+ All Categories
Home > Documents > Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Date post: 27-Jul-2015
Category:
Upload: liubiliubi
View: 541 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
22
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI DIRECŢIA GENERALĂ BUGET - FINANŢE, PATRIMONIU ŞI INVESTIŢII Către Secretariatul General al Guvernului Unitatea de Politici Publice PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ Restructurarea învăţământului preuniversitar pe niveluri de învăţământ (Studiu de impact anexat) 1) Instituţia iniţiatoare MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI 2) Formularea problemei Structura actuală a sistemului de învăţământ preuniversitar prezintă o serie de puncte slabe care au generat discontinuităţi în structurarea curriculumului şi a planurilor cadru. Astfel: Generalizarea grupei pregătitoare din cadrul învăţământului preşcolar a generat, de fapt, un învăţământ obligatoriu de 11 clase. Deşi testarea naţională se vrea o evaluare a plus-valorii la terminarea unui ciclu de învăţământ, care ar trebui să corespundă cu finalul învăţământului obligatoriu, ea se produce în interiorul învăţământului obligatoriu. Deşi clasele a IX-a şi a X-a aparţin învăţământului obligatoriu, faptul că ele fac parte din ciclul liceal, determină un curriculum diferenţiat care dezvoltă competenţe diferite în cadrul aceloraşi cicluri curriculare. Astfel, ne aflăm în situaţia în care, la sfârşitul învăţământului obligatoriu, elevii au competenţe diferite. Orientarea şcolară pe filiere şi profiluri se realizează în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui. Opţiunea pentru învăţământul profesional se face tot în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui. Numeroase studii arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât intervenţia este mai timpurie cu atât şansa de remediere este mai mare. Iar cu cât intervenţia este mai târzie, cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul nefavorabil. 3) Denumirea politicii Restructurarea învăţământului preuniversitar pe niveluri de învăţământ. 4) Scop Reorganizarea sistemului de învăţământ preuniversitar pe niveluri astfel încât să asigure asimilarea cunoştinţelor de bază în formarea competenţelor necesare şi a dezvoltării socio-profesionale a copiilor şi elevilor într-un cadru adecvat, pentru creşterea ratei absorbţie pe piaţa muncii şi a mobilităţii în spaţiului european.
Transcript
Page 1: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI DIRECŢIA GENERALĂ BUGET - FINANŢE, PATRIMONIU ŞI INVESTIŢII

Către Secretariatul General al Guvernului Unitatea de Politici Publice

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ

Restructurarea învăţământului preuniversitar pe niveluri de învăţământ

(Studiu de impact anexat) 1) Instituţia iniţiatoare

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

2) Formularea problemei

Structura actuală a sistemului de învăţământ preuniversitar prezintă o serie de puncte slabe care au generat discontinuităţi în structurarea curriculumului şi a planurilor cadru. Astfel:

• Generalizarea grupei pregătitoare din cadrul învăţământului preşcolar a generat, de fapt, un învăţământ obligatoriu de 11 clase. • Deşi testarea naţională se vrea o evaluare a plus-valorii la terminarea unui ciclu de învăţământ, care ar trebui să corespundă cu

finalul învăţământului obligatoriu, ea se produce în interiorul învăţământului obligatoriu. • Deşi clasele a IX-a şi a X-a aparţin învăţământului obligatoriu, faptul că ele fac parte din ciclul liceal, determină un curriculum

diferenţiat care dezvoltă competenţe diferite în cadrul aceloraşi cicluri curriculare. Astfel, ne aflăm în situaţia în care, la sfârşitul învăţământului obligatoriu, elevii au competenţe diferite.

• Orientarea şcolară pe filiere şi profiluri se realizează în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui.

• Opţiunea pentru învăţământul profesional se face tot în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui.

Numeroase studii arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât intervenţia este mai timpurie cu atât şansa de remediere este mai mare. Iar cu cât intervenţia este mai târzie, cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul nefavorabil.

3) Denumirea politicii

Restructurarea învăţământului preuniversitar pe niveluri de învăţământ.

4) Scop Reorganizarea sistemului de învăţământ preuniversitar pe niveluri astfel încât să asigure asimilarea cunoştinţelor de bază în formarea competenţelor necesare şi a dezvoltării socio-profesionale a copiilor şi elevilor într-un cadru adecvat, pentru creşterea ratei absorbţie pe piaţa muncii şi a mobilităţii în spaţiului european.

Page 2: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

5) Obiective generale/obiective specifice

• Centrarea învăţământului pe elev/preşcolar şi asigurarea accesului la un învăţământ obligatoriu, gratuit şi de bună calitate • Egalizarea şanselor pentru copiii provenind din mediile dezavantajate. Investiţia în copii este una dintre cele mai eficiente căi de

eradicare a sărăciei • Reducerea abandonului şcolar prin o mai bună adaptare la schimbările ce au loc la trecerea de la un ciclu de învăţământ la altul • Asigurarea unei dezvoltări armonioase a copiilor prin respectarea ciclului natural de viaţă

6) Beneficiari Beneficiari direcţi: Copiii 0-6 ani, elevi Beneficiari indirecţi: Părinţii Comunităţile locale

7) Variante de soluţionare

Varianta 1 Sistemul actual se menţine

Impact 1 Se observă printre altele: • Că, expertiza educatoarelor este limitată pentru grupa de vârstă de la

naştere la 3 ani, ceea ce conduce la o incompetenţă în gestionare problemelor cu copiii de această categorie de vârstă

• Insuficienta reactualizare a conţinuturilor programelor de formare continuă a cadrelor didactice pentru a face faţă schimbărilor din domeniu

• Lipsa unor politici publice pentru educaţia timpurie • Inconsecvenţe în susţinerea educaţiei timpurii • Inexistenţa unui sistem interinstituţional de monitorizare a copilului

începând cu momentul naşterii şi până la 18 ani • Existenţa unor centre de zi pentru copiii de la 0 la 6 ani în

subordinea DJASPC, fără nicio consultare sau implicare a METC • Numărul crescut al copiilor cu vârste între 5 şi 6 ani înscrişi în

grădiniţe comparativ cu cel al copiilor cu vârste între 3-5 ani • Înscrierea copiilor în grupe de vârstă se face în 90% din cazuri în

urban şi numai 55% în mediul rural, unde predomină grupele mixte cu copii de 3 până la 6/7 ani

• Rata de parcurgere a educaţiei preşcolare în rândul populaţiei rome e de 4 ori mai scăzută decât cea generală pe ţară

• Procentul de repetenţie în învăţământului primar dar şi rata de părăsire timpurie a şcolii (tinerii 18-24 de ani) în ultimii ani au valori ridicate comparativ cu celelalte state UE.

