proiectul Ä$PHQDMDUH%$/$67,(5$ DRAGSINA III RAU TIMIS, …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

proiectul

„AmenajareăBALASTIERAăDRAGSINA III – RAU TIMIS, CSA 61” judetul Timis

Elaborator :

SC GREENVIROTIM SRL

Silviu MEGAN

Beneficiar: SC GEVIAPM SRL Sat Dragsina, nr.183 ,Com Cheveresu Mare, jud Timis

CUPRINS

Introducere 4 I.ăInformaţiiăprivindăproiectulăăsupusăaprob rii 7 1.Denumirea proiectului 7 2.Localizareaăgeografic ăşiăadministrativ ,ăcuăprecizareaăcoordonatelorăSTEREO 10 3.Modific rileăfiziceăceădecurgădinăproiect 12 4.Resurseleănaturaleănecesareăimplement riiăproiectului:ăpreluareădeăap ,ăresurseăregenerabile, resurse neregenerabile, etc

13

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

13

6.Emisiiăşiădeşeuriăgenerateădeăplanăînăap ,ăaer,ăpeăsuprafa aăundeăsuntădepozitateădeşeurileăşiămodalitateaădeăeliminareăaăacestora

13

7.Cerin eălegateădeăutilizareaăterenuluiănecesareăpentruăexecu iaăproiectului: categoriaădeăăfolosin ăaăterenului,ăsuprafe eădeăterenăceăvor fi ocupate temporar/permanentădeăc treăplană(ex.ădrumuriădeăacces,ătehnologice,ăamprizaădrumului,ăşan uriăşiăpere iădeăsprijin,ăefecteădeădrenaj,ăetc.)

16

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea, reamplasarea de conducte,ăliniiădeăînalt ătensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstruc ieănecesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de intere comunitar

17

9.Durataăconstruc iei,ăfunc ion rii,ădezafect riiăplanuluiăşiăeşalonareaăperioadeiădeăimplementare a proiectului

17

10.Activit iăcareăvorăfiăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăproiectului 17 11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 17 12.Caracteristicile planului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativăcuăplanuriăcareăsuntăînăprocedur ădeăevaluareăşiăcareăpoateăafectaăariaănatural ădeăinteresăcomunitar

17

13.Alteăinforma iiăsolicitateădeăc treăAutoritateaăCompetent ăpentruăProtec iaăăăăăăăăMediului

18

II.ăInformaţiiăprivindăariileănaturalăprotejateădeăinteresăcomunitarăafectateădeăimplementarea proiectului

18

2.1.ăDateăprivindăariileănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar,ăsuprafa a,ătipuriădeăecosisteme,ătipuriădeăhabitateăşiăspeciile care pot fi afectate prin implementarea planului

18

2.2.ăDateădespreăprezen a,ălocalizarea,ăpopula iaăşiăecologiaăspeciilorăşi/sauăhabitatelorădeăinteresăcomunitarăprezenteăpeăsuprafa aăşiăînăimediataăvecin tateăaăplanului,ămen ionateă înă formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

26

2.3.ă Descriereaă func iiloră ecologiceă aleă speciiloră şiă habitateloră deă interesăcomunitarăafectateă(suprafa a,ăloca ia,ăspeciileăcaracteristice)ăşiăaărela ieiăacestoraăcu ariile naturale protejateădeăinteresăcomunitarăînvecinateăşiădistribu iaăacestora

34

2.4.ăDateăprivindăstructuraăşiădinamicaăpopula iilorădeăspeciiăafectate 36 2.4.1.Metodeleăutilizateăpentruăculegereaăinforma iilorăprivindăspeciileă

şi/sauăhabitateleăde interes comunitar afectate. 36

2.5.ăRela iileăstructuraleăşiăfunc ionaleăcareăcreeaz ăşiămen inăintegritateaăariei naturale protejate de interes comunitar

41

2.6.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

42

2.7.ăDescriereaăst riiăactualeădeăconservareăaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăcomunitar,ăinclusivăevolu ii/schimb riăcareăseăpot produce în viitor

43

2.8.ăAlteăinforma iiărelevanteăprivindăconservareaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar,ăinclusivăposibileăschimb riăînăevolu iaănatural ăaăariei naturale protejate de interes comunitar

45

2.9.ăAlteăaspecteărelevanteăpentruăariaănatural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar 45 III. Identificareaăşiăevaluareaăimpactului 45 3.1.Tipurile de poluare care pot fi generate de proiect 45 3.2.Tipuriădeăimpactăasupraăfactorilorădeămediuăcareăpotăs ăafectezeă

negativăariaăprotejat 48

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate 50 3.4.Evaluareaăimpactuluiăpoten ialăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorădinăariaăăăăăăă

natural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar 51

3.5.M suriădeăreducereăaăimpactuluiăasupraămediului 53 3.6.Monitorizarea impactului de mediu 54 CONCLUZII 57 BIBLIOGRAFIEăSELECTIV 58 Curriculum Vitae Europass 61

Introducere

Scopulăprezenteiădocumentațiiăesteădeăaăidentifica,ăevaluaăşi prezenta impactul poten ial al realizarii unei balastiere intr-un amplasament aflat in siturile NATURA 2000 ROSCI0109 Lunca Timişului si ROSPA0128 Lunca Timişului., pe raza extravilanului localitatii Dragsina, jude ulăTimiş,ădeăc treăSC GEVIAPM SRL.

Prezentaădocumentațieăaăfostăelaborat ăînăconformitateăcuăprevederileăOMă19/2010ăşi a ghiduluiă metodologică ceă faceă parteă integrant ă dină acesta,ă cuă privire la evaluarea adecvat .

De asemenea, s-au mai avut în vedere:

Ordinul comun al MMP, MAI, MADR şi MDRT 135/76/84/1284 din 2010 – pentru aprobareaăMetodologieiădeăaplicareăaăevalu riiăimpactuluiăasupraămediuluiăpentruăproiecte publice şi private;

La realizarea prezentului raport s-aămaiăținutăcontădeăurm toareleădocumenteădezvoltateăîn conformitate cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiar MinisterulăMediuluiă iăGospod ririiăApelor:

Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; Manualul EIA; Ghidămetodologicăpentruăincludereaăconsiderațiilorădeăbiodiversitateăînăproceduraăde evaluare a impactului asupra mediului; Ghidă metodologică privindă evaluareaă adecvat ă(www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid _Evaluare_Adecvata.doc)

Precumă iăde:

Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the Habitată Directiveă 92/43/EEC,ă propusă deă Comisiaă European ,ă DGăEnvironment, 2002; Guidance document – Non-energy mineral extraction and Natura 2000, European Commission, DGEnvironment 2010.

Auă fostă luateă înăconsiderareă iăprevederileăDirectivelorăeuropene,ă2000/60/CCEă “Ape”,ă79/409ă‘’Pasari’’,ă92/43ă‘’Habitate’’ă(dinăperspectiveăpropuneriiăincluderiiăzoneiăînărețeauaănațional ăNaturaă2000).

Orice proiect,ăplanăsauăprogram,ăproduceăpeălâng ăefecteleădirecteă(pentruăcareăaăfostăconceput)ă iăoăserieădeăefecteăindirecteăcareătrebuieăgestionateăînăscopulăconform riiăcuăreglement rileăpeălinieădeăprotecțieăaăfactorilorădeămediu.ăNecesitateaăgestion riiă tuturor efectelorădeterminateăr spundeă iăunorăprincipiaăceăstauălaăbazaălegislațieiădeăprotecțieăaămediului:

inițiereaădinătimpăaăunorăm suriăcareăs ăreduc ăsauăs ăelimineăefecteănedorite; evaluareaă obiectiv ă aă tuturoră alternativeloră iă posibilit țiloră privind alegerea tehnologiei optime; necesitateaă implic riiă factoriloră instituționaliă responsabiliă înă procesulă deă luareă aădeciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluareaăadecvat ăareădreptăobiectăevidențiereaăefectelorăcuăpotențialănegativeăceăarăputeaăs ăapar ăasupraăelementelorăcriteriuăceăauăstatălaăbazaădesemn riiăsiturilorăNaturaă2000ăprevizionateăaăap reaăînăurmaăimplement riiăunuiăPlanăsauăProiect,ăceăarăconduceălaăpierdereaăvaloriiăconservativeăaăsituluiățint ,ăprinăafectareaănegativ ăaăelementelorădeăflor ,ă faun ă sauă aă habitatelor,ă conducândă laă aparițiaă unoră disfuncționalit țiă bio-ecocenoticeăsauălaăefecteădisruptiveăasupraărețeleiăNaturaă2000.

Evaluareaăadecvat ăîncearc ăs ăanticipezeăefectulăproiectuluiă iăaăactivit țilorălegateădeăacesta,ă ținândăcontădeăspectrulăcondițiiloră fieăeleăvariabileăsauăconstanteădeămediu,ăcuăaccentăasupraăbiodiversit ții.ăEvaluareaăadecvat ă conțineăanalizeă tehniceăprină careăseăofer ăinformațiiăasupraăcauzeloră iăefectelorăinduseădeăproiect, aăconsecințelorăcumulateăaleăacestora,ăsumateăcuăimpactulăcauzatădeăactivit țiăanterioareă iăprezente,ăformulândăipotezeă iă asupraă unoră dezvolt riă viitoare,ă înă scopulă uneiă cuantific riă câtămaiă ă fideleă aănivelelor de impact asupra factorilor de mediu, a biodiversit țiiă înă special,ă deă peăamplasamentul studiat.

Evaluareaăadecvat ăs-aăconturatăcaăunăinstrumentădeăbaz ăînăidentificareaă iăreducereaăconsecințeloră negativeă aleă activit țiloră antropiceă asupraă rețeleiă Naturaă 2000ă ceătranspune obiectivele Directiveloră europeneă 92/43ă “Habitate”,ă respectiveă 79/409ă“P s ri”.ăAceast ăevaluareăcaut ăs ăîncorporezeăplanificareaăpentruămediuădinăprimeleăfaze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologicănegativeăalăactivit țiiăpreconizate.

Astfel,ă procesulă deă evaluareă adecvat ă areă rolulă deă aă furnizaă informațiiă factorilorăresponsabili,ăcareăs ăfacilitezeă iăs ăasisteăprocesulădeădecizieăînăscopulăadopt riiăcelorămaiăadecvateăm suriăpentruăreducerea,ăeliminareaăsauăcompensareaăefectelorănegative associateăînăeventualitateaăaccept riiăproiectuluiăînăcauz .

Scopulă elabor riiă Evalu riiă Adecvateă esteă obținereaă deă c treă SC GEVIAPM SRL a actului de reglementare conform, emis deă c treă APMă Timisă ă pentruă realizareaăproiectului.

Zonaăseăafl ăsituat ăînăperimetrulăadministrativ al comunei Cheveresu Mare , jud Timis, proiectul urmând a se realiza în siturile Natura 2000 ROSCI0109ăLuncaăTimişuluiă siăROSPA0128ăLuncaăTimişului.

Evaluareaăadecvat ăaă impactuluiă asupraămediuluiă nuă reprezint ă oă cercetareă tiințific ăexaustiv ăprinăcareăs ăseărealizezeăoăsintez ăcuăcaracterămonograficăaăatributelorălegateădeăfactoriiădeămediuădinăzonaățint .ăEvaluareaăadecvat ăesteădefinit ăînăLegea Mediului ca fiind: procesul menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de obiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte.

Astfel,ă acestă documentă seă dore teă aă fiă doară ună instrumentă menită s ă asiste procesul decizională ală autorit țiloră deă mediu,ă cuă privireă laă efecteleă induseă deă promovareaăproiectuluiă propusă asupraă obiectiveloră deă conservareă (habitate,ă speciiă deă flor ,ă faun )ăaleăsitului,ăprinăidentificareaă iăevaluareaăefectelorăpreconizate,ăasociate proiectului.

Conformă prevederiloră legaleă înă vigoare,ă noțiuneaă deă impactă semnificativă trebuieădeterminat ă înă relațieă cuă tr s turileă specificeă aleă arieiă naturaleă protejateă deă interesăcomunitar.ă Trebuieă specificată faptulă c ă ceeaă ceă poateă prezentaă ună efectă semnificativ pentruăoăanumit ăarieănatural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar,ăpoateăs ănuăaib ăacela iăefectăpentruăunăaltătipădeăarieăprotejat ădeăinteresăcomunitar.ăDeăaceea,ăfiecareăevaluareăesteăună cază individuală careă trebuieă tratat ă înă funcțieă deăobiectivele de conservare ale arieiă ă naturaleă protejateă deă interesă comunitară iă deă caracteristicileă planuluiă sauăproiectului.

Probabilitateaă unuiă impactă semnificativă poateă rezultaă nuănumaiă dină tr s turileă planuluiăsau proiectului localizate în interiorul unei arii natural protejate de interes comunitar, dar iădinăplanul/proiectulălocalizatăînăafaraăacesteia.

I.ăInformaţiiăprivindăproiectulăsupusăaprob rii

1.Denumirea proiectului: „AmenajareăBALASTIERAăDRAGSINA III – RAU TIMIS, CSA 61”ă, comuna ChevereşuăMare, jud Timis.

1.1.Titularul proiectului:

SC GEVIAPM SRL

1.2.Date de identificare ale titularului de proiect:

SC GEVIAPM SRL J 35/4167/2007, CUI RO 22726820 Dragsina nr.183 PIRAEUS BANK Timisoara Administrator Genaro MONDA

1.3.Descrierea proiectului

Localizare geografica: Bazinul hidrografic: BEGA – TIMIS - CARAS Cursul de apa: r. TIMIS, COD V-2 Amplasament: Albie minora r. Timis, CSA 60 - CSA 61 Localitati din zona: DRAGŞINA,ăCHEVEREŞUăMARE Judetul: TIMIS Sectorul de rau este amplasat in albia minora a raului Timis (plaja mal stang),

sector de rau indiguit, in dreptul bornelor CSA 60 - CSA 61. Lungimea este de 505,00 m, masurata dupa axul mediu prin sectiunile de excavatii.

Lucrarile de exploatare nisip se incadreaza in categoria lucrarilor de regularizare – reprofilare albie minora.

Accesul in zona se realizeaza pe drumul judetean DJ 572 Timisoara – Buzias, pana in comuna Cheveresu Mare, de unde spre localitatea Dragsina se ajunge prin drumul comunal existent, iar in perimetrul propriu-zis, pe drumurile de exploatare amplasate in albia majora, mal stang. Din punct de vedere administrativ, balastiera se afla pe teritoriul comunei Cheveresu Mare,ădinăjude ulăTimis. Prezentulă studiuă vizeaz ă exploatareaă deă agregateămineraleă dină albiaă minoraă aă rauluiăTimis, resurse ce vor fi exploatate, incarcate, transportate c treă sta iaă deă sortareă aăcompania SITE CONSTRUZIONI SRL precumăşiăcomercializateăc tre firme interesate. Adâncimeaămaxim ădeăexcavareă înăcuprinsulăperimetruluiă (cotaă „0”)ăesteă reprezentat ăde talvegul râului Timis.

Delimitare perimetru in coordonate STEREO 70

Nr pct

Coordonate perimetru X Y

1 474.875 220.843 2 474.500 220.540

- suprafata 1,82 ha - volum necesar a se excava 22.400 mc - lungimea medie a amplasamentului 505,00 m - latimea medie 36,15 m - adancimea medie 1,23 m - cota maxima de exploatare 86,70 – 87,25mdMN

Lungimea amplasamentului s-a masurat dupa axul mediu prin sectiunile de excavatii.

In calculul volumelor de excavatii nu se include aportul de debit solid pe perioada de exploatare. Lucr rileădeăpreg tireădinăcadrul perimetrului Dragsina constau în:

- Lipsaăcoperteiăsterileănuănecesit ăexecutareaădeălucr riădeădeschidere; - Existen aă drumuriloră deă accesă laă balastier ă asigur ă accesulă laă resurseă f r ă

lucr riăăăspecialeădeăpreg tire. Excavatiile sunt prevazute a se efectua cu excavatorul draglina cu descarcarea

materialului direct in mijloace de transport auto in fasii paralele cu axul mediu de trasaj al al perimetrului de exploatare.

Atacarea fasiilor se va face din aval spre amonte, conform prevederilor din planul de situatie si a profilelor transversale prezentate.

Conditiile de exploatare sunt dictate de curgerea debitelor minime pe r.Timis. In cadrul perimetrului temporar de exploatare supus autorizarii, conditiile optime de exploatare sunt asigurate in perioadele de timp in care nivelurile pe r. Timis nu depasesc cota 88,00mdMN, peste aceasta cota perimetrul de exploatare este inundat in cea mai mare parte si se impune oprirea exploatarii. In continuare va fi necesar să se efectueze următoarele lucrări:

- exploatarea cu excavatorul,

- incarcarea si transportul balastului la beneficiari. Variantaă deă deschidereă aleas ă prină fâşiiă longitudinale,ă dinspreă apaă spreă mal,ă areăurm toareleăavantaje: - costuriăsc zuteăaleăexecu iei, - men ineănivelul suspensiilor in limite admise. Acesteă lucr riă deă deschidere,ă câtă şiă între inereaăpermanent ă aă loră voră fiă executateă cuămijloaceleătehniceădinădotareaăsociet ii. Durata de exploatare: 2014 - 2016.

Necesitatea acestei investitii consta in aceea ca prin extragerea agregatelor

minerale din acest perimetru, materialul respectiv va fi utilizat de catre diversi beneficiari la lucrari din domeniul constructiilor, iar prin decolmatarea si reprofilarea albiei minore se va imbunatati regimul de scurgere al apelor prin marirea sectiunii, cu efecte benefice asupra stabilitatii malurilor si reducerea pagubelor ca urmare a micsorarii suprafetei inundate a albiei majore stanga-dreapta in zona sectorului studiat.

Societatea detine pentru acest perimetru contractul de inchiriere a albiei minore

cu ABA Banat si aviz de gospodarire a apelor. Societatea S.C. GEVIAPM SRL a solicitat, licitat şi adjudecat acest perimetru

cuprins pe raul Timis. Balastul rezultat este transportat cu ajutorul camioanelor la beneficiarii firmei

situati in afara perimetrului. In albia minora nu se admite depozitatea balastului. Apa potabila se asigura in sticle tip PET prin achizitionarea din reteaua

alimentara. Pe amplasament se va monta o toaleta ecologica. Contravaloarea informativa a garantiei financiare pentru refacerea mediului

acceptata de catre ANRM este de cca 10.000 lei/ha. Durata de functionare a balastierei este de 2 ani. 1.4. Obiectivul proiectului

Investi iaă propus ă constituieă oă necesitateă pentruă modernizareaă infrastructuriiălocaleă siă regionaleă ştiindu-se ca agregatele de balastiera intra in componenta betoanelor, asfalturilor bitumice.

Prină extrac iaă balastuluiă dină perimetruă seă reduceă amploarea fenomenul de eroziune a malurilor. Importanta obiectivului de investitii: - valorificareaăpotenţialuluiă Formaă simpl ă aă depozitelor,ă grosimeaă loră relativă constant ,ă câtă şiă lipsaă intercalatiilorăsterileă permită exploatareaă eficient ă şiă ra ional ă aă z c mântului prină metodaă fâşiilorălongitudinale cu excavatorul. - necesitatea mentineriiă locuriloră deă munc ă pentruă popula iaă activ ă angajat ,ă înăscopulăatenuariiăcresteriiăşomajului,ădarăşiăpentruăaăstopaămigrareaădinăzon ăaăforteiădeămunc ătinere,ăspreăcentreleăurbane;

Perimetrul de exploatare este amplasat astfel încât sa respecte sensulădeăextrac ieăalăfâşiilorădinspreălargăspreămalăşiădinspreăavalăspreăamonte,ăpentruăaăseăasiguraăprotec iaăşiărefacereaăresurselor. Fâşiileă voră aveaă oă lungimeă egal ă cuă lungimeaă por iuniiă deă z c mântă propus ă aă fiăexploatat ,ă oă l imeădeă circaă5,00ămăşiăoă adâncimeă variabil ,ă pân ă laă cotaă talvegului,ăcotaălimit ădeăexploatare.

1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza

Avândă înă vedereăcantitateaădeăagregateămineraleănecesar ă înădesf şurareaăactivit ii,ăS.C. GEVIAPM SRL estimeaz ăexploatareaăunuiăvolumădeănisipăşiăpietrişădeă2240 mc, din perimetrul Dragsina - rau Timis, CSA 61, jud. Timis. Suprafata exploatata pentru balast este de 18 200 mp.

1.6.Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Materiile prime care se vor rezulta din activitatea balastierei: nisip si pietris in cantitate de 22400 mc.

Alimentarea cu combustibil lichid a utilajelor se realizeaza pe amplasament pe o platforma impermeabila din rezervoare mobile cu pompa iar autovehiculele pentru transport agregate se vor alimenta de la statii peco, repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.

Înăactivitateănuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsau preparate chimice periculoase. 2.Localizareaă geografic ă şiă administrativ ,ă cuă precizareaă coordonateloră

STEREO 70 Terenulă seă afl ă dină punctă deă vedereă administrativă înă extravilanulă localit iiă

Dragsina,ăjud.ăTimiş,ăalbia minora a raului Timis si ocupa o suprafa ădeă1.82 ha.

Delimitare perimetru in coordonate STEREO 70

Nr pct

Coordonate perimetru X Y

1 474.875 220.843 2 474.500 220.540

Fig. Drum acces

Fig. Vedere generala

Perimetrul minier Dragsina – rau Timis, CSA 61, localitatea Dragsina, comuna Cheveresu Mare,ă jud.ăTimis,ăesteăsituatăpeăraulăTimisă iarăsubstan aămineral ăutil ăesteăreprezentat ădeăunăorizontădinănisipăşiăpietrişăcantonatăînăalbiaăminor ăaărauluiăTimis.

Accesul in zona se realizeaza pe drumul judetean DJ 572 Timisoara – Buzias, pana in comuna Cheveresu Mare, de unde spre localitatea Dragsina se ajunge prin drumul comunal existent, iar in perimetrul propriu-zis, pe drumurile de exploatare amplasate in albia majora, mal stang. Din punct de vedere administrativ, balastiera se afla pe teritoriul comunei Cheveresu Mare,ădinăjude ulăTimis. .

3.ăModific rileăfiziceăceădecurgădinăproiect

În zona perimetrului, râul Timis esteăcaracterizatăprinăeroziuneătoren ial ăînălungulătalveguluiăşiăprinăsedimentareădeămaterialădetritică(laăviituri).ă

Sedimentarea agregatelor minerale esteă strânsă legat ă deă vitezaădeă transportă aăapelor râului Timis:ăastfel,ăînăalbiaăminor ,ăînăpor iunileămeandrate,ădirec iaăprincipal ăaăcurentuluiă esteă îndreptat ă spreă malulă concav,ă undeă seă producă eroziuni,ă iară peă malulăconvex,ă dină cauzaă vitezeiă minimeă şiă aă capacit iiă reduseă deă transport,ă seă produceă oădecantare a materialului terigen, care are ca rezultat formarea de depozite de agregate minerale (balast).

Dinăcauzaăcolmat riiăalbieiăminoreăaărâuluiăTimis şiăaăform riiădeădeponiiăinsulareăîn axul râului,ădirec iaădeăcurgereăaăapelorăaăfostădirijat ăspre malul drept si stang, maluri concave, care au suferit eroziuni accentuate. Lucr rileădeăpreg tire din cadrul perimetrului Dragsina constau în:

- Lipsaăcoperteiăsterileănuănecesit ăexecutareaădeălucr riăde deschidere; - Existen aă drumuriloră deă accesă laă balastier ă asigur ă accesulă laă resurseă f r ă

lucr riăăăspecialeădeăpreg tireăinăafaraădeălucrariădeăintretinere. In continuare va fi necesar să se efectueze următoarele lucrări:

- exploatarea cu excavatorul, - incarcarea si transportul balastului la beneficiari.

Variantaădeădeschidereăaleas ,ăexploatareăprinăfâşiiălongitudinale,ădinspreăapaăspreămal,ădinăamonteăinăaval,ăareăurm toareleăavantaje: - costuriăsc zuteăaleăexecu iei, - men ineănivelulăsuspensiilorăinălimite admise. Acesteă lucr riă deă deschidere,ă câtă şiă între inereaăpermanent ă aă loră voră fiă executateă cuămijloaceleătehniceădinădotareaăsociet ii. Durata de exploatare: - 2014- 2016.

4.Resurseleănaturaleănecesareăimplement riiăproiectului Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de

ap ,ă nisip,ă pietris, balast – materiale necesare la intretinerea drumurilor de acces secundare.ăDeăasemenea,ăbalastulăvaăfiăutilizatăcaămaterieăprim .

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

In vederea realizarii proiectului se vor exploata resurse naturale din aria de

interes comunitar, nisip , pietris si balast in cantitate de 22 400 mc.

6.Emisiiăşiădeşeuriăgenerateădeăproiect înăap ,ăaer,ăpeăsuprafaţaăundeăsuntădepozitateădeşeurileăşiămodalitateaădeăeliminareăaăacestora

6.1. Protecţiaăcalitǎţiiăapei Surse de poluanţi pentru ape Surseleă deă poluan iă pentruă apeă provină dină activitǎ ileă curenteă (igienǎ),ă

respectivădeălaăscurgerileăaccidentaleădeăcarburan iăde la utilaje. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevǎzute Apele pluviale de pe amplasament sunt dirijate natural in raul Timis.

Pe amplasament se va monta o toaleta ecologica care va fi vidanjata periodic de catre firme abilitate in acest sens.

