Prolog

Dupa ce s-a tffninat, sigur ca d4 4i vine sr-ti tagi sutrri pe{t-

ft be lucruxile pe cae nu le-ai vazut la timpul cuvenir Asa e,

poate, scoala de investiga$i prtic1rlae Dor-De-AyFi-$tiur Nu-mele meu este Kinsey Millhone si majoritatea rapoartelor

mele lncep la fel. Spun din capul locului cine sunt gi cu ce ma

ocup, de parca afrnind aceleasi citeva lucruri elementare

pot pricepe tot ce Yine mai aPoi.

Acesta-i adevarul desprc mine, pe scurt. Sunt femeie, imtreize.i ii doi de ani, sunt necasatodta si liber-profesionista-

Am recut prin Academia de Potlie cind aveam doutzeci de

ani, alaturandu-ma Departamentului de Polilie din Santa

Teresa dupa absolvire. Acum nici micar nu-mi amintesc cum

imi inchipuiam messria lnainte sa o tnbradgez. Trebuie sl fiawt noliuni vagi, idealiste desprc lege gi ordine, tipii bunicontra celor rli, cu ocazionale aparitii la tribunal ln care rnis-ar fi cerut sa depun marturie despre care-i bun 9i car€-i rau,

Dupa mine, tipii rli ajungeau tofi la lnchisoar€, lasindu-ne

astfel pe ceilalli sa ne vedem de viaF in siguranF. Dupl o

vreme, mi-am dat seama cdt de naivl eram. Am fost frustrata

de restricfii si fiindca pe-atunci femeile politrist erau privite cu

un amest€r de curiozitate si disprel. Nu voiam sa-mi petrec zi-lele aplrdndu-mi de insulte ,,blajine" sau trebuind sa doye-

desc iar 9i iar cdt de dura sunt, Nu eram deshrl de bine phtiBhcat sa fac faF tutuor acelor nemultumiri, a$a ca arn plecat.

10 SUE GR AFTON

Vreme de doi ani, am ilcercat o sunedenie de ocupalii,dar nici una nu avea aceeagi atracfle, Daca este adevArat cevadespre munca de polilie este fapnrl ca aceasta atrage dupa sineintermitenta senzalie bolnavicioasa a yietii mit€ la limita. Emmdependeng de fluxul de adrenalini 9i nu ma puteam intoarcela banalitate.

in cele din urma, m-am abturat unei firrne mici de investi-gatori particulari gi-am petrecut altri doi ani invapnd meseria,dupa care mi-am deschis propriul birou, autorizat $i asiguratconform legii. Lucrez acolo de cinci ani, c6gtig0ndu-mi exis-tenla modest. Sunt mai inteleapttr acum decat eram inainte, $isunt mai experimentata, dar adevarul ramane cA, atunci cdndse a$aza un client iin scaunul din fala mesei mele de lucru, nu$tiu niciodatl ce se va inampla mai departe.

1

in dimineata acee4 eram la birou de aproape douazeci de

minute. Deschisesem glasvandurile balconului de la etajul unu

ca sa las sa inte pufin aer curat si pusesem ibricul pe foc. Era

luna iunie ln Santa Tercsa, ce€a ce insearffIa o ceaF racoroasa

dimineala 5i dupa-arnieze pacloase. Nu era inca ora noua- Toc-

mai imi puneam in ordine corespondentra de cu o zi in urma,

cand am auzit un ciocanit la u$a $i o femeie intra nepoftita"

- O, bun. Sunteli aici, zise ea. Trebuie sa fiti Kinsey

Millhone. Eu sunt Beverly Danziger.

Am dat mana si ea se aieza numaidecat, incePand sa sco-

toceasca prin geanti- Gasi un pachet de dgari cu filtru si scu-

$rA una ln afara"

- Sper ca nu vi deranjeaza daca fumez, sPuse ea, aPrin-

zand tigara fara sa a'tepte raspunsul.

Inhall gi-apoi stinse chibritul cu gura Plina de fum, cau-

tAnd alene din ochi o scrumierN" Am scos una din sertarul de

sus al fisetului, am $ters-o de praf gi i-am dat-o, oferindu-i ln

acela6i timp cafea.

- O, sigur, de ce nu? zise ea cu un riset. Sunt deja agitaa

in dimineala ast4 asa ca nu mai conteaza. Tocmai am ajuns cu

magina din Los Angel€s, am sfiabatut chiar naficul de la ora

de v6rf. Doamne!

