Proiectul-tehnologic

8/18/2019 Proiectul-tehnologic

1/43

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Chimie şi Tehnologie Chimică

Depatamentul Chimie In!u"tială şi Ecologică

#ROIECT TE$NOLO%IC

Tehnologia &a'icăii 'eii 'lon!e (Chi inău Da&t)ș

A *n!eplinit+

"tu!entul anului IIIL,

Specialitatea+ Tehnologie Chimică

-lon"chi Vla!i"la.

Chi inău /012ș


2/43

A'e.iei

MP-materii prime

UV- ultraviolet

SM- standard moldovean

ISO-standard european

EN-standard englez

ГОСТ- standard sovieti

!!"-tan ilindro-oni

#MS- dimetilsul$i iț

#MS-O- dimetilsul$oo%id

!M&- onentra iei ma%im' admisi(il'ț

S)- su(stan e r' inoaseț ș

E#"&- aid etilendiamintetraeti


3/43

I3 INTRODUCERE

I.1. Scurt istoric i descrierea activită ii întreprinderii ș ț

*neputul produerii (erii +n ora ul !,i in'u dateaz' u ./01 +nd un et' ean german- )aaps a pus peș ș ț

pia a ora ului prima ,al(' de (ere de produ ie auto,ton'2ț ș ț

!ompania a $ost $ondat' +n aela i an1 +n perioada sovieti' u numele de 3 4a(ria de (ere dinș

!,i in'u2ș

*n 560 a +neput s' $un ioneze o $a(ri' de (ere1 pe teritoriul autalei ompanii1 dar de $apt prezentaț

un $el de manu$atur'1 u apaitatea de 66 mii dal (ere7an2

*n timpul elui de-al II-lea )'z(oi Mondial $a(ria a $ost distrus' ompletamente1 u e%ep ia pivni ei2ț ț*n 589 a $ost proietat' o noua $a(ri' de (ere u apaitatea de :96 mii dal (ere7an2

*n 5/81 prin $uzionarea $a(riii ve,i de (ere u ea nou'1 au $ost puse (azele atualei ompanii1 u

apaitatea de :96 mii dal (ere7an1 iar +n luna noiem(rie a aeluia i an apaitatea a a;uns la 91 mlnș

dal (ere7an2

*n 559 a avut lo privatizarea ompaniei u +n$iin area soiet' ii pe a iuni Miller i &nadolu E$es au +n,eiat aord de alian ' u E$esț ș ț

Vitanta Moldova >re@erA1 ast$el aeasta din urm' devine distri(uitor e%lusiv pentru m'rile de (ere

ale aestor ompanii2

&tivitatea +ntreprinderii nu se limiteaz' doar la o gam' larg' de (randuri de (ere1 a de e%emplu3

!,i in'u B>lond'1 &urie1 Original'1 #ra$t1 Speial' "are1 Ne$iltrat'1 4'r' &loolCș "imi orean'ș E$es Pilsener Diguloevsoe >elA Medvedi

i multe altele1 +ns' ompania devine mem(ru ativ +n diverse proiete soiale1 proiete e vizeaz' deș

prote ia mediului1 preum i +n dezvoltarea sportului i a agriulturii auto,tone2ț ș ș

&st$el +n :60 s-a organizat3

C O promo ie u + tiguri imediate +n as, sau su( apaFț ș:C Organizarea Gilelor Ora ului i a Hramurilor +n mai multe loalit' iFș ș ț0C Ini ierea i realizarea unor proiete de )esponsa(ilitate Soial' !orporativ' i sponzorizareFț ș ș


4/43

8C E$es Moldova este partenerul general al sele ionatei )epu(liii Moldova la $ot(al1 partenerulț

prim'riei apitalei +n onstru ia str'zilor pietonaleFț9C E$es Moldova este uniul produ'tor loal are a organizat o re ea de oletare a de eurilor dinț ș

plasti i am(aleaz' (erea +n stil' returna(il'2ș J1:J10J2

I.2. Scopul proiectului tehnologic onst' +n $amiliarizarea u te,nologia de $a(riare a (erii1 +n

speial a (randului3 (ere (lond' !,i in'u #ra$t2ș

*n vederea realiz'rii sopului proietului te,nologi au $ost sta(ilite urm'toarele "acini3

C Studiul MP i a propriet' ilor aestoraFș ț:C Studiul proesului ,imio-te,nologi i a parametrilor te,nologiiFș0C &naliza i ontrol asupra MP-e i a produsului $initFș ș8C &preierea metodelor de tratare a de eurilorFș9C "e,nia seurit' ii +n la(orator i pe teritoriul +ntreprinderii2ț ș

II3 MATERII PRIME PRINCIPALE, INTERMEDIARE ŞIAUXILIARE


5/43

II.1. Proprietăţile materiilor prime, intermediare şi auxiliare

Pentru $a(riarea (erii sunt neesare 4 mateii pime pincipale+

Malț Hamei #ro;dii &p'2

!alitatea i7sau $orma aestor materii prime determin' +n mod diret alitatea7tipul produsului2ș

!uno tin ele despre materia prim' o$er' posi(ilitatea de a manevra proesul ,imio-te,nologi +nș ț

vederea o( inerii tipului de (ere dorit2ț

13 Materia prim' primordial' este mal ulț 2 Importan a lui se datoreaz' ompozi iei ,imie +t iț ț ș

$ormei aestuia2 Mal ul on ine antitatea neesar' de amidon pentru o( inerea (erii1 iar ț ț ț

strutura lui1 anume oa;a protetoare- asigur' o $iltrare mult mai e$iient'2Mal ul se o( ine din orz prin proesul de mal i$iare1 are reprezint' +nol irea1 usarea i m'inareaț ț ț ț ș

orzului2 @iipediaJ

S-a desoperit ' $lavonoizii din materiile prime din are se produ vinul i (erea Badi' +n struguri1ș

respetiv mal C au un e$et pozitiv asupra organismului1 reglKnd tensiunea arterial' i nivelulț ș

olesterolului2 4lavonoizii on in antio%idan i - su(stan e ,imie e om(at radialii li(eri e%isten i +nț ț ț ț

organism2 &e ti radiali li(eri sunt produ ii e apar +n mod natural +n urma rea iilor ,imie are auș ș ț

lo +n organism1 Knd moleulele de o%igen se


6/43

asigura i a respeta anumite ondi ii2 !el mai important $ator este umiditatea2 Valoarea medieș ț

onstituie 8-9 1 +ns' poate varia de la : la :6 2 Orzul umed se p'streaz' un timp relativ surt

i nu posed' propriet' ile neesare pentru +nol ire1 de aeea aesta este adus la umiditatea de 9ș ț ț

o(ligatoriu2

!eilal i $atori vor $i dedu i mai ;os din analize i ontrol asupra materiilor prime2ț ș ș!ompozi ia ,imi' a orzuluiț este omple%'3

Su(stan a usat'- .6-..1 din are3ț &midon-99-9 &lte poliza,aride Beluloz'1 ,emieluloz'1 gume1 petineC- 6-8 Ga,aruri simple- 8-/ Su(stan e proteie-.-019ț ?r'simi- :-0 Su(stan e minerale- :18-0ț

Poli$enoli- 61-6102 Vitamine-> BtiaminaC1 >: Bri(o$lavinaC1 !1 E Btoo$erolC1 +ns' +n urma prelev'rii +n mare

parte aestea se distrug2/3 $ameiul6 reprezint' o materie prim' indispensa(il' $a(ri'rii (erii on$erindu-i aesteia gust

amar i o arom' spei$i'2 Valoarea sa onst' +n $aptul ' are un oninut ridiat de su(stane

amare BrăşiniC i uleiuri eseniale2

Hameiul are i aiune antisepti'1 dat' de r'ini are onstituie preursorii su(stanelor amare din

(ere1 iar uleiurile eseniale on$er' (erii aroma arateristi'2 !omponentele ,ameiului ontri(uie la

sta(ilizarea i limpezirea mustului i du la o(inerea unei (eri u +nsuiri de spumare +m(un't'ite2"oate speiile de ,amei ultivate +n prezent aparin speiei Humulus lupulus2 Qa $a(riarea (erii se

utilizeaz' onul de ,amei are reprezint' in$loresena $emel' a plantei2 !onul de ,amei este onstituit

dintr-un a% otit de .-6 ori i din dou' tipuri de (ratee1 unele purt'toare de granule de lupulin' i

altele protetoare2 ?ranulele de lupulin' onin prinipii utile la $a(riarea (erii3 su(stanele amare1

uleiurile eseniale i o parte din su(stanele tanante2 !onurile de ,amei ;oa' rol de agent de sta(ilitate

+n (ere2 &izii on inu i +n aeste onuri au e$et anti(ioti sla( asupra (ateriei gram-pozitive1 areț ț