• Grădiniţe cuplate cu creşe (cazuri izolate) care au aceeaşi gamă de

Buget estimat 1

Page 3: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

vârste ca şi centrele de zi • În afara mozaicului instituţional şi de lipsa unui cadru legislativ şi

instituţional coerent pentru educaţia timpurie ar trebui să luăm în considerare mortalitatea infantilă situată printre cele mai mari din Europa. Diferenţele sunt semnificative şi sunt strâns legate de insuficienţa condiţiilor de igienă şi de acces al copiilor la serviciile medicale, în special în zonele dezavantajate

Varianta 2 Modificare structurii sistemul de învăţământ preuniversitar care va cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie care cuprinde: 1. educaţie ante-preşcolară (0 – 3 ani) 2. învăţământ preşcolar (3 -6 ani) (grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare) b) învăţământul primar care cuprinde: 2. clasele I – IV (6/ 7 -11 ani) c) învăţământul secundar, care cuprinde: 1. învăţământul secundar inferior: gimnaziu, care cuprinde clasele V – VIII (12 – 14 ani) 2. învăţământul secundar superior care cuprinde: - liceu – clasele IX - XII/XIII (15 – 19/ 20 ani) - învăţământ profesional - clasele IX - XI/XII (17 – 18/ 19 ani) d) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal Învăţământul primar, gimnazial şi terţiar non-universitar constituie învăţământul obligatoriu.

Impact 2 Va fi în linii mari acelaşi cu cel prezentat pentru varianta 3

Buget estimat 2

Varianta 3 Modificare structurii sistemul de învăţământ preuniversitar care va cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie care cuprinde: 1. educaţie ante-preşcolară (1 – 3 ani)

Impact 3 Impact social: Personal didactic

Este necesară o nouă politică privind formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, pentru a realiza metodologic joncţiunea unui segment de învăţământ cu un altul pe parcursul aceluiaşi ciclu curricular:

Buget estimat 3 Fişa privind estimarea bugetară este ataşată

Page 4: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

2. învăţământ preşcolar (3 -6 ani) (grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare) b) învăţământul primar care cuprinde: 1. clasa pregătitoare (6 – 7 ani) 2. clasele I – IV ( 7 - 11 ani) c) învăţământul secundar, care cuprinde: 1. învăţământul secundar inferior: gimnaziu, care cuprinde clasele V – IX (11 – 16 ani) 2. învăţământul secundar superior care cuprinde: - liceu – clasele X - XII/XIII (16 – 19/ 20 ani) d) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal Învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial constituie învăţământul obligatoriu.

- formarea iniţială: • o formare iniţială consistentă a profesorilor care să asigure

atingerea scopurilor sociale şi educaţionale ale şcolii; • includerea în formarea iniţială a mai multor cursuri de didactici ale

disciplinelor/ariilor curriculare cu aplicaţii pe curriculumul în uz; - formare continuă: • profesorii ar trebui să-şi însuşească strategiile de predare-învăţare

interactive, pentru a se adapta mai uşor la diferite contexte de învăţare-predare şi pentru a forma competenţele elevilor ;

• organizarea unor sesiuni de formare, care să grupeze institutori şi profesori de gimnaziu cu aceeaşi specializare, în care să se asigure învăţarea prin cooperare a unor practici de succes şi schimbul de experienţă.

Mărirea numărului de specialişti angajaţi în activităţi de orientare şi consiliere şcolară.

Derularea unor programe de reconversie profesională adecvate tipului de intervenţie structurală.

O modalitate clară de reducere a repetenţiei şi a părăsirii timpurii a şcolii este intervenţia la vârstele mici şi foarte mici Impact economic 1. Consecinţe privind infrastructura şi reţeaua şcolară • Necesitatea unor spaţii suplimentare la nivelul şcolilor generale,

pentru generalizarea grupei pregătitoare (5% copii necuprinşi), în mod diferenţiat pe regiuni, judeţe, zone.

• Crearea de spaţii pentru primirea clasei a IX-a la nivelul şcolilor generale.

• Punerea în practică a unor măsuri de recondiţionare a spaţiilor şcolare necesare, în funcţie de opţiunea curriculară.

• Crearea de spaţii pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară.

• Înfiinţarea unor instituţii de învăţământ superior pentru formarea de educatori specializaţi pentru copiii sub 3 ani

• Dotarea fiecărei unităţi preşcolare cu logistica necesară pentru intervenţiile în caz de urgenţă medicală

studiului de impact anexat.

Page 5: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

2. Consecinţe privind finanţarea şi resursele materiale • Creşterea anuală a cheltuielilor de personal pentru cuprinderea

numărului suplimentar de elevi în clasa pregătitoare şi pentru a creşte ponderea CDS, fapt ce presupune lucrul cu grupe de elevi.

• Alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea de campusuri şcolare, în vederea reducerii abandonului şcolar.

• Cel puţin triplarea posturilor finanţate de la buget pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară.

• Elaborarea şi publicarea în tiraje de masă a unor materiale (ghiduri şi auxiliare şcolare, materiale informative pentru elevi şi părinţi, şi cele pentru orientare şi consiliere şcolară).

• Subvenţionarea de către stat a hranei pentru copiii provenind din mediile defavorizate cât şi susţinerea acestora prin sponsorizări pentru alte cheltuieli decât cele de hrană.

• Formarea continuă a cadrelor didactice, a asistenţilor sociali şi a altor categorii de personal de îngrijire.

• Plata personalului medical din unităţile preşcolare de către primărie sau includerea acestei categorii de personal în organigrama grădiniţelor

1. In acest an şcolar situaţia normelor didactice pe niveluri de

învăţământ, excluzând învăţământul special şi unităţile conexe, se prezintă astfel: • nivelul preşcolar: 35267 norme didactice; • nivelul primar: 49410 norme didactice; • nivelul gimnazial: 96416 norme didactice; • nivel liceal/SAM: 64277 norme didactice.

2. Considerând o evoluţie aproximativ constantă a numărului de norme didactice în următorii ani, ca urmare a punerii în aplicare a proiectului Legii învăţământului, atunci: în primul an de aplicare a acestui proiect, grupa pregătitoare de

grădiniţă va trece la nivelul primar şi ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivelul primar cu 8800, respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul preşcolar;

în următorii trei ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect numărul de norme rămâne aproximativ constant, fiind

Page 6: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

influenţat numai de evoluţia demografică; după 4 ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect, clasa a IX-

a va trece la nivelul gimnazial şi ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivel gimnazial cu 16000, respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul liceal;

prin urmare, dacă acest proiect intră în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009, situaţia estimativă a numărului de norme didactice pe niveluri de învăţământ, în următorii 4 ani:

An

şcolar 2008-2009

An şcolar 2009-2010

An şcolar 2010-2011

An şcolar 2011-212

An şcolar 2012-2013

Nivel preşcolar

26467 26867 27267 27667 28067

Nivel primar

58210 58610 59010 59410 59810

Nivel gimnazial

96416 96116 98516 98216 113918

Nivel liceal/SAM

64277 63977 63677 63377 47077

TOTAL 245370 245570 248470 248670 248872 8) Procesul de consultare

Organizaţii, instituţii consultate Consultările cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate: • sindicatele din invatamant: FSLI, FSI Spiru

Haret, FEN, de 2 ori pe saptamana, in şedinţe de cate 3-4 ore, începând cu data de 1.03.2007.

