu teracotă7 sobe din beton rezistent la temperaturi !nalte7 sobe din

cărămidă !n cămăşi metalice7 sobe din tablă de oţel, cu căptuşealădin cărămidă refractară7 sobe din fontă fără căptuşeală7• în dependenţă de modul de evacuare a gazelor de ardere$

cu evacuarea gazelor prin canale amena


13/135

locative şi a celor publice. %vanta


14/135

4ig. 8.-. #c$ema sobei de !ncălzire fără capacitate termică5- 6 reglatorul de aer primar7 8 6 focarul7 6 uşa focarului7

* 6 grătarul metalic7 6 corpul sobei7 3 6 racordul de evacuare7; 6 cenuşarul7 ? 6 picioruşele.

'a construirea sobelor cu capacitate termică se impunerespectarea următoarelor reguli generale de securitate la incendii5

• aria suprafeţelor, care cedează căldura trebuie săcorespundă ariei suprafeţelor care preiau căldura7

• viteza gazelor de ardere !n canale trebuie să fie limitată, pentru ca pierderile de sarcină !n urma mişcării gazelor săcorespundă tira


15/135

interioare ale lor, să reducă temperatura p)nă la --/"-/ 0C, dar numai


16/135

de fum se execută din cărămidă cu mortar din argilă, grosimea pereţilor fiind de /,-8 m, sau din beton rezistent la temperaturi!nalte cu grosimea pereţilor mai mare de /,/3 m. nălţimea coşuluide fum (inclusiv şi !nălţimea sobei de la nivelul grătarului trebuiesă fie mai mare de m pentru asigurarea unui tira< suficient.Capătul de sus al coşului de fum trebuie să fie prevăzut mai sus decoama casei.

1.1./. Pericol+l de incendii la $nc%l&irea c+ "o*e

ericolul incendiar la !ncălzirea cu sobe, constă !n prezenţatemperaturilor !nalte pe suprafaţa elementelor constructive alesobei (pereţi, racorduri, ţevi, care pot servi ca surse de aprinderea construcţiilor executate din materiale combustibile. n funcţie degenul combustibilului, de regimul termic al focarului, temperaturala suprafaţa sobelor fără capacitate termică poate atinge valori maimari de 3// oC.

n focarul sobelor cu capacitate termică, temperatura poate

atinge valoarea de -///o

C şi mai mult, iar !n canalul de evacuare agazelor de ardere !n zona tavanului !ntre nivele 6 // oC. :radulde !ncălzire a suprafeţei sobei, precum şi a canalului de evacuare agazelor de ardere depinde !n mare măsură de grosimea peretelui,de durata procesului de ardere, de genul şi cantitateacombustibilului supus arderii.

)lementele sobei !ncălzite p)nă la temperaturi !nalte, potservi ca surse de aprindere a materialelor ce se găsesc !n !ncăpere,

precum şi a elementelor de !ngrădire, cu condiţia că acesteelemente se limitează cu suprafeţele sobei, sau cu canalele deevacuare a gazelor de ardere.

Incendiul poate izbucni şi !n rezultatul acţiunii directe aflăcării, a gazelor de ardere şi a sc)nteilor asupra materialelor combustibile şi a elementelor constructive prin fisuri, neetanşeităţi!n construcţia sobei şi a canalelor de evacuare a gazelor de ardere,

sau prin orificiile prevăzute !n construcţia focarului.

-?


17/135

Cauzele posibile de apariţie a fisurilor !n construcţia sobelor sunt5 alegerea incorectă a materialului de construcţie pentru sobe şicanalul de evacuare a gazelor de ardere7 aşezarea neuniformă aclădirii, corespunzător a sobei după finisarea lucrărilor deconstrucţie7 zidăria necalitativă. Cauze de izbucnire a incendiului pot fi de asemenea5 nerespectarea distanţelor minime între suprafeţele e"ecutate din materiale combustibile; e"ploatarea sobelor şi a canalelor de evacuare a gazelor de ardere defectate;nerespectarea regulilor de securitate la incendii privind e"ploatarea sobelor .

ericol incendiar de asemenea prezintă şi sobele montate !n

!ncăperile fără evidenţa pierderilor de căldură. 9ransferul decăldură de la sobe la un regim normal de exploatare trebuie să fieegal cu pierderile de căldură din !ncăperile deservite. =acătransferul de căldură mediu va fi mai mic dec)t pierderile decăldură, atunci !n !ncăperea dată temperatura aerului va fi maimică dec)t cea necesară. n acest caz ma


18/135

calcul a !ncăperilor supuse !ncălzirii. Pentru !ncălzirea cu sobe !nfuncţie de destinaţia clădirilorDconstrucţiilor se prevăd următoarelegenuri de sobe5

• pentru instituţii educative (creşe şi grădiniţe de copii 6 sobe cu capacitate termică medie (temperatura !n unele puncte asuprafeţei exterioare nu depăşeşte valoarea de @/ oC7

• pentru unităţi de !nvăţăm)nt şi blocuri locative 6 sobe cucapacitate termică medie şi mare (temperatura !n unele puncte asuprafeţei exterioare variază de la @/ p)nă la -8/ oC7

• pentru !ncăperi cu regim temporar de aflare a personalului (ateliere, !ncăperi de serviciu, oficii etc. 6 sobe fără

sau cu capacitate termică medie.Conform cerinţelor securităţii la incendii se permite

construcţia sobelor av)nd temperatura la suprafaţă mai mare de-8/ oC, cu condiţia instalării a unei !ngrădiri de protecţie.

n creşe, grădiniţe de copii, oficii, ateliere, cluburi, precum şi!n zonele seismice, sobele cu pereţii groşi trebuie să fie incluse !nmod obligatoriu !ntr"un tub de protecţie realizat dintr"o coală de

tablă din oţel.n clădirile cu două nivele se admite utilizarea sobelor dincărămidă cu pereţi groşi, cu condiţia că fiecare sobă !şi are focarulşi canalul său de evacuare. Pentru repartizarea uniformă asarcinilor apărute !n construcţia sobei, !n partea inferioară se prevede o placă din beton armat cu goluri lăsate pentru canalul deevacuare a gazelor de ardere.

n clădirile de tip coridor indiferent de destinaţie, sobele se

amplasează astfel, !nc)t uşile focarelor şi armăturile de !nc$ideresă fie prevăzute din faţă. n clădirile unităţilor de !nvăţăm)nt cudormitoare, instituţii educative (creşe, grădiniţe de copii, instituţiide sănătate, cluburi, case de odi$nă şi $oteluri care nu aucoridoare, sobele iniţial se instalează astfel, !nc)t să fie deservitedin !ncăperi auxiliare (din culoare.

#obele cu o greutate mai mare de ;/ g se prevăd pe postamente aparte (care nu au nimic comun cu fundaţia casei, iar sobele cu greutatea p)nă la ;/ g pot fi prevăzute direct pe

8/


19/135

pardoseală. 'a amplasarea sobelor direct pe pardoseală se verifică preliminar gradul de G4 a materialului de construcţie. Construcţia pardoselii !n locul amplasării sobei se prote


20/135

aplică izolaţie termică din foaie de azbest, cu grosimea de -/ mm,deasupra căreia se prevede o coală din tablă de oţel.

=istanţa minimă de la suprafaţa pardoselii p)nă la nivelulinferior al grătarului sobei trebuie să fie de cel puţin /,-* m, iar distanţa minimă p)nă la coturileDm)necarele canalelor de evacuarea gazelor de ardere " /,8- m. 'a amplasarea sobelor de !ncălzire !n!ncăperi, trebuie să se respecte regulile securităţii la incendii, careconstă !n utilizarea pereţilor despărţitori, protecţia suprafeţelor construcţiilor cu materiale termoizolante, respectarea distanţelor recomandate !ntre sobe, canale de evacuare a gazelor de ardere şielementele constructive ale clădirilor executate din materiale

combustibile. n locurile de atingere ale construcţiei cu elementele!ncălzite ale sobei se prevăd !ngrădiri de protecţie verticale şiorizontale (cele verticale !n locurile atingerii a suprafeţei sobei cu pereţi şi despărţituri, iar cele orizontale 6 !n locurile intersecţieitavanului cu canalele de evacuare a gazelor de ardere. Pentru pereţii şi despărţiturile executate din lemn, !ngrădirea de protecţieverticală se execută pe toată !nălţimea sobei sau a coşului de fum!n limita !ncăperii (fig. *.-. 1u se admite legarea !ngrădirilor de

protecţie cu zidăria sobei sau a ţevii de evacuare a gazelor deardere.

88


21/135

4ig. *.-. #c$ema instalării !ngrădirii de protecţie verticală5- 6 soba de !ncălzire7 8 6 !ngrădirea de protecţie verticală7

6 peretele din material combustibil.

Construcţia !ngrădirii de protecţie orizontale reprezintă o procedură de !ngroşare a pereţilor canalelor de evacuare a gazelor de ardere !n locul intersectării tavanuluiDplanşeului. 1u se permite

fixarea protecţiei orizontale de grinzi. nălţimea protecţiei trebuiesă depăşească grosimea tavanuluiDplanşeului minimum cu ;/ mm.Pardoseala !n locul dat se execută din materiale incombustibile.9avanul şi pardoseala !ncăperii se execută de regulă p)nă la nivelul!ngrădirilor de protecţie.