I-am tumat o cana de cafea, execut6nd o rapidi trecere vizuah in revista- Se apropia de treizeci de ani dupa estimlrile

12 SUE GRA FTON

mele; miniona, energica, bine imbracata. parul ii era de_unnegru lucios 9i destul de drept. Avea o tunsoare in trepte siperfed aranjata in a$a fel incat sa-i incadreze fa6 mica, precumo boneta de du$. Ochi de-un albastru-deschis, gene negre, unten curat, doar cu o idee de fard pe fiecare obmz. purta un pu_lover pe gdt crosetat dintr-un bumbac albastru pal, moale gisuplu, cu c6teva buzunare preyazute cu fermoare congin6ndDumnezeu $tie ce. Unghiile ii erau lungi gi asculite, vopsiteintl-un roz Aandafiriu $i puta o verigheB batuta in rubine. In_sufla incredere in sine gi o anume atentie nepasatoare la stil,toate ,,ambalate" conservator aidoma cadourilor dintr-un ma-gazin uniyersal de clasa.

Scutura din cap cdnd i-am oferit frigc! gi zahar, a$a ca amadaugat jumate-jumate in cana mea gi-am trecut direct lasubiect:

- Cu ce va pot ajuta?

- Sper sa descoperitri unde se afla sora mea, zise ea,Cauta iar prin poseta. igi scoase agenda cu adrese. un set

din palisandru cu pix Si stilou gi-un plic alb, lung, pe care-lageza pe marginea biroului meu. Nu mai vazusem niciodatape cineva atat de preocupat, insa nu era ceva neplacut. imiarunca apoi un zdmbet fugar, de parca $tia ce g6ndesc. Des_chise agenda cu adrese gi-o intoarse cu fafa spre mine, aratanduna dinre insemnari cu o unghie rozalie.

- Poate vreti sa va notatria adresa 5i numArul de telefon,zise ea. Numele ei e Elaine Boldt. Are un condominiu pe ViaMadrina, iar cea de-a doua e adresa ei din Florida. igi petrecemai multe luni pe an in Boca.

Ma simfeam intru catva nedumerita, d am notat adreselein vreme ce ea scoase un document cu aspect legal din pliculalb 9i lung. il studie rapid, ca 9i c6nd conlinutul iui s_ar fi pu_tut schimba de cand il vazuse ultima oara.

- De cdnd lipsegte? ani inhebat.

B de la Bandit 13

Beverly Danziger imi arunca o privire stanjenita.

- Pii, nu gtiu daci ,,lipseste" intr-adevar. Pur 5i simplu nu

ftiu unde este si trebuie sa-mi semneze hartii.le astea. $tiu ca

suna aiwea. Are dreptul doar la a noua parte din profit $i pro-

babil ca asta nu va ajunge la mai mult de doua sau Eei mii de

dolari, dar banii nu pot fi distribuili pdna ce nu-i oblinem sem-

natura legalizatA. Poftim, putefi vedea cu ochii dumneavoa$ra'

Am luat documentul gi am parcurs cuprinsul. Fusese ln-

tocmit de o flrma de avocali din Columbus, Ohio, 9i era plin

de,,pe de alta parte", ,,adjudeca", ,dispune" $i alte Yorbe

goale, care voiau str spuna ca un om pe nume Sidney Rowan

murise !i numeroasele persoane listate aveau dreptul la pi4idin averea lui. Beverly Danziger era a treia pe lista, cu o

adresa din Los Angeles, iar Elaine Boldt era a paha, cu o

adresa de aici, din Santa Teresa.

- Sidney Rowan era un fel de var, continui ea cu pofta de

vorba. Nu cred ci l-am intahit vreodat , dar am primit instiin-

tarea asta si-am banuit ca a primit si Elaine una. Am semnat

formularul, l-am legalizat 9i l-am expediat, apoi nu m-am mai

gendit la asta. Putqi vedea dupa plicul scrisorii ca asta se in-

tdmpla acum gase luni. Apoi, ca sa vezi, am Primit un telefon

saptamana Fecuta de la avocat... oare cum il chema?

Am aruncat o privire la document.

- Wender, am zis.

- O, asa-i. Nu stiu de ce-mi tot scapa asta- in orice caz, cei

de la biroul domnului Wender au sunat sa spuna ca n-au primit

nici o vesG de la Elaine. Nomal, am banuit ca s-a dus in Flo-

rida ca de obicei 9i pru gi simplu nu s-a sinchisit sa-$i rimila co-

respondenta, afa ca am luat legatura cu administratoarea

condominiului ei de-acolo. Nici ea n-a mai primit Yesti de la

Elaine de luni intregi. Ei bine, a prirnit la inceput, dar nu recent"

- Ati lncercat sa sunati la numirul din Florida?