• 22.03.2007, la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a avut loc întâlnirea între reprezentanţii ministerului şi cei ai Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP) pe marginea dezbaterii proiectul de lege pentru învăţământul preuniversitar.În cadrul acestei întâlniri, reprezentanţii FNAP au prezentat propriile propuneri la proiectul

Rezultatul consultării (variante alternative de soluţionare propuse, puncte de vedere, poziţii exprimate) În principiu, procesul de consultare a fost inclus în dezbaterile privind elaborarea pachetului legislativ, în cazul acestei politici, Legea învăţământului preuniversitar. La propunerile ministerului, partenerii sociali au solicitat studii de impact, care au fost elaborate de direcţiile de specialitate şi sunt ataşate prezentului document.

Page 7: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

legii, urmând ca în cadrul întâlnirilor lunare ce vor avea loc să fie dezbătute şi prevederile pentru celelalte două proiecte legislative din pachetul ce vizează sistemul de educaţie;

• 23.03.2007, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a primit din partea Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) propunerile privind proiectul de lege pentru învăţământul preuniversitar;

• ISJ-urile au centralizat propunerile cadrelor didactice in perioada

• reuniunea de la Sinaia 22-24 august 2007 Grupul de lucru format din experţi ai MECT şi ai sindicatelor naţionale din învăţământ şi din reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti reprezentative la nivel naţional a finalizat încă o rundă de discuţii privind proiectul de legi în domeniul învăţământului.

• La sediul MECT in perioada 27-30 august a avut loc ultima runda de dezbateri cu partenerii sociali, in special reprezentanţii principalelor organizaţii ale sindicatelor cadrelor didactice.

9) Varianta de soluţionare recomandată

Prezentarea variantei Varianta 3 propusă are următoarele avantaje: • Realizarea unui sistem coerent de educaţie

timpurie a copilului • Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de

învăţare de mai târziu • Cuprinde clasa pregătitoare ca parte a

învăţământului obligatoriu, considerând că acest prim segment de şcolarizare permite o mai bună integrare a copilului în contextul şcolar şi asigură o trecere normală de la ,,şcoala maternă” la şcoala ca instituţie socială; În plus, această perioadă de vârstă, din punct de vedere al dezvoltării cognitive, este esenţială pentru

Consecinţe generate de implementarea acestei structuri. Termene preconizate de realizare.

1. Legislaţie şi aplicare Structura propusă necesită modificarea Legii învăţământului, respectiv legiferarea unui învăţământ obligatoriu de 10 ani (în loc de 11 ani, cât este, de fapt, în acest moment, în realitate). Probleme de implementare:

- aspecte de consiliere şi orientare şcolară şi pentru carieră - reprezentări negative la nivelul profesorilor de liceu printr-o

aparentă diminuare a normelor. În fapt, per total, normele cresc la nivelul sistemului de învăţământ printr-un reglaj adecvat al relaţiei trunchi comun-curriculum la decizia şcolii.

- spaţiile din şcolile gimnaziale trebuie să cuprindă încă o

Buget estimat Fişa privind estimarea bugetară este ataşată studiului de impact anexat.

Page 8: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

dezvoltarea structurilor mentale. • Are în vedere o şcolarizare obligatorie care se

întinde cel puţin până la vârsta de 16 ani, când tinerii au acces pe piaţa muncii, conform legislaţiei în vigoare.

• Presupune prelungirea învăţământului gimnazial cu un an, pentru a se asigura:

- consolidarea educaţiei de bază, pe parcursul a 10 ani de învăţământ general obligatoriu;

- ameliorarea achiziţiilor în domeniile de competenţă cheie prevăzute de documentele europene; în aceeaşi perspectivă, cresc şansele unor achiziţii de calitate la nivelul 3 EQF;

- încheierea şcolarităţii obligatorii după împlinirea vârstei de 16 ani, condiţie necesară pentru intrarea pe piaţa muncii.

• Asigură o structură unitară pentru toţi copiii pe parcursul învăţământului obligatoriu.

• Învăţământul obligatoriu este organizat în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ.

• Trecerea de la gimnaziu la învăţământul postobligatoriu coincide cu finalul învăţământului obligatoriu.

• Dispare necesitatea testării elevilor cu scop de orientare şcolară în interiorul învăţământului obligatoriu.

• Un învăţământ gimnazial de 5 ani asigură egalitatea de şanse pentru elevii care doresc părăsirea sistemului formal de educaţie la împlinirea vârstei de 16 ani.

• Situarea clasei a IX-a în gimnaziu este o premisă pentru diminuarea abandonului şcolar (prin localizarea acesteia în şcoala generală şi posibilitatea încheierii studiilor de învăţământ secundar inferior aproape de locul de domiciliu).

clasă. 2. Curriculum. Presupune:

- Configurarea nivelurilor de descriere a profilului de formare la finalul fiecărui ciclu curricular**, pentru a evidenţia standardul achiziţiilor şi a oferi jaloane curriculare ale evaluării. - La nivelul clasei a V-a se vor găsi soluţii pentru reducerea efectelor produse de fractura de la mijlocul ciclului de dezvoltare, unde elevul care a finalizat ciclul primar este supus unei schimbări de mediu şcolar, unor cerinţe şi unor metodologii diferite la trecerea în ciclul gimnazial - Planurile de învăţământ trebuie restructurate astfel încât să ofere achiziţii de calitate pentru profilul de formare până la sfârşitul clasei a IX-a. - Programele şcolare pentru clasa a IX-a trebuie construite sistematizând şi reconfigurând achiziţiile din anii anteriori în perspectiva deschiderii pentru aprofundări/ extinderi adecvate la nivelul liceului. Organizarea şi structurarea ofertei curriculare va avea în vedere: • Asigurarea unui trunchi de educaţie, fără nici un fel de

discriminare, printr-o politică inclusivă şi de susţinere a educaţiei de bază pentru toţi.

• Abordarea cross-curriculară/integrarea cunoştinţelor. • Centrarea procesului de predare-învăţare-evaluare pe

dezvoltarea competenţelor. • Realizarea condiţiilor pentru un nou demers didactic la

clasă: centrarea pe elev. • Extinderea procentuală a CDS la toate nivelurile de şcolaritate, mergând către o creştere progresivă către anii terminali.

• Restructurări la nivelul planurilor de învăţământ şi al programelor şcolare.

• Realizarea unei oferte de curriculum diversificată în funcţie de anumite zone de interes special (curriculum diferenţiat pentru persoanele cu handicap, elevi cu ritmuri diferite de

Page 9: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

• Structura favorizează construirea unei şcoli comprehensive de bază cu achiziţii de calitate în domenii ale competenţelor cheie şi pentru nivelul 3 EQF.O asemenea şcoală corespunde dezvoltărilor europene actuale.