#uprafeţele !ncălzite ale sobelor, canalelor de evacuare agazelor de ardere şi flacăra apărută prin golurile focarului emanăenergie radiantă, aspect ce poate duce la aprinderea materialelor şi

construcţiilor aflate !n imediata apropiere. =e aceea pentru prevenirea izbucnirii incendiului se prevăd spaţii de protecţie prevăzute !ntre suprafeţele elementelor sobei şi a construcţiilor executate din materiale combustibile. Pentru sobele cu grosimea pereţilor p)nă la ;/ mm inclusiv, se prevăd spaţii de protecţie dintoate părţile. Pentru cele cu grosimea de perete de -8/ mm, aceastămăsură te$nică se reduce numai pentru părţile laterale. =easupra

lor se recomandă a trata pereţii cu cărămidă sau alte materialeincombustibile, lăs)nd !n partea superioară şi inferioară golurispeciale, acoperite cu grătare metalice. Conform cerinţelor desecuritate la incendii, pereţii şi despărţiturile !n spaţii trebuie să fie prote


22/135

n cazul tavanuluiDplanşeului neprote


23/135

sobelor7 cu ordinea curăţării a canalelor de evacuare de funingine7de a se convinge prezenţa instrucţiunilor privind exploatarea!ncălzirii cu sobe !n clădirile, construcţiile industriale sau cele publice etc. 2lementele sobelor supuse verificării, sunt prezentate!n ane"a *.

Către cerinţele de securitate la incendii privind construcţiasobelor fără capacitate termică se raportă măsurile de respectare adistanţelor de protecţie !ntre sobe, ţevi de evacuare, coş de fum,alte construcţii executate din materiale combustibile.

'a instalarea sobelor pe pardoseală din lemn, postamentultrebuie să fie executat din trei r)nduri de cărămidă cu mortar din

argilă pe o coală din azbest sau fibre !nglobate !n argilă. %ceastăconstrucţie va servi drept izolaţie termică.n lipsa izolaţiei termice, postamentul se execută din patru

r)nduri de cărămidă. #obele fără capacitate termică pot fi instalate pe pardoseală av)nd picioruşe cu !nălţimea nu mai mică de -/ cm.n cazul dat pe suprafaţa pardoselii se prevede o coală de tablă dinoţel amplasată pe două straturi din fibre !nglobate cu argilă, sau peo coală din azbest cu grosimea de -/ mm. 'a amplasarea sobelor

!n !ncăperile cu construcţii din materiale combustibile, distanţa p)nă la pereţi, tavan şi despărţituri trebuie să fie de cel puţin * m.Pentru construcţiile prote


24/135

distanţa nu mai mică de /,; m. Pe ţeava de evacuare se prevede ocăciulă de protecţie pentru a exclude formarea sc)nteilor, şicorespunzător protecţia de precipitaţiile atmosferice.

'a intersecţia ţevilor de evacuare cu construcţii executate dinmateriale combustibile (pereţi, despărţituri etc. trebuie de prevăzut o !ngrădire de protecţie din cărămidă cu grosimeade 8 cm şi o izolaţie termică privind protecţia construcţiei deaprindere. n lipsa izolaţiei termice dimensiunile !ngrădirii de protecţie va constitui nu mai puţin de ? cm. evile amplasate !n!ncăperi l)ngă pereţi şiDsau tavane executate din materialecombustibile, se instalează la o distanţă de cel puţin /,; m, iar !n

prezenţa protecţiei !mpotriva aprinderii la o distanţă de cel puţin /, m.

1.1.. Caracteri"tica i )ericol+l de incendii al "o*elori a)aratelor de $nc%l&ire c+ 2a&e

n calitate de combustibil gazos pentru necesităţi casnice şite$nologice se folosesc gazele naturale extrase din zăcămintele de

gaze, precum şi gazele petroliere lic$efiate obţinute !n urma prelucrării gazelor de ţiţei sau naturale la rafinării.Pentru !ncălzirea !ncăperilor se folosesc aparate de !ncălzire

cu gaze cu transferul de căldură prin convecţie şi radiaţie, precumşi aparate, !n care !n calitate de agent termic se foloseşte apa. Cătreaceste aparate se raportă sobele de gaze cu capacitate termică,aparatele de gaze cu capacitate termică mică (cămine, !ncălzitoarede aer, emiţătoare infraroşii, precum şi aparate de gaze de uz

casnic cu contur de apă.O aplicare largă pentru !ncălzirea !ncăperilor au primit sobele

de !ncălzire de tip %JK (fig. .-. #obele se construiesc dincărămidă roşie, iar pereţii !n zona focarului se execută dincărămidă refractară. n interiorul sobelor succesiv se prevăd treir)nduri de cărămidă amplasate pe muc$ie, măsură ce ma


25/135

cenuşarului este !ntărit arzătorul de gaze de bază cu un debitmaxim de -,8"-,3 mD$. %erul primar necesar arderii complete esteaspirat prin orificiile de reglare şi parţial de către arzător. Instalaţiade ardere a sobei este dotată cu un sistem automat de securitate privind controlul procesului de ardere şi sistarea gazelor !n caz destingere a făcliei arzătorului de veg$e, sau !n cazul neasigurăriivalorii minime a depresiunii !n focarul sobei.

4ig. .-. #c$ema sobei de !ncălzire de tip %JL5- 6 obturatorul de flacără7 8 6 ca$la7 6 direcţia şi căile demişcare a gazelor7 * 6 6 colectoarele7 3 6 umplutură din

cărămidă cu fante !ntre ele7 ; 6 focarul7 ? 6 arzătorul.

+a


26/135

fie dotate !n mod obligatoriu cu buzunar de curăţare. 4iecare sobătrebuie să dispună de coş de fum separat, focar etanş şi uşă subfocar (reglator de aer primar.

%paratele de !ncălzire cu gaze (încălzitoare de aer şi căminesunt utilizate pentru !ncălzirea periodică a !ncăperilor locative, iar emiţătoarele infraroşii pentru uscarea !ncăperilor, !ncălzireacomplexelor de sere şi altor !ncăperi ale construcţiilor agroindustriale.

%paratele de !ncălzire cu gaze de uz casnic cu contur de apăservesc !n calitate de generator de căldură pentru sistemele de!ncălzire de apartament. =e regulă, ele constau din următoarele

noduri5 generatorul de căldură, cămaşa de protecţie, focarul cuarzătorul de bază şi de veg$e, automatica de securitate. :azele deardere sunt evacuate organizat !n coşul de fum prevăzut !n peretele portant, sau !ntr"o construcţie anexă.

Pericolul incendiar al !ncălzirii cu gaze se manifestă prinformarea amestecurilor explozive (gaz"aer, şi prezenţatemperaturilor !nalte pe suprafaţa elementelor sobelor şi aaparatelor. %mestecurile explozive la scurgerile de gaze pot să se

formeze !n spaţiile sobelor şi aparatelor, precum şi !n !ncăperileunde lipseşte, sau nu funcţionează sistemul de ventilare.

Cauză de izbucnire a incendiilor poate servi şi atingereamaterialelor combustibile sau a elementelor de construcţie aclădirilor de către suprafeţele !ncălzite ale sobelor, aparatelor,ţevilor de racordare şi canalelor de evacuare a gazelor de ardere, precum şi !n alte situaţii.

1.1.3. Cerinţe de "ec+ritate la incendii -aţ%de $nc%l&irea c+ 2a&e

Instalarea aparatelor şi a sobelor cu gaze utilizate pentru!ncălzire sau alte necesităţi, nu se permite !n cofetăriile instituţiilor teatral culturale, de alimentaţie publică, !n instituţiile amplasate !n blocurile locative, !n creşe şi grădiniţe de copii, cămine (indiferent

de numărul de nivele. 2ste categoric interzisă utilizarea !ncălziriicu gaze !n !ncăperile care se raportă la categoriile de pericol %, ,

8?


27/135

, !n !ncăperile depozitelor, !n subsoluri, gara


28/135

n cazul amplasării aparatului pe pardoseală l)ngă pereţi executaţidin materiale necombustibile, distanţa de la perete p)nă la aparatse recomandă nu mai puţin de - cm. =istanţa de la aerotermă p)nă la obiectele de uz, mobilă etc. trebuie să fie de cel puţin /,;m.

2miţătoarele infraroşii, destinate pentru !ncălzirea !ncăperilor !n lipsa personalului de deservire, trebuie să fie dotate cu un sistemde automatică de securitate, ce ar asigura sistarea gazelor !n cazuldeconectării arzătorului de bază. =istanţa de la arzătorul cu emisiiinfraroşii p)nă la elementele de construcţii executate din materialecombustibile (pereţi, despărţituri, tocurile geamurilor şi uşilor

etc. se determină !n dependenţă de regimul termic ale suprafeţeiradiante. %stfel, se adoptă următoarele distanţe5 cel puţin /, m latemperatura suprafeţei radiante p)nă la @// oC, şi nu mai puţin de-,8 m la temperatura suprafeţei radiante mai mare de @// oC.9avanul şi construcţiile realizate din materiale combustibile ce seaflă deasupra arzătorului trebuie prote


29/135

Pentru construcţia coşului de fum este categoric interzis autiliza !n calitate de material cărămida silicat, şlacobetonul, saualte materiale cu un grad de porozitate !nalt. Pentru coşul de fum !nlocurile atingerii de construcţiile clădirii realizate din materialecombustibile şi greu combustibile (pereţi, despărţituri, grinzi etc.se prevăd !ngrădiri de protecţie (orizontale şi verticale executatedin materiale incombustibile. =istanţele de la suprafaţa interioară acanalului p)nă la construcţia executată din materiale combustibilesunt prezentate !n tabelul -.-.