14 SUE GRAFTON

- Din cate-am inleles, ayocatul a incercat de mai multeori. Se pare cA statea o prietena la ea Si domnul Wender gi-a

lasat numele ii numarul, dar Elaine n-a sunat inapoi. Tillie a

avut cam acela5i noroc.

- Tillie?

- Femeia care se ingrijeste de cladbea de aici, unde-gi

are Elaine regedinla permanenta. Tillie i-a redirecfionat co-respondentra $i zice ca Elaine ii trimite un mesaj o data ladoua saptamani sau asa ceva, dar ctr nu mai $tie nimic de ea

din martie. Sincer, nu-i decat o bataie de cap, insa. nu amtimp s-o gasesc eu insami.

Beyerly trase un ultim fum din tigara $i-o stinse cu o serie

de miscari honrate.

Eu inca luam notite, dar presupun ci mi se citea scepticis-

mul pe fafa.

- Care e problema? Nu va ocupali cu asa ceva?

- Sigur. dar percep treizeci de dolari pe ora, plus chelruie-lile aferente. Dac6la mijloc sunt doar doua sau trei mii de do-lari, ma-ntreb daca va merita efonul.

- O, am toate intentiile sa-mi fie decontati banii din partea

de mogtenire a lui Elaine, dat fiind cA ea a provocat incA de lainceput toate neplacerile astea. Adica, totul sta pe loc pana cei se obfne semnatura. Trebuie sa spun ca asta-i tipic pentru fe-lul in care s-a comportat toata viata.

- Sa presupun ca ajung sa iau avionul spre Florida ca s-ocaut. Chiar daca ya percep doar jumatate din tariful meu obig-nuit pe ora pentru cat dne drumul, tot va va costa o avere. Ui-tati, doamna Danziger...

- Beverly, te rog.

- Bine, Beverly. Nu \.reau sa-[i stric socotelile, dar, cu toatasinceritatea, pare un lucru pe care l-ai putea face tu insdli. A9 fibucuroasa chiar sa-ti sugerez ni$te cai pe care sa le urmezi.

B de Ia BandiL 15

Beverly imi arunca atunci un zambet, care irsa aYea ceva

taios in el si mi-am dat seama, in cele din urma, ca era obi$nu-

ita sa i se faca poftele. Ochii i se cascasera cat doua farfudoare

de po4elan, fiind la fel de albattri si neinduPlecali ca sticla.

Genele negre clipirtr mecanic.

- Eu gi Elaine nu suntem ln cele mai bune relalii, zise ea

fara ezitare. Am impresia ca mi-am dedicat deja destul timp

acestui lucru, dar i-am promis domnului Wender ca o Yoi gasi

pentu a putea fi irnpa4ita mottenirea. Ddnsul e supus presiu-

nilor de catre ceilalli mostenitori Sj ma supune presiunii 5i pe

mine. i1i pot da un avans, daca Yrei.

i$i vdri din nou mana in poseta, scotand de data asta un

camet de cecuri. Scoase capacul pixului din palisandru 9i se

uita iinta la mine.

- Sunt destui sapte sute cincizeci de dolari?

Am dus mana la sertarul de jos.

- Sa scot un contract.

Am incasat cecul de la banca, dupa care mi-am luat ma-

gina din parcarea din spatele biroului gi-am condus pAna

adresa lui Elaine Boldt de pe Via Madrina. Nu era departe de

zona centrala a ora$ului.

id faceam socoteala ca aceasta era o problema de rutina

pe care o puteam rezolva intr-o zi sau doua Si mA gandeam cu

regret ca probabil aveam si ajung sa retumez jum5tate din

banii pe care tocmai li depusesem ln cont. Nu ca a$ fi avut ori-

cum altceva de facut - lucrwile se miscau gleu.