$avorizeaz' ativitatea e%lusiv' a dro;diei de (ere +n $ermentarea (erii2 Răşinile de hamei reprezint' omponenta ea mai valoroas' a granulelor de lupulin'2 Ele reprezint'

+ntre :-:0 din greutatea onului1 +n $unie de sortul de ,amei i de ondiiile pedolimatie2

α-acizii amari sau ,umulonii onstituie 8-: din su(stana onurilor i sunt un ameste de 0 omologi

denumii3 humulonul 1 cohumulonul i adhumulonul 2 Prin o%idarea R-aizilor +n timpul us'rii i

onserv'rii ,ameiului1 aetia tre +n r'ini u di$erite grade de polimerizare pKn' la r'ini tari2

β-acizii amari sau lupulonii1 +n onentraie de 8- din su(stana onurilor s-a dovedit a $i un

ameste analog de omologi Blupulon1 adlupulon1 colupulonC2 S-a onstatat ' -aizii sunt mai (ogai+n olupulon deKt $raiunea R-aizilor2 &eti aizi par a $i $oarte susepti(ili la o%idare1 unul din

produii de o%idare $ormai $iind lupulona2


7/43

-aizii amari nu au apaitatea de am'rKre a (erii datorit' sla(ei lui solu(ilit'i +n must la pH-ul

normal al aestuia1 dar dau +ns' prin o%idare ompui u putere de am'rKre1 spre deose(ire de R-aizii

amari are prin o%idare dau i ompui neamari1 eea e $ae a valoarea de am'rKre a ,ameiului

proasp't s' r'mKn' un timp onstant'1 onsiderKndu-se ' eea e se pierde prin o%idarea R-aizilor se

Ktig' prin o%idarea -aizilor2 -aizii au o in$luen' mai redus' asupra $orm'rii spumei la (erea$init'2

!ompozi ia i propriet' ile ,ameiului3ț ș ț

Hameiul on$er' (erii gustul amar pl'ut i aroma arateristi'2 !onul de ,amei on ine su(stan eș ț ț

spei$ie1 su(stan e amare i uleiuri eterie2ț ș

!ompozi ia ,imi' a onurilor de ,amei usate BC3ț

Componentul Cantitatea apotată la

hamei u"cat

Cantitatea apotată la

"u'"tan a u"cată aț

hameiului&pa 616-:16 3

4

)' ini totaleș :16-:16 816-:016Uleiuri eterie 619-:19 61-:1.

Hidra i de ar(onț 816-516 819-616Proteine 19-:616 016-::16!eluloz' 616-/16 16-516Poli$enoli 816-816 819-16

Su(stan e mineraleț /16-16 .16-:16Qipide i s'ruriș P+n' la 016 P+n' la 018

&izi gra iș 6169-61: 616-61::

73 Apa6 este materie prim' prinipal'- $olosit' la prepararea (erii1 dar i materie prim' seundar'-ș

utilizat' a agent termi1 agent de sp'lare i dezin$etare2ș

*n anii 556 onsumul de ap' pentru produerea (erii onstituia +n mediu 9- ,l ap' la ,l (ere1 eea

e a lasi$iat industria (erii a una onsumatoare de antit' i enorme de ap'2 #in auza re teriiț ș

pre ului la apa pota(il' +n prezent onsumul de ap' pentru ,l de (ere onstituie 018-01. ,l2 *n ta(elulț

de mai ;os sunt prezentate date onrete despre onsumul de ap' la o $a(ri' de (ere3

Etapele po!uceii Con"umul !e apă 1hl apă81

hl 'ee

Con"umul optim, hl

)eep ionarea MP-eț 61-61: 610Se ia de $ier(ereț 159-01 190


8/43

4ermentarea i separareaș

(erii verzi

6188-61/6 6108

*nl'turarea dro;diilor 6196-61.6 61054iltrarea 618/-61/ 610/

*m(utelierea +n stile 1/5-:1. 186

*m(utelierea +n ('nimetalie

619-6156 6188

#epozitarea 618.-61// 610.!omerializarea 610/-6195 61:5

Clădirea administrativă:

Qa(oratorul de repara ieț 6199-61./ 6180!azangeria 6186-618 610

Se ia de o( inere a aeruluiț ț

su( presiune BomprimatC

6189-61/ 6109

Se ia de r'ire B$rigidereCț 610:-619 61:9

Suport te,ni 1/-1. 615>'uturi nealoolie :166-:196 1/6

)euperarea !O: 61/6 6199

)eie ind din datele din ta(elul de mai sus pentru a eonomisi s-a deis de a se utiliza repetat apa +nș

etapele unde este posi(il1 $'r' a a$eta alitatea produsului1 merge vor(a despre apa utilizat' a materie

prim' seundar' la sp'larea utila;ului2

O alt' alternativ'1 are de $apt este utilizat' e mai des este3 s'parea propriilor $+nt+ni7rezervoare de

ap'2 *n azul +n are se utilizeaz' izvoare a surs' pentru apa pota(il'1 o(ligatoriu se indi' pe eti,eta

m'rii de (ere e $el de ap' s-a utilizat1 spre e%emplu3 (ere u utilizarea apei din izvoare din mun i2ț

Pentru o( inerea (erii1 este nevoie de ap' are s' orespund' erin elor unei ape pota(ile3ț ț

#aametul Unitatea !e mă"uă Valoaea ini ialăț Valoaea limită a!mi"i'ilăuloarea Pt7!o1 mg7l :6

tur(iditatea SiО:1 mg7l 6temperatura TС : :9

pH pH 19-.19 519ondutivitatea eletria M S7!M 866 -

loruri !l1 mg7l :9 -sul$ati SО81 mg7l :9 :96aliu С1 mg7l 66 -

magneziu Mg1 mg7l 06 96natriu Na1 mg7l :6 /9 Bdin 5.8 W2C

96 Bdin 5./ W2Caliu X1 mg7l 6 :

aluminiu &l1 mg7l 6169 61:duritatea totala С1 mg7l - 6 BminCreziduul usat mg7l - 966

nitrati NО0 mg7l :9 96nitriti NО: mg7l - -

amonia NH8 mg7l 6169 619

azotul total dupa ieldali N mg7l Y o%ida(ilitatea permanganatometria О: mg7l : 9

loro$ormul e%tras rama i e dup'ș ț 61 Y


9/43

evaporare1 Zg7l,idroar(uri mg7l - 6

$enoli С[9О[ Zg7l - 619 (or \1 mg7l 666 -

su(stante tensioative Qaurilsul$at mg7l - :66ompusi organii ai lorului Zg7l :9

$ier 4e1 mg7l 96 :66

mangan ]n1 mg7l :6 96upru Сu1 mg7l 66B0666^Czin Gn1 mg7l 66B9666^C

$os$or _:O91 mg7l 866 9666$luoruri 41 mg7l

la .-:T С 966la :9-06T С /66

su(stante insolu(ile 6 6lorul remanent С1 mg7l 6 6

(ariu \1 mg7l 66argint &g1 mg7l - 6

arseniu &s1 mg7l - 96admiu !d1 mg7l - 9ianuri !N1 mg7l - 96rom Сr1 mg7l - 96

,idrargiu Hg1 mg7l - ni,el Ni1 mg7l - 96

plum( P(1 mg7l - 96antimonium S(1 mg7l - 6

seleniu Se1 mg7l - 6 pestiide mg7l 61 +n parte1 619 total

,idroar(uri poliilie aromatie mg7l 61:

#up' : ore de p'strare +n ondute!orespunde aidului (ori [0\O01 mg7l -

!orespunde $os$atului _O81 mg7l 909 /666

*ns' +n ele mai dese azuri apa reep ionat' nu orespunde normelor de mai sus i aeasta este maiț ș

+nt+i ondi ionat' i +n mod o(ligator analizat' +nainte i dup' ondi ionare2 Se $oloses di$erite metodeț ș ș ț

de dezin$e ie1 $un ie de posi(ilit' ile +ntreprinderii3ț ț ț

• 4iltrare sterilizant'• Iradiere u UV• "ratare u !l: sau ompu ii lui2ș

*n urma dezin$e iei on$orm standardelor1 +n ap' se admit urm'toarele valori ale su(stan elor utilizate3ț ț

Denumiea "u'"ta eiț Cantitatea ma9imă ce poate

&i a!ăugată, mg8l

Concenta ia emanentă,ț

mg8l!l: 1: 610

!lO: 618 61:O0 616 6169&g - 6160

H:O: /16 61MnO8 - 6169 MnO:F SO: - -

S:- - - Na:S:O0 1/ :1. S:O0


10/43

43 Do:!iile6 reprezint' miroorganisme monoelulare aero(e i7sau anaero(e2ș

*n te,nologia produerii (erii se $oloses dro;dii Sa,aromAes erevisiae- anume aeast' ultur' este

$olosit'1 deoaree meta(olismul dro;diilor determin' organoleptia (erii e urmeaz' a $i o( inut'2ț