9abelul -.-. Di#en"i+nile $n2r%dirilor de )rotecţie

9ipul canalului

=imensiunile!ngrădirilor de protecţie, mm4ără

protecţie laardere

Cu protecţiela ardere

Canale de la sobele de !ncălzire cu periodicitatea funcţionării5

" pănă la + ore - mai mult de + ore

?/-/

8/?/

Canale de la aparatele de !ncălzire,intanstaneeD!ncălzitoare volumicecu contur de apă, sobe de !ncălzirecu funcţionare continuă

8/ 8/

n procesul exploatării coşurilor de fum de la aparatele şi

sobele de !ncălzire este necesar de a realiza un control riguros periodic privind starea te$nică şi curăţarea la timp a acestora.Pentru respectarea regulilor de securitate la incendii verificările periodice sunt prevăzute !n următoarele termene5

• Pentru coşurile de fum de la instantanee realizate dincărămidă 6 nu mai rar dect o dată în trimestru7

• Pentru coşurile de fum de la instantanee dotate cu sistem deautomatică privind tira


30/135

din ţevi de ceramică, azbociment, blocuri din beton rezistent latemperaturi !nalte 6 nu mai rar dect o dată în an.

1.1.4. i"te#e de $nc%l&ire central%

=intre sistemele de !ncălzire centrale mai frecvent seutilizează sistemele de !ncălzire cu apă şi aer. n sistemele cucirculaţie naturală către elementele constructive se raportă5 generatorul de căldură; corpurile de încălzire; conducta termică;colectorul de aer .

%pa !ncălzită !n generatorul de căldură prin intemediulconductei tur nimereşte !n corpurile de !ncălzire, unde răcindu"se,transmite căldura !n !ncăpere prin intermediul corpurilor de!ncălzire. %pa răcită !n corpurile de !ncălzire prin conducta retur sereturnează !n cazan, unde se repetă ciclul. Colectorul de aer estedestinat pentru evacuarea aerului din sistem.

• Corpurile de !ncălzire sunt destinate transferului de căldurăde la agentul termic aerului din !ncăperi.

Corpurile de !ncălzire, !n funcţie de modul transferului

termic predominant, se !mpart !n trei grupe5• radiante, care transferă prin radiaţie cel puţin / E din

fluxul de căldură. =in acest grup fac parte panourile radiante de plafon7

• convective 6 radiante, care transferă prin convecţie de la /E p)nă la ; E din fluxul total de căldură. =in acest grup fac parteradiatoarele, serpentinele şi registrele, panourile de !ncălzire

montate !n pardoseală7• convective, care transferă prin convecţie mai mult de ; Edin fluxul total de căldură. n acest grup intră convectoarele şituburile cu aripioare.

ncălzirea cu aer este asemănătoare altor sisteme de !ncălzirecentralizată. Ri !ncălzirea cu aer, şi cea cu apă sunt bazate petransferul de căldură de la fluidul care se răceşte către aerul din!ncăpere. #istemul de !ncălzire cu aer este constituit din aceleaşi

elemente principale ca şi alte sisteme5 generatorul de căldură,canale pentru transportarea căldurii.

8


31/135

1.1.5. Cerinţe de "ec+ritate la incendii -aţ% de "i"te#elede $nc%l&ire central%

#e permite proiectarea sistemelor de !ncălzire cu apă şi abur pentru !ncăperi de orice destinaţie, cu excepţia !ncăperilor undesunt prezente evacuări de substanţe, capabile să se autoaprindă laatingerea de suprafeţele fierbinţi, sau substanţele capabile să producă explozii, dega


32/135

agent termic se utilizează apa fierbinte sau aburul cu temperaturade cel mult -/ oC. Pentru sistemele locale de !ncălzire cu aer laamplasarea bateriilor de !ncălzire !n !ncăperile de categoria %, şi, temperatura agentului termic nu trebuie să depăşească mai multde ?/ E din temperatura de autoaprindere a vaporilor, gazelor şi prafului mecanic rezultat din procesul de producere.

1.1.6. Cerinţe de "ec+ritate la incendii -aţ% decentralele ter#ice

Centrala termică reprezintă un complex de instalaţii de bazăşi auxiliare destinate pentru producerea aburului sau apei fierbinţi.Către instalaţiile de bază se raportă5 generatorul de căldură (cazande aburDcazan de apă, iar către cele auxiliare se raportă instalaţiiledestinate pentru prepararea şi transmiterea combustibilului, apei şiaerului pentru ardere, curăţare şi evacuare a gazelor de ardere.

n funcţie de destinaţie ele se clasifică5" centrale de !ncălzire7" centrale de !ncălzire 6 producere7

" centrale de producere.=upă modul de amplasare pe planul general, centraleletermice se clasifică !n5

" cu amplasare !n construcţii separate7" anexate la clădirile cu altă destinaţie," !ncorporate !n clădirile cu altă destinaţie.

Cazanele de abur amplasate !n centralele de producere sau!ncălzire 6 producere, sunt destinate pentru producerea aburului,

utilizat !n procesele te$nologice, precum şi pentru alimentarea cucăldură a sistemelor de !ncălzire, ventilare şi preparare a apei caldemena


33/135

%legerea şi locul de amplasare a instalaţiilor menţionatedepinde !n mare măsură de destinaţia centralei termice, genulcombustibilului, sarcina termică, tipul utila


34/135

permite amplasarea rezervorului de combustibil de consum curent.Gezervorul de combustibil se amplasează de regulă l)ngă peretele!nfundat a centralei termice !ntărit prin intermediul dispozitivelor speciale. Gezervorul de consum curent trebuie să fie dotat cu ţeavăde scurgere cu ventil, indicator de nivel executate !n conformitatecu cerinţele securităţii la incendii. n conformitate cu regulile desecuritate la incendii, este categoric interzisă dotarea rezervoarelor cu indicatoare de nivel din sticlă, precum şi utilizareaseparatoarelor de praf executate din sticlă. n cazul amplasăriirezervorului cu combustibil de consum curent !n interiorul!ncăperii, el trebuie să fie dotat cu ţeavă de umplere de avarie,

scoasă !n afara !ncăperii şi racordată cu vasul de rezervă, careconform prevederilor de securitate se prevede la distanţa nu mai puţin de -m de la peretele orb al clădirii, şi nu mai puţin de m !ncazul pereţilor cu goluri. &olumul de rezervă trebuie să constituienu mai puţin de / E din volumul sumar al tuturor rezervoarelor.

#e permite amplasarea rezervoarelor de combustibil !ninteriorul centralelor anexate, cu condiţia că volumul sumar alrezervoarelor nu depăşeşte -/ m pentru păcură şi / m pentru

alte produse petroliere.'a proiectarea depozitelor de combustibil lic$id pentru

consum curent este necesar de a se conduce de documentaţianormativă privind proiectarea depozitelor de produse petroliere.Proiectarea centralelor termice ce funcţionează pe bazacombustibilului gazos se efectuează !n conformitate cu cerinţelesecurităţii la incendii prescrise de normele şi regulile de proiectare

şi montare a instalaţiilor de cazane.

1.,. i"te#e de 7entilare i cli#ati&are a aer+l+i

1.,.1. 'eneralit%ţi

Calitatea mediului !n care oamenii !şi desfăşoară activitatea

are o influenţă complexă asupra acestora, din punct de vedereigienico"sanitar şi al productivităţii muncii. Calitatea mediului se

3


35/135

apreciază at)t după valoarea parametrilor confortului termic "temperatura aerului interior, umiditatea relativă, viteza de mişcarea aerului, temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor !ncon


36/135

exces (căldura, umiditatea, gazele, vaporii nocivi şi praful, şi să leelimine odată cu acesta (aerul evacuat.