Cartierul in care locuia Elaine Boldt era alcatuit din

bungalow-uri modeste din anii 1930, printre care se ameste-

cau ici-colo complexe de apartamente. Pina acum, Predomi-nasera casutele tencuite Si construite pe structuri uSoare, insa

proprieBfile erau transformale una cate una in scop comercial.

tn eb se mutau chiropracticieni, dar 9i dentiSti care acceptau

16 SUE GR AFTO N

plata in rate, dispusi sa-ti faca anestezie genemla ca sa-li poata

curafa din$i fam sa te crispezi. ,,CREDIT PENTRU DANTURI

COMPLETE INTR-O ZL' Era ingrijorator. Ce-d faceau daca

nu reu$eai sa plate$ti o ratA pentru puntea superioarA? Zona

era inca in mare parte intacta - p€nsionari batrdni igi propteau

cu incapaFnare tufele de hortensii -, dar sindicatele irnobili-

are aveau in cele din urma sa le radA pe toate. Sunt multi bani

in Santa Teresa Si mare parte din ei sunt dedicali htretineriiunui anume ,,aspect" al ora$ului. Nu exista firme pdlpditoare

cu neon, mahalale, nici fabrici care sa scuipe fum si sa inne-

greasca peisajul. Totul e numai stuc, acoperiguri din tigla ro-

$ie, tufisuri de bougainvilleal, grinzi cu amprenta timpului,ziduri din chirpici, ferestre arcuite, palmieri, balcoane, ferigi,

fantani, stradele gi flori imbobocite. Renovarile istorice

abunda. Totu-i ciudat de nelinistitor - atat de luxudant si rafi-nat, incat te face sa nu-ti mai doresti nici un alt loc.

Cind am ajuns la adresa doamnei Boldt, am parcat maSina

in fata $iarn incuiat-o, acordandu-mi apoi cateva minute sa

cercetez imprejurimile. Condominiul era o curiozitate. Cladi-

rea in sine era conshuita sub forma de potcoava cu doua brale

largi deschizdndu-se inspre strada; inatta de trei etaje, cu par-

care subterana, o combinalie ciudata de stil modern $i

fals-spaniol. De-a lungul faladei erau arcade si balcoane, cu

po4i inalte din fier forjat ce se deschideau inauntru spre o

curte plantata cu palnieri, insa laturile si spatele cladirii erau

plate 9i neirnpodobite, de parca arhitectul ar h aplicat o spo-

iala mediteraneana pe-o cutie simpll de placaj, adaugdnd o

bucata de tigla rosie deasupra pentru a sugera un acoperig in-treg acolo unde nu exista nici unul. Pana si palrnierii semanau

cu nigte decupaje din carton, proptite cu beF.

B de 1a BandiL 11

Am hecut Prin cute si m-am uezit infi-un antreu din sticla,

cu un pir de cutii pogtale 9i sonerii pe dreapta Pe sting4 de-a

lungul unui alt rdnd de usi din sticla. dnute, dupa cum Pare4

mereu inchise. am vazut un Fir de usi de lift si-o iesire ce ducea

la o serie de scari de incendiu. Uria5e plante in ghivece fuse-

sera amnjate cu arta in tot antreul. Drept inainte, o u$a dadea

afara intr-un patio unde am zarit o piscina imprejmuita de sca-

une pliante dintr-o panza de-un galben-deschis' Am verificat

numele chiria$ilor, care erau stantate Pe-o f69ie de banda plas-

tica si lipite ldngA soneria fiecarui aPartament in Parte Emu

douazeci si Patru de locuin{e. Adminisuatoarea, Tillie Ahlberg'

ocupa apartamenh l. O anume ,'8. Boldt' era listaa la apafla-

mentul 9, care am banuit ca se afla la etajul unu'

Am sunat mai intAi la,,E. Boldt". Din cate $tiam eu, putea

sa raspundA la interfon $i-apoi datoria mea avea si se incheie'

Se intamplasera lucruri $i mai ciudate si nu voiam sa ma fac

de las cautend in lung si-n lat o doarnna care putea foarte bine

sa fie acasa. N-am primit nici un rasPuns' a$a ca am incercat la

Tillie Ahlberg.

DuPa zece secunde, vocea acesteia pdrdi la interfon de

parca sunetul ar h fost transmis din sPaliul cosmic

- Da?

Mi-arn apropiat gura de cutie, ridicdnd ugor vocea'

- Doarnna Ahlberg, numele meu este Kinsey Millhone'

Sunt detectiv panicular aici in ora5. Sora lui Elaine Boldt mi-a

cerut sa o gasesc Si ml lnfiebam daca pot sta de vorba cu

dumneavoastra.

Urma o clipa de zgomot alb $i-apoi un rAspuns tovaielnic:

- Pa.i... presupun ca da. Eram pe cale sa ies, dar banuiesc

ca zece minute nu conteaza. Sunt la parter. Intati prin ula din

dreapta liftului 9i ma gasi$ la capAtul coridorului, pe st6nga'

Soneria bAzdi ;i-am irtrat, impingand uqite de sticla'I Planta sud-americana ce prczinta grupud de petale, ftumos colorate. (n.F.)