Formaă simpl ă aă depozitelor,ă grosimeaă loră relativă constant ,ă câtă şiă lipsaăintercala iilorăsterileăpermităexploatareaăeficient ăşiăra ional ăaăz c mântuluiăprinămetodaăfâşiilor longitudinale.

Sensulădeăextrac ieăînăcuprinsulăfâşiilorăvaăfiădinspreălargăspreămalăşiădinspreăavalăspreăamonte,ăpentruăaăseăasiguraăprotec iaăşiărefacereaăresurselor.

6.2.ăProtecţiaăcalitǎţiiăaerului Surse de poluanţi pentru aer Modificǎrileă fizice asupraă factoruluiă deă mediuă aeră seă datoreazǎă func ionǎriiă

motoareloră cuă combustieă internǎă ceă utilizeazǎă carburan iă fosili,ă considerataă aă fiănesemnificativa.

Surseleădeăpoluan iăînăaer: ●ăardereaăcombustibililorălichiziăînămotoareleăcuăardereăintern ăaleăutilajelor

folosite,ă careă voră afectaă calitateaăaeruluiă doară local,ă înă perimetrulă deăexploatareă şiă peătraseulădeătransportăalănisipuluiăşiăpietrişului;

●ă prafulă creată deă mijloaceleă deă transportă ală nisipului,ă înă perioadeleăsecetoase.

Utilajele care voră func ionaă înă incintaă perimetruluiă voră fiă dotateă cuămotoareăDiesel,ăprincipaleleănoxeăeliberateăînăatmosfer ,ădeăc treăacestea,ăfiindăceleărezultateădinăgazeleădeăeşapament.

Concentra iileă poluan iloră pentruă cantitateaă deă ună litruă motorin ă consumat ăsunt:

- Particuleă………….…0,51ămg/l - SOX …………......….3,41ămg/l - COă………………......0,25ămg/lă - NO x ………………....0,62ămg/l - Aldehideă…………….0,11ămg/l - HCă(nearse)…………0,15ămg/l

Cantitateaădeăgazeădeăeşapareăemiseăînăaerăvariaz ăînăfunc ieădeănum rulădeăutilajeăfolositeăşiătimpulădeăfunc ionareăalăacestora.

Concentra iileă deă pulberiă voră creşteă înă aeră înă zonaă perimetruluiă şiă datorit ăposibilit iiă antren riiă prafuluiă deă peă drumurileă deă circula ieă deă c treă mijloaceleă deătransport.

Surseleă deă poluareă aă aeruluiă înă cadrulă perimetruluiă voră aveaă oă ac iuneăintermitent ,ăniciăunaădinăeleăneavândăoăperioad ămaiămareădeă10ăoreăînăcursulăuneiăzile.

Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferǎ Pentruădiminuareaăimpactuluiăasupraăaeruluiăseăvorăluaăurm toareleăm suri:

- folosireaăutilajelorăcareăprezint ămotoareăcuăcatalizator; - stropireaă cuăap ăaă c iloră deă transportă peă careă voră circulaă autocamioanele,ă înă

vedereaăreduceriiăpân ălaăanulareăaăpolu riiăcuăpraf; - adaptareaă vitezeiă deă rulareă aă mijloaceloră deă transportă func ieă deă calitateaă

suprafe eiădeărulare; Efecteleă produseă asupraă aeruluiă voră fiă limitateă laă incintaă obiectivuluiă şiă înă

imediataăvecin tate.ăNuăvorăinterveniămodific riăsemnificativeăînăcalitateaăaerului,ămaiăalesăc ăînăafaraăperimetruluiănuăseăprev d,ăcaăposibile,ăefecteădeăsinergism.

Noxeleă emiseă înă atmosfer ă datorit ă func ion riiă utilajeloră nuă constituieă oăproblem ădeosebit ădeăimpactăasupraămediului,ădac ăseăiaăînăconsiderareăefectulădeăaerareăşiădispersieăprodusădeăcircula iaăactiv ăaăaeruluiădinăzon ,ălimitareaătimpilorădeăfunc ionareăaăutilajelorălaăstrictulănecesarăşiăîntre inereaăutilajelorălaăparametriiăoptimi.

Factorul de mediu aer va fi totuşiăafectată înă limiteă admisibileă deăemisiileă deăpoluan iăefectuateăprinăactivit ileăcaăseăvaădesf şuraăînăcadrulăperimetrului.Firma va utiliza utilaje cu motoare conform normelor in vigoare.

6.3.Protecţiaăîmotrivaăzgomotuluiăşiăvibraţiilor Surse de zgomot şi de vibraţii Peăperioadaădeăpunereă înăoperǎăseăvaăfaceăapelă laăutilajeăsauăechipamenteă

deăputereămedieăsauămare,ădreptăpentruăcareăsuntăpreconizateăaăapǎreaălocalăsurseădeăzgomotăsauăvibra iiăcareăînsǎăestimǎmăcǎănuăvorădepǎşiălimitaăfrontuluiădeălucru.

Perioadele de lucru vor coincide doar cu perioadele active diurne, pentru a se evitaăapari iaăoricǎrorăzgomoteăînămǎsurǎăaăinduceăunăderanjălocal.

Peă perioadaă deă func ionare,ă estimǎmă cǎă nuă voră existaă surseă poten ialeă deăzgomotăşi/sauăvibra ii.ă

Surseleădeăzgomotăşiăvibra iiăînăcadrulăperimetrului: func ionareaăşiăcircula iaămijloacelorădeăînc rcatăşiătransport. Surseăpoten ialeădeăzgomotăînăperimetru:

înc rc torăfrontal,ăemisieăsonor ălaă30ămă…………………..61ădBă(A); excavator- draglina,ăemisieăsonor ălaă30 mă…………………………...80-85

dB (A); autobasculant ăînc rcat ,ălaăvitezaădeă12ăkm/h,ălaă30ămă…65ădBă(A);

Celămaiăapropiată receptorăesteăsituată laăcca.ă3000ămăfa ădeă limitaăperimetrului.ăAstfelăseăpoateăconsideraăc ănivelulădeăzgomotănuăvaă fiădep şită înăapropierea zonelor locuite.

Circula iaă mijloaceloră deă transportă peă drumurileă publiceă auă ună caracterăintermitent,ă iară zgomotulă generată deăacesteaă seăasociaz ă fonduluiă generală deăpoluareăsonor ăaăc ilorărutiere.

Amenajǎrile şi dotǎrile pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Sistemeleă deă ecranareă acustic ă suntă solu iiă incluseă înă proiectulă constructivă

(„dină fabric ”)ă aă utilajeloră înă cauz ă şiă constauă dină utilizareaă panouriloră dublateă cuămaterialeă fonoabsorbanteă (tabl ă dublat ă deă poliesteră sauă pâsl )ă aă structurilor de caroserie, învelirea tamburilor benzilor transportoare în cauciuc, dotarea cu tobe de eşapamentăprev zuteăcuăsilen iatoareăsuplimentare,ăetc.

M surileăcareăseăvorăluaăpentruăreducereaăniveluluiădeăzgomotăşiăvibra iiăvorăfi: - executareaălucr rilor de exploatare numai în perimetrul aprobat; - men inereaăcaracteristicilorătuturorăutilajelorălaăparametriiăcâtămaiăapropia iădeăceiăărecomanda iădeăsociet ileăconstructoare;

- capotarea tuturor utilajelor folosite; - reducereaălaăminimumăaătimpilorădeăfunc ionare al utilajelor; - desf şurareaăactivit ilorănumaiăînăperioadaădeăzi; - evitareaărutelorădeătransportăprinălocalit iăşiăutilizareaăunorăruteăocolitoare; - men inereaăînăstareăbun ăaădrumurilorădeăacces; - reducereaă vitezeiă deă circula ieă şiă aă capacit iiă deă transport pe drumurile

publice.

6.4.Protecţiaăîmpotrivaăradiaţiilor Nu este cazul

6.5.Protecţiaăsoluluiăşiăaăsubsolului Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice Principala sursa de poluare a solului si a subsolului ar putea reprezenta o

avarie (fisura) la unul din rezervoare de combustibili , ceea ce ar duce la scurgerea accidentala de combustibil .

Surseleădeăpoluareăposibileăpentruăsolăşiăsubsolădatorit ăactivit iiădeăexploatareăvor fi:

- scurgeri accidentale deă combustibiliă şiă lubrefian iă datorateă manipul riiănecorespunz toareălaăalimentareaăcuăcarburan iăsauăuleiuriăaăinstala iilorăşiăutilajelor;

- scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, rezultate în timpul func ion riiăutilajelor;

- deşeuriăindustrialeăşiămenajere; - apele pluviale. Impactulă calitativă seă poateă produceă subă influen aă eventualiloră poluan iă rezulta iă

accidentalăînătimpulădesf şur riiăactivit ilorădeăextractie. Impactulă asupraă subsoluluiă seă manifest ă prină excavareaă volumuluiă deă nisipă şiă

pietrişădinăperimetru. Lucrǎrile şi dotǎrile pentru protecţia solului şi subsolului Alimentareaă utilajeloră seă vaă realizaă deă laă oă cisternǎă autotractatǎ.ă Astfel

alimentarea se va realiza deasupra unei prelate impermeabile, rezistenta la hidrocarburi. Eventualeleă scurgeriă voră fiă preluateă înă recipien iă speciali.ă Oriceă felă deăscurgeriăaccidentale,ăvorăfiăizolateăşiătratateăcuăproduşiădeădescompunereă(neutralizare)ăa hidrocarburilor.

Astfel,ă înă zonaă fronturiloră deă lucruă vaă existaă oă prelatǎ,ă respectivă oă cantitate suficientǎă(max.ă5ăkg)ăşiăunărecipientă(butoiămetalic)ăpentruărecuperareaăresturilorăscurseăde hidrocarburi sau a solurilor afectate.

Mǎsurileădirecteădeăac iuneăvorăfiăcompletateădeămǎsuriătehniceădeăverificareăaăechipamenteloră şiă utilajelor,ă precumă şiă deă ună setă deă mǎsuriă teoretice,ă deă instruireă aăpersonaluluiă înă scopulă asigurǎriiă uneiă interven iiă eficienteă înă cază deă accidentă (scurgeriăaccidentale de hidrocarburi).Lucrarile balastierei se realizeaza pe un perimetru fara sol.

6.6.Protecţiaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice

Proiectul se va derula in siturile Natura 2000 ROSCI0109 LuncaăTimişuluiăsiă

ROSPA0128ăLuncaăTimişului. Peăsuprafa aăstudiatǎăin cadrul studiului de evaluare adecvata ,nu au fost identificate areale sensibile.

Realizarea proiectuluiă vaă presupuneă temporară pierdereaă unoră suprafe eă deăhabitateănaturaleăşiăsemi-naturale.ăSuprafe eleăpierduteăcoincidăamprenteiăpropriu-zise a construc iilor,ărespectivăaăcǎilorădeăacces.

Terenul,ă nuă adǎposteşteă habitateă deă interesă conservativă (Natura 2000) sau popula iiă semnificativeă deă speciiă criteriuă ceă ară puteaă suferiă ună impactă înă mǎsurǎă sǎăconducǎălaădestabilizǎriăaleăpopula iilorălocaleăsauăregionale.

Lucrǎrile, dotǎrile şi mǎsurile pentru protecţia biodiversitǎţii Ină scopulă diminuǎriiă amprentei proiectului asupra factorilor de mediu, se

propunăoăserieădeălucrǎriăcompensatoriiăşiădeădiminuareăaăimpactului,ăamintindăaici: - limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea

extinderii impactului asupra zonelor proximale; - utilizareaăcǎilorădeăaccesăexistenteăşiăevitareaăpeăcâtăposibilăaărealizǎriiăunorănoiăcǎiădeăacces;

- consolidareaă şiă sistematizareaă cǎiloră deă accesă deă utilizată pentruă evitareaăinduceriiăunuiăimpactădatoratăapari ieiăfenomenelorăerozive,ădeăbǎltire,ăetc.;

Datǎăfiindălipsaăunuiăimpactăpoten ialăasupraăelementelorăcriteriuăceăauăstatălaăbazaădesemnǎriiăsitului,ănuăseăimpuneăasumareaăunorămǎsuriăcompensatorii.

6.7.Protecţiaăaşezǎrilorăumaneăşiăaăaltorăobiectiveădeăinteresăpublic

In zona de implementare a proiectului nu au fost identificate zone de locuire (temporare sau permanente).

Nuăauăfostă identificateăefecteăpoten ialeăsemnificativeăaleă impactuluiăgeneratădeă proiectă asupraă popula ieiă localeă sauă aă altoră obiectiveă deă interesă public.ăAşezǎrileă umane (inclusiv cele dispersate)ă suntă situateă laă distan a fa ǎă deăamplasamentul studiat.

6.8.Gospodǎrireaădeşeurilorăgenerateăpeăamplasament

Tipurile şi cantitǎţile de deşeuri de orice naturǎ rezultate Modulă deă depozitareă ală deşeuriloră – Din activitatile desfasurate in cadrul

obiectivului rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - deseuri de tip menajer- 3 mc/ an - alte tipuri de deseuri Tipulădeşeului

U / M Cantit ţi anuale

Codificare conform

HG 856/2002 1.ăDeşeuriămetalice kg 30 16 01 17 2. Reziduuri petroliere kg 30 13 02 08 3.ăDeşeuriămenajere kg 70 20 01 08 4. Deşeuriădeăhârtie kg 4 15 01 01 5.ăDeşeuriădeăcauciuc kg 100 16 01 03 Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a

mediului Deseurile de tip menajer, inclusiv deseuri de ambalaje de hartie si carton

generate de activitatea curenta vor fi depozitate in europubele cu capacitate de 0,2 mc, care se vor situa pe platforma de colectare deseuri special amenajata, de unde

vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

Deseuri din plastic pentru uleiuri si antigel generate din activitatea de comercializare accesorii auto. Se propune ca aceste deseuri sa fie colectate selective si gestionate corespunzator, fara a fi amestecate cu deseurile menajere.

Uleiurile minerale uzate vor fi colectate in bidoane si vor fi preluate de firme autorizate in acest sens pe baza de contract.

6.9.Gospodǎrireaăsubstanţelorăşiăpreparatelorăchimiceăpericuloase

Înăactivitateăseăutilizeaz ădoarăcombustibilălichid.ăAlimentarea cu combustibil lichid a utilajelor se realizeaza pe amplasament pe o platforma impermeabila din rezervor mobil cu pompa iar a autovehiculelor de transport de la statiile peco, repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.

Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase. 7.Cerinţeă legateă deă utilizareaă terenuluiă necesareă pentruă execuţiaă

proiectului :ă categoriaă deă folosinţ ă aă terenului,ă suprafeţeă deă terenă ceă voră fiăocupateă temporar/permanentă deă c treă plană (ex.ă drumuriă deă acces,ă tehnologice,ăamprizaădrumului,ăşanţuriăşiăpereţiădeăsprijin,ăefecteădeădrenaj,ăetc.)

În conformitate cu prevederile STAS 4273 - 83, perimetrul Dragsina, jud. Timis, de pe râul Timis,ă seă încadreaz ă înă clasa a V-aă deă importanţ privindă ap rareaăîmpotrivaăinunda iilor.

Caracteristicile proiectului:

- suprafata 1,82 ha - volum necesar a se excava 22.400 mc - lungimea medie a amplasamentului 505,00 m - latimea medie 36,15 m - adancimea medie 1,23 m - cota maxima de exploatare 86,70 – 87,25mdMN

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,ăreamplasareaădeăconducte,ăliniiădeăînalt ătensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstrucţieă necesare),ă respectivă modalitateaă înă careă accesareaă acestoră serviciiăsuplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Nu este cazul. Dupa terminarea lucrarilor terenul va fi nivelat iar utilajele vor fi

transportate pe un alt amplasament. 9.Durata construcţiei,ă funcţion rii,ă dezafect riiă proiectuluiă şiă eşalonareaă

perioadei de implementare a proiectului etc. Durataăexploat riiăbalastiereiăăvaăfiădeă24ăluni.ă

Perioada de refacere a factorilor de mediu este de 3 luni iar cea de dezafectare a

proiectului va fi de 3 zile si va contine urmatoarele: - terenul va fi nivelat;

- utilajele vor fi transportate pe un alt amplasament.

10.Activit ţiăcareăvorăfiăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăproiectului Activit ileăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăproiectului constau în:

activit iădeăorganizareădeăşantier; delimitareaăsiădotareaăzonelorăfunc ionale.

11.Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Procesulădeărealizareăalăproiectuluiăvaăconstaăînăefectuareaăurm toarelorălucr ri: -extrac iaăbalastului;

-înc rcareaăbalastuluiăînămijloaceleădeătransportăauto; -transportul balastului cu autobasculante cu bena de 16-24 tone; -nivelareaă fiecareiă fâşiiă ă exploatateă prină dragareă cuă cupaă draglineiă sauă aă

excavatorului.

12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot generaă impactă cumulativă cuă planulă careă esteă înă procedur ă deă evaluareă şiă careăpoateăafectaăariaănatural ădeăinteresăcomunitar

Proiecte avizate sau aflate in derulare in cadrul sitului natura 2000 ROSCI 0109

Lunca Timisului:

“Amenajareăbalastier ăDrag inaă3ăpeă râulăTimi ,ămală stângăCSAă61”,ăAcordădeămediuănr.ă3/ă17.03.2011ăsiăAutorizațieădeămediuănr.ă10826/04.04.2012,ăcodăCAENă0812 (rev. 2) - extracțiaănisipuluiă iăpietri ului,ă(titular:ăSC GEVIAPM SRL) ;

Autorizațieă deă mediuă nr.ă 11412/18.06.2013ă - Extrac iaă pietrişuluiă şiă nisipului;ăextrac iaăargileiăşiăcaolinuluiăcodăCAENă0812ă(revă2),ăpunctulădeălucruădinăcomunaăChevereşuă Mare,ă localitateaă Dragşinaă CSAă 64-65,ă jude ulă Timişă (titular:ă S.C. S.I.T.E. CONSTRUZIONI S.R.L)

Extragerea agregatelor minerale din raul Timis si statie de sortare-spalare, perimetrul Cheveresu Mare, rau Timis (titular: SC BETON CONSTRUCT SRL) – in procedura de reglementare pentru obtinerea autorizatiei de mediu;

Exploatare nisip si pietris perimetrul Cheveresu Mare, rau Timis (titular: SC BETON CONSTRUCT SRL)- in procedura de reglementare pentru obtinerea acordului de mediu.

Amenajare balastiera in comuna Racovita, localitatea Dragoesti, extravilan, in albia minora a raului Timis CSA 81 - 82, jud. Timis (titular: SC Ionvio Agro SRL) – in procedura de reglementare pentru obtinerea acordului de mediu.

Asa cum se poate constata din inventarul planurilor si proiectelor aflate in procedura la APM Timis, proiectul induce un impact cumulativ cu planurile si proiectele inventariate fiind situat la distanta relativ mica de acestea, sub 1 km . Se pot face consideratii asupra impactului cumulativ ce poate rezulta in urma activitatii de exploatare intr-un perimetru cu procent foarte mic ocupat la nivelul siturilor(ocupa

0.018% din ROSCI0109 Lunca Timișului si 0.013% din ROSPA0128 Lunca Timișului ). Impactul cumulativ se refera practic la cresterea turbiditatii apei Raului Timis , pe plan local, cu efecte potentiale asupra populatiilor de pesti . Proiectul aflat la cea mai mica distanta fata de prezentul proiect este cel situat la cca 250-300 m amonte , apartinand aceluiasi beneficiar - SC GEVIAPM SRL . S-a constatat ca efectul de atenuare a turbiditatii apei se atenueaza la cca 200 m fata de exploatare astfel incat nu afecteaza semnificativ ihtiofauna precum si habitatele si speciile de interes comunitar( altele decat pestii ) prin activitatea de exploatare in albia minora, avand in vedere si ca activitatea se desfasoara in zona de acumulare de nisip cu pietris, lipsite de vegetatie si specii de flora si fauna. Dină punctă deă vedereă ală impactuluiă cumulativă seă poateă concluzionaă c ă impactulăindusădeăfragmentareaă temporar ăaăhabitatelorăşiăposibilaăperturbareăaă ihtiofaunei prin activit ileădesf şurateăînăsit,ăesteănesemnificativ( suprafata totala ocupata de astfel de proiecte- exploatare agregate - la nivelul siturilor in discutie ,este de 9.6 ha , adica un procent de ocupare a siturilor de 0.096% din ROSCI0109 Lunca Timișului si 0.071% din ROSPA0128 Lunca Timișului ) .

13.Alteăinformaţiiăsolicitateădeăc treăACPMă Nu este cazul.

II.ă Informaţiiă privindă ariileănaturaleăprotejateădeă interesăcomunitară afectateăde implementarea proiectului

Perimetrulă propusă seă afl ă înă interiorulă aă dou ă situriă Naturaă 2000:ă ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului.

2.1.ă Dateă privindă ariileă naturaleă protejateă deă interesă comunitar,ă suprafaţa,ă

tipuriă deă ecosisteme,ă tipuriă deă habitateă şiă speciileă careă potă fiă afectateă prinăimplementarea proiectului

a) Desemnarea siturilor

Situl de interes comunitar ROSCI0109 Lunca Timișului a fost desemnat în anul

2007,ăprinăOMă776/2007,ăcuăoăsuprafaț ădeă9.768ăha.ă ăUlterior,ă înăanulă2011,ăprinăOMă2.387/2011,ăsuprafațaăsituluiăs-a extins, ajungând la 9.919,3 ha.

Situl Natura 2000 ROSPA0128 Lunca Timișului a fost desemnat prin HG 971/2011,ăcuăoăsuprafaț ădeă13.404ăha.ă

b) Suprafațaăsiturilor

ROSCI0109 Lunca Timișului: 9.919,3 ha. ROSPA0128 Lunca Timișului: 13.404,0 ha.

c) Leg turiăcuăalteăsituriăNaturaă2000

Leg turile sitului ROSCI0109 Lunca Timișului cu alte situri Natura 2000: ROSPA0128 Lunca Timișului ROSPA0095 Pădurea Macedonia

Leg turileăsituluiăROSPA0128 Lunca Timișului: cu alte situri Natura 2000: ROSCI0109 Lunca Timișului

d) Localizarea siturilor

Conform formularelor standard de desemnare a siturilor, localizarea acestora este

ceaăprezentat ăînătabelulădeămaiăjos.

e) Vulnerabilitatea siturilor Situl ROSCI0109 Lunca Timișului esteăvulnerabilă laăpolu riădinăamonte,ăprecumă

iălaăaplic riădeăpesticideă iăîngr minteăpeăterenurileăagricoleălimitrofe. Situl ROSPA0128 Lunca Timișului prezint ă oă vulnerabilitateă relativă sc zut .ă

Exist ă risculăderanj riiăcoloniiloră înăperioadaădeăcuib rit.ăEsteăoăzon ăfavorabil ăpentruăp s rileă acvaticeă deoareceă cuprindeă iă bazineleă piscicoleă deă laă Saco uă Turcesc.ă Deăasemenea,ăexist ă risculăfolosiriiă înăexcesăaăpesticideloră iăaă îngr mintelorăchimice în zonele arabile.

f) Tipuriă deă ecosistemeă iă claseleă deă habitateă prezenteă înă celeă dou ă

situri

Situl ROSCI0109 Lunca Timișului a fost desemnat pentru conservarea luncii de şesă aă râuluiă Timiş,ă incluzândă deă asemeneaă z voaieă deă plopiă şiă s lcii,ă câtevaă p duri,ăb l i,ămlaştini,ăsuprafe eămiciădeăculturiă(terenăarabil)ăşiăp şuni.

Situl ROSPA0128 Lunca Timișului a fost desemnat de asemenea, desemnat pentruăconservareaălunciiădeăşesăaărâuluiăTimiş,ăcuprinzândăterenuriăagricole,ăp duriădeălunc ,ăp uniă iăcâteva zone umede.

Conform formularelor standard de desemnare a siturilor, clasele de habitate din celeădou ăsituriăNaturaă2000ăsuntăprezentateăînătabelulădeămaiăjos.ă

cod CLC Clase de habitate Pondere în %

ROSCI0109 Lunca Timișului

ROSPA0128 Lunca Timișului

N07 411, 412 Mla tini,ăturb rii 4 - N12 211 - 213 Culturi (teren

arabil) 7 31

N14 231 P uni 2 11

ROSCI0109

Lunca Timișului ROSPA0128

Lunca Timișului Coordonatele sitului latitudine N 45º 35' 40'' N 45º 41' 2''

longitudine E 21º 5' 22'' E 21º 23' 39'' Altitudine (m) minim 69 77

maxim 127 127 medie 94 98

Regiuni biogeografice

continental ă iăpanonic

Regiuni administrative județulăTimi ă(100ș),ăcodulăNUTS:ăRO054

Ecoregiunea CâmpiaăBanatuluiă iăaăCri urilor

N15 242, 243 Alte terenuri arabile

33 18

N16 311 P duriădeăfoioase 54 40

g) Tipuri de habitate pentru care au fost desemnate siturile Conform formularului standard de desemnare a sitului, tipurile de habitate pentru

care a fost desemnat situl ROSCI0109 Lunca Timișului, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Cod Denumire habitat Suprafațaă

sitului ocupat de acest habitat

92A0 Z voaieăcuăSalix alba iăPopulus alba 2 %

3260 Cursuriădeăap ădinăzoneleădeăcâmpie,ăpân ălaăceleămontane,ăcuăvegetațieădinăRanunculionăfluitantisă iăCallitricho-Batrachion

0,01 %

3270 Râuriăcuămaluriăn moloaseăcuăvegetațieădeăChenopodionărubriă iăBidention

0,001 %

6510 Paji tiădeăaltitudineăjoas ă(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

1 %

h) Specii pentru care au fost desemnate siturile

Conform formularelor standard, situl ROSCI0109 Lunca Timișului, a fost

desemnatăpentruăconservareaăunulănum rădeă17 specii de mamifere,ăamfibieni,ăpe ti,ănevertebrateă iă plante,ă careă suntă enumerateă înă anexaă IIă aă Directiveiă Consiliuluiă92/43/CEE.