Instalaţiile de ventilare pot fi diferenţiate5 după modul deveiculare a aerului; după spaţiul ventilat; după gradul decomple"itate a tratării aerului în funcţie de cerinţele tenologice sau de confort ale încăperii respective.

n funcţie de aceste criterii este posibil să se stabilească oclasificare a acestor instalaţii5

a! %upă modul de veiculare a aerului de ventilaredeosebim5

entilarea naturală, care poate fi neorganizată sau

organizată.'a ventilarea naturală, sc$imbul de aer al unei !ncăperi sedatoreşte acţiunii combinate a presiunii v)ntului şi diferenţei de presiune provocată de densitatea aerului interior şi exterior, caurmare a temperaturilor inegale ale acestora. C)nd pătrundereaaerului curat are loc prin neetanşeităţile construcţiei (uşi, ferestre,ventilarea naturală se numeşte neorganizată. =acă !n !ncăperi sunt practicate desc$ideri speciale cu dimensiuni determinate,

amplasate la anumite !nălţimi care pot fi !nc$ise sau desc$ise dupănecesităţi, atunci se realizează o ventilare naturală organizată.

entilarea mecanică poate fi simplă sau combinată(cu !ncălzire, răcire, uscare sau umidificare.

n cazul ventilării mecanice, ve$icularea aerului se face cua


37/135

b! %upă e"tinderea zonei ventilate se deosebesc$entilarea de scimb general, locală şi combinată.

c! %upă diferenţa de presiune din interiorul şi e"teriorul incintei ventilate deosebim$entilare ecilibrată (debitul de aer introdus şievacuat sunt egale.entilare în suprapresiune (debitul de aer introduseste mai mare dec)t cel evacuat pe cale mecanică,astfel !nc)t !n interior apare o suprapresiune, debitul!n exces evacu)ndu"se pe calea naturală.entilarea în subpresiune (debitul de aer introdus este

mai mic dec)t cel evacuat.n clădirile cu mai multe !ncăperi ventilate se recomandă ca pe ansamblu, suma debitelor de aer evacuate să fie egală cu a celor introduse pentru a !mpiedica subrăcirea anumitor incinte.

'limatizarea aerului, reprezintă procesul de asigurare !n!ncăpere a regimului de temperatură 6 umiditate şi aer indiferentde condiţiile meteorologice. #istemul de climatizare a aerului senumeşte complexul de mi


38/135

!ncăperile clădirilor şi construcţiilor stabilite de normele sanitaro"igienice şi te$nologice, care sunt caracterizate de temperaturaadmisibilă şi optimă, umiditatea relativă a aerului, C+% a poluanţilor.

#istemele de ventilare şi climatizare a aerului asigurăsc$imbul de aer !n !ncăperile unde se evacuează substanţelenocive, unde concentraţia gazelor, vaporilor sau prafului nudepăşesc C+% a substanţelor nocive. 'a dega


39/135

+ediul combustibil poate să se formeze at)t !n !ncăperile de producere, c)t şi !n interiorul utila


40/135

Cerinţele de bază către securitatea la incendii faţă desistemele de ventilare şi climatizare a aerului sunt !ndreptate spre pre!nt)mpinarea formării mediului combustibil exploziv şi asurselor de aprindere !n ele, precum şi propagarea focului princanalele de aer.

1.,.0. Ventilarea nat+ral% a cl%dirilor

#c$imbul de aer al unei !ncăperi ventilate natural serealizează datorită acţiunii individuale sau combinate a doi factori principali (naturali şi anume, presiunea v)ntului şi diferenţa detemperatură a aerului din interior şi exterior.

&entilarea naturală organizată se realizează prin dispozitivespecial amena


41/135

de aer fiind cu at)t mai intensiv, cu c)t distanţa dintre axeleferestrelor este mai mare. %erul cald iese din !ncăpere pe la parteasuperioară, !n timp ce aerul proaspăt pătrunde pe la parteainferioară.

n unele cazuri, pătrunderea aerului se face prin trecerea lui printre elementele unui corp de !ncălzire, pentru că !n !ncăpere sănu pătrundă aer rece !n perioada rece. n cazul dat fereastra mobilătrebuie construită astfel, !nc)t să diri


42/135

construcţia sistemelor de ventilare pentru fiecare !ncăpere suntdescrise !n documentele normative corespunzătoare. 'a execuţiasistemului de ventilare generală este necesar de a utiliza astfel desc$eme de racordare a canalelor de aer, unde ar fi exclusă propagarea focului şi a gazelor de ardere de la nivelul unde aizbucnit incendiul, spre alte nivele.

Canalele de aer pe nivele !n clădirile locative cu multenivele, clădiri publice şi administrative sunt racordate prinintermediul colectoarelor de tip orizontal şi vertical (fig.3.-

4ig.3.-. #c$ema canalelor de aer cu colector orizontal şi vertical5 - 6 gura de recepţie7 8 6 tronsonul vertical7 " colectorul vertical7* 6 eta


43/135

9ronsoanele verticale a canalelor de aer pe nivele trebuie săse racordeze la colectorul vertical sub nivelul tavanului eta


44/135

asigurarea unui debit de aer constant !n timp datorită prezenţei ventilatoarelor, ceea ce permite diluarea permanentă anocivităţilor7

posibilitatea filtrării şi tratării (!ncălzire, răcire,umidificare, uscare etc. prealabile a aerului7

posibilitatea controlării stării de suprapresiune sausubpresiune din !ncăperile supuse ventilării7

posibilitatea recirculării parţiale a aerului evacuat din!ncăperi, ceea ce !nseamnă economie de căldură sau frig.

Gealizarea efectivă a instalaţiei de ventilare mecanică,stabilirea modului de introducere şi evacuare a aerului din

!ncăperile ventilate depind de felul dega


45/135

4ig. ;.-a. #c$ema sistemului de ventilare cu refulare5- 6 gura de recepţie7 8 6 ventilatorul7 6 canalul de aspiraţie

cu căciulă de protecţie, * 6 utila


46/135

a fi introdus !n !ncăperi. #pre deosebire de acestea, elementeleinstalaţiilor care separă praful din aerul care se extrage dininteriorul !ncăperilor, se numesc separatoare de praf . Cerinţele principale ale unui filtru sunt5 gradul de desprăfuire ct mai înalt;capacitatea mare de reţinere a prafului; simplitatea în e"ecuţie;întreţinerea uşoară.

=upă gradul de desprăfuire deosebim următoarele tipuri defiltre5

filtrele de categoria % (filtre grosiere sau prefiltre7filtre de categoria (filtre fine7filtre de categoria C (filtre foarte fine.

=eosebim filtrele uscate, cu peliculă de ulei, umede,automate, electrice, cu cărbune activ. &iltrele uscate sunt constituite dintr"un sc$elet şi un material

filtrant uscat. 4iltrele din ţesătură prezintă dezavanta


47/135

Particulele de praf se !ncarcă cu electricitate prin intermediul barelor de ionizare şi sunt reţinute de electrozii !ncărcaţi negativ prin inducţie.

&iltrele cu cărbune activ se folosesc !n principal pentrureţinerea gazelor, vaporilor şi pentru !ndepărtarea mirosurilor. #efabrică din cărbune de lemn sau nuci de cocos. Celulele reţin)nd particule, !şi micşorează capacitatea de reţinere şi trebuieregenerate, lucru care se face printr"un procedeu de !ncălzire.

ateriile de încălzire reprezintă elemente care folosesc la pre!ncălzirea şi re!ncălzirea aerului instalaţiilor de climatizare, saula !ncălzirea aerului refulat !n !ncăperi, !n cazul instalaţiilor de

ventilare mecanică simplă. ateriile se montează pe canalele de aer sau !n centralele de ventilare. ateriile de !ncălzire folosesc unagent primar de la care preiau căldură şi o transmit aerului (agentsecundar. ateriile de !ncălzire pot fi 5

baterii de !ncălzire funcţion)nd cu aburDapă caldă7 baterii de !ncălzire funcţion)nd cu gaze7 baterii de !ncălzire electrice.

Pentru agitarea aerului !n sistemul de ventilare şi climatizare

sunt ventilatoarele. &entilatoarele utilizate !n sistemele declimatizare şi ventilare se clasifică după presiune, locul deamplasare, direcţia curentului de aer etc. %stfel se deosebescventilatoare5 axiale şi centrifugale. Pentru evacuarea aerului dinzona superioară a !ncăperilor se utilizează ventilatoare de acoperişşi centrifugale, care constructiv sunt fabricate pentru a fi instalate pe acoperiş.

n funcţie de regimul de presiune deosebim ventilatoare5• de presiune


48/135

n funcţie de mediul transportat, deosebim5• pentru medii neagresive cu temperatura mai mare de ?/ oC7• pentru medii exploziv"periculoase7•

pentru prafuri cu concentraţia mai mare de -// mgDm

.entilatoarele de presiune /oasă se folosesc !n instalaţiile deventilare şi climatizare prevăzute cu reţea de canale cu viteză mică,mai ales !n cazul clădirilor civile, unde există anumite cerinţe privind nivelul de zgomot admis. Cele de presiune medie sefolosesc mai ales !n secţiile industriale, unde canalele sunt delungimi mari, şi !n cazul clădirilor unde se adoptă sistemul deventilare de medie şi !naltă presiune (cu viteză mare !n canale.

&entilatoarele trebuie să se monteze pe postamente flexibile (plutăexpandată, cauciuc, vibroizolatoare din cauciuc, vibroizolatoaredin cauciuc sau arcuri elicoidale din oţel şi trebuie pozate ladistanţe de minim /, m faţă de pereţi pentru a !mpiedicatransmiterea vibraţiilor la fundaţiile sau pereţii clădirii.Gacordarea ventilatoarelor pe aspiraţie şi refulare se face prin burdufuri de p)nză impregnată, pentru a !mpiedica transmiterea

zgomotului prin canalele de aer !n !ncăperile ventilate.&entilatoarele trebuie să fie prevăzute cu şibăre de regla< !nvederea modificării debitului de aer, dacă acesta nu corespunde cucel necesar.