• La nivelul învăţământului obligatoriu dispare presiunea exercitată de curriculumul diferenţiat asupra trunchiului comun, permiţând consolidarea competenţelor cheie.

• Evită fracturarea indusă de actuala configurare a învăţământului obligatoriu (în prezent, competenţele cheie se formează în gimnaziu şi procesul continuă în ciclul inferior al liceului; ori, în condiţiile existenţei unui curriculum diferenţiat este puţin probabil ca aceasta să se întâmple).

• Orientarea şcolară spre învăţământul liceal diversificat se face cu un an mai târziu, permiţând luarea unei decizii pentru o anumită filieră sau un anumit profil, în condiţii de maturizare a absolventului.

• Existenţa unui liceu coerent şi consistent, cu durata de 3 ani, care permite aprofundarea şi extinderea achiziţiilor din secundarul inferior în vederea trecerii în învăţământul terţiar sau a integrării pe piaţa muncii.

• Organizarea învăţământului liceal, în întregime, ca învăţământ postobligatoriu permite o abordare curriculară coerentă şi diferenţiată, totodată.

• Evaluarea la finalul unui segment de structură formală ce coincide cu încheierea învăţământului obligatoriu oferă rezultate pertinente pentru continuarea parcursului în nivelul următor sau pentru ieşirea pe piaţa muncii.

învăţare (ritm lent, elevi supradotaţi), elevi din zone defavorizate, curriculum pentru educaţie permanentă).

• Realizarea unui sistem de control al calităţii curriculumului predat /independent de evaluarea externă).

• Construirea unui sistem de evidenţiere a şcolilor în funcţie de performanţele curriculare care să aibă în vedere plus-valoarea în educaţie.

• Generalizarea mijloacelor de învăţământ adecvate unui curriculum centrat pe competenţe.

• Crearea unui sistem prin care informaţiile cu conţinut curricular circulă eficient şi rapid (pregătirea unor noi planuri/programe şcolare este însoţită de o consultare pe baza proiectelor făcute publice).

• Crearea unei baze de date curriculare (variante de programe, programe pentru discipline opţionale, proiectări, planificări etc.).

3. Evaluare şi certificare La nivelul clasei pregătitoare, evaluarea curentă se va finaliza cu un raport narativ al educatorului, elaborat pe baza unui protocol unic de observare la nivel naţional. Acest protocol are rol de familiarizare a instituţiei cu profilul elevului. Ca feed-back, se pot propune pachete educaţionale de remediere. La finalul ciclului de achiziţii fundamentale (finalul clasei a II-a), se preconizează o evaluare naţională (eventual pe eşantion reprezentativ). Această evaluare nu afectează parcursul educaţional al elevului, ci este o evaluare cu scop ameliorativ – rezultatele ei vor influenţa politicile educaţionale. Pe de altă parte, sunt aplicate de fiecare unitate de învăţământ scheme/modele de evaluare a progresului elevilor la nivelul şcolii pentru feed-back. Aceste modele de evaluare sunt derivate din descriptorii profilului de formare definiţi pentru ciclul achiziţiilor fundamentale. Ciclul de dezvoltare Pe parcursul claselor a III-a – a IV-a, şcolile dezvoltă mecanisme de consiliere în vederea plasării elevilor la nivelul

Page 10: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Varianta propusă prezintă următoarele riscuri: • Reducerea motivaţiei pentru şcoală • Scăderea interesului pentru filiera tehnologică,

din cauza prelungirii studiilor cu până la un an. • Orientarea prin eşec a elevilor către

învăţământul profesional. • Insuficienţa resurselor umane: - lipsa cadrelor didactice calificate-mai ales în

mediul rural; - lipsa resurselor calificate pentru consilierea şi

orientarea elevilor. • Opoziţie din partea cadrelor didactice din liceu,

a sindicatelor ca urmare a diminuării numărului de catedre în liceu în favoarea celor din gimnaziu.

• Fluctuaţia numărului de elevi (cauzată de reducerea natalităţii, modificări structurale etc.).

clasei a V-a în colective potrivite profilului lor de dezvoltare şi misiunii asumate de şcoală (de exemplu: clase intensive de limbi, opţionalitate semnificativă într-o numită arie curriculară: arte, sport, TIC etc.). În acest context problema repetenţiei poate fi eliminată prin aplicarea unor pachete remediale.) La nivelul claselor a V-a – a VI-a, şcolile dezvoltă scheme/modele de evaluare a progresului elevilor pa baza descriptorilor definiţi pentru ciclul de dezvoltare. Rezultatele acestor evaluări locale oferă feedback şi direcţii de dezvoltare de CDS (de exemplu în tona de recuperare, şi nu numai). Rezultatele obţinute la nivel local se raportează la o eventuală evaluare naţională. Evaluarea naţională la finalul clasei a VI-a, nu afectează parcursul educaţional al elevului, ci este o evaluare cu scop ameliorativ – rezultatele ei vor influenţa politicile educaţionale. La finalul ciclului de observare-orientare (clasa a IX-a) are loc certificarea competenţelor absolventului pe baza unei evaluări naţionale. Înscrierea elevilor la liceu are loc pe baza unui portofoliu personal ce cuprinde:

- recomandarea consilieruluifundamentată pe baza unui protocol unic de observare la nivel naţional - rezultatele şcolare exprimate în nivel de performanţă în formarea competenţelor - mostre ale activităţii elevului evaluate în cadrul şcolii, concordante cu intenţiile de studiu - opţiuni pentru aprofundare

În situaţia unor cereri supradimensionate la anumite licee, conducerea unităţilor de învăţământ va aplica teste de selecţie a candidaţilor, în funcţie de specializare. Iată o posibilă structurare a acestor teste.

Test A – limba română/ limbă modernă (filologie) Test B – istorie/ geografie (ştiinţe sociale) Test C – matematică/ fizică (matematică-informatică) Test D – fizică/ chimie/ biologie (ştiinţele naturii)

Page 11: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Test E – Educaţie tehnologică/ matematică (profil tehnic) Test F – Educaţie tehnologică/ fizică/ chimie (profil resurse) Test G –Educaţie tehnologică/ matematică/ limbă modernă

(profil servicii) Dezvoltarea unui sistem de evaluare a competenţelor

elevilor vizează următoarele aspecte: • Proiectarea metodologiilor de evaluare a competenţelor • Realizarea unui program de evaluare naţională a

competenţelor cheie, pe termen lung. Aceasta presupune formarea explicită a acestora prin intermediul curriculumului la nivelul fiecărei discipline şcolare şi dezvoltarea unei bănci de itemi de evaluare focalizaţi pe măsurarea nivelului de formare-dezvoltare a competenţei respective.

• Modalităţi/instrumente de recunoaştere formală/acreditare care vor fi utilizate pentru a oferi informaţii despre competenţele individului, astfel încât acest lucru să fie deopotrivă în serviciul individului şi al comunităţii.