Situl ROSPA0128 Lunca Timișului, a fost desemnat pentru conservarea a unui num ră deă 29 specii deă p s ri,ă enumerateă înă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliului 2009/147/EC.

Toateă acesteă 46ă deă specii,ă împreun ă cuă evaluareaă efectiveloră popula ionaleă laănivelul siturilor Natura 2000 sunt prezentate în tabelul de mai jos (unde p = perechi, i = indivizi,ă Pă ţă prezent ,ă P?ă ţă prezenț ă incert ,ă RCă ţă specieă rar-comun ,ă Că ţă specieăcomun ).ă Sursa:ă Formulareleă standardă aleă situriloră ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului.

Cod

Specie PopulațieăRezident ă

Reproducereă/ăCuib rire

Iernare Pasaj

MAMIFERE 1324 1. Myotis

myotis P P

Amfibieni 1188 2. Bombina

bombina P?

PE TI 1149 3. Cobitis

taenia P

1124 4. Gobio albipinnatus

RC

Cod



Iernare Pasaj

2511 5. Gobio kessleri

RC

1145 6. Misgurnus fossilis

P

1134 7. Rhodeus sericeus amarus

C

1146 8. Sabanejewia aurata

P

1160 9. Zingel streber

P

2555 10. Gymnocephalus baloni

P

1130 11. Aspius aspius

RC

1159 12. Zingel zingel

P

1122 13. Gobio uranoscopus

P P

NEVERTEBRATE 1032 14. Unio

crassus P

4032 15. Dioszeghyana schmidtii

P

1052 16. Euphydryas maturna

RC

PLANTE 1428 17. Marsilea

quadrifolia P?

P S RI A402 18. Accipiter

brevipes 0-1 p

A229 19. Alcedo atthis

6-8 p 15-20 i

A255 20. Anthus campestris

10-20 p

A089 21. Aquila pomarina

1-2 p 10-15 i

A024 22. Ardeola ralloides

0-2 p

A060 23. Aythya nyroca

1-3 p 50-100 i

A403 24. Buteo rufinus

1-2 p

A224 25. Caprimulgus europaeus

1-2 p

A196 26. Chlidonias hybridus

100-200 i

A031 27. Ciconia ciconia

15-20 p

Cod



Iernare Pasaj

A030 28. Ciconia nigra

2-4 p 50-100 i

A080 29. Circaetus gallicus

0-1 p

A081 30. Circus aeruginosus

1-2 p 30-60 i

A082 31. Circus cyaneus

3-5 i 10-15 i

A084 32. Circus pygargus

3-10 i

A231 33. Coracias garrulus

20-22 p

A122 34. Crex crex 3-8 p A238 35. Dendrocop

os medius 20-35 p

A236 36. Dryocopus martius

4-6 p

A027 37. Egretta alba

60-90 i

A026 38. Egretta garzetta

15-30 p

A097 39. Falco vespertinus

5-10 p

A092 40. Hieraaetus pennatus

1-2 p

A338 41. Lanius collurio

20-30 p

A339 42. Lanius minor

30-45 p

A246 43. Lullula arborea

3-5 p

A023 44. Nycticorax nycticorax

30-50 p

A072 45. Pernis apivorus

0-2 p

A193 46. Sterna hirundo

P? 10-20 i

2.2.ă Dateă despreă prezenţa,ă localizarea,ă populaţiaă şiă ecologiaă speciiloră şiăhabitatelorădeăinteresăcomunitarăprezenteăpeăsuprafaţaăşiăînăimediataăvecin tateăaăperimetruluiă propus,ă menţionateă înă formulareleă standardă aleă ariiloră naturaleăprotejate de interes comunitar

Perimetrul propus pentru Balastieră Dragșina, râu Timiș, CSA60 – CSA61,

reprezint ăoăăplaj ăpeămalulăstângă iăgrinduriăînăalbiaăminor ăaărâuluiăTimi ,ăformateăprinădepuneriădeămaterialăaluvionar.ăPeăsuprafațaăvizat ănuăesteăprezent ăvegetațiaăierboas ăsauă lemnoas .ăPeămalurileăTimi uluiă înă apropiereă deăperimetrulă propusă suntă prezenteăexemplareăizolateădeăs lciiă(genulăSalix)ă iăspeciiăruderale.ă

Habitatele de interes comunitar prezente în situl Natura 2000 ROSCI0109 Lunca Timișului iălistateăîn formularul standard al sitului, sunt prezentate în cele de mai jos.

Habitat cod 92A0 Z voaieăcuăSalix alba și Populus alba

Descrierea habitatului. Suntăreprezentateădeăp durileădeăplopăalbăşiăsalcieăalb ăde pe solurile aluviale mai evoluate ale râurilor mari. Speciile dominante de arbori sunt plopul alb Populus alba şiăsalciaăalb ăSalix alba,ăal turiădeăplopulănegruăPopulus nigra, frasinul Fraxinus excelsior,ă velnişă Acer platanoides, jugastru Acer campestre, etc. Vegeta iaă ierboas ăesteă reprezentat ă prin speciiă deă talieă înalt ,ă iubitoareă deă soluriă cuăexcesădeăumiditate,ăprecumăp l midaădeăap ,ătrestia,ăpapuraăcuăfrunz ăîngust ăşiă lat ,ătoporaşulădeăap ,ăguşaăcurcanuluiădeăap ,ăm rarulăoenante,ă rogozuriă înalte,ăspeciiădeăpipirig etc.

Asociațiiăvegetaleăprezente: Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.. Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Perimetrul propus

nuăprezint ăacestăhabitat,ă fiindă lipsită înă totalitateădeăvegetațieă lemnoas .ăAcestăhabitatăesteă prezentă înă vecin tateaă perimetruluiă propus, nefiind afectat de proiect, deoarece lucr rileă propuseă nuă suntă efectuateă înă acelă habitată iă nuă vizeaz ă defri riă sauă alteăintervențiiăînăvegetațiaălemnoas .ă

Habitat cod 3260 Cursuriădeăap ădinăzoneleădeăcâmpie,ăpân ălaăceleămontane,ăcuăvegetațieădin

Ranunculionăfluitantisă iăCallitricho-Batrachion

Descrierea habitatului. Este un habitat acvatic din albiile râurilor de câmpie sau colinareăcuăscurgereă lent ,ăcuăplanteăfixateădeăsubstratăsauăplutitoareăînămasaădeăap .ăCeaă maiă important ă forma iuneă esteă ceaă edificat ă deă piciorulă cocoşuluiă albă acvaticăRanunculus aquatilis,ă broscariț ă Nymphoides peltata şiă ciubo icaă cuculuiă deă ap ăHottonia palustris,ă înso iteă deăMyriophyllum sp., Ceratophyllum sp., poligonul amfibiu, papuraă cuă frunzaă îngust Typha angustifolia,ă iarbaă broaştei Potamogeton sp. La suprafa aăapei,ădestulădeădesăseăformeaz ăcovoareădeălinti ăLemna minor.

Asociațiiăvegetaleăprezente:ăRanunculetumăaquaticaeăGehuă1961ă iăRanunculoătrichophylli - Callitrichetum cophocarpae (Soó 1927) Pócs 1958.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. De iăînăliteraturaădeăspecialitateă înă cursulă râuluiă Timi ă dină zonaă Drag inaă aă fostă descris ă înă anulă 1071,ăasociațiaăRanunculetumăaquaticaeăGehuă1961,ă careă esteă caracteristic ă acestuiă tipă deăhabitat (Grigore,ă 1971a;ă Grigore,ă 1971b),ă înă zonaă propus ă pentruă investiție,ă aceast ăasociațieănuăaămaiăfostăidentificat ăînăanulă2011ă(***Studiuă1,ădeălaăBibliografie).ăÎnăcadrulădeplas rilorăînăterenăefectuateădeănoiăînăanulă2013,ăaceast ăasociațieădeăasemenea,ănu aăfostăidentificat ăînăcadrulăperimetruluiăpropusăsauăînăvecin tateaăacestuia.ă

Habitat cod 3270 Râuriăcuămaluriăn moloaseăcuăvegetațieădeăChenopodionărubriă iăBidention

Descrierea habitatului. Habitatulă însoțe teă cursulă râuriloră şiă ală pâraieloră deă laăcâmpieăpân ăînăetajulămontanăinferior,ăcuăspeciiădeăburuieniăînăacelaşiătimpăiubitoareădeăazotămultăînăsolă(deălaăcantitateaămareădeăsubstan eăorganiceăacumulate,ăplanteănitrofile)ăcâtă şiă deă excesă deă ap .ă Esteă deă asemeneaă ună habitată caracteristică ad p torilor de animale.ă Principaleleă speciiă edificatoareă suntă lobodaă roşie,ă lobodaă hibrid ,ă denti aăBidens sp.,ă poligonumulă deă ap ,ă holeraă cuă frunzaă lat ,ă iarbaă creastaă cocoşuluiăEchinochloa sp.,ă g lbeneauaă austriac ,ă veronicaă deă ap ,ă piciorulă cocoşuluiă scelerat,ăcoadaăvulpiiădeăap .

Asociațiiă vegetaleă prezente:ăBidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii

Soóă etă Csűrösă 1974ă (inclusivă subas.ă chlorocyperetosumă glomeratiă Burescuă 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavničă1951.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Asociațiileăvegetaleăcaracteristice acestui habitat nu au fost identificate în timpul deplas riloră înă terenăefectuateă înă anulă 2013ă înă perimetruluiă propusă sauă înă vecin tateaă acestuia.ă Deăasemenea,ă eleă nuă auă fostă identificateă înă acestă sectoră ală râuluiă Timi ă niciă înă cursulăcercet rilorăderulateăînăanulă2011ă(***Studiuă1).ă

Habitat cod 6510 Paji tiădeăaltitudineăjoas ă(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

Descrierea habitatului. Înă acestă habitată suntă incluseă fâne eă bogateă înă speciiă şiăfoarteă valoroaseă dină punctă deă vedereă furajeră prezenteă deă laă câmpieă pân ă înă etajulămontan inferior, edificateă deă ov scioră Arrhenatherum sp., un gramineu înalt specific pentruăsolurileăbogateă înănutrien i,ăprofunde,ăcuăună regimă foarteăechilibratăalăumidit ii.ăFâne eleă cuă ov scior,ă foarteă valoroaseă dină punctă deă vedereă economic,ă suntă înă plin ăfloare în perioada mai-iunie.ăAl turiădeăspeciaădominant ăseăafl ăunănum rămareădeăalteăspeciiă precumă firu aă deă livezi,ă p iuşulă deă livezi,ă sipicaă roz,ă sipicaă alb ,ă barbaă apuluiăoriental ,ă garofi aă comun ,ă ov sciorulă auriu,ă anasonulă s lbaticămare,ă pesmaă frigian ,ăbarba lupului,ămargaretaăcomun ,ămorcovulăs lbatic,ăclopo elulăpatul,ăcapulăc lug ruluiăhispid,ăinulăgalben,ănalbaădeăp dure,ăetc.,ăceeaăceăfaceăcaăacesteăhabitateăs ăfieădestulăde diverse din punct de vedere biologic.

Asociațiiă vegetaleă prezente:ă sunt prezente alianțeleă Arrhenatherionă şiăBrachypodio-Centaureion nemoralis.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusăsauăînăvecin tateaăacestuia,ănuăaăfostăidentificat ăprezențaăacestuiăhabitat.ă

Pentruăevaluareaăadecvat ăaă impactuluiăpoten ialăprodusădeă implementareaăunuiă

plan / proiect asupra speciilor pentru care a fost desemnat un sit Natura 2000, trebuie f cuteă corelațiiă întreă observa iileă efectuateă înă timpulă campaniiloră dină terenă cuă aspecteărelevante privind ecologia speciilor, arealulă deă distribu ie,ă efectiveleă popula ionaleă laănivelăeuropeanăşiăna ionalăprecumăşiărelevan aăsituluiăpentruăconservareaăacestorăspecii.ăToateă acesteă informa ii,ă corelateă cuă aspecteleă tehniceă relevanteă şiă cuă dateă legateă deăimpactul cumulat, vor conduceălaăoăevaluareăcorespunz toareăaăefectuluiăimplement riiăplanuluiă/ăproiectuluiăasupraăfiec reiăspeciiădeăinteresăconservativăcomunitarăînăparte.

Dinăacestăpunctădeăvedere,ăsuntăprezentateăsinteticăînăceleăceăurmeaz ,ăspeciileădeămamifere,ă amfibieni,ă pe ti, nevertebrate plante enumerate în Anexa II la Directiva Consiliului 92/43.EEC, care sunt listate în formularul standard al sitului de interes comunitar ROSCI0109 Lunca Timișului iă respectiv, speciile de p s ri care enumerate în anexa I la Directiva Consiliuluiă 79/409/CEEă iă careă suntă listateă înăformularul standard al sitului ROSPA0128 Lunca Timișului.

Mamifere

1324 Myotis myotis – liliacul comun Clasa: Mammalia

Ordinul: Chiroptera Familia: Vespertilionidae

Descrierea speciei. Este o specie iubitoare deă c ldur ă careă prefer ă podurileăcaselor,ă cuă temperaturiă deă pân ă laă 40ă oC,ă înă Româniaă fiindă semnalat ă peă întregulăteritoriu.ă Formeaz ă coloniiă mixteă cuă alteă speciiă deă lilieci.ă Pentruă hibernareă caut ă

ad posturiă cuă temperaturiă relativă constante,ă cumă ară fiă peşteri,ă galeriiă deămin ,ă tuneleăsubteraneă etc.ă Prefer ă habitateleă cuă p duriă şiă planta iiă deă foioaseă sauă cuă p şuniă cuătufişuriă rare.ă Hranaă const ă înă principală dină coleoptereă şiă diptere,ă apoiă lepidoptereă şiăortoptere,ămaiăpu inădinăchilopode,ăopilionide,ăaraneide. Este una dintre cele mai mari speciiădeălilieciădinăEuropa.ăAreăurechiălungi,ăceădep şescănivelulăn rilorăatunciăcândăsuntăîndoiteă anterior.ă Peă margineaă loră extern ă exist ă 7-8 pliuri transversale, iar marginea intern ă esteă convex .ă Blanaă esteă deas ,ă deă culoareă cenuşiu-cafenie,ă cuă nuan eă deăroşcată pală peă spateă şiă roşcat-g lbuiă peă abdomen.ă Botul,ă urechileă şiă patagiulă suntă deăculoareăcenuşiu-cafenie. Lungimea corpului este de 6 - 8 cm, iar greutatea de 28 - 40 g. Ultrasuneteleăemiseăauăenergiaămaxim ălaă27–35 kHz, iar ritmul este regulat.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăHabitateleădeăhr nireă(p duriădeăfoioaseăsauămixte,ămature,ămaiărarăînăp duriădeăconifere,ăcuăsubstratăsemideschis),ăsuntăamplasateălaămaximă10ăkmădep rtareădeăad posturi.ăAreăzborulă lent, la 0,5-1 m deasupra solului, cuăcapulăşiăurechileăorientateăînăjos,ăc utândădup ăinsecte.ăMigra iileăsuntăsezoniere,ăpeădistan eădeămaximă200ă km.ăReproducereaăareă locă toamna,ă iară fecundareaăprim vara.ăGesta iaădureaz ă50ă - 70ădeăzile,ădup ăcareă femelaănaşteăunăsingurăpuiă înă lunaă iunie.ăMaturitateaăsexual ăesteăatins ălaăvârstaădeăunăan,ăiarădurataădeăvia ăesteădeă22ădeăani.

Distribuţie.ă Ariaă deă distribu ieă seă întindeă întreă coastaă european ă aă M riiăMediteraneăşiăsudulăOlandei,ănordulăGermanieiăşiăPoloniei.ăLimitaăestic ătreceăînăvestulăUcrainei,ă pân ă laă Mareaă Neagr .ă Esteă unaă dintreă celeă maiă r spânditeă speciiă laă nivelănațional,ă Româniaă num rându-seă întreă ț rileă cuă celeă maiă semnificativeă populațiiă dinăEuropa.ă Semnal riă aleă specieiă exist ă dină aproapeă toateă regiunileă rii,ă îns ă celeă maiăimportanteăpopula iiătr iescăînăcentrul,ăvestulăşiăsud-vestulă rii.

Efectiveăpopulaţionale.ăNuăsuntădisponibileă înă literatur ăefectiveleăpopulaționaleăaleăacesteiăspeciiădeăpeăîntregăteritoriulăț rii.

Relevanţaăsituluiăpentru specie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriulă sitului,ă nuă putemă apreciaăimportanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.ă

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul sau în apropierea acestuia nu sunt prezente locuri propice reproducerii, repausului diurn sau a hibern rii.ăLucr rileăefectuateăînăalbiaărâuluiănuăafecteaz ăhabitatulădeăhr nireăalăacesteiăspecii.

Amfibieni

1188 Bombina bombina – buhaiul deăbalt ăcuăburtaăro ie Clasa: Amphibia

Ordinul: Anura Familia: Bombinatoridae

Descrierea speciei. Esteăoăbroasc ădeădimensiuniămici,ăpân ălaă5ăcm,ăcuăcorpulăesteăîndesatăşiăturtit.ăCapulăesteărelativămic,ăavândălungimeaăegal ăcuăl imea,ăiarăbotulăeste rotunjit.ă Ochiiă suntă foarteă proeminen i,ă avândă pupilaă triunghiular ,ă înă form ă deăinim .ăDorsală tegumentulăesteă foarteă verucos,ă fiindăacoperită cuănumeroşiănegi,ă rotunziăsauăovali,ăavândăunăpunctănegruăcentral.ăVentral,ăîntreăcapăşiăcorpăesteăprezentăunăplin tegumentară(cutaăgular ).ăCorpulăesteăcoloratădorsalăînăcenuşiuă- deschis,ăm sliniu,ămaiărar gri - închis.ă Oă parteă dină negiiă glandulariă colora iă înă negruă suntă grupa i,ă ceeaă ceăconfer ăunămodelăcaracteristic.ăUniiăindiviziăpotăfiăpar ialăsauăchiarătotalăcolora iăînăverde.ăAbdomenulăesteăviuăcoloratăcuăpeteăportocaliiăpân ăspreă roşu,ăpeăunăfondănegru,ăcareăpredomin ă caăpondere.ăSuntă deăasemeneaăprezenteă puncteă albeămici,ă relativă uniformădistribuite. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebitădeătoxic .ăMasculiiăauăcapulămaiă latăcaăfemeleleădatorit ăprezen eiăcelorădoiăsaciăvocaliă interni.ăCalozit ileănup ialeă (forma iuniă cornoase,ă deă culoareă neagr ă ceăapară înă perioadaădeă reproducereă

doară laămasculi)ă suntăprezenteăpeăparteaă intern ăaăantebra ului,ă inclusivăpeă tubercululămetacarpiană intern.ăMasculiiăor c ieă înăcor,ă înăspecialăsearaăşiănoaptea,ăsuneteleă fiindăgreuădeăconfundată„u…u…u…u”ărepetatălaă1-4 secunde. Un mascul poate cânta timp de oreăf r ăoprire.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ăNu esteă oă specieă preten ioas ,ă tr ieşteă înăoriceăochiădeăap ,ătemporarăsauăpermanent,ălaăaltitudiniăîntreă0ă - 400ăm.ăEsteăprezent ăînă b lți,ă peămalurileă apeloră lină curg toareă sauă înă zoneleă cuă vegeta ie,ă celămaiă adeseaăfiindă g sit ă înă b l ileă temporare.ă Esteă o specieă cuă activitateă diurn ,ă predominantăacvatic .ă Intr ă înă ap ăprim varaă devreme,ă înămartieă şiă seă retrageăpentruăhibernareă înăoctombrie.ăIerneaz ăpeăuscat,ăînăascunzişuri.ăReproducereaăîncepeădinăaprilie - mai şiăpoateăduraăpân ăînăaugust, cu depuneri repetate.ăFecundareaăesteăextern ,ăcuăamplex.ăOu leă(întreă10ă- 100ălaăoădepunere)ăsuntădepuseăizolatăsauăînăgr meziămici,ăfixateădeăobiceiădeăplante.ăOăfemel ăpoateădepuneămaiămulteăponteăpeăan.ăDup ă8ă - 9 zile apar mormolocii, care prin septembrie - octombrieă devină broscu eă cuă picioareă dezvoltate,ăpierdăcoadaăşiăbranhiileăiarădup ă1ă- 3 ani devin mature sexual.

Distribuţie.ă Esteă prezent ă înă estulă Europei,ă dină Danemarcaă şiă sudulă Suedieiă înăvest,ăCehia,ă Serbiaă şiăDun reaă înă sud,ă înăRusiaă pân ă aproapeădeăUrali. În România esteă prezent ă pretutindeniă înă zoneleă deă şes:ă Câmpiaă Român ,ă B r ganul,ă DobrogeaăinclusivăDeltaăDun rii,ăBanat,ăCrişana,ăPodişulăTransilvanieiăşiăPodişulăMoldovei.

Efectiveăpopulaţionale.ăNuăsuntădisponibileă înă literatur ăefectiveleăpopulaționale aleăacesteiăspeciiădeăpeăîntregăteritoriulăț rii.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriulă sitului,ă nuă putemă apreciaăimportanțaăacestuiăsităpentruăconservarea speciei.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propus, în timpul campaniilor de teren nu au fost identificate habitate propice reproduceriiăacesteiăspeciiă iănuăauăfostăidentificateăexemplareăaparținândăacesteiăspecii.

Pe ti

Pentruă acestă grupă deă vertebrate,ă dateleă referitoareă laă prezențaă sauă absențaă

speciilorăsuntăcitateădinăliteratur ă(***ăStudiulănră1,ăprezentată laăCapitolulăBibliografie)ă iăauă fostă obținuteă utilizândă metodaă captur riiă prină electronarcoz ,ă de un colectiv de ihtiologi de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, în cadrul unei campanii de cercetare careăaăavutălocăpeăîntregăsectorăromânescăalărâuluiăTimi .ă

Înăcadrulăacestuiăstudiu,ădeoareceănuăaăfostăefectuat ăoăstațieădeăprelevareăînăzonaăDrag ina,ăamăalesăs ăprezent mărezultateleăobținuteălaăstațiaăaflat ăcelămaiăaproapeăînăamonteă (stațieă aflat ă peă cursulă râuluiă întreă localit țileă Topolov țulă Mareă iă Hitia ,ădenumit ăStația Amonte)ă iăceaăaflat ăcelămaiăaproapeă înăavalădeă loculăpropusăpentruăinvestițieă(stațiaă ag,ădenumit ăStația Aval).

Laăambeleăstații,ă înăanulă2011,ăauăfostăcolectateăunănum ră identicădeăspeciiă (25),ădintre care cele 7 specii de interes comunitar coincid in totalitate (Aspius aspius, Zingel (sin. Aspro) streber, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri banaticus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata balcanica),ădiferențeleăfiindădateănumaiădeădou ăspeciiă comuneădeăpe tiă (carasulăCarassius auratus gibelio, prezent numai la Stația Aval iăcrapulăCyprinus carpio, prezent numai la Stația Amonte).

Înăceleăceăurmeaz ăprezent măspeciileăprezenteăînăăformularulăstandardăalăsituluiă iădateăreferitoareălaăacesteăspeciiăobținuteăînăurmaăefectu riiăcercet rilorădinăanulă2011.ă

1149 Cobitis taenia – zvârlug

Clasa: Actinopterygii Ordinul: Cypriniformes

Familia: Cobitidae

Descrierea speciei. Profileleă dorsală şiă ventrală aleă corpuluiă suntă aproapeăorizontale.ăCeleădou ăjum t iăaleăbuzeiăinferioareăsuntăsubdivizateădeăcâtevaăbrazde,ăînăgeneralăpu inăadânci,ăînăcâteă3ă- 4 lobi.ăPeduncululăcaudalăareăînăparteaăsaăposterioar ăoăcaren ădorsal ăşiăunaăventral ,ăultimaăfiindămaiădezvoltat .ăInser iaăventraleiăesteăsituat ăpu inăînăurmaăceleiăaădorsalei.ăCaudalaăesteătrunchiat ăsauăuşorăscobit ,ăiarăpectoraleleăşiă ventraleleă suntă rotunjite.ă Laă femeleă radiaă aă treiaă aă pectoraleiă esteă maiă lung ;ă laămasculiă radiaă aă doua,ă careă esteă îngroşat ,ă iară laă bazaă primeiă radiiă exist ă solzulă luiăCanestrini.ăLiniaă lateral ăscurt ,ă înăgeneralănuădep şeşteăpectorala.ăPataăneagr ădeălaăbaza caudalei esteăvertical .ăCorpulăesteăcomprimată lateral.ăFondulăcorpuluiăesteăalbă - g lbui.ă Peteleă dorsaleă mici,ă dreptunghiulareă sauă rotunjiteă suntă apropiateă iă înă num răvariabil (13 - 24).ă Pigmenta iaă lateral ă aă corpuluiă const ă dină 4ă zone.ă Capulă areă peteăm runteă şiă oă dung ă oblic ,ă deă laă ceaf ă pân ă laă gur .ă Femeleleă potă atingeă 11,5ă cmălungimeătotal ăiarămasculiiă9,3ăcm.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Tr ieşteă înă apeă lentă curg toare,ă cuă fundănisipos,ăargilos,ămâlos,ămaiărarăpietros,ădarăşiăînăapeăst t toare,ăevitândăîns ăînăgeneralăpeăceleăcuămultămâl.ă Înăb l iăseă întâlneşteămaiăalesă înăzoneleăcuăsubstrată tare,ănisiposăsauăargilos.ăPoateăfiăîntâlnit ă iăînăapeleădeămunteădac ăacesteaăauăsubstratănisiposăsauămâlos.ă Hranaă const ă dină nevertebrate,ă alge,ă detritusă iă chiar icreleă altoră pe ti.ă Suntăanimaleă nocturne,ă r mânândă ascunseă subă pietreă sauă îngropateă înă nisipă sauă noroiă înătimpulă zilei.ă Vâneaz ă maiă multă noaptea.ă Suplineşteă într-oă oarecareă m sur ă lipsaă deăoxigenădinăap ăcuărespira iaăintestinal .ăPeşteleăscosădinăap ăscoate un sunet particular, datorată elimin riiă bru teă aă aeruluiă dină intestin.ă Reproducereaă areă locă dină lunaă aprilie pân ă înă lunaă iunie,ă atâtă înăap ăst t toare,ă câtă şiă ceaăcurg toare;ă icreleă suntăadezive,ăfiindăata ateădeăpietri ăsauăvegetațiaăsubmers ,ăînăap ăpuținăadânc .