Construcţia ventilatorului pentru mişcarea mediilor exploziv" periculoase la o funcţionare normală trebuie să excludă posibilitatea apariţiei exploziei. Pentru aceasta corpul, paletele delucru şi alte elemente ale ventilatorului sunt realizate astfel, !nc)t

să se excludă deformarea şi deteriorarea !n procesul detransportare, montare sau exploatare. Către unele măsuriconstructive de protecţie de prevenire a formării sc)nteilor !nventilator, se recomandă utilizarea !n calitate de materiale aalia


49/135

polimerice pentru acoperirea părţii constructive a ventilatoruluifig.?.-, @.-.

4ig.?.-. #c$ema de principiu a ventilatorului centrifugal cu protecţie antiexplozie5 - 6 racordul de intrare7 8 6 inelul din alamă7 6 sc$eletul ventilatorului7 * 6 roata de lucru7 6 motorul electric7

3 6 racordul de ieşire.

-


50/135


51/135

de !ncăperea sau !ncăperile deservite pentru a avea trasee scurte, şi pentru a avea o răcire, respectiv o !ncălzire c)t mai mică a aerului!n canalele de ventilare. n cazul unor trasee lungi, este necesară oizolare termică mai bună a canalelor de aer, ceea ce se traduce printr"un cost mai ridicat. >n alt criteriu de care trebuie să se ţinăseama la amplasarea centralei de ventilare, este cel legat dezgomotul produs de ventilatoare, pulverizatoare şi pompe. Pentru!ncăperile de teatre, săli de operă, concerte, săli de audienţe etc.,este necesar ca amplasamentul centralei de ventilare să se aleagă !nsubsol !n zona !ncăperilor anexe.

'analele de aer servesc pentru transportul aerului proaspăt

sau tratat spre !ncăperile ventilate, precum şi pentru evacuarea !nexterior a aerului viciat. Canalele de aer pot avea secţiunedreptung$iulară, pătrată sau circulară. =in punct de vedereeconomic sunt avanta


52/135

'analele de zidărie se folosesc mai ales pentru transportulaerului proaspăt sau evacuat, şi mai rar pentru reţeaua interioară.

'analele din plăci de beton cu zgură sau ipsos cu zgură suntfolosite de asemenea pentru scopuri secundare.

'analele din lemn pot fi din lemn masiv, aglomerat sau placa


53/135

răcirea, umidificarea şi uscarea aerului, precum şi o instalaţie dereglare automată a temperaturii şi umidităţii aerului. Geprezintăsistemele de ventilare cele mai complexe, dar şi cele mai scumpe.%lături de acestea există şi aşa numitele instalaţii de climatizare parţială, care asigură fie temperatura, fie umiditatea aerului din!ncăpere. Instalaţiile de climatizare au sarcina de a crea ambianţaoptimă şederii oamenilor !n cazul instalaţiilor de comfort, sau de aasigura condiţiile de temperatură şi umiditate cerute de proceselede fabricaţie, !n cazul instalaţiilor realizate !n scopuri te$nologice.

2nstalaţiile de climatizare pentru confort servesc laasigurarea unui confort ridicat !n sălile de teatru, cinematograf,

concert, sălile de şedinţe etc. !n tot timpul anului. n ultimul timpinstalaţiile de climatizare c)ştigă tot mai mult teren şi !n clădirile publice şi de locuit.

Clasificarea acestor instalaţii se poate face din mai multeconsiderente5

după viteza de circulaţie a aerului5 de presiune /oasă(tradiţionale! şi de presiune înaltă7

după debitul de aer ve$iculat !n instalaţie5 cu debit de

aer constant şi cu debit de aer variabil;după agentul purtător de căldură5 sistemele de

climatizare numai aer, şi sisteme de climatizare aer - apă (cu aer primar!.

#istemele de climatizare numai cu aer pot fi la r)ndul lor cuun canal sau cu două canale.

2nstalaţiile de climatizare de confort sau tenologice nu

diferă cu nimic !ntre ele !n ceea ce priveşte alcătuirea, ci numai prin parametrii diferiţi pe care trebuie să"i asigure şi printoleranţele admise de variaţie a acestora. %mbele se execută at)t !nvarianta clasică (de presiune /oasă, c)t şi !n variantă modernă (deînaltă presiune.

Sisteme locale de climatizare (aparate de climatizare!.%paratele locale de climatizare, au aceeaşi sarcină ca şi instalaţiilede climatizare 6 menţinerea parametrilor aerului interior la valori

dinainte prescrise. 2le prezintă unele dezavanta


54/135

după caz racorduri de apă de răcire şi de !ncălzire7 preţ de costrelativ mai redus datorită seriei mari de fabricaţie7 lipsa canalelor de aer sau reducerea acestora la c)teva tronsoane7 aspect exterior plăcut7 transport uşor.

%ctualmente !n lume se produc asemenea aparate !ntr"o maregamă de tipodimensiuni şi forme. =in punct de vedere funcţionaldeosebirile sunt mai mici, ele put)ndu"se clasifica5

• după tipul răcirii (aparate de climatizare cu maşină frigorifică înglobată şi aparate de climatizare cu agregat de răcire separat 7

• după modul de realizare a refulării aerului (aparate

cu refulare directă şi aparate pentru racordare la canale7• după destinaţie (aparate de climatizare în scopuri

de confort şi aparate de climatizare industriale7• după mărime şi tip constructiv (aparate de

fereastră, aparate de climatizare şi dulapuri de climatizare.%paratele de fereastră se folosesc de fapt pentru răcire şi nu

pentru climatizarea aerului. %gregatul de răcire este !nglobat !n

aparat. Condensatorul agregatului de răcire este răcit de obicei cuaer, pentru a nu fi legat de existenţa apei de răcire.n ultimul timp au apărut aparate de fereastră cu pompe de

căldură. Prin intermediul unui ventil cu patru căi, circuitulagentului de răcire se inversează, astfel că vara evaporatorulfoloseşte la răcirea aerului !ncăperii , iar iarna devine condensator folosind la !ncălzire.

%paratele de climatizare !nglobează !ntr"un sc$elet toate

elementele necesare realizării climatizării aerului (baterie de!ncălzire, baterie de răcire, umidificator. %mplasarea aparatului se poate face la fereastră, la plafon sau !n !ncăpere sub forma uneimobile.

1.,.5. Partic+larit%ţi ale 7entil%rii cl%dirilor ind+"triale

#copul instalaţiilor de ventilare şi climatizare industrială este

de a asigura condiţiile de puritate a aerului şi de microclimăcorespunzătoare efortului depus de om şi natura procesului

3


55/135

te$nologic. Gealizarea acestor cerinţe contribuie la menţinereacapacităţii de muncă, la !nlăturarea !mbolnăvirilor profesionale, laridicarea productivităţii muncii etc.

4aţă de clădirile de locuit şi publice trebuie subliniate două particularităţi importante şi anume5

• !n adoptarea unui sistem de ventilare, !n afara restricţiilor de ordin constructiv"ar$itectural apar şi restricţii de ordinte$nologic, funcţional, de securitate, de amplasarea sau posibilitatea de deplasare a unor utila


56/135

condiţiilor locale nu este posibil să se ia aerul proaspăt din zonecurate, aerul va trebui !n prealabil epurat. %erul aspirat din!ncăperi, trebuie să fie evacuat !n atmosferă astfel, !nc)t să nuimpurifice zonele din care se captează aerul proaspăt. 1u este permisă folosirea instalaţiilor comune de ventilare !n cazul c)ndsunt dega


57/135

procesului te$nologic şi a operaţiunilor anexe. #ursele care dega


58/135

instalaţiei de ventilare (tuburi, canale etc..n !ncăperile calde, !ncare se produce un tira< natural, care determină pătrunderea aeruluirece prin uşi, se vor prevedea (!n special la cele cu uşi desc$ise permanent perdele de aer, sau alte mi


59/135

avariilor te$nologice, pre!nt)mpinarea formării concentraţieiexploziv"toxice, se realizează prin instalarea gazoanalizatoarelor automate, care cuplează sistemele de avarie la prezenţa !n !ncăperia concentraţiei de amestecuri explozive, ce depăşesc '41.Propagarea gazelor şi a vaporilor exploziv"toxice din !ncăperile decategoria 1 şi 3 !n !ncăperile de altă categorie sau de altădestinaţie, se limitează prin transmiterea aerului !n tamburi"ecluze, prin menţinerea presiunii efective a aerului !n !ncăperile electrice,!n !ncăperile instalaţiilor de ventilare prin aspiraţie, şi depresiunii!n !ncăperile de categoria 1 şi 3 .

Pentru transmiterea aerului !n tamburi"ecluze a !ncăperilor de

categoria 1 şi 3 , se prevăd sisteme individuale. Pentru transmitereaaerului se utilizează sistemul de refulare, ce deserveşte !ncăperea prote


60/135

" pentru evacuarea amestecurilor exploziv" periculoase din orice !ncăperi, cu excepţia cazurilor, c)nd utila


61/135

Pentru curăţarea aerului transmis !n !ncăpere de cătresistemul de ventilare, se prevăd filtre cu fibre executate dinmateriale necombustibile, sau filtre cu ulei cu temperatura deinflamabilitate nu mai mică de -/ oC.