#up' riterii pratie dro;diile de (ere se +mpart +n3

#ro;dii de $ermenta ie superioar'- Sa,aromAes erevisiae Bpropriu-ziseC2 &estea $ormeaz'ț

olonii i sporuleaz' i on in $ermen i +n antit' i mari1 +n timpul $erment'rii ele se ridi'ș ș ț ț ț

aproape 66 +n spum'2 "emperatura optim' este ridiat' i neavanta;os din punt de vedereș

te,nologi3 9-:96!2 #ro;dii de $ermenta ie in$erioar'- Sa,aromAes arls(ergensis2 Ele nu $ormeaz' olonii i nuț ș

sporuleaz'1 on in mai pu ini $ermen i1 +ns' aestea $ermenteaz' total ra$inoza Btriza,arid'C1 dar ț ț ț

desigur ' neesit' un timp mai +ndelungat2 "emperatura optim' pentru aeste dro;dii este de 9-

9 6!2

)eie ind din propriet' ile aestor tipuri de dro;dii +n prezent pentru produerea (erii se $oloses dro;diiș ț

de $ermenta ie in$erioar'1 pe +nd ele de $ermenta ie superioar' se $oloses +n pani$ia ie1 la o( inereaț ț ț ț

aloolului etili2

;3 Oe5- este o materie prim' seundar'- a adaos1 spei$i pentru produerea (erii (londe #ra$t2

Oe5ul este o plant' din $amilia gramineelor1 u tulpina dreapt'1 u $runze liniare alungite i u spieș

mii1 ultivat' +n terenuri umede2 Provine din &sia r's'ritean'2

#atorit' ompozi iei spei$ie a mal ului Bon inutul +nalt de amidonC din onsiderente te,no-ț ț ț

eonomie la produerea (erii se adaug' ira 9-:6 MP-e seundare nemal i$iate1 pentru aț

eonomisi1 deoaree mal ul este sump2ț

Orezul $olosit pentru produerea (erii este mai +nt+i m'run it1 u o( inerea rupei de orez1 are apoiț ț

este ad'ugat la mal 2ț

!ompozi ia i propriet' ile orezului3ț ș ț

Umiditatea- :-0

Su(stan ' usat'- .9-56ț Proteine- 9-. Qipide- 61:-618 `- su(stan e minerale2ț

!rupa de orez este $oarte ,igrosopi' Bu or se dizolv' +n ap' la temperaturi de ira /6ș 6!C1 datorit'

struturii amidonului- maromoleule mai mii datorit' m'in'rii2

!a materii prime auxiliare se $oloses3

&pa- pentru sp'lare

Solu ii de ,idro%id de sodiu BNaOHC- pentru sp'larea !!"-urilor1 +ndeose(i la etapa deț

$ermentare2 Solu ie de aid azoti BHNOț 0C- pentru dezi$en ie2ț

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Asia


11/43

II.2. Metode de transportare, recep ionare i păstrare a materiei prime principale,ț ș

intermediare i auxiliare ș

1. Or!

Transportare: orzul pentru prepararea mal ului se transport' la $a(ria de o( inere a aestuia ele maiț ț

dese ori u transportul auto i u trenul2 Se re te i se reolt' +n 'rile ?ermania1 Uraina1 )omKnia2ș ș ș ț

Recep ionarea:ț din transportul auto are lo on$orm3

#in start orzul este ur' it i sortat la $a(ri'3ț ș


12/43

Etapele e au lo3

*nl'turarea impurit' ilor meanieț

grosiereF

*nl'turarea o(ietelor str'ineF *nl'turarea impurit' ilor metalieFț *nl'turarea nisipului i pra$uluiFș

*nl'turarea (oa(elor altor ulturiF !+nt'rirea $ra iilorFț

Quarea pro(elor pentru analiz' ișontrol Bvezi ap2 IV2:C2

Condi ii de păstrare:ț orzul nu se p'streaz' +n sai sau vagoane din auza aesului li(er al

o%igenului1 la $a(riile de o( inere a mal ului aesta se p'streaz' +n silozuri Btanuri din (etonț ț

i metal u vir$ul oniC3ș


13/43

Umiditatea orzului la p'strare tre(uie s' $ie de 92 4un ie de temperatura i umiditateaț ș

mediului silozurile sunt umplute u orz +ntr-o anumit' propor ie dup' o anumit' legitate $un ieț ț

de parametrii 3 temperatur' i umiditatea mediului2 !u +t umiditatea este mai mare u atitș

silozul se umple mai pu in u orz1 iar noaptea aesta se des,ide i are lo o aerare e$iient'2ț ș

#a' umiditatea este prea mare i temperatura medie sau ;oas'1 un ast$el de orz nu se p'streazașmult timp1 deoaree +nepe proesul de mal i$iare are nu poate $i diri;at2ț

2. "pa!

Transportarea: apa vine prin ondute de la &p'-!anal2

Recep ionarea:ț toate analizele se e$etueaz' de Institutul de Standardizare BE$es Vitanta au

in,eiat un ontrat u aeast' institu ie pentru monitorizarea alit' ii apei are vine diret laț ț

+ntreprindereC2 Institutul eli(ereaz' erti$iat de alitate pentru $ieare lot de ap' reep ionat1 +nț

azul +n are nu orespunde u normele standard1 aesta +n tiin eaz' &p'-!anal Bu are E$esș ț

Vitanta la $el au +n,eiat ontratC i apa este adus' la normele neesare2ș

Condi ii de păstrare:ț &pa reep ionat' este divizat' +n doua linii3ț

&pa te,ni'-are dou' +ntre(uin 'ri3 se ameste' u apa ondi ionat' i se $olose te a MPț ț ș ș

seundar'- la sp'larea utila;uluiF &pa e urmeaz' a $i ondi ionat'2ț

!e-a de-a doua este supus' osmozei inverse u sopul de a o adue la ondi iile3ț

pH/F

#tot6- mg-e,27l2

#up' osmoz' la apa ondi ionat' se adaug' o anumit' antitate Balulat' teoreti pentru aț


14/43

orespunde normelor unei ape pota(ileC de ap' te,ni'2

#. $ro%dii de &ere

Condi ii de păstrare:ț miroorganismele sunt +nmul ite din ulturi pure de speiali tii te,nologiț ș

de la se ia de $ermentare1 +n ondi ii de sterilitate sporit'2 *nmul irea dro;diilor deurge +n etape3ț ț țC 4aza latent' +n aeste $aze are lo adaptarea dro;diilor la ondi iile de mediu1ț

:C Qa$aza num'rul aestora nu se s,im('F0C 4aza e%ponen ial'- are lo +nmul irea rapid' a dro;diilorFț ț8C 4aza lent'- +nmul irea +netine teț ș9C 4aza sta ionar'- +nmul irea se opre te totalFț ț șC Morti$iarea2

'. (amei

Transportare: u transportul auto sau tren2

Recep ionarea:ț se import' din 'rile ?ermania1 Uraina1 )omKnia u trenul3ț

Condi ii de păstrare:ț

C Hameiul reoltat are umiditatea de /9-.61 de aeea aesta tre(uie supus opera iei de usare laț

temperatura de 966! i adus la umiditatea de .-:Fș:C Hameiul usat este presat +n $orme dreptung,iulare u lungimea de 1m i l' imea de 61m-ș ț

prin aeast' opera ie se limiteaz' aesul o%igenuluiFț0C #in auza ' ,ameiul nu se poate p'stra mult timp +n $orma sa ini ial'1 aesta este trans$ormatț


15/43

+n granule i am(alat +n sai sau utii de arton ermeti u $olie de aluminiu +n interior1 iar aerulș

este su(stituit u !O: sau N:2

"ipuri de granule3

8C "ip 56F t p'strare- 96!F "ip 89-+m(og' itFț Izomerizat- t p'strare nu onteaz'2

Tip 90: !ondi ii de o( inere3ț ț

Umiditatea se adue la /-5 prin C usare la temperatura de :96!F :C usare la temperatura de

86-966!F Se m'run e te ,ameiul p+n' la diametrul de -9 mmFț ș Se granuleaz'2

Tip !-"m#o$ă it:ț !ondi ii de o( inere3ț ț

Umiditatea se adue la /-5F Se m'run e te p+n' la diametrul de 619 mmFț ș "emperatura +n timpul granul'rii este de -096!- pentru a +nl'tura proprietatea de a $orma leiuri

i a p'stra lupulina2ș

Hamei izomerizat: ,ameiul se izomerizeaz' u MnO3

). Mal ț

Transportare: se import' +n vagoane2 Recep ionare:ț


16/43

Condi ii de păstrare:ț

Umiditatea se adue la valorea de 9 prin usare u aer ald u temperatura mai mi' sau

egal' u 966!2 &east' umiditatea asigur' inativarea $ermen ilor2ț

#a' se dore te mal (run sau aramelizat b aesta se trateaz' termi suplimentar la temperaturiș ț

de .66! i mai mari2 *n timpul trat'rii are lo rea ia Maillard1 u o( inerea melanoidinelor areș ț ț

on$er' uloare (run' mal ului2ț

Impate negative la nerespetarea temperaturii de usare3

aC %ormarea dimetilsul&i ilor '()*+,ț !auze3C Qa temperaturi mai mari a 966! metilmetionina se o%ideaz' p+n' la dimetilsul$itF:C #MS e%isten i se o%ideaz' la tc96ț 6! la dimetilsul$oo%id B#MS-OC 1 apoi #MS-O este redus de

dro;dii +napoi la #MSF0C &minoaizii e on in grupe bSH +n urma rea iei Maillard tre +n #MS- spei$i pentru mal ulț ț ț