Distribuţie.ă Seă g se teă înă bazinulă Oceanuluiă Atlantică laă nordă deă Sena,ă bazinulăM riiăBalticeălaăsudădeăparalelaădeă61ºN,ăbazinulăsuperiorăalărâuluiăVolga,ăbazinulăM riiăNegre.ăSpeciaăpoateăfiăg sit ăînătotăbazinulăhidrograficădun rean,ăunde esteăprezent ăînătoateă apeleă curg toareă sauă st t toare.ă Prezint ă oă r spândireă geografic ă larg ă înă țaraănoastr ,ă dară cuă microhabitateă limitateă (preferințeă ecologiceă similareă cuă Gobio (Romanogobio) albipinnatus – curentăslabă iăsubstratăargilos,ănisipos).


Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă specii pe teritoriul sitului, nu putem aprecia importanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.ă

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Dinăaceast ăspecieăauăfostăidentificateăînăanulă2011ăexemplareăatâtăînăamonteăcâtă iăînăaval.ăSectorul de râu deălaăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ăspecie.ă

1124 Gobio albipinnatus (Romanogobio albipinnatus) – porcu orădeănisip Clasa: Actinopterygii

Ordinul: Cypriniformes Familia: Cyprinidae

Descrierea speciei. Areă oă talieă mic ă pân ă laă mijlocie.ă Spinareaă şiă abdomenulăsuntărotunjite.ăCapulăesteămaiămultăsauămaiăpu inăcomprimatălateral.ăAreăbuzeleăsub iri,ăoăperecheă deă must i,ă iară ochiiă suntă mari,ă aproapeă egaliă cuă spa iulă interorbitar.ă ă Fa aădorsal ăaăcorpului,ăpân ălaăinser iaădorsalei,ăesteăcompletăacoperit ăcuăsolzi.ăSolziiădeăpeăbazaă analeiă nuă suntă l i i.ă Spiniiă branhialiă scur iă şiă distan a i.ă Corpulă relativă înaltă şiăcomprimată lateral,ăareăunăpedunculăcaudalămaiămultă înaltădecâtăgros.ăLungimeaă total ă

maxim ăajungeăpân ălaă12ăcm.ăFa aăsuperioar ăesteăg lbuieă- cenuşieădeschis,ăiarăfa aădorsal ăaăcapuluiăcenuşieă închis,ăcuăpeteăşiădungiămaiă întunecate.ăPeă laturileăcorpuluiăare 7 - 8,ărară6ăsauăpân ălaă12ăpeteărotunde.

Habitat,ă ecologieă iă comportament. Tr ieşteă înăDun reă şiă înă cursulă inferioră alărâurilorădeăşesăcuăsubstratădeănisipăfinăsauăargil .ăPrefer ălocuriăcuăap ăcevaămaiăadânc ăşiă curentă slab.ă Evit ă sectoareleă cuă ap ămaiă rapid ă sauă st t toareă şiă fundămâlos.ă Seăhr neşteădoarăcuăfaun ăbentonic ,ăînăspecial cu larve de insecte sau alte nevertebrate bentoniceămari.ăTr ieşteămaiămultăsolitară iănumaiărarăînăcârduriămici.ăReproducereaăareăloc în perioada mai şiăiunie.

Distribuţie.ă Esteă prezentă înă bazinulăM riiă Caspiceă (Volga,ă Ural)ă iă bazinulăM riiăNegre (Dun re).ăÎnăbazinulăDun riiăseăg se teădinăavalădeăBratislavaăpân ălaăv rsare.ă


Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriulă sitului,ă nuă putemă apreciaăimportanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.ă

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Dinăaceast ăspecieăau fostă identificateă exemplareă atâtă înă amonteă câtă iă înă aval.ă Sectorulă deă râuă deă laăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ăspecie.ă

2511 Gobio kessleri (Romanogobio kesslerii) – petroc Clasa: Actinopterygii


Descrierea speciei. Corpulăesteăscundăşiăgrosăsauărelativăînaltăşiăslabăcomprimatălateral.ăPeduncululăcaudalăesteăgrosăşiăcilindric,ăgrosimeaăsaăfiindăînăgeneralămaiămareădecâtăîn l imeaăminim .ăOchiiădeăm rimeăfoarteăvariabil ăsuntăînăgeneralăapreciabilămaiămiciă decâtă spa iulă interorbitar.ă Solziiă lateraliă totdeaunaă suntă maiă înal iă decâtă lungi.ăMust ileă auă oă lungimeă variabil .ă Pieptulă şiă istmulă nuă auă solzi.ă Solziiă spateluiă suntăprev zu iăcuăstriuriăepitelialeăînărelief.ăAnusul este situat mai aproape de baza ventralelor decâtădeăinser iaăanalei.

Habitat,ăecologieă iăcomportament. Tr ieşteăînăcursulămijlociuăalărâurilorămariădinăparteaă inferioar ăaă zoneiă scobaruluiă pân ă înă zonaăcrapului;ă înăuneleă râuriămiciă deăşesătr ieşteăînăzonaăcleanului.ăPrezen aăspecieiăesteălegat ădeăoăvitez ăaăapeiădeă45ă- 65, rar pân ă laă90ăcm/s,ăaceast ăvitez ă fiindăcaracteristic ă râurilorădeăcâmpie,ă înăpor iunileă lorăpu ină adânci,ă cuă substrată nisipos.ă Hranaă const ă maiă alesă dină diatomee,ă dară iă dinănevertebrateă(preferândăs ă leăprind ăînăspecialăpeăceleăaflateăînăderiv ,ă înămasaăapei).ăIndiviziiă specieiă suntă numeroşiă iă tr iescă înă cârduriă mariă deă pân ă laă câtevaă suteă deăexemplare.ăPuietulăformeaz ăcârduriămari,ăcareăstauăînăapaămaiăînceat .ăAtâtăjuveniliiăcât iăadulțiăsuntăactiviăînătimpulăzilei.ăReproducereaăareălocăînălunaăiunie. Depunerea icrelor areă locă înă zoneleă maiă puțină adânci,ă cuă substrată formată dină pietri ,ă nisipă sauă resturiăvegetale,ăcuăap ămaiărapidăcurg toare.

Distribuţie.ăSeăg se teăînăbazinul Dun riiăpân ăînăAustriaă iăînăcelăalărâuluiăVistulaă(Polonia),ă iară laă estă seă întindeă pân ă înă Republicaă Moldovaă iă Ucrainaă (Nistru).ă ÎnăRomâniaăseăg se teăînămajoritateaăafluențilorăDun rii.


Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriulă sitului,ă nuă putemă apreciaăimportanțaăacestuiăsit pentru conservarea speciei.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Dinăaceast ăspecieăauă fostă identificateă exemplareă atâtă înă amonteă câtă iă înă aval.ă Sectorulă deă râuă deă laăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ăspecie.ă

1145 Misgurnus fossilis - țipar Clasa: Actinopterygii

Ordinul: Cypriniformes Familia: Cobitidae

Descrierea speciei. Corpulăalungităşiăgros,ădeăîn l imeăaproapeăuniform .ăProfilulădorsalăşiăcelăventralăsuntăaproapeăorizontale.ăCapulăgrosă iăslabăcomprimată lateralăareăspa iulă inter-orbitară slabă convex.ă N rileă suntă maiă apropiateă deă ochiă decâtă deă vârfulăbotului.ă Dintreă celeă treiă perechiă deă must iă propriu-zise, cea de-a 3-a este cea mai lung .ă Peduncululă caudală esteă comprimată lateral,ă îndeosebiă înă parteaă posterioar .ăMarginileă superioar ă şiă inferioar ă aleă peduncululuiă caudală suntă îngustateă şiă formeaz ăcâteă oă caren ă adipoas .ă Inser iaă dorsaleiă şiă ceaă aă ventraleloră suntă situateă laă acelaşiănivel.ă Solziiă suntă mici,ă dară foarteă eviden i,ă imbrica i.ă Liniaă lateral ă esteă foarteă greuăvizibil .ă Fa aă dorsal ă esteă cafenieă - închis,ă pres rat ă cuă peteă negricioaseă m runte;ăaceast ăzon ăcafenieăesteăm rginit ădeăoădung ălongitudinal ăîngust ,ăaproapeăneagr ,ăcareăseăîntindeădinăcol ulăsuperiorăalăopercululuiăpân ălaăcaudal ;ăînăparteaăposterioar ădungaăesteăîntrerupt ,ăconstândădinăpeteă izolate.ă Înă josădeăaceast ădung ,ăcorpulăesteăcafeniu-deschis;ă urmeaz ă oă nou ă dung ă negricioas ,ă foarteă lat ,ă continu ă deă laă ochiăpân ă laă bazaă caudalei.ă Subă aceast ă dung ă corpul este galben - ruginiu,ă pres rată cuăpuncte cafenii; în lungul acestei zone deschise se întinde o a 3-aădung ănegricioas ,ăîngust ăşiă întrerupt .ăCapulăesteăcafeniu-deschisăcuăpeteămiciă întunecate.ă Înot toareleăsunt fumurii cu pete întunecate. Femeleleăajungăpân ă laă25ă - 30 cm lungime, masculii fiind mai mici.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Speciaă esteă dulcicol ,ă tr indă înă apeăst t toareăsauălentăcurg toare.ăEsteăr spândit ăînăprincipalăînăb l iădarăseăg se teămaiărară iăînărâurileădeăşes,ăînăcare seălocalizeaz ăînăpor iunileămâloaseăşiăînăbra eleălaterale.ăPrefer ăsubstratulămâlosăşiăcuăvegeta ieăsubmers .ăHranaăconst ădinădetritusăorganic,ăvegeta ieă acvatic ,ă crustacee,ă larveă deă insecteă sauămoluşteămici.ă Avândă posibilitateaărespira ieiăaerieneă(intestinal )ăesteăfoarteărezistent ălaălipsaădeăoxigenăînăap .ăÎnăcazădeăsecareăaăapeiăînăcareătr ieşteărezist ămultătimpăînămâl;ăseăînfund ăînămâlăşiăiarnaăsauăînăperioadeleăcuătemperaturiăridicate.ăAdulțiiăsuntănocturni,ăînătimpulăzileiăpreferândăs ăsteaăîngropațiăînănisip.ăCândăesteăscosădinăap ăscoateăunăsunetăcaracteristic.ăEsteăoăspecieăsensibil ă laă schimb rileă deă presiuneă atmosferic ;ă înainteaă furtuniloră urc ă laă suprafa aăapei.ăNuăîntreprindeămigra iiăpropriu-zise,ăîns ăprim varaă(înăepocaădeăreproducere) este multămaiămobilădecâtăînărestulăanului.ăPerioadaădeăreproducereădureaz ădinălunaămartie pân ă înă lunaă iunie, timp în care femela depune 10.000 – 150.000 icre lipicioase care ader ălaăvegeta iaăacvatic .ă

Distribuţie.ăSeăg se teăînăEuropa,ădinăFran aăpân ălaăVolga;ălipseşteădinăAngliaăşiăScandinavia,ă iară înăCroa ia,ăSpaniaăşiă Italiaăaă fostă introdus.ă ÎnăRomâniaăseăg seşteă înămajoritateaă apeloră stagnanteă colinareă şiă deă şesă pân ă înă apropiereaă zoneiă montane.ăDun reăşiăzonaăinundabil ,ăDeltaăDun rii.



Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Nu au fost identificateă exemplareă dină aceast ă specieă niciă înă amonteă iă niciă înă aval.ă Deoareceăsectorul deărâuădeălaăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaă

aceast ă specie,ă înă prezentulă studiuă deă evaluareă adecvat ă luăm în considerare existența speciei,ă chiară dac ă eaănuăaă fostă identificat ă înă timpulă studiiloră efectuateă înă2011.

1134 Rhodeus sericeus amarus - (Rhodeus amarus) – boarc

Descrierea speciei. Corpulă esteă înalt,ă puternică şiă comprimată lateral.ă Spinareaăînainteaă dorsaleiă esteă slabă comprimat ă lateral,ă ceaă aflat ă înă urmaă dorsaleiă şiă aăabdomenuluiă fiindă rotunjit .ă Profilulă dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botuluiă pân ă laă inser iaă dorsalei;ă înă urmaă dorsaleiă profilulă coboar ă puternic.ă Profilulăventrală esteă asem n toră celuiă dorsal.ă Capulă esteă comprimată lateral,ă cuă ochiă situa iă înăjum tateaă anterioar ă aă acestuia. Guraă esteă mic ,ă subterminal ă iă semilunar ,ădeschidereaăeiăfiindăpân ăsubăn ri;ămandibulaăseăinsereaz ăsubăjum tateaăanterioar ăaăochiului.ă Buzeleă suntă sub iriă iă întregi.ă Peduncululă esteă scundă şiă comprimată lateral.ăDorsalaă seă insereaz ă laă egal ă distan ă deă vârfulă botuluiă şiă bazaă caudalei.ă Margineaădorsaleiă esteă uşoră convex .ă Pectoraleleă suntă scurteă şiă rotunjiteă laă vârf.ă Inser iaăventraleloră esteă situat ă subă ceaă aă dorsaleiă sauă pu ină înainteaă acesteia.ă Analaă seăinsereaz ăsubămijloculădorsalei,ămargineaăeiăfiindăfoarteăuşorăconcav .ăSolziiăsuntămari,ămultămaiă înal iă decâtă lungiă iă persisten i.ă Pieptulă şiă istmulă suntă acoperiteă deă solziămaiămici.ă Liniaă lateral ă esteă scurt .ă Parteaă dorsal ă aă corpuluiă şiă capuluiă esteă cenuşie-g lbuie,ăuneoriă b tândă înă verzui,ă flancurileăalbe,ă f r ă luciuămetalic,ă dorsalaă şiă caudalaăcenuşii,ăiarăcelelalteăînot toareăbatăînăroşu.ăÎnălungulăjum t iiăposterioareăaăcorpuluiăşiăaăpeduncululuiăcaudalăexist ăoădung ăverzuieăfoarteăevident .ăDimensiunileăobişnuiteăaleăadul ilorăvariaz ăîntre 38 - 72ămmălungimeătotal ,ătaliaămaxim ăajungândălaă78ămm.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăTr ieşteăexclusivăînăapeădulci.ăPrefer ăapeleăst t toareăsauă încete,ădeăaceeaă înă râuriăseă întâlneşteămaiăalesă înăbra eleă laterale,ădarăesteădestulădeăfrecventăşiăînăplinăcurent,ăpân ăaproapeădeăzonaămontan ăaărâurilor.ăSeăg se teă predominantă înă zoneleă cuă vegetațieă acvatic ă dens ă careă auă substrată nisiposăsau/ iămâlosă iăînăcareăadâncimeaăapeiănuăesteămare.ăR spândireaăacesteiăspeciiăesteăstrânsălegat ădeăprezen aă în habitat a lamelibranhiatelor din genul Unio sau Anodonta. Se hr ne teăînăprincipalăcu plante i într-oăm sur maiămic cu viermi, crustacee i larve de insecte.ă Reproducereaă areă locă deă laă sfârşitulă luniiă aprilie pân ă înă lunaă iunie. Nu întreprindeămigra ii.ăReproducereaăareă locăînăetape,ăfiecareăfemel ădepunândăicreleădeămaiă multeă oriă înă decursulă unuiă sezon.ă Icreleă suntă depuseă înă cavitateaă branhial ă aălamelibranhiatelor din genurile Unio şiăAnodonta. Durata deăviaț ăesteăde pân ălaă5ăani, îns ăcele mai multe exemplare nuăsupraviețuiesc pân ă laăprima lor reproducere iăde aceea, m rimeaăpopulației poate fluctua foarte mult de-a lungul anilor.

Distribuţie.ăSpeciaăseăg se teăînăEuropaăCentral ă iădeăEst,ădeălaărâulăSenaădinăFranțaăpân ălaăMunțiiăUrală(darănuă iăînăSpania,ăItalia,ăAngliaă iăScandinavia).



Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Dinăaceast ăspecieăau fost identificate exemplare atâtă înă amonteă câtă iă înă aval.ă Sectorulă deă râuă deă laăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ăspecie.ă

1146 Sabanejewia aurata – dunariț Clasa: Actinopterygii

Ordinul: Cypriniformes Familia: Cobitidae

Descrierea speciei. Corpulă areă oă în l imeă variabil ,ă fiindă moderată comprimatălateral.ă Acestaă esteă relativă scurt,ă înaltă iă gros.ă Areă spateleă arcuit.ă Înă zonaă peduncululăcodal,ă dorsală iă înă jum tateaă posterioar ,ă prezint ă oă muchieă adipoas ă tare,ă careă înăparteaăventral ăesteăslab vizibil ălaăbaz .ăAreăsolziiămici,ăceăseăacoper ăuniiăpeăalții.ăLiniaălateral ăesteăscurtaă iăîntreceăcuăpuținăbaza.ăGuraăpotrivitădeămare,ăesteăprev zut ăcuă6ămust țiă relativă lungiă iă areă lobuliiă buzeiă inferioareă întregi,ă slabă ondulațiă sauă cuă 2-3 mameloaneă foarteă mici.ă Ochiiă suntă mici,ă foarteă apropiațiă deă frunte.ă Areă 5ă - 20 pete dorsaleă iă 5ă - 17ă peteă laterale;ăm rimeaă şiă taliaă peteloră lateraleă esteă foarteă variabil .ăSeptulădinălungulămusculaturiiălateraleănuăesteăvizibilăprinătransparen aătegumentului,ăsau esteă slabă vizibil,ă dară niciodat ă nuăapareă caăoă dung ă longitudinal ă neagr ă şiă niciodat ăpeteleălateraleănuăseăcontopescăcuăacestăsept.ăLaăbazaăcaudaleiăseăafl ăoăpat ădorsal ăşiăaltaăventral ,ăambeleă fiindămici;ăpataădorsal ăesteăvertical .ăExist ăoăcreast ăadipoas ădorsal ,ă uneoriă şiă unaă ventral .ă Fondulă deă culoareă ală corpuluiă esteă alb-g lbui,ă uneoriăb tândăînăauriu.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ăTr ieşteă înă apeă dulciă curg toareă dină zonaămontan ă pân ă laă şes.ă Prefer ă substratulă deă pietrişă cuă nisipă dară seă întâlneşteă şiă înăpor iunileăexclusivănisipoase.ăHranaădeăbaz ăconst ădinănevertebrateăacvatice,ăînăspecialăinsecte. Se reproduce in lunile aprilie - iunie,ă înă râurileă miciă iă repeziă careă auă unăsubstrat pietros.

Distribuţie.ă Tr ie teă înă bazinulă Dun rii,ă dară iă înă Peninsulaă Balcanic .ă Dată fiindăvariabilitateaă accentuat ă aă speciei,ă taxonomiaă eiă precumă iă prezența/absențaă sauăapartenențaă laă diferiteleă subspeciiă descriseă înă literaturaă deă specialitateă facă greuăidentificabil ă arealulă deă r spândireă aă speciei.ă Înă țaraă noastr ă populațiileă dină Dun re,ăprecumă iăceleădinăsudă- estulăț riiăaparținăsubspeciilorăbulgarica iăvallachica. În restul ț riiădeăregul ăîntâlnimăSabanejewia aurata / Sabanejewia balcanica.

Efectiveăpopulaţionale. Nu sunt disponibile în literatur ăefectiveleăpopulaționaleăaleăacesteiăspeciiădeăpeăîntregăteritoriulăț rii.



1160 Zingel (sin. Aspro) streber - fusar Clasa: Actinopterygii Ordinul: Perciformes

Familia: Percidae

Descrierea speciei. Corpulăesteăalungită iă fusiform,ăgrosimeaă luiă fiindă înăgeneralăcevaămaiămareădecâtăîn l imea.ăProfilulădorsalăalăcorpuluiăurc ălin,ăuniformăşiărectiliniuădeălaăvârfulăbotuluiăpân ălaăinser iaăprimeiădorsale.ăProfilulăventralăesteăaproapeăplan.ăCapulăeste turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus fiind triunghiular. Ochii mici, situa iă înă jum tateaă anterioar ă aă capului,ă privescă înă sus.ă Spa iulă inter-orbitar este aproapeăplan,ăfoarteăuşorăscobit.ăBotulăesteăobtuz,ălatăînăparteaăposterioar ă iăîngustăînăceaă anterioar .ă Guraă esteă inferioar ,ă semilunar ,ă mic ,ă slabă protractil .ă Pedunculul caudală esteă lung,ă sub ireă iă rotundă înă sec iune.ă Analaă seă insereaz ă pu ină înainteaădorsaleiăaădoua.ăAnusulăesteăsituată laămic ădistan ă înainteaăanalei.ăLiniaă lateral ăesteăcomplet ă iăperfectărectilinie.ăFa aăsuperioar ăaăcapuluiăşiăcorpuluiăşiăceaămai mare parte aălaturilorăsuntăcenuşii-cafenii,ăb tândăînăverde,ăpeăacestăfondăaflându-se cinci dungi late negricioaseă foarteă evidente.ă Fa aă ventral ă esteă alb ,ă iară înot toareleă suntă incolore.ăLungimea poate ajunge la 18 cm.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.. Tr ieşteăînăDun reăşiărâurileădeădealăşiăşes,ăexclusivă înă locurileăcuăcurent,ăpeă fundădeăpietriş,ănisipăsauăargil .ăAdeseaăseă îngroap ăpar ială înănisip.ăEsteăoăspecieăactiv ămaiăalesăpeătimpădeănoapte,ăcândăseăhr neşteăcuăinsecte acvatice, amfipode, viermi,ăocazionalăcuăicreăşiăpuietădeăpeşte.ăNuăseăgrupeaz ăînă cârduri.ă Exemplareleă stauă liniştiteă peă fundulă apei,ă întotdeaunaă cuă capulă înă amonte;ăcândăsuntăderanjate,ăfugăoădistan ăscurt ăşiăseăopresc.ăSpeciaăseăîntâlneşteăatâtăînăap ămic ă (35ă - 40 cm) cât şiă înă adânculă Dun rii.ă Reproducereaă areă locă prim vara,ă deă laămijlocul lui martie pân ăînămai,ă icreleămariă fiindădepuseăpeăpietre,ăpietri ăsauăchiarăpeăcrengileăc zuteăînăap .

Distribuţie.ăEsteăprezentădoarăînăbazinulăDun riiă iăalăfluviuluiăVardar. Efectiveăpopulaţionale.ăNuăsuntădisponibileă înă literatur ăefectiveleăpopulaționaleă

aleăacesteiăspeciiădeăpeăîntregăteritoriulăț rii. Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are

estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă pe teritoriul sitului, nu putem aprecia importanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.ă


2555 Gymnocephalus baloni - ghiborțădeărâu Clasa: Actinopterygii Ordinul: Perciformes

Familia: Percidae

Descrierea speciei. Corpul este moderat comprimat lateral. Istmul este acoperit cuăsolzi.ăVariabilitateaăesteădestulădeăpronun at ăînăceeaăceăpriveşteăl imeaăcorpuluiăşiădispozi iaăpetelorăîntunecateălaăculoare.ăLaăaceast ăspecieădimorfismulăsexualăesteăslabăpronun at,ămasculiiăfiindămaiăînguştiădecâtăfemelele.

Habitat, ecologieă iăcomportament. Esteăoăspecieăstrictăreofil ,ătr indăînăfluviiăşiărâuriă deă şes, cu curent moderat.ă Prefer ă zoneleă deă fund,ă bineă oxigenateă şiă cuă unăsubstratătare.ăHranaăconst ădinănevertebrateăbentoniceăşiărarădinăpuietădeăpeşte,ăpeăcareăle captureaz ă înă specială înă timpulă nopții.ă Esteă oă specieă solitar ,ă caracterizat ă deă unăteritorialism accentuat. Reproducerea are loc în perioada martie – mai, când exemplareleă adulteămigreaz ă dină cursulă principală ală râuluiă înă zoneleă cuă apeămaiămiciăadiacenteă(b lți).ăFiecareăfemel ădepuneăaproximativă600.000ă- 800.000 icre/kg corp în maiămulteăintervaleădeătimp,ăpontaănefiindăp zit .ă

Distribuţie.ă Esteă oă specieă cuăoă r spândireă relativă redus ă peă teritoriulăRomâniei.ăR spândireaă acesteiă specii,ă înă specială datorit ă faptuluiă c ă pân ă deă curândă eraăconfundat ă cuă ghiborțulă deă Dun reă esteă relativă puțină cunoscut ă iă nuă exist ă studiiăpopulaționaleă peă regiuniă întinseă astfelă încâtă s ă fieă posibil ă oă aproximareă statistic ărelevant ăaădimensiunilorăpopulațiilorăacesteiăspecii.



Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Nu au fost identificateă exemplareă dină aceast ă specieă niciă înă amonteă iă niciă înă aval.ă Deoareceăsectorul deărâuădeălaăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ă specie,ă înă prezentulă studiuă deă evaluareă adecvat ă luăm în considerare existența speciei,ă chiară dac ă eaănuăaă fostă identificat ă înă timpulă studiiloră efectuateă înă2011.

1130 Aspius aspius (Leuciscus aspius) – avat Clasa: Actinopterygii


Descrierea speciei. Corpulăesteăalungită iăpu inăcomprimată lateral.ăProfilulădorsalăalăcapuluiăurc ălinădarăimediatăînăspateleăcapuluiăprofilulăse înal ăbrusc,ăformândăunăfelădeăcocoaş .ăOchiiămici,ădep rta i,ăcareăprivescălateralăşiăînainte,ăsuntăsitua iăînăjum tateaăanterioar ăaăcapului.ăFrunteaăesteăaproapeăplan .ăGuraăesteămare,ăterminal ăşiăoblic ăînăsus,ăseăîntindeăpân ăsubăparteaăanterioar ăsauăpân ăsubămijloculăochiului.ăBuzeleăsuntăsub iriăşiăcontinue.ăInser iaădorsaleiăesteăsituat ămaiăaproapeădeăbazaăcaudaleiădecâtădeăvârfulă botului.ă Solziiă sub iri,ă dară bineă fixa i,ă cuă striuriă evidente,ă acoper ă istmulă înăîntregime.ăSpateleăesteăm sliniuă– închis,ă flancurileăargintii,ă iarăfa aăventral ăesteăalb .ăDorsalaăşiăcaudalaăsuntăcenuşii,ăventraleleăşiăanalaăsuntăincoloreăsauăpalidăroşietice,ăiarăpectoraleleăsuntăincolore.ăBuzeleăsuntăalbicioase.ăÎnămodăobişnuităatingeălungimeaădeă30ă- 40 cm, maximul fiind de 80 cm.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăTr ieşteăînăDun reăşiăînărâurileădeăşesăpân ăînă zonaă colinar ,ă întâlnindu-seă deă asemenea,ă şiă înă b l iă mariă şiă lacuriă dulciă sauăsalmastre,ămaiărarăînăp r ileăîndulciteăaleăm rii. Este întâlnit frecvent lâng piloni de pod, aproape de afluenți sau sub st vilare. Prefer ă zoneleă dină râuă cuă apele adânci sau golfurile lini tite din meandrele râurilor. Esteă oă specieă r pitoareă diurn .ă Exemplarele tinere seă hr nescă înămodă gregar, în timp ce adulții vâneaz în grupuri mici sau sunt solitari. Hranaălaăaleviniăconst ădinăplancton,ăurmeaz ăapoiăoăfaz ăscurt ădeăhr nireăcuănevertebrateădup ăcareăseă treceă laăhranaăpeăbaz ădeăpeşte,ă înăspecialăoble i.ăOăbun ăparteă dină exemplareleă dină Dun reă intr ă pentruă reproducereă înă b l iă şiă seă retragă laăsc dereaăapelor;ăalteleăr mânăînăDun re,ăiarăalteleăsuntăsedentareăînăb l i.ăÎnărâuriăurc ăînspre amonte în perioada de reproducere, care are loc în martie - aprilie. Depun icrele înăapeărepezi,ăpeăsubstratădur,ăatâtăînăap ăcurg toareăcâtăşiăînăb l i.

Distribuţie.ăocup ă râurileămareăcareăseăvars ă înăMareaăNordului,ăMareaăBaltic ,ăMareaăNeagr ,ăMareaăAzov,ăMareaăEgeeă iăMareaăCaspic .ăEsteă absentă dină bazinulăM riiăNegreălaăsudădeăDun reă iăRioni,ădarăprezentăînăTurcia,ălaăsudădeăAnkara.



Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Dinăaceast ăspecieăauă fostă identificateă exemplareă atâtă înă amonteă câtă iă înă aval.ă Sectorulă deă râuă deă la Drag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ăspecie.ă

1159 Zingel zingel – pietrar Clasa: Actinopterygii Ordinul: Perciformes

Familia: Percidae

Descrierea speciei. Corpulă esteă alungită iă fusiform,ă fiindă aproapeă circulară în sec iune.ăPeduncululăcaudalăesteăgrosăşiăslabăcomprimată laterală înăparteaăposterioar ,ăovoidăînăsec iune.ăSpateleăşiăceaămaiămareăparteăaălaturilorăsuntăcafenii-cenuşii,ăexistândăcinciă dungiă lateă negricioase,ă foarteă evidente.ă Fa aă ventral ă şiă abdomenulă suntă g lbui.ăPoateăatingeăoălungimeătotal ădeă48ăcm.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăTr ieşteă înăDun reăşiă înăcursulăprincipalăalărâurilorămariăşiărelativăadânci,ăcuăap ărapid ,ăpeăfundădeănisip,ăpietrişăsauăargil .ăÎnăb l ileăDun riiă ajungeă rar.ă Esteă oă specie activ pe timp de noapte,ă hr nindu-se cu insecte acvatice,ăcrustacee,ăicreăşiăpeştiămici.ăReproducereaăareălocăînămartie şiăaprilie în plin

curent.ăSeăformeaz ăgrupuriădeăreproducereăformateădintr-oăfemel ă iămaiămulțiămasculi.ăIcrele sunt foarte lipicioase, fiind ata ate de pietri iăpietre.ă

Distribuţie.ăEsteăprezentădoarăînăbazinulăDun riiă iăalărâuluiăNistru. Efectiveăpopulaţionale.ăNuăsuntădisponibileă înă literatur ăefectiveleăpopulaționaleă

aleăacesteiăspeciiădeăpeăîntregăteritoriulăț rii. Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are

estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriulă sitului,ă nuă putemă apreciaăimportanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.ă

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Nu au fost identificateă exemplareă dină aceast ă specieă niciă înă amonteă iă niciă înă aval.ă DeoareceăsectorulădeărâuădeălaăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ă specie,ă înă prezentulă studiuă deă evaluareă adecvat ă luăm în considerare existența speciei,ă chiară dac ă eaănuăaă fostă identificat ă înă timpulă studiiloră efectuateă înă2011.

1122 Gobio uranoscopus - (Romanogobio uranoscopus) – porcu orădeăvadă(petroc)

Clasa: Actinopterygii Ordinul: Cypriniformes

Familia: Cyprinidae

Descrierea speciei. Corpulă şiă peduncululă caudală suntă groaseă şiă cilindrice.ăMust ileă lungiă dep şescă preopercularul.ă Laă îmbinareaă celoră dou ă buzeă exist ă câteă oăprelungireăposterioar ădestulădeăputernic ,ăcareăseăaseam n ăcuăoăaădouaăperecheădeămust i.ă Coloritulă înă generală esteă întunecat.ă Fa aă dorsal ă esteă cenuşie-verzuie sau brun ă b tândă înă roşcat,ă cuă solziiă deă peă spateă avândă oă margineă neagr .ă Înă spateleădorsaleiă exist ă 2ă - 3ă peteă negricioaseă mariă careă dauă ună aspectă br zdat.ă Peă laturileăcorpului sunt 7 - 10ăpeteămariărotunde,ăuneoriăalungite.ăFa aăventral ăesteăalb ă- g lbuie.ăAjungeălaăoălungimeămaxim ătotal ădeă12,3ăcm.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Tr ieşteă înă râuriă deă munteă şiă deal,ălocalizându-seă înăzonaăvadurilorăşiăaă repezişurilor,ăundeăapaăareăoăvitez ădeă70ă - 115 cm/să iară substratulăesteă predominantăbolov nos.ăExist ă cazuriă înă careă aceast ă specieăajungeăşiăspreăzoneleădeăşesăaleăunorărâuri,ăîns ăînăacesteăsectoareădeărâuăpoateăfiăg sitădoarăînăsectoareleăcuărepezişuri.ăTineriiăprefer zonele din apropierea malurilor, în care apaă areă oă vitez ă maiă mic ,ă iară substratulă esteă nisipos.ă Hranaă const ă dină perifitonă şiănevertebrateă reofile.ă Deşiă înă anumiteă repezişuriă seă întâlnescă mul iă indivizi,ă eiă nuăformeaz ă adev rateă cârduri.ă Adulțiiă suntă nocturniă iă solitari,ă înă timpă ceă exemplareleătinere sunt mai mult diurne. Reproducerea are loc în perioada mai - iunie,ăperioad ăînăcare icrele sunt depuse pe pietre.

Distribuţie.ă Aceastaă specieă tr ie teă înă parteaăoriental ă aăbazinuluiă hidrografică alăDun rii. ÎnăRomâniaăseăîntâlne teăînăzoneleădeădeală iădeămunteăaleătuturorărâurilorămaiămariăcareăizvor scădeălaămunte.ăAstfel,ăspeciaăăapareăînăSome ,ăVi eu,ăînăCri uri,ăMure ,ăTimi ,ă Târnavaă Mare,ă Târnavaă Mic ,ă Olt,ă Cibin,ă Hârtibaciu,ă Jiu,ă Arge ,ă Dâmbovița,ăMoldova,ăMoldovița,ăBistrițaăMoldoveneasc ,ăTrotu ,ăIza,ăVedea,ăetc.



Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Nu au fost identificate exemplare dină aceast ă specieă niciă înă amonteă iă niciă înă aval.ă DeoareceăsectorulădeărâuădeălaăDrag inaăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăreproducereă iăhr nireălaăaceast ă specie,ă înă prezentulă studiuă deă evaluareă adecvat ă luăm în considerare

existența speciei,ă chiară dac eaănuăaă fostă identificat ă înă timpulă studiiloră efectuateă înă2011.

Alteăspeciiădeăpe ti,ăidentificateăînătimpulăcampaniilorădeăterenăefectuateăînăanulă2011,ăcitateădinăliteratur ă(***ăStudiuănră1),ăcareănuăsuntălistateăînăformularulă

standard al sitului ROSCI0109 Lunca Timișului Suntăcitateăînăliteratur ă(***ăStudiulănră1),ăunănum rătotalădeă18ăspeciiăcare nu sunt

listate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/EEC iă careănu au fost trecute în formularul standard alăsituluiădeăimportan ăspecial ăavifaunistic ăROSCI0109 Lunca Timișului.ăAcesteaăauăfostăidentificateăprinăprocedeulăcareăutilizeaz ăelectronarcoza,ăînăcadrulăcampaniilorădeăterenăînăanulă2011ădeăc treăexperțiăînăihtiofaun ,ăînăîntregăsectorulădeă râuă cuprinsă întreă Topolov țulă Mareă iă stațiaă ag (aproximativ la mijlocul acestui sector aflându-seăamplasamentulăacesteiăbalastiereădeălaăDrag ina).

Prezent măînăceleăceăurmeaz ,ăacesteăspeciiădeăpe ti,ăseparatălaăceleădou ăstațiiăaflateă înă amonteă (StațiaăAmonte:ă Stațiaă aflat ă întreă Topolov țulăMareă iăHitia ,ă cuă unănum rădeă17ăspecii)ă iă respectiv,ă înăavalădeăperimetrulăpropusăpentruă investițieă (StațiaăAval:ăStațiaă ag,ăcuăunănum rădeă17ăspecii).ă

Semnulă*ădinătabelăsemnific ăprezențaăspeciei.

Tabel cu

perioada de

reprodu

cere ( )ălaăspeciileădeăpe tiădeăinteresăcomunitarăidentificateălaăStația Amonte iăStația Aval,ăprecumă iăcuăspeciileăcareănuăauăfostăreg siteăînătimpulăcampaniei

din anul 2011, dar care sunt prezente în formularul standard al sitului ROSCI0109 LuncaăTimi ului.

(Semnulă*ădinătabelăsemnific ăprezențaăspeciei)

Denumireă tiințific Denumire popular

Sta iaăAmonte Stația Aval

1. Acerina cernua Ghiborț * * 2. Alburnoides bipunctatus Beldiț * * 3. Alburnus alburnus Obleț * * 4. Barbus barbus Mrean * * 5. Carassius auratus gibelio Caras * 6. Cyprinus carpio Crap * 7. Esox lucius tiuca * * 8. Gobio gobio Porcu or * * 9. Ictalurus nebulosus Somn pitic * * 10. Lepomis gibosus Biban soare * * 11. Leuciscus cephalus Clean * * 12. Lota lota Mihalț * * 13. Perca fluviatilis Biban * * 14. Pseudorasbora parva Murgoiăb lțat * * 15. Rutilus rutilus

carpathorossicus Babu c

* *

16. Scardinius erythrophthalmus Ro ioar * * 17. Silurus glanis Somn * * 18. Vimba vimba Moruna * *

Prezențaăîn

formularul standard

Studiu 2011 Lunile anului Sta iaăAmont

e

StațiaăAval

I F M A M I I A S O N D

Cobitis taenia * * * Gobio albipinnatus * * *

Dup ăcumăseăobserv ăînătabelulădeămaiăsus,ăperioadaădeăreproducereăaăspeciiloră

deăpe tiădeăinteresăcomunitarădinăsitulăROSCI0109 Lunca Timișului se întinde din luna martie iăpân ăînăluna iunie,ăcuăoăsingur ăexcepție.ă

Metodaăfolosit ăînăanulă2011ădeăstudiuăaăihtiofauneiăprinăelectronarcoza,ăde iăesteăoămetod ăcareăesteăconsiderat ăaă fiăexhaustiv ,ă fiindăcapturateă toateăspeciileădeăpe tiăprezenteăînăsectorulădeărâuăinvestigat,ăpoateăda,ăcaăoriceămetod ădeăprelevare,ăeroriădinădiverse motive. Luând în considerareăacestă lucru,ăde iăauăfostăefectuateătreiăcampaniiădeăcolectareăaăprobeloră(iunie,ăaugustă iănoiembrieă2011),ăcareănuăauăscosăînăevidenț ăexistențaăaă treiăspeciiădină formularulăstandardă (Misgurnus fossilis, Zingel zingel, Gobio uranoscopus iă Gymnocephalus baloni),ă pentruă aă nuă gre iă înă evaluareaă impactului,ăconsiderăm totuși existente aceste specii,ăînăsectorulădeărâuădinăzonaăDrag ina.ă

Astfel,ăperioadaădeăreproducereăaăceloră11ăspeciiădeăpe tiădeăinteresăcomunitarădinăzona sectorului de râu propus pentru realizarea proiectului Balastieră Dragșina, râu Timiș, CSA60 – CSA61, începeăînălunaămartieă iăseătermin ăînălunaăiunie.

Nevertebrate

1032 Unio crassus – scoicaămic ădeărâu Clasa: Bivalvia

Ordinul: Unionoida Familia: Unionidae

Descrierea speciei. Formaăcochilieiăesteăoval ădinăprofil,ăcuăstria iiăconcentriceă iăstriuriădeăcreştereă înăform ădeăsolzi.ăPeăvalvaăstâng ăareăunădinteăputernicădespicată înăform ădeă„V”,ăcuădeschidereaăînă jos,ă înăspateleăacestuiaăaflându-se un dinte lung ca o lam ,ăm rginitădeăunăşan ălung.ăColoritulăesteăcafeniuă- verzui.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSpeciaăesteăprezent ăînăapeăcurg toareăpeăsectoareleăcolinareăşiădeăpodiş.ăEsteăoăspecieăpreten ioas ăsubăaspectulăcondi iilorădeăcalitateăaăapei,ănecesitândăapeăcurg toare,ăbineăoxigenateăşiăsedimenteăcurate;ăsubstratănisiposăsauămoderatămâlosă (f r ăcon inutăexageratădeămaterieăorganic )ă iăoăsalinitateăsubă5‰.ăEsteăoăspecieăreo-oxifil ,ăpsamofil ăsauăpsamopelofil ă(cuăcondițiaăcaămalulăs ănuăprezinteăoăînc rc turaăpreaămareădeăsubstanț ăorganic ,ăcareăs ăgenerezeăproceseădeă descompunereă anaerob ),ă relativă stenobiont ,ă pretențioas ă laă condițiileă deă calitateăaleăapeiă iăaăsedimentelor,ăceeaăceădeterminaăunăgradăsporitădeăpericlitateălaămodificareaăcondițiilorădeăviaț ăsubăincidentaăimpactuluiăantropic.ăDisparițiaăspecieiădinăaceleăapeăînăcareăaăfostăatestat ăindic ăoădepreciereăgrav ăaăcondițiilorămediuluiăacvatic.ăAtunciăcândăsuntăcondițiiăcalitativăsuperioareădeăhabitatăpoateădezvoltaăpopulațiiăcuăzeciăsauăsuteădeăindiviziă peă metruă p trat.ă Deă obiceiă prezint ă oă distribuțieă extremă agregat ,ă preferândăzoneleă dină interiorulă coturiloră iă golfuri,ă undeă sedimenteleă suntămaiă stabileă laă acțiuneaă

Gobio kessleri banaticus

* * *

Misgurnus fossilis * - - Rhodeus sericeus amarus

* * *

Sabanejewia aurata * * * Zingel streber * * * Gymnocephalus baloni * - - Aspius aspius * * * Zingel zingel * - - Gobio uranoscopus * - -

viiturilor.ă Acesteă scoiciă seă hr nescă cuă bacterii,ă zooplancton,ă algeă verzi,ă diatomee,ăsubstan eăorganiceăşiămâl.ăEsteăoă specieă cuăsexeăseparate,ăprocesulădeă fecundareă iăprimeleăetapeădinădezvoltareaălarvelorăf cându-se în lamelele branhiale ale femelelor, în lunile aprilie - mai.

Distribuţie.ăTr ie teă (sauămaiă bineă zisă tr ia)ă înă aproapeă toat ăEuropa,ă iară uneleăsurseă pretindă existențaă acesteiaă iă înă Mesopotamia.ă Maiă exactă arealulă eiă cuprindeăEuropaă f r ă insuleleă britaniceă (deă undeă aă disp rută înă perioadeleă glaciareă recente),ăprecumă iăf r ăpeninsuleleăIbericaă iăItalica.

Efectiveă populaţionale.ă Laă nivelă națională exist ă nuă dateă careă s ă permit ă oăestimareăaăefectivelorăpopulaționaleăniciăm carăcuăaproximație.ăMotiveleăsuntălegateădeălipsaădatelorăactualizateădinăMoldova,ăabsențaălorădinăMunteniaă iăinconsistențaăcelorădinăDobrogea.ă Exist ă evalu riă ecologiceă valabileă numaiă pentruă uneleă populații,ă maiăabundente,ădinăTransilvania,ăBanată iăCri ana,ădinăultimiiă10ăani.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriul sitului, nu putem aprecia importanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.ă

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusăauăfostă identificateăexemplareăcareăaparținăacesteiăspecii,ă înă timpulăcampaniilorăde terenă dină anulă 2013.ă Deă asemenea,ă aă fostă identificat ă iă înă timpulă campaniiloră deăterenădinăanulă2011ă (***ăStudiuănră1,ăBibliografie).ăAlbiaă râuluiăTimi ă constituieăhabitatăpropiceă reproduceriiă acesteiă scoici,ă atâtă înă vecin tateaă perimetruluiă propus,ă câtă iă în apropierea acestuia.

4032 Dioszeghyana schmidtii (Diószeghy 1935) – flutureă f r ă denumireăpopular

Clasa: Insecta Ordinul: Lepidoptera

Familia: Noctuidae

Descrierea speciei. Corpul este puternic pufos, de culoare brun - portocaliu, cu dou ăpeteăpeăaripile anterioare conturate cu brun deschis.

Habitat,ăecologieă iăcomportament. Tr ie teăînăp durileădeăfoioaseăxerotermice,ăcare au diferite specii de stejar (în special cer Quercus cerris),ă arțară t t rescă Acer tataricum sau carpen Acer campestre.ă Zboar devreme, în perioada aprilie - mai. Larveleăseăhr nescăcuăfrunzeleădiverselorăspeciiădeăstejar,ăarțarăsauăcarpenă(înăspecial Quercus cerris, Acer tataricum iăAcer campestre).

Distribuţie. Ungaria, sud – vestulă Românieiă iă Slovenia.ă Înă Romaniaă aă fostăsemnalat ăînăcâtevaălocalit țiădinăBanată iăCri ana,ădarădup ăanulă1980ăaăfostăobservat ădoară înă jurulă ora uluiă Timi oara,ă înă p durileă Verdeă iă Noroieni.ă Populațiileă dină Banatăal turiădeăceleădinăUngariaăaparținălaăceleămaiăputerniceădinăEuropa.

Efective populaţionale.ăNuăsuntădisponibileă înă literatur ăefectiveleăpopulaționaleăaleăacesteiăspeciiădeăpeăîntregăteritoriulăț rii.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriul sitului, nu putem aprecia importanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.ă

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Specia nu a fost identificat ă înă zonaă propus ă pentruă investițieă iă niciă înă vecin tateaă acesteia,ă înă timpulăcampaniiloră deă terenă dină anulă 2013.ă Habitateleă identificateă înă zonaă respectiv ă nuăcorespundăcerințelorăecologiceăaleăspeciei.

1052 Euphydryas maturna (Linnaeus 1758) – fluturele maturna

Clasa: Insecta Ordinul: Lepidoptera

Familia: Nymphalidae

Descrierea speciei. Este o specie de fluture cu aripile de culoare maronie în parteaădorsal ,ăcuăpeteăportocaliiăşiăalbe,ăcuăoăband ădeăpeteăportocaliiăspreămargineaăexterioar ă aă aripilor.ă Ventrală aripileă suntă brun-portocalii. Din punct de vedere al dezvolt riiăspeciaăprezint ăoăgenera ieăpeăanăînăzoneleămaiăcaldeăşiăoăgenera ieă laă2-3 aniăînăzoneleămaiăreci.ăLungimeaăaripiiădinăfa ăvariaz ăîntreă19ăşiă25ămm.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă P durileă deă foioaseă careă conțină frasinăFraxinus excelsior,ăplopă tremur torăPopulus tremula sauăarțară t t rescăAcer tataricum. Speciaăseădezvolt ăcuăprec dereăpeăfrasin.ăZborulăareălocătimpădeă3ă- 4ăs pt mâni,ădeălaămijloculăluiămaiălaămijloculăluiă iulie.ăOu leăsuntăgalbenăaprins,ădeă1.5ămmăînădiametruăşiăsunt depuse în grupuri pe parteaăinferioar ăaăfrunzelorădeăfrasinăFraxinus excelsior sau uneoriă deă plopă tremur torăPopulus tremula sauăarțară t t rescăAcer tataricum. Larvele aparăînăaugust,ăînăpozi iiăascunse.ăDup ăhibernareaăpeăsol,ăînăstratulădeăfrunzeăc zute,ălarvele tinere se hr nescălaăînceputăcuăoămareăvarietateădeăplanteăierboaseăşiălemnoase.ăSeămut ă apoiă peă frasin,ă undeă seă hr nescă cuămuguriă şiă frunzeă tinere;ămaiă rară seă potăîntâlniă iă peă frunzeleă deă plopă tremur toră Populus tremula sauă arțară t t rescă Acer tataricum. Femelele tr iescă maiă multă decâtă masculii.ă Ambeleă sexeă seă hr nescă caă iăadulțiăcuănectarădiminea aăşiăseara,ămasculiiăînăgeneralăpeăterenuriăumede.ăEvit ăflorile,ăprefer ă arbuştiiă caă lemnulă câinescă sauă rugiiă deămure.ă Nuă seă deplaseaz ă peă distan eămari. Este una dintre celeă maiă amenin ateă speciiă deă fluturi,ă fiindă foarteă sensibil ă laăschimb rileă deă mediu.ă Aă disp rută dină nouă înă zoneă careă fuseser ă repopulate.ăSupravie uireaă specieiă într-oă anumit ă zon ă depindeă deă existen aă arboriloră gazd ăspecificiă pentruă depunereaă ou lor,ă a frasiniloră tineriă pentruă hr nireă şiă aă plantelorăaromatice.

Distribuţie.ă Esteă r spândit ă înă centrulă iă estulă Europei,ă Caucaz,ă Urali,ă estulăKazahstanului,ă sudulă siă vestulă Siberiei,ă Transbaikal,ăMongolia.ă ÎnăRomâniaă populațiileădin sud - vestulă iă vestulă ț riăsuntăputernice.ăCeleădinăTransilvaniaăsuntă izolateă iămultămaiă firave.ă Populațiileă dină Dobrogeaă suntă izolateă i,ă exceptândă ceaă dină P dureaăBabadag, foarte firave.