=in materiale necombustibile se execută capatatoarele dezgomot pentru sistemele de ventilare, climatizare a aerului şi!ncălzirii cu aer, precum şi izolaţia termică a suprafeţelor utila


62/135

instalate clapete inverse de protecţie. &entilatoarele sistemului cuaspiraţie locală destinate pentru evacuările amestecurilor exploziv" periculoase, tot pot fi !n execuţie obişnuită, cu condiţia că, sistemulasigură !ncăperile de categoria V, X şi Y, şi exclude posibilitateaformării concentraţiei exploziv"periculoase la funcţionareanormală a utilatila


63/135

amplasarea separatoarelor de praf !n interiorul clădirilor de producere !n !ncăperi separate prevăzute strict pentru utila


64/135


65/135

4ig. -/.-. #c$ema de principiu a sistemului de ventilare cusupape antifoc pentru !ncăperile de categoria %, şi V7

- 6canalul de aer tranzitar7 8 6 colectorul vertical7 " supapa antifoc.

Pentru barierele antifoc cu limita de G4 normată 8,7 /,; şi

/,8 ore, limitele de G4 a supapelor clapetelor antifoc sunt de -7/, şi /,8ore. #c$ema de principiu privind amplasarea supapeiantifoc este prezentată !n 4ig.--.-.

4ig.--.-. #c$ema de principiu la amplasarea supapei antifoc5

3;


66/135

- 6 capacul7 8 6 p)rg$ia7 6 rolicul7 * 6 firul metalic7 6 peretele antifoc7 3 " greutatea7 ; 6 corpul.

#upapele inverse se instalează !n canalele de aer pentrufiecare !ncăpere !n parte, !n locurile de racordare cu colectoarele.Colectoarele se prevăd !n exteriorul clădirilor, !n interiorulclădirilor sau !n !ncăperile pentru utila


67/135


68/135


69/135

periculoase trebuie să fie elaborate pentru fiecare !ncăpere (secţie,$ală sau sector te$nologic !n parte. 2le trebuie să conţină5 ordineacuplării şi decuplării de către personalul de deservire a sistemuluide ventilare !n condiţii normale de exploatare, !n caz de situaţii deavarie, ordinea şi duratele de curăţare a canalelor de aer şi ainstalaţiilor de desprăfuire.

n cazul izbucnirii incendiului !n instrucţiuni trebuie să fie prevăzută posibilitatea de decuplare parţială sau completă asistemului de ventilare, cu excepţia sistemelor, care asigurătransmiterea aerului !n tamburi"ecluze.

'a curăţarea canalelor se admit metode, ce exclud

posibilitatea izbucnirii incendiilor şi exploziilor. =uratele decurăţare a sistemelor de ventilare sunt stabilite de cătreadministraţia !ntreprinderii. #tudiile şi verificările planificate privind corespunderea sistemelor de ventilare cerinţelor desecuritate la incendii, sunt realizate !n corespundere cu graficele,aprobate de către administraţia obiectivului.

#tudiile profilactice a !ncăperilor destinate instalaţiilor deventilare (de desprăfuire şi alte elemente a sistemului de ventilare

ce asigură !ncăperile de categoria % şi , se realizează nu mai rar dec)t o dată !n sc$imb cu introducerea rezultatelor !ntr"un registrude formă specială. 9oate defectele depistate imediat se lic$idează.

n termenele prescrise de administraţia obiectivului, dar numai rar dec)t o dată !n an, se petrece revizia supapelor de reţinere afocului, a supapelor inverse prevăzute !n canalele de aer şi a celor explozive a separatoarelor de praf şi filtre. Gezultatele reviziei sunt

!ntocmite sub formă de act, care mai apoi se introduc !n paşaportulutila


70/135

regulile de construire, montare şi exploatare !n siguranţă a acestor ventilatoare, care a trecut instruirea iniţială şi controlulcunoştinţelor, confirmate prin proces"verbal.

n cazul reconstruirii sau reutilării procesului te$nologic, estenecesar de actualizat şi !ntrebările cu privire la modificările !ncadrul sistemului de ventilare.

,. UPRAVE':EREA PRIVIND REPECTAREACERIN!ELOR DE ECURITATE LA INCENDII

LA O;IECTIVELE NOU CONTRUITEŞI RECONTRUITE

Controlul privind respectarea cerinţelor securităţii la incendiila obiectivele nou construite şi reconstruite, se realizează la toateetapele construcţiei şi se finalizează cu recepţia !n exploatare aobiectivelor de către o comisie de stat cu participareareprezentantului Inspectoratului de #tat pentru #upraveg$erea

+ăsurilor de Pază Contra Incendiilor (I##+PCI.#upraveg$erea privind respectarea cerinţelor securităţii laincendii la obiectivele nou construite şi reconstruite, reprezintă unadin sarcinile prioritare, !naintate de organele I##+PCI, deoarece baza securităţii la incendii a obiectivelor economice se concepe laetapa de proiectare şi construcţieDreconstrucţie a lor, iar clădirile !nfază de construcţie se caracterizează printr"un pericol sporit privind izbucnirea incendiilor.

Gealiz)nd funcţiile de supraveg$ere, reprezentanţii organelor I##+PCI din cadrul +%I, controlează respectarea cerinţelor desecuritate la incendii a normativelor !n construcţii moldoveneşti(1C+ la toate etapele " proiectare, construcţie şi reconstrucţie aclădirilor şi construcţiilor, precum şi regulile de securitate laincendii la executarea lucrărilor de construcţii"monta


71/135

de "ec+ritate la incendii la o*iecti7ele no+ con"tr+ite

,.1.,. Pericol+l de incendi+ al cl%dirilor no+ con"tr+ite

Prin obiectiv nou se !nţelege obiectivul la etapa deconstrucţie sau reconstrucţie !n ansamblu cu depozite desc$ise,clădiri şi instalaţii temporare ce aparţin organizaţiei de construcţii"monta


72/135


73/135

'a studierea măsurilor de securitate la incendii indicate !nsoluţiile de proiect privind alegerea terenului pentru construcţie, oatenţie sporită se va acorda următoarelor aspecte5

• corespunderea zonării teritoriului obiectivului cerinţelor desecuritate la incendii7

• evidenţa v)nturilor dominante, a reliefului localităţii şi aspaţiilor antiincendiu la amplasarea obiectivului !n raport cuobiectivele din vecinătate şi alte localităţi7

• asigurarea obiectivului, clădirilor şi instalaţiilor cu căi pentru intervenţie la incendii, căi de acces şi drumuri de bază7

• amplasarea depourilor de pompieri !n aşa mod, !nc)t să seasigure posibilitatea sosirii la timp a unităţii de pompieri !n caz deincendiu7

• soluţii de bază privind instalaţiile, sursele de apă şi traseelereţelelor de alimentare cu apă contra incendiilor, reţelele dealimentare cu curent electric, de comunicare şi canalizare.

'a reconstruirea sau reutilarea te$nică a obiectivelor existente, reprezentanţii organelor I##+PCI prezintă un aviz

privind soluţiile de proiect doar !n cazul modificării căilor decomunicare, a sistemului de alimentare cu apă contra incendiilor, asistemului de alimentare cu gaze şi a mi


74/135

copiile prescripţiilor şi scrisorile, privind rezultatele studiuluidocumentaţiei de lucru7 copiile prescripţiilor şi alte materiale privind rezultatele studiului te$nic"incendiar a obiectivului nouconstruit7 datele despre incendii şi aprindere. =# după recepţia !nexploatare a obiectivelor nou construite se transmit separat,conform actelor, colaboratorilor organelor I##+PCI, carerealizează supraveg$erea privind respectarea cerinţelor securităţiila incendii la obiectivele existente.

Geprezentanţii organelor teritoriale ale I##+PCI participă la5coordonarea planurilor generale7 studiul documentaţiei de proiect"deviz7 cercetarea !n detalii a obiectivelor nou construite7 lucrul !n

comisia de stat privind recepţia !n exploatare a obiectivelor noi.Planul general reprezintă elementul de bază !n componenţa proiectului de organizare a şantierului (POR, ce reglementeazăorganizarea corectă a terenului de construcţie. Pe planul general seindică următoarele construcţii5 obiectivele construcţiei, depozitele provizorii desc$ise şi !nc$ise pentru păstrarea materialelor,clădirile şi construcţiile supuse demolării, trecerile şi căile de accesspre terenul de construcţie, clădirile şi construcţiile, macaralele cu

căile de acces, apeductul de bază şi cel temporar, comunicaţiilesubterane, şi diverse construcţii auxiliare " toate necesare pentru!nceperea construcţiei obiectivelor. 'a coordonarea planuluigeneral este necesar ca reprezentanţii organelor I##+PCI, să se prezinte personal pe terenul de construcţie, acord)nd atenţieurmătoarelor aspecte5

• asigurarea terenului de construcţie cu apeduct antiincendiu

şi legătură telefonică7• asigurarea intrărilor pe teritoriul terenului de construcţie şi

accesul spre clădiri şi construcţii7• amplasarea reciprocă a obiectivelor auxiliare de

construcţie, a zonelor antiincendiu !ntre clădiri, construcţii şidepozite prevăzute pe terenul de construcţie7

• organizarea depozitării materialelor combustibile7

;3


75/135

• metoda de !ncălzire a !ncăperilor de bază şi celor auxiliare, precum şi alte probleme, prevăzute de regulile de securitate laincendii la executarea lucrărilor de construcţii"monta


76/135

se depistează. 'ic$idarea acestora la etapa de construcţie estedestul de complicată, iar !n unele cazuri c$iar imposibil de a firealizată. =e aceea, se recomandă a supune expertizeidocumentaţia de proiect"deviz la etapele iniţiale de supraveg$ere privind construcţia obiectivului.