(run i aramelizatFș

!M&B#MSC 86-66 Zg7g pentru (erea (lond'2

(C %ormarea nitrozoaminelor, !M&:19 Zg7g2 !auze3C "emperaturi $oarte +nalte3 aminoaizii i o%izii de azot Bdin aerul de usareC $ormeaz'ș

nitrozoamine2 &est proes este arateristi pentru mal ul aramelizat2ț

Nitrozoaminele sunt su(stan e anerigene2ț

*. Ore

Transportare: transport auto sau tren2

Recep ionare:ț #es'rare manual a sailor u orez2

Condi ii de păstrare:ț orezul este m'run it +n mori i p'strat sau +n silozuri B+nd erin ele laț ș ț

(ere #ra$t sunt mariC sau iar' i +n sai2ș


17/43

III3 TE$NOLO%IA


18/43

Plamadire>or,ot de malt

!O: 4ermentare primara 4iltrare plamada

4ermentare I-ul must

4iltrare

4ier(ere u ,amei

Im(uteliere

>or,ot de ,ameiMust $iert u ,amei

Pasteurizare

Separarea

#epozitare

!omerializare

Insamintare u

Qimpezirea la


19/43

III.2. $escrierea procesului şi parametrilor tehnologici


20/43

III.#. Schema tehnologică


21/43

III.). ilan ul de materialeț

N Opea

iaț Mateii intate Mateii ie iteș

Denumi

eamateia

l

Valoae

U3

M3

Denumi

emateial

Va

loae

U3M3

Pl'm'

dire

Materiil

e prime

g7z

i

Pl'm

ad'

850

99

g7zi

malț :/

99 orez 0:5.

/

ap' 5:/:5

:

4iltrarea

plamadei

Plamad

a

85099

g7z

i

Must 5:/

:5

g7zi

>or,ot demalț

59:

0

4ier(er ea u,amei

ișseparar

ea (or,ot

ului

Mus

t$ier

589

06

g7zi

Must$iertu

,amei

5:/:5

g7zi

>or,ot de,amei

.66

8

Qimpezirea la

ald

Must u,am

ei

5:/:5

g7

zi

Mustree

5:

/:5

g7zi


22/43

9

*ns'm+n areț

udro;dii

Must

r'it

5:/:5

g7zi

Mustu

dro;dii

5.:

g7zi

#ro;dii

0890

4ermentarea

primar '

Must udro;dii

5.:

g7zi

>ere"+n'

r'

8..

g7zi

Pierderi

9:8

!O:dega ;at

:.60

#ro;dii

reoltate

/

/

4ermentareaseund

ar'

>er

et+n'r

'

8

..

g7zi

>ere

matur'

:090

g7zi

Pierderi

5866

!O:dega ;at

:/6:

#ro;dii

reu perat

e

0:00

.

4iltrarea

>er e

matur'

:090

g

7zi

>ere$iltra

t'

9/

g7zi


23/43

Pierderi

998:

5

#epozitarea

>er e

$iltr at'

9/

g7zi

>eredepozitat

'

:5.

g7zi

Pierderi

060

*m(utelierea

>er e

depozitat'

:5.

g7zi

>ere+m(uteliat

'

6596

g7zi

Pierderi

068.

!apsul

area

>er

e+m(uteliat'

65

96

g7zi

>ere

apsulat'

6/::

g7zi

Pierderi

:8:5

Pasteur izarea

>er e

apsulat

'

6/::

g7zi

>ere pasteuriza

t'

68:66

g7zi

Pierderi

06:


24/43

III.*. Sinecostul 1 sticle de &ere -hi inău $rat ș

!,eltuieli direte

Materii prime

!ostul

g deMP1 lei

!antitateaneesar'

p-u produerea st2 de

(ere1 g

!ostulantit' iițdeterminate1 lei

"otal

&p'

Malț Hamei #ro;dii Orez

61659

91 9916 0010 :1

0166 l

6189 196 0166 61:9

61:

:196 :100 616 619

"otal91/6 lei

!,eltuieli

retri(uire amunii

Suma1

lei

Salariu de (az'

Impozit pe

8666 . .


25/43

venit &sigurarea

medial' 4ondul

pensii !onditii

noive

: 9:6 lei

"otal0866 lei

"otal ,eltuieli retri(uirea munii pe unitate de produs

6160 lei !,eltuieli indirete de produ ieț Energie eletri' Utila;ul te,ni i uzura luiș 6188 lei !,eltuieli de am(alare

!,eltuieli indirete de omerializare Pu(liitate

!,eltuieli de transport inlusiv "V& 61/ lei "otal ,eltuieli

108 lei

Pro$it

61. lei

!ost $'r' "V& B:6 /1:6lei

!ost u "V& B:6C "V& 188 lei .18 lei


26/43

IV3 CONTROLUL CALIT=>II

I/.1. $escrierea metodicilor de cercetare adoptate în la&oratorul întreprinderii

&naliz' i ontrol asupra MP-ș o5+

Pentru analiza MP- orz se e$etueaz' 0 seturi onseutive de determin'ri3

C &nalize organoleptie:C &nalize $izio-,imie0C &nalize (io,imie2

nalize or$anoleptice:

C Mio"ul b tre(uie s' $ie urat1 proasp't1 de paie2 *n azul +n are mirosul este ur+t1 a muegai1

atuni partida de orz este neaeptat'1 deoaree aesta nu mai prezint' propriet' ile neesareț

pentru o( inerea mal ului2ț ț:C Umi!itatea- se determin' prin pip'ire2 Orzul tre(uie s' $ie usat i $luid Bs' se streoare printreș

degeteC2 *n azul +n are (oa(ele se lipes +n palm'1 umiditatea aestuia este m'rit'20C Culoae i luciș - orzul tre(uie s' $ie de uloare gal(en-pai1 s' lueas' i (oa(ele s' $ie deș

aelea i dimensiuni2ș

O nuan ' verzuie vor(e te despre aeea ' orzul a $ost str+ns de verde2Orzul stat +n ploaie esteț ș

de uloare sur' i mat'2 !apetele a$enii ale (oa(elor arat' ' orzul nu a $ost p'strat on$ormș

umidit' ii neesare B9C2ț

Orz de uloare ro ie- este rezultatul +m(oln'virii aestuia i nii su( o $orm' nu seș ș


27/43

aept'pentru o( inerea mal ului1 deoaree o ast$el de (ere va $i e%esiv de spumant'1 eea eț ț

$ae imposi(il' +m(utelierea1 transportarea i p'strarea2 ?ustul unei asemenea (eri esteș

s,im(at i nepl'ut2ș

!arateristiile o;ii3

!oa;a tre(uie s' $ie ridat'- aeasta denot' o alitate superioar' a orzului2 #a' oa;a estesu( ire sau groas'1 aeasta denot' $aptul ' orzul a $ost reoltat verde1 respetiv u oț

ompozi ie ,imi' mult mai s'ra'2ț

#a' orzul de;a este +nol it1 a rezultat a umidit' ii ridiate1 +n timpul p'str'rii1 atuni un ast$elț ț

de orz nu se $olose te pentru mal i$iare2ș ț

8C Impuită i mecaniceț - +n orz nu tre(uie s' $ie prezente semin ele altor ulturi1 o(iete str'ine1ț

nisip1 pietre1 paie1 o(iete metalie29C Integitatea 'o'ului b +n el mai (un az (oa(ele tre(uie s' $ie intate1 +n azul +n are aestea

au $ost supuse inoret opera iilor de sortare1 ur' ire imediat te,nologul sta(ile teț ț ș

ore iile7opera iile suplimentare +n vederea p'str'rii ompozi iei ,imie a (oa(elor2ț ț țC Foma i !imen"iunileș - (oa(ele tre(uie s' $ie mari1 ovale i pline1 +n ompara ie u (oa(eleș ț

su( iri i lungi1 primele on in mai multe su(stan e e%trative2 *ns' tre(uie de inut ont deț ș ț ț ț

sortul de orz2/C Monoganulometia- (oa(ele tre(uie s' $ie prati egale dup' $orm' i dimensiune2ș.C %a!ul !e in&ectae- vizual se analizeaz' prezen a7lipsa semin elor roase-m+nate2 &st$el deț ț

semin e se vor ridia la supra$a ' +n urma trat'rii u ap'2ț ț

nalize &izico-chimice:

C %anulometia- 66 g orz se +mpart +n 8 p'r i egale i se tre prin 0 site3ț ș I-a u diametrul de :1. mmF & II-a u diametrul de :19 mmF & III-a u diametrul de :1: mm2

)e(utul de pe I-a i a II-a sit' se re$er' la orzul de alitatea I2 !ernutul Btreut prin toate 0 siteCș

se onsider' de eu i este $olosit +n alitate de $ura; pentru animale2ș ș

Masele re(uturilor se ompar' u standarde3

m1 g !on inutul1ț

!alitatea

orzului Sita I `8:19

.9-59

I Sita II `816

Sita III `619 6 II !ernut ` -8 #e euș

/? %eutatea a 1000 'oa'e6 aeast' determinare o$er' in$orma ie despre on inutul deț ț

su(stan ' usat' BS2U2C din (oa(e1 eea e permite evaluarea gradului de e%tra ie2ț ț


28/43

Se ia o pro(' de o anumit' mas'1 se +nl'tur' (oa(ele de$ete B+nt'rindu-seCF se num'r' 666

(oa(e +ntregi Bse +nt'resC1 se num'r' restul semin elor2ț

*n preala(il se determin' umiditatea2

m (1000boabe )=mtotală (boabeîntregi )∗1000

nr . total de boabe întregi

m (1000boabe în proba uscată )=m (1000boabe )∗(100−W ())

100

#atele se ompar' u standarde3

Valori admisi(ile3 Borz de alitate (un'C 0.-86 gF

Valori limite3 06-89 g2

0C %eutatea a 1 hl !e o5- se +nt're te ,etolitru de orz2 Masa o( inut' se ompar' uș ț

valorile limite3 .-/9 g28C Capacitatea !e &omae a plama!ei6 o po(' de orz se ine +n ap' timp de :8 oreț

Bpreliminar (oa(ele se taie +n ;um't' iC1 apoi se usu' i se e%amineaz' $orma (o(ului- unț ș

orz de alitate tre(uie s' $ormeze o plamad'1 iar din (o( s' r'm+n' doar oa;a2 Opera ia seț

e$etueaz' de :-0 ori Bu t'ierea (oa(elor de $ieare dat'C2 #a' (o(ul r'm+ne +ntreg-

rezult' a orzul nu este (un de utilizat29C Umi!itatea6 preliminar orzul se m'run e te1 apoi gravimetri se determin' umiditatea2ț șC Con inutul !e poteine6ț este invers propor ional u gradul de e%trativitate din mal aț ț

amidonului2

Ini ial +ntre onsumator i v+nz'tor se sta(ile te un ontrat3 da' on inutul de proteineț ș ș ț

dep' e te valoarea onven ional'1 pre ul orzului sade u anumite unit' i onven ionale laș ș ț ț ț ț

$ieare proent BC dep' it2ș

!on inutul de proteine se determin' prin3ț

Metoda ;elda,lF "este e%pres2

Esen a aestor metode este ' se determin' ontinutul de azot2 *n orzul pentru preparareaț

mal ului aest on inut tre(uie s' $ie de 2ț ț

!on inutul determinat se +nmul e te la 1:91 ast$el rezult' on inutul sumar de proteine2ț ț ș ț

nalize #iochimice:

1? %a!ul !e *ncol ie @ ț se reeaz' ondi ii pentru +nol irea orzului i se determin' proentualț ț ș

num'rul de (oa(e vii2 "re(uie s' +nol eas' minim 59 din (oa(e2ț


29/43

/? Enegia i capacitatea !e *ncol ie6ș ț energia se determin' dup' 0 zile de la momentul

mal i$i'rii1 iar apaitatea de +nol ire dup' 9 zile2 Qa un orz alitativ energia tre(uie s' $ieț ț

apropiat' a valoare de apaitate Bse e%prim' proentual- a num'rul de (oa(e +nol ite la 0ț

zile i respetiv 9 zileC2ș

Se $olose te i metoda rapid' u tetrazollorura Bmetoda ""!-:1019 tri$enil-:H-tetrazollorur'C2ș ș

!ompusul respetiv este inolor i nu se redue de redu'torii tipii3ș

• !istein' B!AsCF• ?lutation• &ldoze1 dar se redue de elulele vii1 u $ormarea olora iei ro ii2ț ș

&st$el momentan se poate determina proentual num'rul de (oa(e vii2

Energia de +nol ire tre(uie s' $ie minim 59-5.2ț

0C $igo"copicitatea- se ine ont de sortul orzului2 #a' ,igrosopiitatea este mare1 atuni seț

limiteaz' timpul de mal i$iare Beea e este (ene$iC2 Higrosopiitatea se determin' uț

a;utorul Energiei de +nol ire variind volumul de ap' ad'ugat2ț

Valori ale ,igrosopiit' ii3ț

`6 4oarte mi' -:9 Mi' :-89 Medie c89 mare

8C Capacitatea !e a'"o' ie a apeiț - u +t este mai mare apaitatea de a(sor( ie a apei u at+tțorzul este mai alitativ i se va supune mal i$i'rii +ntr-un timp mai surt2ș ț

!apaitatea de a(sor( ie se determin' dup' /: ore dup' +nmuierea orzului +n ap'2 Se determin'ț

+n proente prin di$eren a de volume a apei ad'ugate2ț

!apaitatea de a(sor( ie a apei1 ț !alitatea orzului `8916 )ea

8916-8/19 Satis$''toare 8/1-9616 >un' c9616 4oarte (un'

&naliz' i ontrol asupra MP-ș mal +ț

Mal ul este supus analizelor3ț

C OrganoleptieF:C !,imio-te,nologieF0C "e,nologie2


Se determin' 3


30/43

!uloarea Mirosul ?ustul

&roma Quiul ?radul de in$estare2

*ns' aeste determin'ri sunt super$iiale i nu pot da r'spuns despre alitatea mal ului2ș ț

nalize tehnolo$ice:

/C %anulometia- 66 g orz se +mpart +n 8 p'r i egale i se tre prin 0 site3ț ș I-a u diametrul de :1. mmF & II-a u diametrul de :19 mmF & III-a u diametrul de :1: mm2

)e(utul de pe I-a i a II-a sit' se re$er' la orzul de alitatea I2 !ernutul Btreut prin toate 0 siteCș

se onsider' de eu i este $olosit +n alitate de $ura; pentru animale2ș ș

Masele re(uturilor se ompar' u standarde3

m1 g !on inutul1ț

!alitateaorzului

Sita I `8:19

.9-59

I Sita II `816

Sita III `619 6 II !ernut ` -8 #e euș

/? %eutatea a 1000 'oa'e6 aeast' determinare o$er' in$orma ie despre on inutul de su(stan 'ț ț ț

usat' BS2U2C din (oa(e1 eea e permite evaluarea gradului de e%tra ie2ț Se ia o pro(' de o anumit' mas'1 se +nl'tur' (oa(ele de$ete B+nt'rindu-seCF se num'r' 666

(oa(e +ntregi Bse +nt'resC1 se num'r' restul semin elor2ț

*n preala(il se determin' umiditatea2

m (1000boabe )=mtotală (boabeîntregi )∗1000

nr . totalde boabeîntregi

m (1000boabe în proba uscată )=m (1000boabe )∗(100−W ())

100

#atele se ompar' u standarde3

Valori admisi(ile3 Bmal de alitate (un'1 usatC :.-0. gFț Valori limite3 :9-09 g20C %eutatea a 1 hl !e malț- se +nt're te ,etolitru de mal 2 Se determin' doar la erin aș ț ț

te,nologului2

8C Capacitatea !e cu&un!ae- (oa(ele de mal on in mult aer i plutes la supra$a '2 !u +t esteț ț ș ț

mai mare masa (oa(elor plutitoare u at+t mal ul este mai (un3ț


31/43

06-09- mal ul (londFț :9-06- mal ul (run2ț

9C %a!ul !e "ticlo5itate- se ia o pro(' onven ional' de mal i se taie $ieare (o( de-a lungul iț ț ș ș

se analizeaz' toate (oa(ele3 minim 59 (oa(e tre(uie s' se maine la t'iere1 ma%im : s' $ie

+ntregi i tari BstiloaseC2ș

C %a!ul !e &ia'ilitate- un grad de $ria(ilitate sau un grad de stilozitate mare a mal ului poateț

provoa di$iult' i la $iltrarea pl'mezii i a (erii2ț ș

?radul de $ria(ilitate se determin' u $ria(ilimetru i se ompar' u normele standard3ș

%a! !e &ia'ilitate Calitatea mal ului 'lon!ț c. 4oarte (un' /.-. >un' /9-/. Satis$''toare `/9 Nesatis$''toare