Efectiveăpopulaţionale.ăNuăsuntădisponibileă înă literatur ăefectiveleăpopulaționaleăale acesteiăspeciiădeăpeăîntregăteritoriulăț rii.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Deoarece formularul standard al sitului nu are estimată efectivulă populațională ală acesteiă speciiă peă teritoriulă sitului,ă nuă putemă apreciaăimportanțaăacestuiăsităpentruăconservareaăspeciei.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Specia nu a fost identificat ă înăzonaăpropus ăpentruă investițieă iăniciă înăvecin tateaăacesteia.ăHabitateleăidentificateăînăzonaărespectiv ănuăcorespundăcerințelorăecologiceăaleăspeciei.

Plante

1428 Marsilea quadrifolia - trifoia ulădeăbalt Clasa: Polypodiopsida

Ordinul: Salviniales Familia: Marsileaceae

Descriereaăspeciei,ăhabitată iăecologie.ăEsteăoăplant ăacvatic ăplutitoareăceăfaceăparteă dină grupulă ferigilor,ă fiindă prezent ă înă lacurileă şiă b l ileă deă câmpie.ă Dină p cate,ăpu ineăastfelădeăecosistemeăseămen inăînăstareăbun ădeăconservare,ăastfelăîncâtăarealulăplanteiăaăînregistratăunăregresăsistematic,ăpopula iileăr maseăfiindămici,ăizolateăşiăpu ine.ăSupravie uireaă specieiă depindeă deă men inereaă uneiă suprafe eă suficienteă dină habitatulă

acesteia,ă careă odinioar ă aveaăoămareă importan ă înă regularizareaă natural ă aă viiturilor.ăTrifoiaşulădeăbalt ăesteăunaădintreăspeciileă indicatoareădeăstareăbun ădeăconservareăaăhabitatelor acvatice. Numele de trifoiaşădeăbalt ă vineădeă laăaspectulăplantei,ădeă formaăunuiătrifoiăcuăpatruăfoiăceăpluteşteălaăsuprafa aăapei.

Distribuţie.ă Esteă oă specieă sporadică peă teritoriulă României.ă Populațiileă acesteiaăsuntă îns ă înă restrângere,ă datorit ă sec riiă sauă polu riiă apeloră stagnante care le ad postesc.ăSeăîntâlneşteă înăCâmpiaădeăVestăşiăCâmpiaăRomân ,ăprecumăşiă înăb l ileădinăcol ulădeănordă- vestăalăDobrogei.ăAăfostăidentificat ăînăjudețeleăAradă(Ineu),ăGiurgiuă(Comana,ăGhimpați),ăBihoră (Salonta,ăRadovan),ăConstanța,ăDâmbovița,ăDoljă (Craiova,ăMaluă Mare),ă Timi ;ă înă lacurileă dină jurulă Bucure tiului,ă Deltaă Dun riiă (Sulina,ă Sfântuă - Gheorghe), etc.



Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusădară iă înă vecin tateaăacestuia,ănuăauă fostă identificateă înă timpulăcampaniilorădinăanul 2013 nuclee ale acestei specii.

P s ri

Speciileădeăp s riăenumerateăînăanexaăIălaăDirectivaăConsiliuluiă79/409/CEE,ăcareă

suntă prezenteă înă formularulă standardă ală situluiă deă importan ă special ă avifaunistic ăROSPA0128 Lunca Timișului iăprezențaăacestoraăpeăamplasamentulă investițieiă iă înăvecin tateaăacestuiaă (prinăvecin tateă înțelegemăunăperimetruăaflată laămaximă200ămădeălimitele perimetrului propus pentru acest proiect), sunt prezentate sintetic în cele ce urmeaz .

A402 Accipiter brevipes – uliul cu picioare scurte Clasa: Aves

Ordinul: Falconiformes Familia: Accipitridae

Descrierea speciei. Lungimea corpului este de 30 - 37ăcmăşiăgreutateaădeă169ăgăpentruămasculăşiă215ăgăpentruăfemel .ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă63ă- 76 cm. Masculul este albastru - gri pe spate, cu vârfurile aripilor negricioase. Femela este gri - maro, cu vârfurile aripilor negricioase.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Esteă oă specieă caracteristic ă zonelorăîmp duriteădeă joas ăaltitudineăsituateă înăapropiereaăuneiăape.ăSeăhr neşteăcuă insecte,ăşopârle,ă p s riă şiă mamifereă mici.ă Atingeă maturitateaă sexual ă înă primulă ană deă via .ăCuib reşteălaămargineaăp durilor,ăînăcopaci.ăCuibulăesteăconstruităînăfiecareăanăşiăuneoriăocup ăcuiburiăp r siteădeăcioriăsauăco ofene.ăDeşiăvâneaz ăînămodăobişnuităziua,ăprindeăşiă lilieciă laăapusulăsoarelui.ăMigreaz ă înăstoluriămariă şiăp r seşteăEuropaăpeă laăBosfor.ăIerneaz ăînăAfrica.ăSoseşteăînăaprilieădinăcartiereleădeăiernare.ăCuibulăesteăamplasatălaăoăîn l imeădeă4ă- 9ăm.ăEsteăalc tuitădinăramuriăîmpletiteăşiăatingeă15ăcmăîn l imeăşiă30ăcmădiametru.ă Laă interioră esteă c ptuşită cuă frunze.ă Femelaă depuneă 3ă - 5ă ou ă înă aă doua jum tateăaăluniiămaiăsauălaăînceputulăluniiăiunie.ăIncuba iaădureaz ă30ă- 35ădeăzileăşiăesteăasigurat ădeăfemel ,ăcareăesteăhr nit ădeămasculăînătotăacestătimp.ăPuiiădevinăzbur toriăla 40 - 45ădeăzile,ădarăr mânădependen iădeăp rin iăcâtevaăs pt mâniăînăplus.

Distribuţie.ăSpeciaăesteăr spândit ăînăEurasia.ăÎnăEuropaăcuib re teăîndeosebiăînăBalcani,ă înă Grecia,ă Bulgariaă iă înă România.ă Seă maiă întâlnescă populațiiă înă Asiaă Mica,ăTurcia,ăGruzia,ăArmenia,ăUcrainaă iăsudulăRusiei.ăÎnăUngariaăcuib rescăneregulatăcâteva

perechi.ă Înămulteă locuriădistribuțiaăesteăpunctiform ,ăf r ăaăaveaăunăarealădeădistribuțieăcontinu .ăLaănoiăînățar ăesteăfrecventăîntâlnităînăDobrogea,ăfiindăr spândită iăînăsudulă iăsud - vestulăț riiă(Muntenia,ăOlteniaă iăsudulăBanatului).

Efective populaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteămic ,ăcuprins ăîntreă3.200 – 7.700ădeăperechi.ăAceastaăaăr masăstabil ăîntreă1970ă- 1990.ăDeşiăînăperioadaă1990 - 2000ă popula iaă aă r masă stabil ă înă ceaă maiă parteă aă teritoriului,ă înă Rusiaă aăînregistrat un declinămoderat,ăceeaăceăaădeterminatăoătendin ăgeneralădescresc toare.ăÎnăRomânia,ăpopula iaăestimat ăesteădeă60ă- 100 de perechi. Cele mai mari efective se înregistreaz ăînăRusia,ăGreciaăşiăTurcia.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 0 – 1ă perechiă cuib ritoare estimate la nivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ămaximă1ășădinăpopula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iă înăvecin tateaăacestuia,ănuăauăfostă identificateăînătimpulădeplas rilorăînă teren dină anulă 2013ă exemplareă aleă acesteiă specii.ă Înă întreagaă zon ă nuă auă fostă identificateălocuriădeăcuib rităaleăacesteiăspecii.ăTotu i,ăzonaăaflat ăînăvecin tateă(înăspecialădigurileăTimi ului)ăarăputeaăfiăsurvolat ădeăexemplareăînăc utareădeăprad ,ăfiind deci un habitat potențial deăhr nire.ă

A229 Alcedo atthis – pesc ra ulăalbastru Clasa: Aves

Ordinul: Coraciiformes Familia: Alcedinidae

Descrierea speciei. Pesc raşulă albastruă esteă caracteristică zoneloră umedeăreprezentate de râuri, canale, lacuri cu ap ă dulceă şiă zoneloră deă coast ă cuă ap ăsalmastr .ă Lungimeaă corpuluiă esteă deă 17ă - 19,5ă cmă şiă areă oă greutateă deă 34-46 g. Anvergura aripilor este de circa 24 - 28ăcm.ăAdul iiăauă înf işareăsimilar ăcuăoăsingur ăexcep ie,ă femelaă avândă oă pat ă roşieă laă bazaămandibulei. Penajul de pe spate apare albastruă sauă verdeă str lucitoră înă func ieă deă direc iaă razeloră deă lumin .ă Peă pieptă şiă peăabdomen este portocaliu - roşiatic.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă peşteă şiă nevertebrate.ăLongevitateaămaxim ăcunoscut ăînăs lb ticieăesteădeă21ădeăani,ăîns ădoarăunăsfertădintreăadul iă tr iescămaiămultă deă ună sezon.ă Apareă acoloă undeă apaă esteă curat ă şiă asigur ă oăvizibilitateăbun ăasupraăpeştilor,ăfiindăoăspecieăindicatoareăaăcalit iiăapei.ăVâneaz ăstândăpe ramurile tufişurilorăsauăcopacilorăceăatârn ădeasupraăapeiăşiăplonjeaz ăprinzându-şiăpradaă sauă zboar ă laă distan ă mic ă deasupraă apei.ă Esteă monogam ă şiă teritorial ,ănecesitândăunăaportădeăhran ăzilnicăechivalentăcuă60șădinăgreutateaăsa,ăceeaăceăimplic ăcontrolul unui teritoriu de 1 - 3,5 km de-aălungulăcursuluiăapei.ăRitualulănup ialăesteăini iatădeămascul,ă careă urm reşteă femelaă c reiaă îiă ofer ă hran .ăCuib reşteă înămalulă râurilor,ăundeă perecheaă excaveaz ă ună tunelă lungă deă 60ă - 90ă cmă ceă seă termin ă cuă oă camer ărotund .ă Ierneaz ă înă Africa,ă laă sudă deăSahara.ă Soseşteă dină cartiereleă deă iernareă înă aădouaăparteăaă luniiămartie.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită6ă - 7ăou ăînă lunileăaprilieăşiămai.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă19ă - 21ădeăzileăşiăesteăasigurat ădeăambiiăparteneriăînătimpul zileiăşiădeăc treă femel ă înă timpulănop ii.ăPuiiă r mânăînăcuibă24ă - 27ădeăzileăşiăpeăm sur ăceăcrescăvinălaămargineaătuneluluiăpentruăaăfiăhr ni i.ăPotădepuneădou ăsauăchiarătrei ponte într-un sezon.

Distribuţie.ăEsteăoăspecieăcuăoălarg ăr spândireăînăEuropa,ăAsia,ă iăAfricaădeăNord,ăînăprincipal,ălaăsudădeă60°N.ăÎnăAfricaădeăNordăesteăînăprincipalăunăvizitatorădeăiarn ,ăcuătoateăc ăauăfostăraportateărareăcazuriădeăcuib rireăînăMarocă iăTunisia.ăÎnăRomaniaăesteăoăspecie migrator - parțial.

Efectiveă populaţionale.ă Popula iaă european ă esteă relativă mic ,ă cuprins ă întreă79.000-160.000 de perechi. A înregistrat un declin moderat în perioada 1970 - 1990. Deşiăpopula iaă s-aămen inută fluctuant ă sauăchiară înă creştereă înăperioadaă1990ă - 2000,

înc ănuăaărecuperatădeclinulăînregistratăanterior.ăPopula iaăestimat ăînăRomâniaăesteădeă12.000 - 15.000ădeăperechi,ăefectiveămaiămariăfiindănumaiăînăRusiaăşiăFran a.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 6 - 8ădeăperechiăcuib ritoareăestimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,05ă șă dină popula iaăna ional .ăTotodat ,ăformularulăstandardăalăsituluiăacord ăoăimportanț ămareăacestuiaăînătimpulăsezonuluiăhiemal,ăcândăîntreă15ă iă20ădeăexemplareăierneaz ăînăhabitateleăr maseăneînghețate.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iăînăvecin tateaăacestuia,ăauăfostăidentificateăînătimpulădeplas rilorăînăterenădinăanulă2013,ăexemplareădeăpesc ra ăalbastruăcareăauăzburatăde-a lungul cursului râului Timi .ă Înă întregă perimetruă nuă auă fostă identificateă locuriă deă cuib rită aleă acesteiă specii.ăZonaăesteăsurvolat ădeăexemplareăînăc utareădeăprad ,ăfiindădeciăunăhabitatăpotențial de hr nire.ă Exist ă iă porțiuniă deămală abrupt,ă careă ară puteaă constituiă habitată potențial de cuib rită aă specieiă („potențial”ă deoareceă nuă auă fostă identificateă pân ă înă prezentă cuiburiăs pateă înămal).ăAcesteăporțiuniădeămalăseăafl ă înăamonteădeăperimetrulăpropusăpentruăBalastieră Dragșina, râu Timiș, CSA60 – CSA61, fiind amplasate pe malul opus (malulă dreptă ală Timi ului),ă aproapeă deă loculă înă careă seă termin ă înă avală perimetrulăbalastiereiăcareăfuncționeaz ăînăprezent,ăBalastieră Dragșina III. În acest perete de mal abrupt, nu au fost identificate cuiburi de Alcedo atthis,ădarăexist ăînăăprezent,ăpân ălaă20ăde cuiburi deă l stună deă mală Riparia riparia,ă fiindă potențială locă deă cuib rită iă pentruăpesc relulăalbastru.ăă

A255 Anthus campestris – fâs ădeăcâmp Clasa: Aves

Ordinul: Passeriformes Familia: Motacillidae

Descrierea speciei. Fâsaădeăcâmpăesteăcaracteristic ă zonelor deschiseăşiăarideănisipoaseăcuăvegeta ieăjoas .ăApareăşiăînăzoneăartificialeăcumăsuntăcarierele,ăalteoriăfiindăaleseăteritoriiăcuătufişuriăşiăcopaciădeăpeăcareăîşiăînal ăcântecul.ăÎnăEuropaăapareăpân ălaăaltitudiniădeă450ăm,ăîns ăînăKazahstanăşiănordă- vestulăAfriciiăesteăprezent ălaăîn l imiămaiămari. Lungimea corpului este de 15,5 - 18ăcmăşiăareăoăgreutateămedieădeă29,5ăgăpentruămasculăşiă28ăgăpentruă femel .ăEsteăceaămaiămareădintreăfâseleăeuropene,ă iară formaăşiăsiluetaăesteăasem n toareăcodobaturii.ăAnvergura aripilor este de 25 - 28ăcm.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar .ăPenajulădeăculoareaănisipuluiăesteăpalăşiăcuăpu ineădungi.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă insecteă şiă semin e.ăLongevitateaămaxim ăcunoscut ăesteădeăcinciăani.ăEsteăoăspecieăprezent ă înăceaămaiămare parte a continentului european. Petrece cea mai mare parte a timpului pe sol. Similarăcodobaturilor,ăîşiăbalanseaz ăcoada.ăÎncepeăs ăcânteăînăaprilieăşiădevineăt cut ălaăînceputulăluiăiulie.ăÎnătimpulăritualuluiănup ialăseăridic ăcântândăpân ălaă30ămăîn l imeăşiădescrieă cercuriă sauă zboar ă ondulat.ă Esteă oă specieă teritorial ă şiă monogam .ă Înă afaraăperioadeiădeăcuib rităparteneriiăsuntăsolitari.ăCuib reşteăpeăsol,ăînăscobituri,ălaăad postulătufişurilorăsauăsubăsmocuriădeăiarb .ăCuibulăesteăconstruitădeăfemel ăşiăc ptuşităcuăiarb ăşiă lân .ă Ierneaz ă înă Africa,ă înă ValeaăNilului.ă Soseşteă dină cartiereleă deă iernareă înă lunaăaprilie.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită3ă- 6ăou ,ăînăaădouaăparteăaăluniiămai.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă13ă- 14 zileăşiăesteăasigurat ăînăspecialădeăc treăfemel .ăPuiiăp r sescăcuibulădup ăcircaă12ă- 14ăzile,ăîns ăsuntăhr ni iăînăcontinuareădeăp rin iăînc ăcircaă7ă- 10 zileăpân ădevinăzbur tori.ăDevinăindependen iălaă4ă- 5ăs pt mâni.

Distribuţie. Specia poate fi întâlnit ăînăEuropa,ăAsiaăşiăAfrica.ăÎnăEuropaăprezint ăoăr spândireă înă regiunileă maiă calde.ă Înă Româniaă speciaă poateă fiă întâlnit ă înă zonaă deăcâmpieăşiădeădealuriăjoase,ăacoloăundeăexist ăpajiştiădeschiseăşiăînsorite.

Efectiveă populaţionale. Efectivele sunt în sc dereă înă multeă riă occidentaleă caăurmareăaăpracticiloră agricoleă intensive.ăEfectivulă cuib ritoră înăRomâniaăesteă estimată înăprezent la 150.000 – 220.000ădeăperechiă(aproximativă24ășădinăpopula iaăUE).

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 10 - 20 perechi cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,007ă – 0,009 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În timpul campaniilor din anul 2013, în perimetrul propus nu au fost identificate exemplare ale acesteiăspecii.ăDeăasemenea,ăzonaăpropus ăpentruăinvestițieănuăofer ăcondițiiăecologiceăpropiceăcuib rituluiăacesteiăspecii.ăÎnăvecin tateaăperimetruluiăpropus,ăauăfostăobservateăexemplareă careă survolauă zonaă înă c utareă deă hran .ă Totă în aceste teritorii aflate în vecin tateaă perimetruluiă propus,ă fiindă îndepliniteă iă condițiileă deă reproducere,ă aceast ăzon ă (digurileă Timi ului)ă poateă fiă considerat ă ună habitată deă hr nireă ală specieiă iă unăpotențial habitată deă reproducereă („potențial”ă deoareceă nuă aă fostă atestat ă cuă doveziăsigureă cuib ritulă specieiă înă acesteă zoneă – dovezi sigure fiind considerate identificarea cuibului,ămanifest rileă teritoriale,ăcântecănupțială sauă identificareaăadulțiloră transportândăhran ăînăcioc).

A089 Aquila pomarina – acvilaățip toareămic Clasa: Aves


Descrierea speciei. Acvilaă ip toareă mic ă esteă oă specieă caracteristic ă zonelorăîmp duriteă situateă înă apropiereaă teritoriiloră deschiseă cumă suntă pajiştile,ă terenurileăagricoleăşiăp şunileăumede.ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă55ă - 65ăcmăşiăgreutateaămedieăesteăcuprins ă întreă1400ă - 1800ăg.ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ă întreă143-168 cm. Areăoăm rimeămedie,ăunăpenajăîntunecat,ăaripileălargiăşiăcioculămic.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar ăşiăajungălaăacestăpenajăînă3ă- 4 ani.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă mamifereă mici,ă p s ri,ăbroaşte,ăşerpi,ăşopârleăşiăinsecte.ăEsteăoăspecieămonogam ,ăceăpoateăs ătr iasc ăpân ăla 20 - 25ădeăani,ăîns ăînămodăobişnuit,ădinăcauzaăpericolelorăexistente,ătr ieşteăînămedieă8 - 10ăani.ăMortalitateaămedieăesteădeăcircaă35șăpentruă juvenili,ă 20șăpentruăp s rileăimatureă şiă 5șă pentruă adul i.ă Esteă oă specieă solitar ă şiă teritorial ă ceă atingeămaturitateaăsexual ă laă 3ă - 4 ani. Masculul este mult mai agresivă decâtă femelaă şiă manifest ă unăcomportamentă teritorială fa ă deă al iă masculi.ă Cuib reşteă înă copaciă şiă seă întoarceă laăacelaşiăcuibămaiămul iăaniălaărând.ăCuibulăesteăinstalatălaăîn l imiăcuprinseăîntreă4ăşiă29ăm.ăPuiulămaiăputernicăîlăatac ădeăobiceiăpeăcelămaiăslab,ăcareănuăsupravie uieşteădinăcauzaăinani iei.ăSeăhr neşteăprinăutilizareaămaiămultorătehnici:ăplaneaz ălaăoăîn l imeădeăcircaă100ămăşiăcoboar ăbruscădup ăceăaălocalizatăprada,ăpândeşteădintr-un loc înalt sau merge prină iarb .ă Ierneaz ă înăAfrica.ăSoseşteă dină cartiereleă deă iernareă laă sfârşită deămartieă şiăînceputădeăaprilie.ăDup ăfolosireaărepetat ăaăcuibului,ăacestaăpoateăatingeăoăîn l imeădeă0,6 - 1ămăşiăunădiametruă laăvârfădeăcircaă60ă - 70ăcm.ăCuibulăesteăalc tuitădinăcrengiăşiăresturi vegetale.ăEsteăc ptuşităcuăramuriăcuăfrunzeăcareăsuntăschimbateăperiodicăpentruăoămaiăbun ăcamuflareăaăcuibului.ăFemelaădepuneă1-2ăou ălaăsfârşitădeăaprilieăsauăînceputădeămai.ăIncuba iaădureaz ă36ă- 41ădeăzileăşiăesteăasigurat ădeăfemel ,ăcareăesteăhr nit ăde masculă înă totă acestă timp.ă Puiiă devină zbur toriă dup ă 50ă - 55ă deă zile,ă dară r mânădependen iădeăp rin iăcâtevaăs pt mâniăînăplus.

Distribuţie.ă Zoneleă deă cuib rită suntă restrânseă înă generală înă Europaă (EuropaăCentrala,ă deă Estă iă deă Sudă - Est),ă dară speciaă cuib reşteă deă asemeneaă înă Anatolia,ăCaucază şiă înă zonaă deă estă aă Iranului.ă Înă Europaă eaă apareă caă specieă cuib ritoareă înăGermania,ă Polonia,ă Slovenia,ă Croa ia,ă Bosniaă - Her egovina,ă Serbiaă şiă Muntenegru,ăAlbania, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Republica Moldova,

Ucraina,ăBelarus,ăEstonia,ăLetonia,ăLituaniaăşiăRusia.ăSpeciaăaăsuferităunădeclinămajorăînămulteă ri,ă înăspecială înăceleădinăvestulăşiăsudulăEuropei.ă Înăprezentăspeciaăesteă foarteărar ăsauăextinct ă înămulteă ri,ăcaăAustria,ăCehia,ăGermania,ăSerbiaăşiăoămareăparteăaăGreciei.

Efectiveăpopulaţionale.ăM rimeaăpopula ieiăglobaleăesteănecunoscut ădarăaăfostăestimat ă laăaproximativă20.000ăperechi.ă ÎnăEuropaăsuntăestimateăaproximativă14.000ă– 19.000ăperechi.ăAcvilaă ip toareămic ăesteăconsiderat ăaăfiăspecieăînădeclinăde-a lungul întregiiă ariiă deă r spândire.ă Popula iaă aflat ă laă margineaă arieiă deă r spândireă esteăconsiderat ăaăfiăceaămaiăvulnerabil .ăăDup ăultimeleăstudiiăreieseăc ăRomâniaăg zduieşteăoăpopula ieădeăacvil ă ip toareămic ăimportant pe plan global. Cele mai bune habitate suntăînăcentrulăşiăestulăTransilvaniei.ăCaărezultatăalăcelorămaiărecenteăstudii,ăpopula iaădeăacvil ă ip toareă mic ă dină Româniaă esteă estimat ă întreă 2.500ă – 2.800 de perechi, reprezentândăaproximativă22șădinăpopula ia specieiălaănivelulăUniuniiăEuropeneăşiă10șădină întreagaă popula ieă laă nivelă global.ă Celeă maiă multeă perechiă cuib ritoareă deă acvil ăip toareămic ă seăg sescă înăTransilvania,ă înă vestulăRomânieiă şiă peăpanteleă esticeă aleăCarpa ilor.ă Oă popula ieă mic ă exist ,ă deă asemenea, în estul, sud - estulă şiă sudulăRomâniei.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 1- 2ă deă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,04ă – 0,07 % din popula iaă na ional .ă Totodat ,ă întreă 10ă iă 15ă exemplare sunt estimate în formularul standardăalăsituluiăc ătrecăprinăaceast ăzon ,ăînătimpulăpasajelor.ă

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iă înăvecin tateaăacestuia,ănuăauăfostă identificateăînătimpulădeplas rilor în teren dină anulă 2013ă exemplareă aleă acesteiă specii.ă Înă întreagaă zon ă nuă auă fostă identificateălocuriă deă cuib rită aleă acesteiă specii.ă Totu i,ă zonaă aflat ă înă imediataă vecin tateă aăperimetruluiăpropusă(digurileăTimi ului)ăarăputeaăfiăsurvolat ădeăexemplareăînăc utareădeăprad ,ăfiindădeciăunăhabitatăpotențial deăhr nire.