• Conceperea unor forme mai nuanţate de comunicare a rezultatelor şcolare: fişe individuale, rapoarte la sfârşitul unor perioade importante de instruire, rapoarte anuale.

• Relaţia dintre sistemele de evaluare şi cele de recunoaştere/acreditare/certificare.

• Relaţia dintre cadrul naţional al calificărilor şi competenţele certificate în sistemul educaţional.

4. Personal didactic Este necesară o nouă politică privind formarea iniţială

şi continuă a cadrelor didactice, pentru a realiza metodologic joncţiunea unui segment de învăţământ cu un altul pe parcursul aceluiaşi ciclu curricular: - formarea iniţială: • o formare iniţială consistentă a profesorilor care să asigure

atingerea scopurilor sociale şi educaţionale ale şcolii; • includerea în formarea iniţială a mai multor cursuri de

didactici ale disciplinelor/ariilor curriculare cu aplicaţii pe curriculumul în uz;

Page 12: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

- formare continuă: • profesorii ar trebui să-şi însuşească strategiile de predare-

învăţare interactive, pentru a se adapta mai uşor la diferite contexte de învăţare-predare şi pentru a forma competenţele elevilor ;

• organizarea unor sesiuni de formare, care să grupeze institutori şi profesori de gimnaziu cu aceeaşi specializare, în care să se asigure învăţarea prin cooperare a unor practici de succes şi schimbul de experienţă. Mărirea numărului de specialişti angajaţi în activităţi

de orientare şi consiliere şcolară. Derularea unor programe de reconversie profesională

adecvate tipului de intervenţie structurală. 5. Consecinţe privind infrastructura şi reţeaua şcolară • Necesitatea unor spaţii suplimentare la nivelul şcolilor

generale, pentru generalizarea grupei pregătitoare (5% copii necuprinşi), în mod diferenţiat pe regiuni, judeţe, zone.

• Crearea de spaţii pentru primirea clasei a IX-a la nivelul şcolilor generale.

• Punerea în practică a unor măsuri de recondiţionare a spaţiilor şcolare necesare, în funcţie de opţiunea curriculară.

• Crearea de spaţii pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară.

6. Consecinţe privind finanţarea şi resursele materiale • Creşterea anuală a cheltuielilor de personal pentru

cuprinderea numărului suplimentar de elevi în clasa pregătitoare şi pentru a creşte ponderea CDS, fapt ce presupune lucrul cu grupe de elevi.

• Alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea de campusuri şcolare, în vederea reducerii abandonului şcolar.

• Cel puţin triplarea posturilor finanţate de la buget pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară.

• Elaborarea şi publicarea în tiraje de masă a unor materiale (ghiduri şi auxiliare şcolare, materiale informative pentru elevi şi părinţi, şi cele pentru orientare şi consiliere şcolară.

Page 13: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Modalităţi de monitorizare-evaluare

Conform indicatorilor specifici (standardele de evaluare stabilite de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar) Grupuri vizate: • copiii şi elevii • cadrele didactice

2. In acest an şcolar situaţia normelor didactice pe niveluri de învăţământ, excluzând învăţământul special şi unităţile conexe, se prezintă astfel:

• nivelul preşcolar: 35267 norme didactice; • nivelul primar: 49410 norme didactice; • nivelul gimnazial: 96416 norme didactice; • nivel liceal/SAM: 64277 norme didactice. • Considerând o evoluţie aproximativ constantă a numărului

de norme didactice în următorii ani, ca urmare a punerii în aplicare a proiectului Legii învăţământului, atunci: în primul an de aplicare a acestui proiect, grupa

pregătitoare de grădiniţă va trece la nivelul primar şi ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivelul primar cu 8800, respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul preşcolar;

în următorii trei ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect numărul de norme rămâne aproximativ constant, fiind influenţat numai de evoluţia demografică;

după 4 ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect, clasa a IX-a va trece la nivelul gimnazial şi ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivel gimnazial cu 16000, respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul liceal;

prin urmare, dacă acest proiect intră în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009, situaţia estimativă a numărului de norme didactice pe niveluri de învăţământ, în următorii 4 ani

Page 14: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Planul de acţiuni (se referă la varianta de politici publice care este aleasă spre implementare; aceasta se va face prin Legea învăţământului preuniversitar)

Activitate necesară implementării

Termen de realizare Responsabil Buget Rezultate Raport de monitorizare

Raport de evaluare

Activitatea 1 Subactivitatea 1a Subactivitatea 1b

Precizaţi data limită pentru realizarea unei activităţi/subactivităţi

Menţionaţi instituţia responsabilă şi persoana de contact

Precizaţi bugetul alocat fiecărei activităţi detaliat pe principalele capitole de cheltuieli (cheltuieli materiale, de servicii, salarii etc.)

Enumeraţi rezultatele cuantificând cât mai mult

Precizaţi termenul de realizare a raportului (ex: după activitatea 4)

Precizaţi termenul de realizare a raportului (ex: după activitatea n)

Stabilirea Martie 2007 MECT - Constituirea

• personalul medical • asistenţii sociali alte categorii de personal de

îngrijire Indicatori de performanţă. Vor fi cei stabiliţi de către ARACIP

Page 15: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

colectivelor de lucru ministerial

grupului de experţi

Colectarea propunerilor de lege pentru structura pe niveluri a învăţământului preuniversitar

August 2007 MECT - Identificarea variantelor probabile de soluţionare a problemei structurii pe niveluri a învăţământului preuniversitar

Elaborarea legii August 2007 MECT Alegerea variantei de lege propusă spre adoptare

Avizarea de către alte ministere

Septembrie MECT - Proiectul de lege capătă variantă finală, la nivel de Guvern

Înaintarea propunerii către Guvern

Septembrie 2007 MECT - Punerea proiectului legii pe agenda de lucru în şedinţa Guvernului

Votarea legii Septembrie 2007 Parlamentul - Adoptarea legii Promulgarea legii Preşedintele

României - Intrarea în vigoare

a legii prin publicarea în M. Of.

semestrial

anual

Page 16: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Studiu de impact asupra implementării noii structuri pe niveluri a învăţământului preuniversitar

1. Situaţia actuală Structura actuală a sistemului de învăţământ preuniversitar prezintă o serie de puncte slabe care au

generat discontinuităţi în structurarea curriculumului şi a planurilor cadru. Astfel: • Generalizarea grupei pregătitoare din cadrul învăţământului preşcolar a generat, de fapt, un

învăţământ obligatoriu de 11 clase. • Deşi testarea naţională se vrea o evaluare a plus-valorii la terminarea unui ciclu de învăţământ,

care ar trebui să corespundă cu finalul învăţământului obligatoriu, ea se produce în interiorul învăţământului obligatoriu.

• Deşi clasele a IX-a şi a X-a aparţin învăţământului obligatoriu, faptul că ele fac parte din ciclul liceal, determină un curriculum diferenţiat care dezvoltă competenţe diferite în cadrul aceloraşi cicluri curriculare. Astfel, ne aflăm în situaţia în care, la sfârşitul învăţământului obligatoriu, elevii au competenţe diferite.