%a! !e "ticlo5itate ` 4oarte (un' -: >un' :-0 Satis$''toare c0 Nesatis$''toare

/C Lungimea &un5ei *ncol iteț - lungimea $runzei vor(e te despre omogenitatea +nol irii2 Se ia oș ț

pro(' de mal i se m'soar' la $ieare (o( lungimea $runzei sort+ndu-se dup'3ț ș

Lungimea 'o'ului Cla"a

-1

4 din lungimea (o(ului

1

4−

1

2 din lungimea (o(ului :

1

2−

3

4 din lungimea (o(ului 0

3

4−1 din lungimea (o(ului

8

c din lungimea (o(ului 9

Pentru mal ul (lond se utilizeaz' mal de lasa a IV-a2ț ț

.C %eminaea epetată- mal ul este +nmuiat +n ap'2 *n mediu (oa(ele de mal +nep a re te +nț ț ș

propor ie de 2 #a' mai mult de 6 din num'rul total de (oa(e +nep a re te +nseamn' 'ț ș

mal ul nu a $ost (ine usat2ț5C Den"itatea- u aest parametru se determin' solu(ilitatea endospermului (o(ului de mal 2 !uț

+t densitatea este mai mi' u at+t gradul de $ria(ilitate este mai mare i respetiv mal ul esteș țmai (un2


32/43

#ensitatea se ompar' u datele3

Den"itatea, g8m7

%a! !e &ia'ilitate 16 4oarte +nalt

16-10 *nalt 18-1. Satis$''tor

c1. nesatis$''tor

6C Mo!i&icaea Cal"'eg- +n di$erite loturi de mal gradul de $ria(ilitate este di$erit1 adi'ț

(oa(ele stiloase pot provoa di$iult' i +n $iltrare2 #e aeea se determin' modi$iareaț

!arls(erg- (oa(ele se taie de-a lungul i se trateaz' u !a4ș :1 ast$el se determin' gradul de

solu(ilizare1 aesta tre(uie s' $ie uprins +ntre valorile /6-/92

nalize chimico-tehnolo$ice:

C Umiditatea- preliminar mal ul se m'run e te1 apoi gravimetri se determin' umiditatea2ț ț ș Bmal ul (londC 016-91.ț

Bmal ul importatC 92ț

:C Capacitatea !e a &oma plama!ă8 %a! !e e9tac ieț - se iau : pro(e de mal 2 I-a seț

m'run e te grosier Bon inutul de $'in' :9C i a II-a se m'run e te $in Bon inutul de $'in'ț ș ț ș ț ș ț

59C2

Se aleg +te 96g de $ieare pro('2 Se adaug' +te :66 ml ap' distilat' u temperatura de 89-

86

! i se agit' permanent timp de 06 minute2 &poi timp de :9 minute se ridi' temperatura uș6!7minut p+n' la /66!1 se adaug' 66 ml ap' distilat' i se men ine temperatura de /6ș ț 6! timp

de o or' la o agitare ontinu'2 &poi se r'e te p+n' la temperatura amerei timp de 9 minute2ș

Se dilueaz' u ap' distilat' p+n' la volumul de 896 ml i se $iltreaz'2 4iltrul u plamad' seș

arun'1 iar gradul de e%tra ie se determin' u re$ratometrul1 pinometrul1 areometrul2 ?radulț

de e%tra ie pentru mal ul (lond tre(uie s' $ie3 /5-.:2ț ț

Pentru un mal de alitate +nalt' valoarea gradului de e%tra ie nu tre(uie s' di$ere onsidera(ilț ț

+n am(ele pro(e Bu m'run ire grosier' i u m'run ire $in'C2ț ș ț

!alitatea mal ului se determin' ast$el3ț

?r2 de e%tra ie Bpro(a $in'C1 - ?r2 de e%tra ie Bpro(a grosier'C1ț ț

#i$eren a mai mi' a 1.- satis$''torF di$eren a mai mare a 1.- nesatis$''tor2ț ț

)ustul &iltrat este supus următoarelor analize:

C Mio"- tre(uie s' $ie identi mal uluiFț:C In!icele !e io!- se determin' timpul +n are iodul ad'ugat nu- i mai s,im(' uloarea2 Mustulș

este adus la temperatura de /66! i se adaug' iod2 )ezultatul se noteaz' ast$el3ș

`6 minute 6-9 minute 9-:6 minute


33/43

2a2m2d2ș

"impul respetiv arat' +t de repede amidonul sindeaz' la temperatura de /66!2

0C Timpul !e &iltae- mustul se tree prin $iltru i se $i%eaz' timpul2 #a' $iltrarea a avut lo maiș

mult de or' atuni se onstateaz' ' $iltrarea este lent'2

8C Tan"paen aț - se determin' organolepti2 Mustul se lasi$i'3 "ransparentF OpalF "ul(ure29C p$- se determin' poten iometri2 Mustul din mal tre(uie s' ai(' pH91-9152ț țC Culoaea mu"tului- se determin' pentru a onluziona despre tipul mal ului2ț/C Culoaea !upă &ie'ee- mustul se $ier(e timp de : ore i se $iltreaz' pentru a-l +n'l(i2ș

!uloarea mustului este prati identi' u uloarea (erii2 Se analizeaz' omparativ u un set de

stile olorate Hellige2.C Vi"co5itatea- se determin' u visozimetrul2 Valorile optime3 19-10 Mpa^s2 Se determin'

u sopul de a ti omportamentul mustului la $iltrare2ș5C A5otul "olu'il- presupune ompu ii u azot e au treut +n solu ie +n urma agit'rii2ș ț

!onentra ia optim' de azot este de 6199-61/92ț6C %a!ul !e !i5ol.ae Bci&a ol'ach?- arat' on inutul total de azot e tree +n must dup'ț

dizolvarea endospermului mal ului2ț

Normele optime3

`09- satis$''toareF 09-8- (un'F

c8- $oarte (un'2C A5otul &omal- se determin' ompu ii u masa moleular' mi' e au +n ompozi ia lor azot2ș ț

!onentra ia optim' este .6-::6 mg766g mal 2ț ț:C A5otul aminic- similar azotului $ormal2 !onentra ia optim' este :6-96 mg766g mal 2ț ț0C #uteea !ia"tatică- se determin' apaitatea de desompunere $ermentativ' a amidonului2 Se

e%prim' +n i$re indis,-ol(a, BC2

Valoarea optim' Bmal (londC :86-:6 2ț

*n 8 pa,are se adaug' 96g mal $in m'inat i se ameste' timp de or'23ț ș

I-ul- t:66! &l II-lea b t896! &l III-lea b t96! &l IV-lea b t .66!2

Se determin' gradul de e%tra ie i se atrage aten ia la pa,arul u temperatura de 89ț ș ț 6!1

deoaree la aeast' temperatur' are lo alimentarea7 asimilarea optim' a dro;diilor u azot

amini2

8C Deteminaea nito5oaminelo- !M&0 Zg7g2

)eie ind din analizele de mai sus1 riteriile de alitate a mal ului sunt3ș ț

!on inutul de proteineț `62.


34/43

!i$ra ol(a, 0.-8: ?rad de e%tra ieț c.6

#i$eren a gradelor de e%tra ie dintreț ț

m'in'turi3 $in' i grosier'ș

2:-2.

Visozitatea `299 MPa^s

!on inutul de azotț c629g766g malț ?rad de $ria(ilitate .6-. ?rad de stilozitate `:

Umiditatea `9 #e euriș `62.

Qungimea $runzei +nol iteț *nol ire omogen'ț

&naliz' i ontrol asupra MP-ș apă

#up' um este indiat +n su(apitolul de mai sus apa este ondi ionat' de &p'-!anal2 Qaț

+ntreprindere se e$etueaz' doar +teva determin'ri3C p$-ul- se determin' poten iometri2ț:C Duitatea totală- se determin' titrimetri u E#"& +n prezen ' de negru de eriorom2ț0C Con inutul !e Fe,Cu,nț - se determin' u SP&N#S-uri2

&naliz' i ontrol asupra MP-ș hamei+

!alitatea ,ameiului este estimat' prin metoda organolepti' de ontril al alit' ii onurilor deț