A024 Ardeola ralloides – stârcul galben Clasa: Aves

Ordinul: Ardeiformes Familia: Ardeidae

Descrierea speciei. Stârculăgalbenăesteăoăspecieăcaracteristic ăzonelorăumedeăceăauăsuprafe eăcuăstuf,ă tuf rişuriăşiăcopaci.ăAreăoă lungimeăaăcorpuluiădeă40ă - 49ăcmăşiăoăgreutateădeă350ăg.ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă71ă- 86ăcm.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar .ăCuloareaăcaracteristic ăgalbenă - maronieăaăpenajuluiăesteăvizibil ăatunciăcândăsuntăaşeza i.ă Înăzborăaparăcompletăalbi.ă Înăparteaăposterioar ăaăcapuluiăauă înăperioadaăcuib rituluiăcâtevaăpeneălungi.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr nescă cuă peştişori,ă broaşte,ă viermi,ăinsecteăacvaticeăşiămelci.ăÎşiăcaut ăhranaămaiăalesăînăamurg. Cuib reşteăînăcoloniiămixteăal turiădeăalteăspeciiădeăstârciăşiăcormorani.ă Înăafaraăperioadeiădeăcuib rităapareăsolitarăsauăînăgrupuriămici.ăEsteăcelămaiăvioiădintreăstârci.ăAdeseoriăseăamestec ăprintreăcirezileădeă viteă sauă turmeleă deă porci,ă peă careă seă şi aşeaz .ă Ierneaz ă peă continentulă african.ăDionisieă Lin iaă men ioneaz ă c ă plecareaă p s riloră adulteă areă locă cuă 2ă - 3ă s pt mâniăînainteaă celoră tinere.ă Longevitateaă maxim ă cunoscut ă esteă deă cinciă aniă şiă 10ă luni.ăSoseşteălaăînceputulăluniiăaprilieădinăcartiereleădeăiernare.ăCuibulăesteăamplasatăpeăs lciiăşiănumaiăuneoriăpeătrestiiăb trâne.ăLaăconstruireaăcuibului,ăalc tuitădinăr mureleăşiăstuf,ăparticip ăceiădoiăp rin i.ăFemelaădepuneă4ă- 6ăou ăînăaădouaăparteăaăluniiămai.ăCuloareaăou lorăesteămat ,ăalb strui-verzuie.ăIncuba iaăeăasigurat ădeăambiiăp rin i.ăDup ă22ă- 24 deăzileăpuiiăeclozeaz ăşiăr mânăînăcuibăînăjurădeă32ădeăzile,ădarăcontinu ăs ăfieăhr ni iădeăp rin iăpân ălaă40ă- 45ădeăzileăcândădevinăindependen i.

Distribuţie.ă Esteă r spândită insulară înă sudulăEuropei, sud – vestulă Asieiă iă Africaănordic ă iătropical .ăÎnăRomâniaăesteăprezentăînăDeltaăDun rii,ăprecumă iăînăinteriorulăț riiăîn bazinele râurilor mari, în Câmpia de Vest, Muntenia, Moldova, etc.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăestimat ăa specieiăesteămic ,ă fiindăcuprins ăîntreă18.000ă- 27.000 de perechi. În perioada 1970 - 1990 specia a înregistrat unădeclinăaccentuat.ăDeşiăceleămaiămariăpopula iiăaflateăînăRomâniaă(5.500ă– 6.500 de perechi)ăşiăAzerbaidjanăauăr masărelativăstabileăînăperioada 1990 - 2000,ăînăalteă riăcaăTurciaăşiăRusiaăauăcontinuatăs ăscad ăsemnificativ.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 0 - 2ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ămaximă0,03ășădinăpopula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propus în timpul campaniilor de teren din anul 2013 nu au fost identificate exemplare aleăacesteiăspecii.ăZonaănuăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăcuib rit.ăTotu i,ăzonaăaflat ăînăvecin tateaăperimetruluiăpropus,ăarăputeaăfiăsurvolat ădeăexemplareăînăc utareădeăprad ,ăfiind deci un habitat potențial deăhr nire.

A060 Aythya nyroca – rațaăro ieă(raț ăcuăochiăalbi) Clasa: Aves

Ordinul: Anseriformes Familia: Anatidae

Descrierea speciei. Ra aăroşie,ăcunoscut ăşiăcuănumeleădeăra aăcuăochiăalbi,ăesteăoăspecieăcaracteristic ăzonelorăumedeăcuăstuf rişuri.ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă38ă- 42 cmăiarăgreutateaămedieădeăcircaă580ăgăpentruămasculiăşiă520ăgăpentruăfemele.ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă60 - 67ăcm.ăDiferen eleăsuntădificilădeăeviden iată întreăadul i,ăîns ăfemeleleăauăunăirisăînchisălaăculoareăcomparativăcuămasculul,ăcareăareăirisulăalb.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă planteă acvatice,ă moluşte,ăinsecteăşiăpeşti.ăEsteăoăspecieăprezent ăpeăceaămaiămareăparteăaăcontinentuluiăeuropeanăcuăexcep iaăzonelorănordice.ăDeşiăesteăoă ra ăscufund toare,ăprefer ăapeăpu inăadânciă(30 - 100ă cm)ă şiă tr ieşteă destulă deă ascuns ă peă ochiuriă deă ap ă r maseă libereă înăstuf rişurileă dese.ă Cuib reşteă solitară sauă înă grupuriă mici.ă Adul iiă n pârlescă înă iulieă şiăaugust.ăIerneaz ăînăIsraelăşiăAfrica.ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăaădouaăparteăaăluniiămartie.ăCuibulăesteăformatădinăstufăsauăresturiăvegetale,ăaşezatăpeăsolăînăapropiereaăapei sau chiar pe plauri. Femela depune în perioada mai – iunieăunănum rădeă8ă - 12 ou .ăIncuba iaădureaz ă25ă- 28ădeăzileăşiăesteăasigurat ădeăfemel .ăPuiiădevinăzbur toriăla 55 - 60 de zile.

Distribuţie.ăEsteăoăspecieăcuăoădistribu ieălarg ,ăîns ăinegal ,ăcuib rindădin Asia de sud – estă şiă pân ă înă Europa.ă Popula iaă European ă esteă concentrat ă înă principală înăpartea sud - estic ăa continentului.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteărelativămic ,ăcuprins ăîntre 12000-18000 de perechi. A înregistrat un declin semnificativ în perioada 1970 - 1990.ăDeşiă înămulteă riă popula iaă aă r masă relativă stabil ă înă perioadaă1990ă - 2000, în Româniaă şiă Croa iaă aă continuată declinul.ă Popula iaă ceaă maiă mareă esteă prezent ă înăRomâniaăşiăesteăestimat ălaă5.500ă– 6.500 de perechi,ăoăcifr ăceăreprezint ăaproximativă35 - 45șădinăefectiveleăpopula ionaleăeuropene.ăEfectiveămariăseămaiă înregistreaz ă înăCroa iaăşiăAzerbaidjan.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 1 - 3ădeăperechiăcuib ritoareăestimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,02ă – 0,05 % din popula iaăna ional ăcuib ritoare.ăTotodat ,ăzoneleăumedeădinăacestăsităsuntăvizitateădeă50 – 100ăexemplareădeăraț ăro ie,ăînăperioadaăpasajelor.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În timpul campaniiloră dină anulă 2013ă înă perimetrulă propusă pentruă investițieă sauă înă vecin tateaă

acestuia nu au fost identificate exemplare ale acestei specii. De asemenea, zona nu ofer ă condițiiă ecologiceă pentruă cuib rită iă esteă foarteă puțină probabilă caă exemplare din aceast ăspecieăs ăutilizezeăacestăhabitatăcaăzon ădeăhr nire.ă

A403 Buteo rufinus - orecarămare Clasa: Aves


Descrierea speciei. Şorecarulămareăesteăoăspecieăcaracteristic ăzonelorădeschise,ăaride, stepiceăşiăterenurilorăagricoleăabandonate.ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă50ă- 58 cm şiăgreutateaămedieădeă1100ăgăpentruămasculăşiă1300ăgăpentruăfemel .ăAnverguraăaripilorăesteă cuprins ă întreă 130ă - 155ă cm.ă Adul iiă auă înf işareă similar .ă Esteă oă pas reă foarteăatractiv ,ăcuăoăvariabilitateămareăaăpenajului,ăacestaăputândăfiăroşiatic,ăpalăsauăînchis.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă mamifereă mici,ă p s ri,ăreptileăşiă insecte.ăEsteăoăspecieăprezent ăînăsudă - estul continentului european. Pentru hr nire,ă planeaz ă înă cercuriă largiă utilizândă curen iiă calziă ascenden i,ă pluteşteă sta ionarăsauă pândeşteă pradaă deă peă stâlpiă sauă alteă puncteă fixe.ă Urm reşteă înămiriştileă aprinseăanimaleleă careă fugă deă focă şiă pândeşteă intr rileă înă galeriileă roz toarelor.ă Cuib reşteă în copaciiă deă laă margineaă zoneloră deschise,ă înă cr p turileă stânciloră sauă reconstruieşteăcuiburileă p r siteă aleă altoră specii.ă Ierneaz ă înăAfrica.ă Longevitateaămaxim ăcunoscut ăesteă deă optă aniă şiă şaseă luni.ă Soseşteă dină cartiereleă deă iernareă înă aprilie.ă Cuibul este alc tuitădinăcrengiăcareăformeaz ăoăîmpletitur .ăFemelaădepuneăoădat ăpeăană3ă - 5ăou .ăIncuba iaădureaz ă33ă- 35ădeăzile.ăPuiiădevinăindependen iădup ă40ă- 45 zile.

Distribuţie.ă Speciaă seă g se teă înă câmpiileă deschiseă uscateă dină nordulă Africii,ăEuropa de sud - est,ă vestă iă Asiaă Central ă iă deă Est,ă înă Chinaă iă înă Indiaă central .ăObservațiiă recenteă indic ă faptulăc ăexist ăoăpopulațieămic ă înă regiuneaădinăsudă - estul Italiei.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteămic ,ăcuprins ăîntre 8.700 – 15.000 de perechi. A manifestat un declin accentuat în perioada 1970 - 1990. Deşiăpopula iaăs-aămen inutăstabil ăînămajoritateaăteritoriilor,ăînăperioadaă1990ă - 2000 a sc zută înăTurcia,ăceeaăceăaă influen ată tendin aă întregiiăpopula ii.ă ÎnăRomânia,ăpopula iaăestimat ăesteădeă61ă- 110ădeăperechi.ăCeleămaiămariăefectiveăseăînregistreaz ăînăTurcia,ăAzerbaidjanăşiăRusia.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 1 - 2ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativ 1,64 – 1,82 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iă înăvecin tateaăacestuia,ănuăauăfostă identificateăînătimpulădeplas rilorăînăterenădin anul 2013 exemplare ale acestei specii. În întreagaă zon ă nuă auă fostă identificateălocuriă deă cuib rită aleă acesteiă specii.ă Totu i,ă zonaă aflat ă înă vecin tateaă perimetruluiăpropusă(digurileăTimi ului)ăarăputeaăfiăsurvolat ădeăexemplareăînăc utareădeăprad ,ăfiindădeci un habitat potențial deăhr nire.

A224 Caprimulgus europaeus – caprimulgul Clasa: Aves

Ordinul: Caprimulgiformes Familia: Caprimulgidae

Descrierea speciei. Caprimulgul este caracteristic zonelor deschise, aride reprezentateădeărariştiăaleăp durilorădeăconifereăsauădeăamestecăşiăînăp şuni.ăLungimea corpului este de 25 - 30ă cmăşiă areă oă greutateă deă50ă - 100 g. Aripile sunt lungi, cu o anvergur ădeăcircaă53ă - 61ăcm,ă iară siluetaăesteăasem n toareăvântureluluiă roşuăFalco tinnunculus.ă Adul iiă auă înf işareă similar .ă Penajulă gri-maronă asigur ă ună camuflaj

excelentă înă timpulăzilei,ă cândăseăodihneşteăpeăcrengileăcopacilorăcreândă impresiaăunuiăciotăsauăaăuneiăaşchiiămariădinăscoar aăcopacului.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă insecteă ceă zboar ă laăcrepuscul sau noaptea, pe care le prinde în zbor.ăLongevitateaămaxim ăcunoscut ă înăs lb ticieăesteădeă11ăani,ădarătr ieşteăînămedieăpatruăani.ăEsteăoăspecieăprezent ăînăceaămaiă mareă parteă aă continentuluiă european.ă Esteă activ ă noaptea,ă dară vâneaz ă şiă laăcrepuscul.ă Înă timpulă ritualuluiănup ialădesf şurată laă crepuscul,ămascululă zboar ă înă jurulăfemelei.ăMascululăseăridic ăşiăînăaerălaăoăaltitudineămedieăşiăplonjeaz ărepetatăspreăsol.ăEsteăoăspecieăteritorial ăceă îşiăprotejeaz ă teritoriulăprinăcânteculă repetată îndelung.ăEsteămonogam ăpeăoăperioad ăîndelungat ,ăuneoriăpeăvia .ăCuib reşteăpeăsol,ă înăscobituriădeăpeăpajiştiăsauă laăad postulăcopacilorăsauătufişurilor.ăAtunciăcândăesteăamenin at ă laăcuib,ăfemelaăatrageăurm ritorul,ăsimulândăunăcomportamentăceăsugereaz ăc ăesteăr nit ăfie la sol, fie pe o creang .ăCuibulăpoateă fiăutilizatămaiămul iăaniăsuccesiv.ă Ierneaz ă înăAfrica.ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăaădouaăparteăaăluniiăaprilieăşiăînceputădeămai.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită1ă- 3ăou ăîntreăaădouaăparteăaăluniiămaiăşiăînceputulăluniiăiulie. Incuba iaădureaz ăînăjurădeă17ă- 18ăzileăşiăesteăasigurat ăînăspecialădeăfemel ,ăcareăesteăhr nit ăînătotăacestătimpădeăc treămascul.ăPuiiădevinăzbur toriălaă16-19ăzileăşiăsuntăîngriji iăînătotăacestătimpădeăc treăfemel .ăÎnăcazulăînăcareăesteădepus ăoăaădouaăpont ,ăfemelaăincubeaz ,ăiarămascululăasigur ăcreştereaăpuilor.ăPuiiăsuntăîngriji iădeăc treăp rin iăînc ăoălun ădup ăceădevinăzbur tori.

Distribuţie.ă Esteă oă specieă deăorigineă tropical ă ceă cuib reşteă înă zoneă împ duriteădin Africa de Nord, Europa de Sud şiăVest,ăiarăspreănordăpân ăînăzonaădeătundr ăşiădeăstep ălaăest.ăÎnăRomâniaăcaprimulgulăesteăunăoaspeteădeăvar ,ăcuib reşteăînămaiămulteătipuriă deă p dure,ă dină Deltaă Dun riiă pân ă înă zonaă subalpin ă înă Banat,ă PodişulăTransilvaniei,ăMoldovaăşiăDobrogea,ădarăşiăînăzonaămontan ăpân ălaăaltitudineaădeă1.500ăm.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăesteămare,ăcuprins ăîntreă470.000-1.000.000 de perechi. A înregistrat un declin moderat în perioada 1970 - 1990.ăDeşiăaceast ădescreştereăs-a redus în perioada 1990 - 2000, efectivele prezente în Turcia au continuată s ă scad ,ă ceeaă ceă aă determinată ună declină ală popula ieiă laă nivelă european.ăPopula iaă estimat ă înă Româniaă esteă deă 12.000ă - 15.000 de perechi. Cele mai mari efectiveăsuntăînăRusia,ăTurcia,ăSpaniaăşiăFran a.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 1 - 2ădeăperechiăcuib ritoareăestimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,008ă – 0,013 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În anul 2013 în perimetrulă propusă sauă înă vecin tateaă acestuia,ă nuă auă fostă identificate exemplare din aceast ăspecie;ădeăasemenea,ăînătimpulădeplas rilorădină lunileăaprilieă - mai, nu au fost auziteă înă timpulă nopțiiă cânteceleă teritorialeă aleă masculilor.ă Perimetrulă propusă pentru investițieă nuă seă constituieă înă habitateă optimă deă cuib rire.ă Totu i,ă zonaă ară puteaă fiăsurvolat ădeăexemplareăînăc utareădeăinsecteăzbur toare,ăfiindădeciăunăhabitatăpotențial deă hr nire.ă Totă zonaă dină vecin tateă ară puteaă fiă considerat ă iă habitată potențial de cuib rire.ă

A196 Chlidonias hybridus – chirighițaăcuăobrazăalb Clasa: Aves

Ordinul: Charadriiformes Familia: Sternidae

Descrierea speciei. Chirighi aăcuăobrazăalbăesteăcaracteristic ăzonelorăumedeădeăap ădulceăbogateăînăvegeta ie.ăLungimeaăcorpului este de 24 - 28ăcmăşiăareăoăgreutateăde 65 - 100 g. Anvergura aripilor este de circa 57 - 70ăcm.ăFemelaăesteămaiămic ăcaădimensiuniădecâtămasculul.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar .ăPenajulăesteăgriăînchis,ăobrazulă

albă şiă parteaă superioar ă aă capuluiă esteă neagr .ă Cioculă esteă roşuă spreă deosebireă deăcelelalteăspeciiăînruditeădeăchirighi e.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă peşti,ă insecteă şiă larveleăacestora,ă melciă şiă broaşte.ă Esteă oă specieă prezent ă înă parteaă sudic ă şiă estic ă aăcontinentului european.ăPentruăaăseăhr niăprindeăpradaăprinăalunec riăbruşteădeălaăcircaăcinciămetriăîn l ime.ăPlaneaz ăpeăloc,ăfluturându-şiăaripileăînăurm rireaăpr zii.ăDeăobiceiăseăhr neşteălaăoădistan ădeăpân ălaă1ă- 2ăkmădeăcolonie.ăCuib reşteăprimaădat ălaădoiăani. Esteă oă specieămonogam ă şiă teritorial .ă Cuib reşteă înă coloniiă deă pân ă laă 100ă deăperechi.ă Cuibul,ă alc tuită dină resturiă vegetale,ă esteă aşezată peă vegeta ieă plutitoareă (deăexempluăpeăfrunzeădeănuf răsauădeăcastaneădeăap ),ăînăzoneăcuăap ădeăadâncimeămic ă(sub unămetru).ăDurataămedieădeăvia ăesteădeănou ăani,ă îns ăpoateăatingeăşiă19ăani.ăIerneaz ăînăAfricaăşiă înăPeninsulaăArabic .ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăaădouaăparteăaăluniiăaprilieăşiăînceputulăluniiămai.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită2ă- 3ăou ăîn a douaăparteăaăluniiămaiăşiăînăprimaăparteăaăluniiăiunie.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă18ă - 20 deă zileă şiă esteă asigurat ă deă ambiiă parteneri.ă Puiiă p r sescă cuibulă laă câtevaă zileă dup ăeclozareăşiăsuntăîngriji iădeăadul i.ăDevinăzbur toriălaă21-25 de zile.

Distribuţie.ă Arealulă deă cuib rireă aă specieiă cuprindeă estul,ă sudă - estul,ă sudulă şiăvestulăEuropei.ăSpeciaămaiăpoateă fiă întâlnit ăşiă înăuneleă regiuniăaleăAsiei,ă India,ăparteaăestic ăaăAfriciiăşiăAustralia.ăPopula iaădinăRomâniaăesteăcantonat ăpreponderentăînăDelta Dun rii.ăSpeciaăcuib reşteă înănum rărestrânsăşiă înăalteăregiuniăundeăexist ăecosistemeăacvaticeă corespunz toareă şiă bineă conservate,ă cumăară fiă spreă exempluă vestulă riiă sauăsectoare de-aălungulăDun rii.

Efectiveă populaţionale.ă Popula iaă european ă esteă relativă mic ,ă cuprins ă întreă42.000 – 87.000 de perechi. Un declin moderat s-a manifestat în perioada anilor 1970 - 1990.ă Deşiă popula iaă s-aă men inută stabil ă înă perioadaă 1990ă - 2000, nu s-auă ref cutăefectivele ce existau înaintea declinului înregistrat. Popula iaăestimat ăînăRomâniaăesteăde 8.000 – 12.000ădeăperechi,ă iarăefectiveămaiămariădecâtă înăRomâniaăexist ănumaiăînăRusia.ăAlteă riăcuăefectiveăimportanteăsunt:ăSpania,ăAzerbaidjan,ăUcrainaăşiăTurcia.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. În situl ROSPA0128 Lunca Timișului nu sunt înregistrateă exemplareă cuib ritoare,ă acestaă fiindă utilizată deă specieă doară înă timpulăpasajelor,ăcândăzonaăesteăvizitat ădeă100ă– 200ăexemplareăpentruăodihn ă iăhr nire.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusănuăauăfostă identificateăexemplareăînăc utareădeăhran ăînătimpulădeplas rilorădinăanulă 2013.ă Întreagaă zon ă nuă ofer ă condițiiă ecologiceă pentruă cuib ritulă acesteiă specii.ăTotu i,ă sectorulă deă râuă aflată înă dreptulă perimetruluiă propusă ară puteaă fiă survolat ă deăexemplareăînăc utareădeăinsecteăsauăpe tiămici,ăfiindădeciăunăhabitatăpotențial deăhr nire.

A031 Ciconia ciconia – barzaăalb Clasa: Aves

Ordinul: Ciconiiformes Familia: Ciconiidae

Descrierea speciei. Barzaă alb ă esteă oă specieă caracteristic ă p şuniloră umedeă şiăzonelorăml ştinoase.ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă95ă- 110ăcmăşiăareăoăgreutateădeă2300ă- 4400ăg.ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă180ă- 218ăcm.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar ăşiăseădeosebescădeăbarzaăneagr ăprinăcapulăşiăgâtulăalbe.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ăSeă hr neşteă cuă broaşte,ă şoareci,ă insecte,ăcârti e,ăpuiădeăpas reăşiăiepure,ămelci,ăşerpiăşiăşopârle.ăEsteăoăspecieălargăr spândit ăpeătotăteritoriulăeuropean,ăcuăpopula iiămaiămariăînăzonaăcentral ăşiăestic .ăBarzaăalb ăesteăal turiădeărândunic ăspeciaăcareăinterac ioneaz ăcelămaiămultăcuăpopula iaăuman ,ăfiindăprezent ăînămajoritateaălocalit ilorădină araănoastr ăcuăexcep iaăzonelorămontane.ăFiindăoăspecieăobişnuit ăcuăprezen aăuman ,ăfoloseşteăcaăsuportăpentruăcuibăstâlpiiă re elelorădeămedieătensiuneăşiăacoperişurileăcaselor.ăAăintratăînăconştiin aăpopular ăcaăfiindăspeciaă

ceăaduceăbebeluşii.ăÎnămodăobişnuităperecheaădeăberzeăseăîntoarceălaăcuibulăocupatăşiăînăaniiăpreceden i.ăÎntâiăsoseşteămasculul,ăcareăap r ăcuibul înăfa aăaltorăpretenden iăşi,ăînăaşteptareaă femelei,ă îlă repar ă şiă îlă consolideaz .ă Spreă deosebireă deă stârci,ă careă suntăg l gioşi,ă berzeleă suntă aproapeă muteă îns ă comunic ă laă cuibă cuă partenerulă prinăintermediulăunuiă„cl mp nităalăciocului”ăcareăseădesf şoar ăsacadatăînătimpăceăcapulăşiăgâtulăsuntăl sateăpeăspate.ăSuneteleăscoaseăprinădeschidereaăşiăînchidereaăcioculuiăsuntăputerniceăşiărapide,ăasemeniăuneiădarabaneădeătob .ăÎnainteădeăplecareaăînămigra ieăseăstrângă înă num rămareă peă pajiştileă umedeă sauă înă zoneă inundabile.ă Ierneaz ă înă Africa,ăundeăajungăprină traversareaăBosforului.ăSoseşteă laă începutulă luniiămartieădinăcartiereleădeăiernare.ăCuibulăamplasatăcelămaiăfrecventăpeăstâlpiiăre elelorădeătensiuneămedie,ădarăşiăpeăacoperişurileăcaselor,ăesteăalc tuitădinăcrengiăfixateăcuăp mânt.ăCuibulăpoateăatingeădimensiuniăimpresionanteăprinăad ugareaădeămaterialăînăfiecareăană(1,5ămădiametru,ă1ă - 2ă mă în l imeă şiă oă greutateă deă 40ă kg).ă Înă interioră esteă c ptuşită cuă muşchiă şiă resturiăvegetale.ă Înă modă obişnuită mascululă aduceă materialele,ă iară femelaă leă aşeaz ă şiă leăpotriveşteăînăcuib.ăAdeseori,ăînăpere iiăexterioriăaiăcuibuluiăcuib reşteăşiăvrabiaădeăcâmp.ăFemela depune 3-4ă ou ă înă perioadaă cuprins ă întreă începutulă luniiă aprilieă şiă aă douaăjum tateăaăluniiămai.ăIncuba iaăeăasigurat ădeăambiiăp rin i.ăNoapteaăst ăpeăou ănumaiăfemela.ăDup ă33ă- 34ădeăzile,ăpuiiăeclozeaz ăşiăsuntăhr ni iădeăp rin iălaăcuibă53ă- 55 de zileăşiăapoiăînc ă15ăzile,ădup ăcareăîncepăs ăzboare.

Distribuţie.ăAriaă deă r spândireă aă berzeiă albeă cuprindeă Europa, Africa de Nord, parteaă vestic ă aă Asieiă şiă oă parteă aă Orientuluiă Mijlociu.ă Înă Europaă lipseşteă dină MareaăBritanie,ăScandinaviaă şiă Italia.ăSpeciaă esteă r spândit ă înă toat ă ara,ă îns ă efectiveămaiăînsemnateăseăînregistreaz ăînăsudă- estul Transilvaniei (jude eleăSibiu,ăBraşov,ăHarghita)ăşiăînăvestulă riiă(jude eleăTimişă iăSatuăMare).