• Orientarea şcolară pe filiere şi profiluri se realizează în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui.

• Opţiunea pentru învăţământul profesional se face tot în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui.

2. Schimbare preconizată

În varianta propusă, sistemul de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie care cuprinde: 1. educaţie ante-preşcolară (1 – 3 ani) 2. învăţământ preşcolar (3 -6 ani) (grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare) b) învăţământul primar care cuprinde: 1. clasa pregătitoare (6 – 7 ani) 2. clasele I – IV ( 7 -11 ani) c) învăţământul secundar, care cuprinde: 1. învăţământul secundar inferior: gimnaziu, care cuprinde clasele V – IX (12 – 16 ani) 2. învăţământul secundar superior care cuprinde: - liceu – clasele X - XII/XIII (17 – 19/ 20 ani) - învăţământ profesional - clasele X - XI/XII (17 – 18/ 19 ani) d) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal Învăţământul primar şi gimnazial constituie învăţământul obligatoriu.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

DIRECŢIA GENERALĂ BUGET - FINANŢE, PATRIMONIU ŞI INVESTIŢII str. General Berthelot 28-30, Bucureşti, sector 1, tel.4056230

Page 17: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

Varianta propusă are următoarele avantaje:

• Cuprinde clasa pregătitoare ca parte a învăţământului obligatoriu, considerând că acest prim segment de şcolarizare permite o mai bună integrare a copilului în contextul şcolar şi asigură o trecere normală de la ,,şcoala maternă” la şcoala ca instituţie socială; În plus, această perioadă de vârstă, din punct de vedere al dezvoltării cognitive, este esenţială pentru dezvoltarea structurilor mentale.

• Are în vedere o şcolarizare obligatorie care se întinde cel puţin până la vârsta de 16 ani, când tinerii au acces pe piaţa muncii, conform legislaţiei în vigoare.

• Presupune prelungirea învăţământului gimnazial cu un an, pentru a se asigura: - consolidarea educaţiei de bază, pe parcursul a 10 ani de învăţământ general

obligatoriu; - ameliorarea achiziţiilor în domeniile de competenţă cheie prevăzute de

documentele europene; în aceeaşi perspectivă, cresc şansele unor achiziţii de calitate la nivelul 3 EQF;

- încheierea şcolarităţii obligatorii după împlinirea vârstei de 16 ani, condiţie necesară pentru intrarea pe piaţa muncii.

• Asigură o structură unitară pentru toţi copiii pe parcursul învăţământului obligatoriu. • Învăţământul obligatoriu este organizat în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ.

18-19 ani

17-18 ani

16-17 ani

19 -20 ani

15-16 ani

14 -15 i

13-14 ani

12 -13 i

11-12 ani

10-11 ani

9 -10 ani

8-9 ani

7-8 ani

6 -7 ani

3-6 ani

1-3 ani

IX

VIII

VII

VI

V

IV

III

II

I

Clasa pregătitoare

Învăţământ preşcolar

Educaţie ante-preşcolară

XII

XI

X

XIII

Vârsta

LICEU TEORETI

C

LICEU VOCAŢION

ÎNVĂŢĂMÂNT

ÎNVĂŢĂMÂNT

GIMNAZIAL

ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR

EDUCAŢIE TIMPURIE

Page 18: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

• Trecerea de la gimnaziu la învăţământul postobligatoriu coincide cu finalul învăţământului obligatoriu.

• Dispare necesitatea testării elevilor cu scop de orientare şcolară în interiorul învăţământului obligatoriu.

• Un învăţământ gimnazial de 5 ani asigură egalitatea de şanse pentru elevii care doresc părăsirea sistemului formal de educaţie la împlinirea vârstei de 16 ani.

• Situarea clasei a IX-a în gimnaziu este o premisă pentru diminuarea abandonului şcolar (prin localizarea localizarea acesteia în şcoala generală şi posibilitatea încheierii studiilor de învăţământ secundar inferior aproape de locul de domiciliu).

• Structura favorizează construirea unei şcoli comprehensive de bază cu achiziţii de calitate în domenii ale competenţelor cheie şi pentru nivelul 3 EQF.O asemenea şcoală corespunde dezvoltărilor europene actuale.

• La nivelul învăţământului obligatoriu dispare presiunea exercitată de curriculumul diferenţiat asupra trunchiului comun, permiţând consolidarea competenţelor cheie.

• Evită fracturarea indusă de actuala configurare a învăţământului obligatoriu (în prezent, competenţele cheie se formează în gimnaziu şi procesul continuă în ciclul inferior al liceului; ori, în condiţiile existenţei unui curriculum diferenţiat este puţin probabil ca aceasta să se întâmple).

• Orientarea şcolară spre învăţământul liceal diversificat se face cu un an mai târziu, permiţând luarea unei decizii pentru o anumită filieră sau un anumit profil, în condiţii de maturizare a absolventului.

• Existenţa unui liceu coerent şi consistent, cu durata de 3 ani, care permite aprofundarea şi extinderea achiziţiilor din secundarul inferior în vederea trecerii în învăţământul terţiar sau a integrării pe piaţa muncii.

• Organizarea învăţământului liceal, în întregime, ca învăţământ postobligatoriu permite o abordare curriculară coerentă şi diferenţiată, totodată.

• Evaluarea la finalul unui segment de structură formală ce coincide cu încheierea învăţământului obligatoriu oferă rezultate pertinente pentru continuarea parcursului în nivelul următor sau pentru ieşirea pe piaţa muncii. Varianta propusă prezintă următoarele riscuri:

Riscuri Modalităţi posibile de soluţionare Reducerea motivaţiei pentru şcoală

Asigurarea unei oferte educaţionale, tentantă pentru elevi şi părinţi, în care oferta de CDS este orientată către oportunităţile profesionale ale zonei. Diversificarea ofertei educaţionale prin creşterea ofertei de CDS, inclusiv prin pachete de opţionale orientate spre carieră.

Scăderea interesului pentru filiera tehnologică, din cauza prelungirii studiilor cu până la un an.

Promovarea avantajelor oferite de această filieră. Asigurarea unui curriculum echilibrat, centrat pe tehnologii de bază. Derularea unor stagii în întreprinderi cu scop de formare şi iniţiere în lumea muncii. Promovarea oportunităţilor oferite de dubla specializare.

Orientarea prin eşec a elevilor către învăţământul profesional.

Realizarea unor mecanisme de evaluare care să evidenţieze abilităţile şi preferinţele elevilor: construirea unui portofoliu de orientare pe parcursul claselor a VII-a – a IX-a.

Insuficienţa resurselor umane: - lipsa cadrelor didactice calificate-mai ales în mediul rural; - lipsa resurselor calificate pentru consilierea şi orientarea elevilor.