,amei i determinarea on inutului de produse de ,amei i su(stan e amare2ș ț ș ț


C Calitatea ecoltăii- Bf- f9 punteC

Hameiul tre(uie s' $ie (ine ur' it1 $'r' impurit' i1 $runze i tulpini2 )eoltarea se $ae u oț ț ș

lungime a tulpinii nu mai mare de :19 m1 se permite un on inut de tulpini i $runze nu maiț ș

mare de 0 din masa total' a reoltei2

:C Umi!itatea Bf- f9 punteC

Qa str+ngerea +n palm' onurile nu tre(uie s' se +nleie sau s' se s$'r+me2 Qa o umiditate +nalt'

onurile de ,amei se +m(runeaz'1 se dezvolt' u or iuperile1 muegaiul i ,ameiul ap't' unș ș

miros nepl'ut2

0C Culoae i luciș Bf- f9 punteC

!uloarea tre(uie s' $ie gal(en-verzuie1 luiul tre(uie s' $ie luios-m't'sos2

!uloarea verde-enu ie vor(e te despre nematuritatea onurilorFș ș gal(en-ro ieti- onuri o%idate1 ('tr+neFș onurile a$enii +n,ise- supra+n'lzire i umiditate +nalt'Fș onuri gal(ene pronun at- sul$atare e%esiv'1ț onuri u pete ro ii1 negre1 al(e- vor(es despre o in$estare a ,ameiului u parazi i1 muegai1ș ț

sau (oli2


35/43

8C Dimen"iunile conuilo !e hamei Bf- f9 punteC

Este de dorit a onurile s' $ie uni$orme1 m' ate i +n,ise2 !onurile (ine +n,ise permit de aș ș

presupune despre maturitatea su$iient' i usarea aestora2 !onurile +n,ise asigur' p'strareaș

integr' a gr'un ilor de lupulin'2ț

9C Lupulina Bf- f06 punteC !on inutul de lupulin' tre(uie s' $ie +t mai +nalt Bf- f9 punteC2 ?ranulele de lupulin'ț

tre(uie s' $ie de uloare gal(en-lime p+n' la gal(en auriu1 tre(uie s' posede luiu i s' $ieș

lipiioase2 Qupulina de uloare gal(en-ro ieti' p+n' la (run-ro ieti' i mat' vor(e te despre oș ș ș ș

usare e%agerat' B6-C la temperaturi +nalte sau +m('tr+nirea onurilor Bf- f9 punteC2

!alitatea lupulinei este ea mai important' determinare +n analiza i ontrolul ,ameiului2ș

C Aoma Bf- f06 punteC

&roma tre(uie s' $ie urat'1 $in' i persistent'2 *n analiza organolepti' a aromei se analizeaz'ș

$ine ea i intensitatea aromei onului $reat +n palm'2ț ș

Puritatea aromei se evalueaz' a3

• Uni$orm'F• Neuni$orm'F• !u miros str'in2

(upă intensitate:

roma poate &i clasi&icată ast&el:

4oarte $in'F Su$iient de $in'F #e $ine e medieFț Ne$in'F #e paieF !u miros str'in2

4oarte persistent'F

Persistent'F !u persisten ' medieFț Sla( persistent'F Pentru surt timpF Nepl'ut'F Iritant'2

4ieare speie de ,amei are aroma sa2 #rept arome str'ine sunt onsiderate aromele de3

#e $umF #e arsF #e eap'F #e usturoiF

#e paieF #e iar('F #e sul$2


36/43

/C In&ec ii i paa5i iț ș ț B6-9 punteC

.C Se evalueaz' petele pe onuri1 v+r$urile aestora i re terea $runzelor +n interiorulș ș

onului2

5C #elucaea incoectă B6-9 punteC

6C!uloarea a$enie vor(e te despre supraarderea lupulinei +n timpul opera iei de usareș țBnerespetarea temperaturiiCF germinarea semin elor- de la o umiditate sporit'1 iar ț

prezen a petelor i a mirosurilor str'ine arat' ' onurile sunt ('tr+ne- p'strate un timpț ș

mai +ndelungat2

C

:C Se adun' num'rul de punte din toate determin'rile i se estimeaz' alitatea ,ameiuluiș

on$orm3

17? N3 total !e puncte 14? Calitatea hameiului9C P+n' la 6 C Nesatis$''tor /C 6- .C Mediu1 satis$''tor 5C /-/. :6C >un:C /8-/5 ::C 4oarte (un

:0C Mai mult a .6 :8C superior :9C

:C

./+ nalize &izico-chimice:

C Con inutul !e "u'"tan e amaeț ț 3 +n industria (erii o importan ' deose(it' o arețon inutul de su(stan e amare a ,ameiului2ț ț

:.C &esta se determin' +n la(orator prin e%tra ie2 Prin intermediul metodei ondutometrieț

se determin' on inutul de su(stan e r' inoase BS)C omune1 moi i tari2 )ezultateleț ț ș ș

tre(uie s' se +nadreze +n datele standard prezentate +n ta(elul de mai ;os3

:5C

06C

0C 7/? $ameiul6

conui iș

măun itț

77?$amei

măun itț

*m'ogă itț

74? E9tact !e

hamei

09C S) omune 0C :-:8 0/C ::-86 0.C 06-605CS)

moifomune

86C 6-. 8C .-0 8:C :8-98

80C Valori

ondutometri

e Bon inutulț

de R aiziC

88C 8-6 89C /-:6 8C 5-06

8/C 4ra iunea ț 8.C 9-5 85C - 96C 9-:8


37/43

9C S) tari 9:C :-8 90C :-/ 98C 0-699C

9C

)0 I/.2. $ocumente normative pentru eectuarea controlului chimic amateriilor prime i produsului init ș

9.C95C Pentru MP36C

21?

N

2/? In!icati.ul 27? Denumiea actului nomati. 24? Mo!i&icăi

9C

C ГОСТ :5:58-5: /C Сh jkq

q2 Тkwk

xhk

.C-

5C

:

/6C ГОСТ :5:-50 /C Xxj k2 Тy /:C Erat' >S79-

55./0C

0

/8C ГОСТ 09.20-

.0

/9C 2 {kh jkwk k

| |} j}

/C -IUS7-

5.8

//C :-IUS7-

556/.C

8

/5C ГОСТ 09.20-

50

.6C 2 ]| jhk

~•|k k|hk

.C Erat' >S7-

:666.:C

9

.0C ГОСТ 6.8-5 .8C k jxw| W

j}|wk2 ]|

jhk }hw

.9C Erat' IUS7.-

:66

.C

./C ГОСТ 65/-56 ..C 2 ]| jhk

~j k €|

.5CErat'

IUS7:-5556C

/

5C ГОСТ :58-/ 5:C h‚-€2 Тkxwk

xhk

50C -IUS7:-

5.8

58C

.

59C ГОСТ :58/-/ 5C h‚ jq2

Тkwk xhk

5/C -IUS7:-

5.85.C

5

55C ГОСТ :58.-/ 66C h‚-€ k h‚

jq2 ]|

kj|kq

6C -

IUS7:-5.0

6:C :-

IUS7:-5./60C

68C ГОСТ

856-:66

69C Xkh| h

jkƒ

6C -

6/C 6.C ГОСТ 65C 2 ]| 6C -


38/43

068.0-5/ jhk }ƒW k

„w€kW •k

q k ~q jkq

>S70-555

C

:C SM S)

ISO 69:03:6

0C Сalitatea apei2

#eterminarea pH-ului

8C -

9C

C ГОСТ

:/-.8

/C …|kwk

€|hk~W

~q|-jk|‚W

}•k2 ГkWkkwk1

|kwk |}k k

jkh }

.C -

IUS7-55.

5C Erat'

IUS7/-5.

:6C &nula

rea limitei de

vala(ilitate

IUS7-550:C

::C ГОСТ

89-/:

:0C \ jk|‚2 ]|

jhk }ƒq •|w|k

:8C -

IUS7-5..

:9C

:C ГОСТ

85/8-/:

:/C \ jk|‚2 ]|

jhk •k

W€

:.C -

:5C

06C ГОСТ80..-/:

0C \ jk|‚2 ]|jhk •k k

0:C -IUS70-5.9

00C

08C ГОСТ

..:-/0

09C \ jk|‚2 ]|

jhk •k

k||

0C -

0/C

0.C ГОСТ

86-/:

05C \ jk|‚2 ]|

}ƒW •h~

86C -

IUS7-5.

8C :-

IUS78-5./8:C

80C ГОСТ

.56-/:

88C \ jk|‚2 ]|

jhk •k

||W w|kW h

89C -

8C

:

8/C ГОСТ

.065-/:

8.C \ jk|‚2 ]|

jhk •k

jhk„„|

85C -

96C

:

9C ГОСТ

.:50-/:

9:C \ jk|‚2 ]|

jhk •k

90C -

IUS7.-5.


39/43

k€1 €kw1 }98C

:

99C ГОСТ

.8-/:

9C \ jk|‚2 ]|

jhk •k xW

||w

9/C -

9.C

:

95C ГОСТ

80.-.5

6C \ jk|‚2 ]|

jhk q

w€|€kk „|k

C -

:C

:

0C ГОСТ

8:89-/:

8C \ jk|‚2 ]|

jhk •k

hk

9C -

C

:

/C ГОСТ

.50-/0

.C \ jk|‚2 ]|

k|-}w|hWkwW

hk~

5C -

IUS76-5.:

/6C :-

IUS7:-5.9/C

:

/:C ГОСТ

80.5-/:

/0C \ jk|‚2 ]|

jhk •k

xh‚„|

/8C -

/9C

:

/C ГОСТ

009-/8

1? \ jk|‚2 ]|

jhk wx1 ~j1

€||k k x||k

/.C -

IUS79-5.9

/5C Erat'

IUS7/-5...6C

:

.C ГОСТ

85:-.:

.:C \ jk|‚2 ]|

jhk kh‚

~|•ƒk ƒ|

.0C &nula

rea limitei de

vala(ilitate

IUS791-

550.8C

:

.9C ГОСТ

699-.