18 SUE GRAFTON

Tillie Ahlberg lisase u$a din fap inhedeschisa cat timp t$i

lua jacheta u$oad, poleta si un carucior pliant pentru cumpa-

raturi, care se odihnea langa masa din hol. Am ciocanit in ca-

nat $i femeia a aparut din stanga. Am zarit un frigider si obucata din blatul de bucat rie.

Tillie Ahlberg avea probabil gaizeci gi ceva de ani, par de

culoarea caisei facut permanent, ce parea ca tocmai fusese

coafat. increlitura trebuie ca era putin mai rigida decet fi pla-ce4 fiindca ifi trase pe cap o caciuh crosetata de bumbac. OguviF rebela de par roscovan inca se iIea, ca lui RonaldMcDonald, 9i ea era ocupata s-o indese sub caciula" Avea ochimigdalati Si pe faF o patina prafoasa de pistrui brun-rogcalipalizi. Puna o fusta informa, colanli 5i pantofi sport, $i arataca ti cand ar fi putut-o rupe la sanatoasa oricdnd poftea.

- Sper ca nu am parut unuzi, zise ea in mod degajat. Dardaca nu ajung la piala la prima ora a diminetii, imi pierd cuajul.

- N-ar trebui sl dureze mu.lt, oricum, am replicat. ini pu-

teti spune cand ati primit ultima datA ve$ti de la doamnaBoldt? Este domni$oara sau doamna?

- Doamna. E vaduva, desi n-are decat patruzeci Si trei de

ani. A fost casatorita cu un om car€ avea un lant de aEliere insud. Din cate am lnFles, pe el l-a rapus un infarct acum treiani Si i-a lAsat o g mada de bani. Atunci a cumparat ea cladi-rea asta. Pofti$, luaii loc, daca vrcd.

Tillie se duse la dreapt4 deschizand drumul intr-o camera

de zi mobilati cu reproduceri dupa andchitafi. O lumina aurie

sfiavezie intra prin perdelele galben pal ii inca mai puteam

simli mirosul stAruitor al micului dejun: qunca si cafea, $i ceva

amestecat cu scoriif oara.

Dupa ce stabilise faptul ca se grAbea, parea pregatita sa-mi

acorde cet dmp voiam. S-a asezat pe un divan $i eu am ocupatun balsnsoar de lemn.

B de 1a Bandit t9

- Am inteles ca se afla de obicei in Florida in perioada

asta a anului, arn spus.

- Pai, da. Mai are un condominiu acolo. in Boca Raton,

ce-o mai fi $i asta. Ldngi Fort Lauderdale, banuiesc. insa eu,

una, n-am fost niciodata in Florida, asa ca ora$ele astea sunt

toate doax ni$te nume pentru mine. in orice caz, pleaca acolo

de obicei in jur de intdi februarie $i se intoarce in Califomiala sfirgitul lui iulie sau inceputul lui august. ii place caldura,

spuse ea.

- Iar dumneavoastra ii redirectionati corespondenF cat e

plecata?

Tillie dadu afirmativ din cap.

- I-o expediez cam o data pe saptamana in pachete, in

functie de cat de multa s-a stlans. Apoi ea-mi trimite inapoi un

bilet o data la doua saptamani. O ilustrat5, $titri, doar ca sa

spuna ,,buni" gi cum e vremea, 9i daca vrea sa aduc pe cineva

sa spele perdelele ori ceva de felul asta. Anul asta mi-a scris

pana la intai manie 5i de-atunci n-am mai primit nici un cu-

vint. Ei, asta nu-i e cAtugi de pulin caracteristic.

- Mai aveti cumYa ilustratele?

- Nu, le-am aruncat pur 9i simplu, aga cum fac lntotdeauna.

Nu ma dau in vant sa colectionez lucruri de-astea. Dactr

ma-ntrebafi, si asa se strang destule hdrtii ln lumea asta. Le-am

citit ti le-am aruncat, gi nu m-am mai gdndit o c[pa la ele.

- N-a spus cumya cA are de facut un drum sau ceva

asemAnator?

- Nici o vorba. Sigur, asta oricum nu-i Eeaba mea.

- Parea ingrijoraa?Tillie zdrnbi cu m6hnire.

- Pai, e greu s6 pari tulburat intr-un mesaj de pe-o ilusFata,

stiti. Nu-i cine qtie c6t loc acolo. Mie mi s-a parut ca-i bine.

- Avefi vreo banuiala unde s-ar putea afla?