Organizarea unor programe naţionale de reconversie profesională. Replicarea proiectului de învăţământ la distanţă pentru formarea profesorilor în mediul rural.

Opoziţie din partea cadrelor didactice din liceu, a sindicatelor ca

Desfăşurarea unor campanii de informare asupra rolului schimbărilor şi a noii structuri.

Page 19: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

urmare a diminuării numărului de catedre în liceu în favoarea celor din gimnaziu.

Fluctuaţia numărului de elevi (cauzată de reducerea natalităţii, modificări structurale etc.).

Adoptarea unor soluţii tranzitorii de asigurare a personalului didactic, cum ar fi : preluarea orelor suplimentare în sistemul de plată cu ora, reducerea efectivelor medii şi maxime de elevi la clasă. Situaţia resurselor umane şi materiale şi soluţiile posibile trebuie analizate la nivel local, în funcţie de caracteristicile comunităţii şi de evoluţiile demografice specifice care pot influenţa semnificativ deciziile luate.

3. Impact preconizat Consecinţe generate de implementarea acestei structuri

Legislaţie şi aplicare Structura propusă necesită modificarea Legii învăţământului, respectiv legiferarea unui învăţământ obligatoriu de 10 ani (în loc de 11 ani, cât este, de fapt, în acest moment, în realitate). Probleme de implementare:

- aspecte de consiliere şi orientare şcolară şi pentru carieră - reprezentări negative la nivelul profesorilor de liceu printr-o aparentă diminuare a

normelor. În fapt, per total, normele cresc la nivelul sistemului de învăţământ printr-un reglaj adecvat al relaţiei trunchi comun-curriculum la decizia şcolii.

- spaţiile din şcolile gimnaziale trebuie să cuprindă încă o clasă

Curriculum Presupune:

- Configurarea nivelurilor de descriere a profilului de formare la finalul fiecărui ciclu curricular**, pentru a evidenţia standardul achiziţiilor şi a oferi jaloane curriculare ale evaluării. - La nivelul clasei a V-a se vor găsi soluţii pentru reducerea efectelor produse de fractura de la mijlocul ciclului de dezvoltare, unde elevul care a finalizat ciclul primar este supus unei schimbări de mediu şcolar, unor cerinţe şi unor metodologii diferite la trecerea în ciclul gimnazial - Planurile de învăţământ trebuie restructurate astfel încât să ofere achiziţii de calitate pentru profilul de formare până la sfârşitul clasei a IX-a. - Programele şcolare pentru clasa a IX-a trebuie construite sistematizând şi reconfigurând achiziţiile din anii anteriori în perspectiva deschiderii pentru aprofundări/ extinderi adecvate la nivelul liceului. Organizarea şi structurarea ofertei curriculare va avea în vedere: • Asigurarea unui trunchi de educaţie, fără nici un fel de discriminare, printr-o politică inclusivă

şi de susţinere a educaţiei de bază pentru toţi. • Abordarea cross-curriculară/integrarea cunoştinţelor. • Centrarea procesului de predare-învăţare-evaluare pe dezvoltarea competenţelor. • Realizarea condiţiilor pentru un nou demers didactic la clasă: centrarea pe elev. • Extinderea procentuală a CDS la toate nivelurile de şcolaritate, mergând către o creştere

progresivă către anii terminali. • Restructurări la nivelul planurilor de învăţământ şi al programelor şcolare. • Realizarea unei oferte de curriculum diversificată în funcţie de anumite zone de interes special

(curriculum diferenţiat pentru persoanele cu handicap, elevi cu ritmuri diferite de învăţare (ritm lent, elevi supradotaţi), elevi din zone defavorizate, curriculum pentru educaţie permanentă).

• Realizarea unui sistem de control al calităţii curriculumului predat /independent de evaluarea externă).

• Construirea unui sistem de evidenţiere a şcolilor în funcţie de performanţele curriculare care să aibă în vedere plus-valoarea în educaţie.

• Generalizarea mijloacelor de învăţământ adecvate unui curriculum centrat pe competenţe.

Page 20: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

• Crearea unui sistem prin care informaţiile cu conţinut curricular circulă eficient şi rapid (pregătirea unor noi planuri/programe şcolare este însoţită de o consultare pe baza proiectelor făcute publice).

• Crearea unei baze de date curriculare (variante de programe, programe pentru discipline opţionale, proiectări, planificări etc.).

Evaluare şi certificare La nivelul clasei pregătitoare, evaluarea curentă se va finaliza cu un raport narativ al educatorului, elaborat pe baza unui protocol unic de observare la nivel naţional. Acest protocol are rol de familiarizare a instituţiei cu profilul elevului. Ca feed-back, se pot propune pachete educaţionale de remediere. La finalul ciclului de achiziţii fundamentale (finalul clasei a II-a), se preconizează o evaluare naţională (eventual pe eşantion reprezentativ). Această evaluare nu afectează parcursul educaţional al elevului, ci este o evaluare cu scop ameliorativ – rezultatele ei vor influenţa politicile educaţionale. Pe de altă parte, sunt aplicate de fiecare unitate de învăţământ scheme/modele de evaluare a progresului elevilor la nivelul şcolii pentru feed-back. Aceste modele de evaluare sunt derivate din descriptorii profilului de formare definiţi pentru ciclul achiziţiilor fundamentale. Ciclul de dezvoltare Pe parcursul claselor a III-a – a IV-a, şcolile dezvoltă mecanisme de consiliere în vederea plasării elevilor la nivelul clasei a V-a în colective potrivite profilului lor de dezvoltare şi misiunii asumate de şcoală (de exemplu: clase intensive de limbi, opţionalitate semnificativă într-o numită arie curriculară: arte, sport, TIC etc.). În acest context problema repetenţiei poate fi eliminată prin aplicarea unor pachete remediale.) La nivelul claselor a V-a – a VI-a, şcolile dezvoltă scheme/modele de evaluare a progresului elevilor pa baza descriptorilor definiţi pentru ciclul de dezvoltare. Rezultatele acestor evaluări locale oferă feedback şi direcţii de dezvoltare de CDS (de exemplu în tona de recuperare, şi nu numai). Rezultatele obţinute la nivel local se raportează la o eventuală evaluare naţională. Evaluarea naţională la finalul clasei a VI-a, nu afectează parcursul educaţional al elevului, ci este o evaluare cu scop ameliorativ – rezultatele ei vor influenţa politicile educaţionale. La finalul ciclului de observare-orientare (clasa a IX-a) are loc certificarea competenţelor absolventului pe baza unei evaluări naţionale. Înscrierea elevilor la liceu are loc pe baza unui portofoliu personal ce cuprinde:

- recomandarea consilierului fundamentată pe baza unui protocol unic de observare la nivel naţional - rezultatele şcolare exprimate în nivel de performanţă în formarea competenţelor - mostre ale activităţii elevului evaluate în cadrul şcolii, concordante cu intenţiile de studiu - opţiuni pentru aprofundare În situaţia unor cereri supradimensionate la anumite licee, conducerea unităţilor de învăţământ va

aplica teste de selecţie a candidaţilor, în funcţie de specializare. Iată o posibilă structurare a acestor teste. Test A – limba română/ limbă modernă (filologie) Test B – istorie/ geografie (ştiinţe sociale) Test C – matematică/ fizică (matematică-informatică) Test D – fizică/ chimie/ biologie (ştiinţele naturii) Test E – Educaţie tehnologică/ matematică (profil tehnic) Test F – Educaţie tehnologică/ fizică/ chimie (profil resurse) Test G –Educaţie tehnologică/ matematică/ limbă modernă (profil servicii) Dezvoltarea unui sistem de evaluare a competenţelor elevilor vizează următoarele aspecte: • Proiectarea metodologiilor de evaluare a competenţelor • Realizarea unui program de evaluare naţională a competenţelor cheie, pe termen lung. Aceasta

presupune formarea explicită a acestora prin intermediul curriculumului la nivelul fiecărei discipline şcolare şi dezvoltarea unei bănci de itemi de evaluare focalizaţi pe măsurarea nivelului de formare-dezvoltare a competenţei respective.

Page 21: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

• Modalităţi/instrumente de recunoaştere formală/acreditare care vor fi utilizate pentru a oferi informaţii despre competenţele individului, astfel încât acest lucru să fie deopotrivă în serviciul individului şi al comunităţii.

• Conceperea unor forme mai nuanţate de comunicare a rezultatelor şcolare: fişe individuale, rapoarte la sfârşitul unor perioade importante de instruire, rapoarte anuale.

• Relaţia dintre sistemele de evaluare şi cele de recunoaştere/acreditare/certificare. • Relaţia dintre cadrul naţional al calificărilor şi competenţele certificate în sistemul educaţional.

Personal didactic

Este necesară o nouă politică privind formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, pentru a realiza metodologic joncţiunea unui segment de învăţământ cu un altul pe parcursul aceluiaşi ciclu curricular: - formarea iniţială: • o formare iniţială consistentă a profesorilor care să asigure atingerea scopurilor sociale şi educaţionale

ale şcolii; • includerea în formarea iniţială a mai multor cursuri de didactici ale disciplinelor/ariilor curriculare cu

aplicaţii pe curriculumul în uz; - formare continuă: • profesorii ar trebui să-şi însuşească strategiile de predare-învăţare interactive, pentru a se adapta mai

uşor la diferite contexte de învăţare-predare şi pentru a forma competenţele elevilor ; • organizarea unor sesiuni de formare, care să grupeze institutori şi profesori de gimnaziu cu aceeaşi

specializare, în care să se asigure învăţarea prin cooperare a unor practici de succes şi schimbul de experienţă.

Mărirea numărului de specialişti angajaţi în activităţi de orientare şi consiliere şcolară. Derularea unor programe de reconversie profesională adecvate tipului de intervenţie structurală.

Consecinţe privind infrastructura şi reţeaua şcolară

• Necesitatea unor spaţii suplimentare la nivelul şcolilor generale, pentru generalizarea grupei pregătitoare (5%copii necuprinşi), în mod diferenţiat pe regiuni, judeţe, zone.

• Crearea de spaţii pentru primirea clasei a IX-a la nivelul şcolilor generale. • Punerea în practică a unor măsuri de recondiţionare a spaţiilor şcolare necesare, în funcţie de opţiunea

curriculară. • Crearea de spaţii pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară.

Consecinţe privind finanţarea şi resursele materiale • Creşterea anuală a cheltuielilor de personal pentru cuprinderea numărului suplimentar de elevi în clasa

pregătitoare şi pentru a creşte ponderea CDS, fapt ce presupune lucrul cu grupe de elevi. • Alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea de campusuri şcolare, în vederea reducerii

abandonului şcolar. • Cel puţin triplarea posturilor finanţate de la buget pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară. • Elaborarea şi publicarea în tiraje de masă a unor materiale (ghiduri şi auxiliare şcolare, materiale

informative pentru elevi şi părinţi, şi cele pentru orientare şi consiliere şcolară.

3. In acest an şcolar situaţia normelor didactice pe niveluri de învăţământ, excluzând învăţământul special şi unităţile conexe, se prezintă astfel:

• nivelul preşcolar: 35267 norme didactice; • nivelul primar: 49410 norme didactice; • nivelul gimnazial: 96416 norme didactice; • nivel liceal/SAM: 64277 norme didactice. 3. Considerând o evoluţie aproximativ constantă a numărului de norme didactice în următorii ani, ca

urmare a punerii în aplicare a proiectului Legii învăţământului, atunci:

Page 22: Propunere de Politica Publica privind structura pe niveluri de invatamant a inv preuniv

în primul an de aplicare a acestui proiect, grupa pregătitoare de grădiniţă va trece la nivelul primar şi ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivelul primar cu 8800, respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul preşcolar;

în următorii trei ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect numărul de norme rămâne aproximativ constant, fiind influenţat numai de evoluţia demografică;

după 4 ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect, clasa a IX-a va trece la nivelul gimnazial şi ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivel gimnazial cu 16000, respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul liceal;

prin urmare, dacă acest proiect intră în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009, situaţia estimativă a numărului de norme didactice pe niveluri de învăţământ, în următorii 4 ani:

An şcolar

2008-2009 An şcolar 2009-2010

An şcolar 2010-2011

An şcolar 2011-212

An şcolar 2012-2013

Nivel preşcolar 26467 26867 27267 27667 28067 Nivel primar 58210 58610 59010 59410 59810

Nivel gimnazial 96416 96116 98516 98216 113918 Nivel liceal/SAM 64277 63977 63677 63377 47077

4. Având în vedere faptul că la nivelul gimnazial, respectiv liceal şi SAM numărul de elevi pe clasă

va fi de 20, cu 5 elevi mai puţin decât prevederile Legii nr. 84/1995; se constată o creştere a numărului de clase de aproximativ 20%, respectiv 5% pentru fiecare nivel de clasă. In anul şcolar existent numărul de posturi pentru învăţământul gimnazial, local şi SAM este de 160.693, iar o creştere de 5% reprezintă 8050 norme. Fondul suplimentar de salarii pentru un an calendaristic este de aproximativ 216.000.000 lei. In anexa este redat necesarul pe 4 ani, atât pentru cheltuielile de personal, cât şi pentru bunuri şi servicii.

Indicatori

An curent Următorii patru ani Media pe cinci ani

1 2 3 4 5 6 7

7.063.774 7.279.774 7.495.774 7.711.774 7.927.774 7.495.7741.304.449 1.310.359 1.349.239 1.388.119 1.426.999 1.355.833

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus din care: a) bugetul de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal; (ii) bunuri şi servicii; b) bugetele locale: (i) cheltuieli de personal; (ii) bunuri şi servicii; c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal; (ii) bunuri şi servicii.

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

GABRIELA GUTU VALENTIN POPESCU GEORGE GHELMEZ


Recommended