'a construcţia obiectivelor, !nălţate şi dotate !n ansamblu cuec$ipament şi utila< de import, realizate !n baza contractelor cufirmele străine, precum şi a obiectivelor de o importanţă ma


77/135

etapa de construcţie, pentru elaborarea graficelor şi planurilor derevizie antiincendiu"te$nică la obiectivele nou construite.

,.1./. Re7i&ia antiincendi+=te


78/135


79/135


80/135

• prezenţa legitimaţiilor de calificare şi a bonurilor specialede securitate la incendii la persoanele admise să execute lucrări desudură şi cu foc desc$is7

•

asigurarea locului de executare a lucrărilor cu focul cumi la organizarea locurilor de păstrare a lic$idelor inflamabileşi a masticurilor5

• prezenţa unor !ncăperi separate de depozitare pentru păstrarea '>I şi 'C7

• organizarea locurilor de păstrare a lubrifianţilor, aambala


81/135

• respectarea regimului de pază contra incendiilor laefectuarea lucrărilor cu focul, precum şi la uscarea !ncăperilor cucorpuri de !ncălzire, ce funcţionează !n baza combustibilului lic$id

sau gazos.#istematizarea reală a şantierului poate să difere esenţial, faţăde cea prevăzută !n planul general de construcţie, din cauzanerespectării graficului de construcţie, necoordonării procesului delivrare a materialelor şi a altor elemente de construcţii la obiectiv,!mb)csirii teritoriului cu deşeuri de construcţie sau alte cauze. =eaceea la revizia obiectivelor nou construite, se verifică şimenţinerea teritoriului. Cerinţele privind menţinerea teritoriului de

construcţie sunt reflectate !n regulile de securitate la incendii laexecutarea lucrărilor de construcţii"monta


82/135


83/135

construcţii antreprenoriale li se !nm)nează o prescripţie (!ndependenţă de faptul, cine a realizat !ncălcările, iar !n unele cazurise !nştiinţează !n formă scrisă beneficiarul şi reprezentantulorganizaţiei de proiectare. Copia prescripţiei, !nm)nată organizaţieisubantreprenoriat, se transmite şi antreprenorului general. n cazuldepistării unor !ncălcări grave, vinovaţii sunt traşi la răspundere !ncorespunedere cu funcţiile


84/135

,.1.0. Rece)ţia o*iecti7elor de con"tr+cţie -inali&ate

Gecepţia !n exploatare a obiectivelor finalizate, constituie oetapă finală şi importantă privind controlul calităţii obiectivului

nou. Ordinea de recepţie !n exploatare a obiectivelor nouconstruite este reglementată !ntr"o serie de acte normativ"te$nice,norme şi reguli privind recepţia !n exploatare a obiectivelor nouconstruite, a clădirilor şi construcţiilor, precum şi de indicaţiilereprezentanţilor organelor I##+PCI.

Obiectivele nou construite sau reconstruite !n corespunderecu proiectul şi pregătirea de exploatare, se prezintă de către beneficiar comisiei de stat de recepţie (C#G.

Obiectivele se prezintă recepţiei numai după !ndeplinireatuturor lucrărilor de construcţii"monta< şi a lucrărilor de amena


85/135

ministerului de resort, !n cadrul căruia sunt !ncadrate aceste clădirişi construcţii.

C#G pentru obiectivele industriale, se desemnează nu mait)rziu de luni p)nă la termenul stabilit, iar pentru obiectivelecivile nu mai t)rziu de / zile.

n componenţa C#G se includ5 beneficiarul7 antreprenorulgeneral7 proiectantul7 reprezentanţii Centrului de +edicinăPreventivă, organelor I##+PCI, inspecţiei te$nice a sindicatelor,organizaţiei de exploatare, băncii finansatoare, primăriei etc.

P)nă la prezentarea obiectivului C#G, beneficiarul şiorganizaţiile de construcţii"monta


86/135

• lista organizaţiilor, participante la lucrările deconstrcţii"monta< (cu indicarea genului de lucrări !ndeplinite şilista personalului te$nic"ingineresc, responsabil de fiecare

lucrareDproces !n parte7• completul desenelor te$nice cu toate modificările!nregistrate7

• actele de recepţie a lucrărilor !nc$ise7• actele de !ncercare a instalaţiilor şi reţelelor electrice

interioare şi exterioare7• actele de măsurare a rezistenţei izolaţiei cablurilor

electrice7• actele de !ncercare a instalaţiilor electrice de iluminat7• actele de !ncercare a instalaţiilor de semnalizare şi

automatizare7• actele de recepţie a utila


87/135

Geprezentanţii I##+PCI !n C#G trebuie să acorde o atenţiedeosebită recepţiei sistemelor de protecţie !mpotriva incendiilor şia utila


88/135

• să analizeze toate consemnările !n registrulsupraveg$erii de autor şi !n registrul de execuţie a lucrărilor deconstrucţii"monta


89/135

/. ECURITATEA LA INCENDII LAE?PLOATAREA CLĂDIRILOR ŞIINTALA!IILOR

+a


90/135

!ntreprinderile industriale. Cel mai frecvent incendiile izbucnesc !nclădirile de producţie, la depozitele şi bazele materiale, precum şi!n clădirile auxiliare.

Cauzele principale ale incendiilor sunt5" defectarea şi !ncălcarea regulilor de

exploatare a utila


91/135

Cerinţele principale de securitate la incendii pentru diverseobiective economice sunt stabilite de Geglementarea 9e$nică75eguli generale de apărare împotriva incendiilor în 5epublica 8oldova9 G9 =#2 -./-"8//.

Gesponsabilitatea pentru asigurarea securităţii la incendii a!ntreprinderilor, secţiilor, laboratoarelor, depozitelor etc. o poartă,conform legislaţiei !n vigoare, conducătorii acestora. %ceştea suntobligaţi să stabilească un regim antiincendiu exemplar pe teritoriul!ntreprinderii şi !n !ncăperile de orice destinaţie, şi anume5 săamena


92/135

1.1./. Cerinţe de "ec+ritate la incendii -aţ%de cl%dirile de )rod+cţie

n cazul reviziilor antiincendiu"te$nice a clădirilor

industriale, !n mod obligatoriu se verifică5 menţinerea teritoriului7respectarea regimului antincendiu !n !ncăperi7 starea te$nică şigradul de funcţionalitate a sistemelor şi dispozitivelor de protecţiecontra incendiilor7 securitatea la incendii a utila


93/135

permanent de impurităţi, zăpadă sau g$eaţă, iar coloana $idrantuluise va elibera de apă. Iarna $idranţii se vor izola termic. 1u mai rar dec)t o dată la 3 luni, se verifică gradul de funcţionalitate a$idrantelor şi a robinetelor de incendiu cu !nregistrarea rezultatelor controlului !ntr"un registru special.

Curăţenia permanentă se va menţine şi !n interiorul clădirilor industriale. ncăperile de producţie şi utila


94/135

şiDsau incendiu trebuie să fie etanşe. Orice utila< te$nologic trebuie prevăzut şi executat fără pericol de incendiu, iar temperaturasuprafeţei exterioare a acestora nu va depăşi * oC. #uprafeţele!ncălzite ale conductelor din !ncăperile unde există pericolulaprinderii materialelor şi exploziei gazelor, vaporilor de lic$ide şi prafului se vor izola cu materiale incombustibile pentru reducereatemperaturii p)nă la valori nepericuloase. Controlul asupra stăriimediului aerian !n !ncăperile cu pericol de explozie trebuieefectuat cu analizatoare de gaze !n regim automat. ncăperile cu pericol de incendiu"explozie, trebuie dotate cu mitila


95/135

lampant sau benzină, lipirea, nituirea, !ncălzirea bitumului şi altelucrări de reparare legate de folosirea focului desc$is. 'ucrările cufoc desc$is se desfăşoară la locuri permanente sau provizorii delucru. 'ocurile permanente de executare a lucrărilor cu foc desc$isse organizează nemi


96/135

la păm)nt şi vor fi dotate cu $ote de ventilaţie la fiecare vas. Căzilevor avea capace care permit !nc$iderea acestora c)t mai etanş !ncaz de incendiu şi la sf)rşitul programului de lucru. 'ocurile demuncă unde se folosesc lic$ide inflamabile se vor asigura custingătoare, cuverturi din azbest sau l)nă, lăzi cu nisip cu inscripţiiavertizoare M #u fumaţi9, 7ericol de incendiuN. Cea mai efectivămăsură este !nlocuirea solvenţilor combustibili cu soluţii şi preparate nepericuloase din punct de vedere al incendiului (baze,săruri şi alte soluţii pentru spălat.