.C \2 †k€

•|w|k

./C -

..C

0

.5C SM

?OS" )

9:663:66.

56C Melas' de amidon2

!ondi ii te,nie generaleț

5C -

5:C

0

50C "‡ ‡

92-0:8:-

66.3:669

58C {|w h‚|~2

Тkwk xhk

59C -

5C

0

5/C SM

/:3558

5.C Orz pentru $a(riarea

(erii2 !ondi ii te,nieț

55C -


40/43

:66C

0

:6C ГОСТ

:0:2-.8

:6:C Xxj2 {kh jkwk

k | |} j}

:60C -

IUS7.-556

:68C :-

>S7-55/:69C

0

:6C ГОСТ

:0:2:-.8

:6/C Xxj2 ]|

jhk

Whj|kwk jw~|hq

:6.C -

IUS7.-556

:65C

0

:6C ГОСТ

:0:20-.8

:C Xxj2 ]|

jhk ~•|k

k|hk h} ~j

::C -

IUS7.-556

:0C

0

:8C ГОСТ

:0:28-.8

:9C Xxj2 ]|

jhk wxj|k khk

1 jkq k}w|W

:C -

IUS75-5./

:/C :-IUS7.-556

:.C 0-

IUS78-55::5C

0

::6C ГОСТ

:0:2/-..

::C Xxj2 ]|

jhk h•|k

:::C -

IUS7-556

::0C

0

::8C ГОСТ

:/5-.5

::9C {xw| j}|wk

~2 yjww1 wkw1|j|kk k k

::C -

IUS78-55:::/C N-

>S7-:66

::.C N7&

->S7-:66.::5C

0

:06C SM EN

ISO :::3:60

:0C !alitatea apei2 Num'rarea

miroorganismelor de ultur'2

Num'rarea oloniilor prin

+ns'm+n are +n mediu de ultur'ț

agar

:0:C -

:00C

8

:08C SM S)

EN ISO

506.3:6:

:09C !alitatea apei2 #ete ia iț ș

num'rarea schericia coli i aș

(ateriilor oli$orme

:0C -

:0/C

8

:0.C )egleme

ntare te,ni'1

H? nr2:6: din2602:665

:05C ?r+ul1 orzul1 ov'zul1

seara1 porum(ul i sorgul de uzș

alimentar

:86C -

:8C Pentru produs3


41/43

/4/?

N

/47? In!icati

.ul

/44? Denumiea actului

nomati.

/4;? Mo!i

&icăi

:8C

:8/C ГОСТ

:/56-.

:8.C ]| jhk

xwkk xWh k |qw|k

:85C &tua

lizat

626:2:6:96C

:

:9C ГОСТ )

906/6-:66.

:9:C >ere2 #eterminarea pH-ului :90C -

:98C

0

:99C ГОСТ

:/.-.6

:9C Prelevarea pro(elor de (ere :9/C &tua

lizat

626:2:6:9.C

8

:95C ГОСТ

:/.5-./

:6C ]| jhk €| :C -

::C

9

:0C ГОСТ

:/..-./

:8C {k2 ]| jhk

wkh||k

:9C -

:C

267) V. Tehnica securi!"ii

2* /.1. 3orme generale de activitate pe teritoriul întreprinderii :5C

:/6C !ele mai periuloase zone ale +ntreprinderii sunt 0 se ii3ț

C Se ia de $ermentareFț:C Se ia de post$ermentare BmaturareCFț0C Se ia de $iltrare2ț

:/C *n primele : se ii datorit' $erment'rii se $ormeaz' antit' i enorme de (io%id deț ț

ar(on B!O:C1 are $iind mai greu a o%igenul de 19 ori +l su(stituie1 !O: aumul+ndu-se

+n partea de ;os a +n'perii sau a !!"-ului2

:/:C *n treut +nd +ntreg proesul nu era automatizat !!"-urile erau ur' ite i sp'lateț ș

manual1 iar +n'perile nu erau dotate u sisteme e$iiente de aerisire2 #e aeea au $ost

$oarte multe azuri de into%ia ii1 dees2ț

:/0C S-a sta(ilit ' onentra ia de !Oț : p+n' la nu este periuloas' pentru om1 doar

' provoa' stare de o(oseal'2 )espetiv onentra ia optim' +n zona de luru este deț

612 !onentra ii de ira : de (io%id provoa' ame eli1 stare de o(oseal'1 sl'(iiuni1ț ț

iar o a iune mai +ndelungat' due la +m(oln'viri mai grave1 +ndeose(i psi,ie din auzaț

aliment'rii reierului u ar(o%i,emoglo(in'2 !onentra ii mari1 p+n' la .-6 provoa'ț

deesul +n +teva minute2 &u $ost azuri +nd persoanele au supravie uit 1 +ns' din auzaț

$orm'rii ar(o%i,emoglo(inei +n antit' i e%agerate ae ti oameni au r'mas (olnaviț ș


42/43

psi,i pentru toat' via a2ț

:/8C *n prezent tot proesul este automatizat3 sp'larea1 ur' irea !!"-urilor1 iar se iileț ț

sunt dotate u ventilatoare puternie1 pe l+ng' aeasta !O: are este aptat este reuperat2

Qa $ieare !!" sunt puse dispozitive de m'surare ontinu' a on inutului de !Oț :2

:/9C *n se ia de $iltrare el mai periulos este lurul u isselgur-ul2 Pra$ul de uar ț ț$in $iind inspirat nimere te +n pl'm+ni i se depoziteaz'2 *n pl'mini sunt eluleș ș

protetoare-macro&a$i 1 are a(sor( aeste partiule str'ine1 +ns' ele mor +n urma

a(sor( iei2 )espetiv aest pra$ $iind +n antit' i mari due la diverse (oli i a$e iuni3ț ț ș ț

Irita iiFț "u(eruloz'F !aner2

:/C #e aeea sunt anumite reguli de luru +n aeast' se ie3ț

4iltrele u isselgur tre(uie s' $ie dotate u $iltre pentru aer la e%terior Baestea se

veri$i' i se s,im(' periodiCFș isselgur-ul se distri(uie +n $iltru Butila;C +n mod automat1 $'r' partiiparea nemi;loit' a

omuluiF isselgur-ul este adus +n transport +n,is ermetiF Utilizarea m' tilor u $iltre ultra$ineFș Q+ng' dozatoarele de isselgur s' $ie montate pompe ,idraulie de aspira ie a aeruluiFț Qur'torii din se ie odat' +n lun' tre(uie s' trea' ontrolul medial2ț

.//+ 1ucrul cu CCT::/.C #atorit' automatiz'rii1 +n prezent e%ist' doar : periole +n lurul u !!"3

C Este striat manometrul- poate due la e%plozie- +ns' aest luru prati nu se intimpl'1

deoaree un singur !!" este dotat u mai multe manometreF:C Partea de ;os a !!"-ului la des,idere poate s' ad'1 +n azul +n are nu a $ost e$etuat

ontrolul ermetiit' ii2ț

204 /.2.5ehnica securită ii în la&oratorul chimicț :.6C:.C:.:C Sunt norme generale de prote ie adoptate +n orie la(orator2 *n primul r+ndț

la(oratorul tre(uie s' $ie dotat u3

Sting'tor Nisip "rus' de prim a;utor Plan de evauare Sistem de aerisire2

:.0C !eea e ine de personal3 aesta tre(uie s' $ie instrutat um se lureaz' uț

su(stan ele ,imie i u aparatura prezent' +n la(orator2ț ș


43/43

284) V.3. Măsuri de protecie a muncii :.9C:.C Personalul din la(orator tre(uie s' ai(' a ,ain' de prote ie ,alat1 m'nu i1ț ș

o,elari2

:./C !'tre personalul din se ii nu sunt restri ii $a ' de +m(r''minte1 deoaree totulț ț ț

este automatizat i ermetizat1 $ieare se ie este dotat' u sistem de analizare amplasatș ț

ast$el +n+t nu se aumuleaz' antit' i mari de ap' pe podea2ț

:..C O(ligatoriu personalului i se o$er' o ra ie alimentar' oret' i o(ligatoriu unț ș

pa,et de lapte2 "oate se iile $iind automatizate1 iar toate proesele omputerizate nuț

e%ist' prati risuri pentru personalul e ativeaz' +n se ii2ț

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	cristinagherasim
View:	212 times
Download:	0 times

Proiectul-tehnologic

Documents