=epozitele de materie primă şi semifabricate se admit a fiamplasate nemi


97/135

/.1.0. Con"tr+cţiile a+9iliare ale $ntre)rinderilor ind+"triale

'a amplasarea !ncăperilor auxiliare !n interiorul clădirilor

industriale acestea se vor separa de !ncăperile de producţie sau dealtă destinaţie cu pereţi despărţitori antifoc !n funcţie de suprafaţaşi pericolul de incendiu al acestor !ncăperi. :olurile de uşă din pereţi şi despărţiturile antifoc se vor prote


98/135

'>I. %ceste lucrări trebuie executate !n atelierele speciale ale!ntreprinderii.

/.1.. ;a&e #ateriale i de)o&ite 2enerale

=epozitele şi bazele materiale se divizează după destinaţie !ngenerale şi specializate. Către depozitele şi bazele generale suntatribuite cele de comerţ, ale !ntreprinderilor industriale, aleunităţilor militare, ale instituţiilor de !nvăţăm)nt, administrative,de cercetare şi proiectare. =epozitele şi bazele de articole metalice,sticlă !n ambala


99/135

incombustibile amplasate la fiercare "* m pe !nălţimeadepozitului. 2cranele !mpiedică propagarea incendiului peverticală şi favorizează pătrunderea apei la nivelele de n pericol de incendiu sporit !n depozite !l prezintă camerele

pentru personal, pentru !ncălzire şi fumat. %cestea se vor izola de!ncăperile depozitului cu pereţi şi planşee !nfundate din materialeincombustibile.

n depozite este categoric interzis fumatul. n timpullucrărilor de !ncărcare"descărcare se interzice folosirea focului

desc$is (c$ibrite, lum)nări, făclii etc., precum şi alimentarea cucombustibil a automobilelor şi tractoarelor. 9ractoarele,automobilele şi autostivuitoarele se vor dota cu dispozitive decaptare a sc)nteilor.

9oate !ncălcările depistate, care pot servi drept cauză deincendiu trebuie !nlăturate p)nă la !nc$iderea depozitului.

-/-


100/135

0. CLĂDIRI DE LOCUIT( CĂ@INE( :OTELURI

0.1. Caracteri"tica )ericol+l+i de incendi+

#ectorului locativ !i revin !n prezent mai bine de ; E deincendii şi mai mult de / E din pagubele provocate de acestea.Cauzele principale ale incendiilor !n casele de locuit sunt5

" neatenţia la folosirea focului (fumatul, foculdesc$is etc.7

" defectarea sau exploatarea incorectă autila


101/135

n clădirile de locuit foarte frecvent răm)n copii fărăsupraveg$ere, uneori persoane mature !n stare de ebrietate.4olosirea neatentă a focului sau lăsarea !n funcţiune a aparatelor electrice sau maşinilor de gătit cu gaze pot provoca incendii,adesea !nsoţite de victime umane.

=ezvoltarea rapidă a incendiului !n clădirile de locuit şi !ncămine, este favorizată de materialele combustibile de finisare a pereţilor şi tavanelor camerelor, coridoarelor, caselor de scări, de prezenţa comunicaţiilor verticale (puţuri de ascensor, conducta degunoi, canale de ventilare şi a golurilor !n construcţii. Pericolul deincendiu al clădirilor de locuit este ma


102/135


103/135

de oameni se vor amplasa la eta


104/135

izbucnirii incendiului, sistemele de evacuare a fumului şi de crearea suprapresiunii se conectează automat de la detectoarele deincendiu instalate !n antreul apartamentelor şi !n camerelecăminelor. #e prevede totodată conectarea manuală de la distanţă asistemelor de protecţie antifum, de la butoanele instalate !n nişele$idrantelor de incendiu. 4olosind butoanele de la orice nivel, se pune !n funcţiune pompa de incendiu pentru transmiterea apei şistingerea incendiului cu a


105/135

funcţionarea sistemului de semnalizare incendiară. n cadrulcontroalelor lunare se stabileşte starea funcţională a panourilor şireţelelor de alimentare cu curent, starea funcţională a mi


106/135

. CLĂDIRI PU;LICE

.1. Pericol+l de incendi+ al cl%dirilor )+*lice

Clădirile publice după destinaţia funcţională ocupă o poziţieintermediară !ntre clădirile de locuit şi cele industriale. >neleclădiri ($oteluri, clădiri administrative sunt aproape identiceclădirilor de locuit, altele (centre de calcul, laboratoare suntaproape identice clădirilor industriale. =e aceea caracteristica pericolului incendiar al clădirilor publice variază !ntr"un diapazonfoarte larg.

Pericolul incendiar al clădirilor publice este condiţionat de prezenţa unei cantităţi mari de materiale combustibile, de prezenţadiferitor surse de aprindere şi căi de propagare a incendiului. nclădirile publice pot arde materiale şi substanţe solide (mobilă,ţesături, $)rtie, lic$ide şi gaze. #arcina incendiară !n asemeneaclădiri constituie de la / (grădiniţe, şcoli, instituţii administrative p!nă la // gDm8 (pe scene de teatru, !n magazine, biblioteci,ar$ive etc..

:azele de ardere şi focul, !n clădirile publice, se pot propaga pe orizontală şi verticală prin golurile de uşi, casele de scări,canalele de ventilare şi alte comunicaţii inginereşti. 4avorizează propagarea incendiului materialele combustibile de finisare,folosirea covoarelor !n săli, pe scări, coridoare, pe căile deevacuare.

>miditatea substanţelor şi materialelor !n clădirile publiceconstituie de regulă ?"-8 E, aspect ce vaforizează aprinderea

acestor materiale şi propagarea focului pe ele.

-/?


107/135


108/135

problemei evacuării la timp şi organizat a oamenilor din clădiri şi!ncăperi. 2vacuarea cu succes a oamenilor poate fi realizată nunumai printr"o soluţie bine g)ndită de compartimentare a căilor deevacuare, ci şi prin măsuri organizatorice. +ăsurile organizatoriceinclud aplicarea sistemelor de semnalizareD!nştiinţare despreincendiu, elaborarea planurilor generale şi individuale de evacuarea oamenilor.

Sistemele de alarmare despre incendiu. %supracomportamentului oamenilor !n caz de incendiu un rolorganizatoric esenţial revine anunţării la timp despre necesitateaieşirii urgente din zona periculoasă, acest lucru fiind realizat

printr"o ordine din timp stabilită de anunţare a oamenilor. nma


109/135

Punctele de alarmare se vor amplasa cu prioritate la niveleleinferioare l)ngă intrarea !n casa scării. >şa nodului radiofonictrebuie să aibă gradul de G4 nu mai mic de /,3 ore. #istemul dealarmă va fi asigurat cu sursă de alimentare de rezervă(acumulator, şi releu de comutare automată.

9extul anunţului de urgenţă !n caz de incendiu trebuie să setransmită cu mici intervale at)ta timp, p)nă va fi lic$idat pericolul pentru toţi oamenii din clădire sau din zona periculoasă. =uratatransmiterii textului nu va depăşi -,"8,/ min., cu repetare pe!ntregul parcurs al evacuării.

n clădirile, destinate amplasării cetăţenilor străini, textul

anunţului trebuie să se transmită !n limbile engleză, rusă, francezăşi germană. 2xemple de texte ale anunţului de urgenţă !n caz deincendiu sunt prezentate !n literatura de specialitate.

=acă !n instituţii lipsesc mi


110/135

marc$ează cu linii verzi cu săgeată. Gutele principale (cele maiapropiate şi sigure se indică cu linii continuie, iar cele de rezervă(mai !ndepărtate care duc pe acoperiş sau !n alte zone aeriene " culinii !ntrerupte. n partea grafică a planului de evacuare se indicăde asemenea locurile de instalare a telefoanelor, stingătoarelor,$idrantelor de incendiu, a dispozitivelor de alarmare manuale.2xemplul părţii grafice a planului de evacuare este indicat!n fig. -..

4ig. -.. Planul general de evacuare a oamenilor (partea grafică.

--8


111/135

Partea textuală a planului de evacuare prezintă prin sine untabel care conţine lista, ordinea şi succesiunea acţiunilor !n caz deincendiu, precum şi funcţiile executorilor. n lista acţiunilor seinclude c$emarea pompierilor, organizarea evacuării oamenilor şi a bunurilor materiale, stingerea incendiului cu mi


112/135

4ig. 8.. Planul individual de evacuare (partea grafică.

Partea textuală a planului individual de evacuare conţine listaacţiunilor vizitatorilor sau locatarilor provizorii !n caz de izbucnirea incendiului, şi un memoriu succint privind măsurile de securitate

la incendii. Inscripţiile se fac !n limba naţională şi !n cea decomunicare, iar !n $otelurile, unde se pot opri cetăţeni străini şi !nlimbile engleză, franceză şi germană.

Planul individual de evacuare se execută pe o

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	lucia-sainsus
View:	247 times
Download:	0 times

Protectia constructiilor contra incendiilor

Documents