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăestimat ăaăspecieiăesteăsemnificativ ,ăcuprins ăîntre 180.000 - 220.000 de perechi. În perioada 1970 - 1990ăpopula iaădeăbarz ăalb ăaămanifestată ună declină considerabil.ă Deşiă înă perioadaă 1990ă - 2000 specia a marcat o tendin ă cresc toare,ă înc ă nuă aă revenită laă efectiveleă existenteă înainteaă declinuluiămen ionat.ă Laă nivelă na ional,ă efectivulă popula ională esteă deă aproximativă 5.500ă deăperechi, aproximativă4șădinăpopula iaăUE.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 15 - 20ădeăperechiăcuib ritoareăestimateălaănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,27ă – 0,36 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iăînăvecin tateaăacestuia,ăauăfostăidentificateăînătimpulăcampaniilorădinăanulă2013ăexemplareăînăc utareădeăhran ,ăînăspecialălaămalurileăTimi ului.ăÎnăîntreagaăzon ănuăauăfost identificate cuiburi ale acestei specii.

A030 Ciconia nigra – barzaăneagr Clasa: Aves

Ordinul: Ciconiiformes Familia: Ciconiidae

Descrierea speciei.ă Barzaă neagr ă esteă oă specieă caracteristic ă p duriloră deăcâmpieăşiădeăpeădealuriăceăauă înăapropiereăzoneăumede.ăCaădimensiuniăesteăcuăpu inămaiămic ădecâtăbarzaăalb .ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă90ă - 105ăcmăşiăareăoăgreutateămedieă deă 3000ă g.ă Anverguraă aripiloră esteă cuprins ă întreă 173ă - 205ă cm.ă Adul iiă auăînf işareăsimilar ăşiăatingăacestăstadiuănumaiăînăalăpatruleaăanădeăvia .ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament. Seă hr neşteă înă specială cuă ipariă cândă îiăg seşte,ămamifereămici,ă puiă deă pas re,ă ou ,ă broaşte,ămoluşte,ă lipitori,ă râme,ă şopârle,ăşerpi,ă insecte.ăEsteăoăspecieăr spândit ăpeătotăteritoriulăeuropeanăcuăpopula iiămaiămariăînăzonaăcentral ăşiăestic ăaăEuropei.ăRetraseăşiăsfioase,ăcuib rescăînăp duri,ă înăcuiburiăpeăcareăleăfolosescămaiămul iăaniăşiăpeăcareăleărepar ăşiăconsolideaz ăînăfiecareăan.ăDup ă

ceă depuneă ou leă esteă alungat ă foarteă greuă deă laă cuib.ă Spreă deosebireă deă stârciă şiăasemeni berzei albe este aproapeămut ăşiăseămanifest ăprină„cl mp nitulăciocului”ădarămaiărar,ămaiăscurtăşiăf r ămişc rileădeăgâtăcaracteristiceăberzeiăalbe.ăCeaămaiămareăparteăaă popula ieiă europeneă traverseaz ă Bosforul,ă planândă înă specială deasupraă uscatului.ăIerneaz ăpeăcontinentulăafrican.ăSoseşteăînăaădouaăjum tateăaăluniiămartieădinăcartiereleădeăiernareăşi,ăcomparativăcuăbarzaăalb ,ăsoseşteăprim varaămaiătârziuăşiăpleac ătoamnaămaiă târziu.ăCuibulă esteă amplasată înă treimeaă superioar ăaă arboriloră b trâni.ăCuibulă eăoăconstruc ieămareă(poateădep şiăunămetruăînădiametruăşiăchiarăînăîn l ime),ăcaracteristic ăberzelor,ăalc tuitădinăcrengiăfixateăcuăp mânt.ăÎnăinteriorăesteăc ptuşităcuămuşchi,ăresturiăvegetaleă sauă baleg ă uscat .ă Femelaă depuneă 3ă - 4ă ou ă deă culoareă alb ă înă perioadaăcuprins ă întreă sfârşitulă luiă aprilieă şiă începutulă luiă mai.ă Incuba iaă eă asigurat ă deă ambiiăp rin i.ăDup ă30ă- 35ădeăzile,ăpuiiăeclozeaz ăşiăsuntăhr ni iădeăp rin iăpân ălaă70ădeăzileăcândădevinăindependen i.ăAdeseori,ăcuib reşteăînăpere iiăexterioriăaiăcuibuluiăşi vrabia de câmp.

Distribuţie.ă Ariaă deă r spândireă cuprindeăEuropa,ăundeăefectivulă esteă înă creştereădup ămariă pierderiă înă primaă jum tateă ală secoluluiă ală XX-lea, Asia de la sudul Siberiei pân ălaăChina,ăOrientulăMijlociu,ăAfricaădeăSud.ăLaănoiăînă ar ăseăîntâlneşteămaiăalesăînăp durileădeăfagăşiămolidădinămun iăşiădeălaăpoaleleămun ilor,ăprecumăşiăînăp duriădeălunc ,ăceaămaiăimportant ăpopula ieăfiindăsemnalizat ăde-aălungulăDun rii.

Efectiveă populaţionale.ă Popula iaă estimat ă aă specieiă esteă mic ,ă cuprins ă între 7.800 - 12.000ădeăperechi.ăDup ăceăaăr masăstabil ăînăperioadaă1970ă- 1990,ăpopula iaădeă barz ă neagr ă aă crescută înă perioadaă 1990ă - 2000ă înă zonaă centrală european ă şiă aăsc zută înă rileă baltice,ă r mânândă stabil ă peă ansamblu.ă Efectivulă cuib ritoră laă nivelăna ională esteă estimată laă aproximativă 160ă – 250ă deă perechi,ă adic ă aproximativă 4șădinăpopula iaăUE.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 2 - 4ădeăperechiăcuib ritoareăestimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ăaproximativă1,2ă– 1,6 % din popula iaăna ional .ăTotodat ,ăîntreă50ă iă100ăexemplareăsuntăestimateăînăformularulăstandardăc ătrec prin sit în timpul pasajelor.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Înă întreagaă zon ăpropus ă iă înă vecin tateaă acesteia,ă nuă exist ă condiții pentruă cuib ritulă speciei.ă Înăperimetrulă propusă pentruă investiție,ă înă timpulă deplas riloră înă terenă executateă înă anulă2013,ă nuă auă fostă identificateă exemplareă aleă acesteiă specii.ă Totu i,ă deoareceămalurileărâuluiăTimi ăînăacestăsectorăpotăoferiăcondițiiădeăhr nire,ăatâtăperimetrulăinvestițieiăcâtă iăvecin t țileăacestuiaăseăpotăconsideraăhabitateăpotențiale deăhr nireăaleăspeciei.ă

A080 Circaetus gallicus - erparul Clasa: Aves


Descrierea speciei. Şerparulăesteăoăspecieăceăprefer ăunămozaicădeăhabitateăcuăzoneă împ duriteă folositeă pentruă cuib rită şiă zoneă deschiseă preferateă pentruă hr nire.ăLungimea corpului este de 62 - 69ăcmăşiăareăoăgreutateădeă1200ă- 2000 g pentru mascul şiă 1300ă - 2300ăgă pentruă femel .ăAnvergura aripiloră esteă cuprins ă întreă 162ă - 178 cm. Adul iiăauăînf işareăsimilar ,ăfemelaăavândăcoadaăcevaămaiălung .ăPenajulăesteăvariabil,ăcuă spatele,ă capulă şiă pieptulă maronii,ă iară abdomenulă albă şiă pres rată cuă peteă maronii.ăPenele de zbor sunt închise, iar pe coad ăseăobserv ă3ă- 4ăbenziăînchise.ăSeăhr neşteăînăspecialăcuăşerpiăşiăalegeăcuăprec dereăspeciileăneveninoase.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă şiă cuă şopârle,ă broaşte,ămamifereămiciăşiămaiărarăcuăp s riăsauănevertebrate.ăEsteăoăspecieăprezent ăînăceaămaiămareă parteă aă continentuluiă european.ă Zboar ă laă în l imeă mareă şiă uneoriă planez ăsta ionară(peăloc)ăînăc utareaăpr zii.ăEsteăoăspecieăt cut ăceătr ieşteăpân ălaă17ăani.ăÎşiă

construieşteăanualăcâteăunăcuibăşiăuneoriăalung ădeălaăcuibulălorăalte specii.ăCuib reşteăînăcopaciăşiămultămaiărarăpeăstânci.ăCuibulăesteăconstruitădinăcrengiăşiăc ptuşităcuăiarb .ăIerneaz ăînăAfrica.ăCuibulăesteăconstruitădeăambiiăp rin i.ăFemelaădepuneăunăouăînălunaămai.ăIncuba iaădureaz ă45ă- 47ădeăzileăşiăesteăasigurat deăfemel ,ăcareăesteăhr nit ădeămasculăînătoat ăaceast ăperioad .ăPuiiădevinăzbur toriălaă60ă- 80 de zile.

Distribuţie.ăEsteăr spândităînăEuropaădeăSudăşiădeăEst,ăînăparteaădeănordăaăAfricii,ălaă estă pân ă laă laculă Balkashă şiă Sudulă Indiei.ă Înă Româniaă nuă prezint ă oă distribu ieăuniform ,ă cuib rindă înă specială înă Dobrogea.ă Exist ă îns ă şiă popula iiă punctiformeă înăzoneleădeădealădinăTransilvania,ăBanatăşiăMoldova.ăIzolatăcuib reşteăînăCarpa iiăOrientali,ăMeridionaliă şiă Mun iiă Apuseni,ă dară cuă oă densitateă redus .ă Speciaă lipseşteă dină zoneleăîntinseăf r ăp duriăşiălaăaltitudiniămaiămariădeă1.700ăm.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteămic ,ăcuprins ăîntreă8.400 - 13.000 de perechi. S-aămen inutăstabil ăîntreă1970ă- 1990. Specia a descrescut în Turcia în perioada 1990 - 2000ă şiă s-aă men inută stabil ă înă restulă continentului.ă ÎnăRomâniaăseăestimeaz ăînăprezentăunăefectivăcuib ritorăînăjurădeă220ă– 300 de perechi.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 0 – 1ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ămaximă0,33ășădinăpopula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iă înăvecin tateaăacestuia,ănuăauăfostă identificateăînătimpulădeplas rilorăînăterenădin anul 2013 exemplareă aleă acesteiă specii.ă Înă întreagaă zon ă nuă auă fostă identificateălocuriădeăcuib rităaleăacesteiăspecii.ăTotu i,ăzonaăarăputeaăfiăsurvolat ădeăexemplareăînăc utareă deă prad ă iă deci,ă atâtă perimetrulă investiției,ă câtă iă zonaă aflat ă înă vecin tateaăacestuia pot fiăîncadrateăcaă iăhabitateăpotențial deăhr nire.

A081 Circus aeruginosus – erete de stuf Clasa: Aves


Descrierea speciei. Ereteleădeăstufăesteăoăspecieăcaracteristic ăzonelorăumedeăînăcareăabund ăstuful.ăLungimea corpului este de 43 - 55ăcmăşiăgreutateaădeă500ă- 700 g, femeleleăfiindămaiămari.ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă115ă- 140 cm, fiind cel mai mareă dintreă ere i.ă Mascululă areă vârfulă aripiloră negre,ă aripileă şiă coadaă gri-argintii, iar abdomenul ruginiu. Femela este maro - ciocolatiuăînchis,ăcuăcapulăşiăgâtulăalbeă- g lbui.ă

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuăp s riăşiăou ,ăpuiădeăiepure,ăroz toareămici,ăbroaşte,ăinsecteămaiămariăşiăuneoriăpeşti.ăEsteăoăspecieăprezent ăînăceaămai mare parteăaă teritoriuluiă european.ăPerecheaă format ăpoateă rezistaă împreun ămaiămulteăsezoane.ăRitualulănup ialăesteăspectaculos,ămascululăzburândăînăcercuriădeasupraăteritoriuluiădeăcuib rit,ădup ăcareăplonjeaz ăspreăp mântărostogolindu-se în aer. Uneori femelaă îlă înso eşteă înă zboră şiă seă rostogolescă împreun ă înă aer,ă avândă gheareleăîmpreunate.ăDeăasemenea,ăseăpoateăobservaăcumămascululăofer ăhran ăînăaerăfemelei.ăAtunciă cândă areă posibilitatea,ă mascululă seă împerecheaz ă cuă 2ă - 3 femele. Când vâneaz ,ăzboar ălaăoăîn l imeăcuprins ăîntreă2ă- 6ămădeălaăsolăşiăplonjeaz ăbruscăcândăidentific ă hrana.ă Ierneaz ă înă Africaă şiă înă Peninsulaă Arab .ă Longevitateaă maxim ăcunoscut ăesteădeă20ădeăaniăşiăoălun .ăCuibul,ăceăpoateăatingeădimensiuneaădeă80ăcmăînădiametru,ă esteă alc tuită deă c treă femel ă dină crengi,ă stufă şiă esteă c ptuşită laă interioră cuăiarb .ăFemelaădepuneă3ă- 8ăou ăînăaădouaăparteăaăluniiăaprilie.ăIncuba iaădureaz ă31-38 deăzileăşiăesteăasigurat ădeăambiiăp rin i.ăPuiiădevinăzbur toriălaă35ă - 40ădeăzile.ăR mânăîns ăînăapropiereaăp rin ilorăînc ă25ă- 30ădeăzile,ădup ăcareădevinăindependen i.

Distribuţie.ă Speciaă esteă largă r spândit ă înă Palearcticulă deă Vest,ă Asiaă (inclusivăJaponia),ă întreă latitudinileă40ăşiă60ădeăgrade,ă respectivăAustraliaăşiă insuleleă învecinate,ăprecumăşiăînăinsuleleădinăOceanulăIndian.ăSpeciaănuăesteăr spândit ăînăregiunileănordice.ăUnăprocentă foarteă semnificativăalăpopula ieiă na ionaleă cuib reşteă înăDeltaăDun riiă şiă înă

zonele umede situate de-aălungulăDun rii.ăÎnăinteriorulă riiăcuib reşteădoarălocalizatăşi în num răredus,ădoarăînăstuf rişuriăîntinseădinăzoneăumede.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteărelativămic ,ăcuprins ăîntre 93.000-140.000 de perechi. Aceasta a crescut în perioada 1970 - 1990.ăDeşiă înăperioada 1990 - 2000 a înregistrat un declin în sud - estul Europei, în restul continentului s-aă men inută stabil ă şiă aă crescută înă Ucrainaă şiă Rusia,ă înregistrândă peăansambluăoăcreştere.ăÎnăRomâniaăpopula iaăaăfostăestimat ălaă1.700ă- 2.500 de perechi, îns ăesteăposibilăcaăaceast ăestimareăs ăfiăfostăsubapreciat .

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 1 - 2ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,06ă – 0,08 % din popula iaă na ional .ă Totodat ,ă întreă 30ă iă 60ă exemplareă suntă estimateă înă formularul standardăc ătrecăprinăsităînătimpulăpasajelor.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iă înăvecin tateaăacestuia,ănuăauăfostă identificateăînătimpulădeplas rilorăînăterenădin anul 2013 exemplare ale acestei specii.ă Întreagaăzon ănuăofer ă condițiiă ecologiceăpentruă cuib ritulă acesteiă specii.ă Exist ă posibilitateaă (chiară dac ă eaă esteă extremă deăredus )ă caă zonaă aflat ă înă imediataă vecin tateă (digurileă Timi ului)ă s ă fieă survolat ă deăexemplareăr zlețeăînăc utareădeăprad ămotivăpentruăcareăseăpoateăafirmaăc ăzonaăesteăun habitat potențial deăhr nire.

A082 Circus cyaneus – ereteăvân t Clasa: Aves


Descrierea speciei. Ereteleăvân t,ăcunoscutăşiăsubădenumireaădeăereteădeăcâmp, esteă oă specieă caracteristic ă zoneloră deschise,ă cuă p şuni,ă mlaştiniă şiă teritoriiă agricole.ăLungimea corpului este de 45-55ăcmăşiăgreutateaădeă290ă- 400ăgăpentruămasculăşiă370ă- 708ăgăpentruăfemel .ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă97ă - 118 cm. Ereteleăvân tăesteăzvelt,ădeăm rimeămedie,ăcuăcoadaălung ăşiăoăpat ăalb ăcaracteristic ălaăbazaăcoziiăcare apare la ambele sexe. Masculul este gri pe spate, iar vârfurile aripilor sunt negre. Femelaăesteămaroăpeăspateăşiămaroăcuăalbăsubăaripi.

Habitat, ecologie iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă mamifereă mici,ă p s ri,ăreptile,ăbroaşte,ăinsecteăşiăuneoriăcuăleşuri.ăEsteăoăspecieăcuib ritoareăînăparteaănordic ăşiăvestic ăaăcontinentuluiăeuropean.ăMaturitateaăsexual ăesteăatins ălaă2ă- 3ăaniăşiăpoateătr iăpân ă laă17ăani.ăRitualulănup ialăefectuatădeămasculăesteăunăadev ratădansăpeăcer,ăspectaculos,ăcuăîn lț riărapide,ăspirale,ărostogoliriăînso iteădeăsuneteămultiple.ăOăperecheăseăpoateămen ineămaiămulteăsezoane.ăFemeleleăsuntăceleăcareăini iaz ăcopula ia.ăÎnămodăfrecvent,ă laă aceast ă specieămascululă seă împerecheaz ă cuămaiămulteă femele.ă Înă afaraăperioadeiădeăcuib rită seăadun ăuneoriăpentruă înnoptareă înănum rămare.ă Înnopteaz ă înăcopaciăşiăchiarăpeăsol.ăCândăvâneaz ăalunec ăînăzborăcuăvitez ăredus ,ălaăîn l imeămic ăfa ă deă p mânt.ăSpreădeosebireă deăal iă ere iă seă bazeaz ămultă peăsunetă înă detectareaăpr ziiăascunseăînăvegeta ie,ădeşiăseăfoloseşteăşiădeăv z.ă Ierneaz ăînăparteaăcentral ăşiăestic ăaăcontinentuluiăeuropeanăşiă înăAfrica.ăCuibulăesteăaşezatăpeăsol,ădeămulteăoriă înăapropiereaă apei,ă înă vegeta iaă deas ă şiă înalt .ă Construc iaă cuibuluiă esteă început ă deăambiiăp rin i,ăîns ăfemelaăcontribuieămaiămult.ăEsteăalc tuitădinăcrengi,ăiarb ăşiăc ptuşitălaăinterior cu pene. Femela depune 3 - 6ă ou ă înă aă douaă parteă aă luniiă aprilie.ă Incuba iaădureaz ă29ă- 31ădeăzileăşiăesteăasigurat ădeăfemel ,ăcareăesteăhr nit ădeămasculăînătotăacestă timp.ă Timpă deă circaă dou ă s pt mâniă dup ă ieşireaă puiloră dină ou ,ă mascululăcontinu ăs ăaduc ăhran ,ăatâtăpentruăfemel ăcâtăşiăpentruăpui.ăPuiiădevinăzbur tori la 29 - 42ădeăzile,ădarăr mânădependen iădeăp rin iăpentruăînc ăcâtevaăs pt mâni.

Distribuţie.ăLaănoiăspeciaăpoateăfiăîntâlnit ăînăpasajăşiăînăiernare,ădistribu iaăspecieiănuăesteăuniform ,ăpreferândăanumiteă zoneăpentruă iernat.ăCuă toateăacesteaăexemplare

sporadiceăpotăfiăidentificateăînăoriceăzon ăaă rii,ăexcep ieăf cândăzoneleămontaneăînalte.ăTeritoriulădeăhr nireăînătimpulăierniiăvariaz ăîntreă16ăşiă250ăhectareăpentruăunăexemplar.ăSpeciaăesteălargăr spândit ăînăPalearcticulădeăVest,ăparteaădeănordăaăAsiei, America de Nord,ăparteaăvestic ăaăAmericiiădeăSud.

Efectiveă populaţionale.ă Popula iaă european ă cuib ritoareă aă specieiă esteă relativămic ăcuprins ăîntreă32.000ă- 59.000ădeăperechi.ăPopula iaăaădescrescutăsemnificativăînăperioada 1970 - 1990,ă îns ăacestădeclin s-a redus în perioada 1990 - 2000. Cu toate acestea,ăpeăansambluăspeciaăseăafl ăînădeclin.ăEfectiveleăcuib ritoareăceleămaiămariăsuntăînăRusia,ăFran aăşiăFinlanda.ăEfectiveleăpopula ieiăceăierneaz ăînăEuropaăsuntădeăpesteă8.500 de exemplare. La nivelă na ională nuă exist ă suficienteă informa iiă cuă privireă laăefectiveleăcareăierneaz ăînăRomânia.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. La nivelul sitului ROSPA0128 Lunca Timișului suntăestimateăîntreă3ă iă5ăexemplareăcareăierneaz ,ăiară10ă– 15 exemplare trec în timpul pasajelorăprinăzon .ăEfectiveleădeăiernareăpotăfiăevaluateăînălocurileădeăînnoptare,ădup ăapusulă soarelui.ă Locurileă deă înnoptare,ă deă regul ă stuf rişuriă întinse,ă trebuieă supuseăprotec ieiăînăvedereaămen ineriiăefectivelorăpopula ionaleăcareăierneaz ăîn zon .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă iă înăvecin tateaăacestuia,ănuăauăfostă identificateăînătimpulădeplas rilorăînăterenădină anulă 2013ă exemplareă aleă acesteiă specii.ă Înă întreagaă zon ă nuă auă fostă identificateălocuriădeăcuib rităaleăacesteiăspecii.ăExist ăposibilitateaă (chiarădac ăeaăesteăextremădeăredus )ă caă zonaă aflat ă înă imediataă vecin tateă (digurileă Timi ului)ă s ă fieă survolat ă deăexemplareăr zlețeăînăc utareădeăprad ămotivăpentruăcareăseăpoateăafirmaăc ăzona este un habitat potențial deăhr nire.

A084 Circus pygargus – erete sur Clasa: Aves


Descrierea speciei.ă Ereteleă sură esteă oă specieă caracteristic ă zoneloră deschise,ăstepelor uscate, terenurilor agricole din preajmaărâurilor,ălacurilorăsauăm rilor.ăLungimeaăcorpului este de 39 - 50 cm (coada 16 - 18ăcm)ăşiăareăoăgreutateămedieădeă265ăgăpentruămasculăşiă345ăgăpentruăfemel .ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă96ă- 116 cm. Este celămaiămicădintreăere i.ăSpreădeosebire de celelalte specii de erete, la aceasta apare atâtălaămasculăcâtăşiălaăfemel ăcâteăoădung ăneagr ăpeăambeleăp r iăaleăaripii.ăMasculul,ăspre deosebire de celelalte specii de erete, are un penaj gri mai închis. Femela este maro.

Habitat,ăecologieă i comportament. Seăhr neşteăcuămamifere,ăp s ri,ăbroaşte,ăşopârleăşiă insecte.ăEsteăoăspecieăcuă larg ă r spândireăpeăcontinentulăeuropean.ăAtingeămaturitateaăsexual ălaă2ă- 3ăani.ăCuib reşteăsolitarăsauăînăcoloniiămici,ădeăpân ălaă30ădeăcuiburi, dispuse la distan eă deă celă pu ină 10ă m.ă Seă asociaz ă pentruă cuib rită pentruă aăasiguraă oă maiă bun ă ap rareă contraă pr d toriloră (vulpi,ă cioriă şiă alteă r pitoare).ă Ariaăprotejat ădeăparteneriăesteădeă300ă - 400 m în jurul cuibului. Reproducerea începe cu ritualulă nup ial,ă sub formaăunuiădansăaerianăspectaculos.ăPerechileă seăp streaz ăpeăoăperioad ădeămaiămul iăani.ăMascululăseăpoateăîmperecheaăcuă2-3ăfemele.ăPentruăhr nireăzboar ălaăîn l imeămic ăcuăvitez ăredus ă(circaă30ăkm/h),ăfolosindătraseeăfixe.ăMascululăvâneaz ăpeăoădistan ădeăpân ălaă12ăkmădeălaăcuib.ăFemelaăvâneaz ăpeăoădistan ădeăcircaă1ăkmădeălaăcuibăşiănumaiădup ăceăpuiiăauăeclozat.ăÎntr-oămanier ăspecific ăere ilor,ămascululăhr neşteăfemelaăînăzbor,ăl sândăs ăcad ăpradaăpeăcareăfemelaăoăprindeăînăaer.ăIerneaz ăîn Africa,ăiarătineriiăîşiăpetrecăprimaăvar ăînăcartiereleădeăiernare.ăLongevitateaămaxim ăcunoscut ăesteădeă16ăaniăşiăoălun .ăCuibulăfolositădoarăunăsezonăesteăconstruitădeăfemel ă înăvegeta ieă înalt ,ădinăpaieăşiă iarb .ăFemelaădepuneă3ă - 5ăou ăînă lunaămai.ăIncuba iaă dureaz ă 27ă - 40ă deă zileă şiă esteă asigurat ă deă femel ,ă careă esteă hr nit ă deă

masculă înă totă acestă timp.ă Mascululă hr neşteă femelaă deă 5ă - 6 ori pe zi în perioada incub riiăşiădeă7ă- 10ăoriăpeăziădup ăeclozareaăpuilor.ăPuiiădevinăzbur toriă laă28ă - 42 de zile,ădarăr mânădependen iădeăp rin iăpentruăînc ă14ăzile.

Distribuţie.ă Speciaă esteă r spândit ă înă principală înă zonaă cuă climaă temperat ,ă înălungulă latitudiniiămediiă ală Eurasiei.ă Peă lâng ă acesta,ămaiă întâlnimăuneleă populațiiă iă înăregiuneaămediteranean ă iăboreal .ăEsteăoăpas reăcaracteristic ăPalearcticuluiădeăVest.ăCeaămaiă vestic ă populațieă seă g se teă înă Portugalia,ă spreă estă arealulă seă extindeămultăpesteăMunțiiăUrali,ă limitaăexact ă fiindănecunoscut ăexact.ăPopulațiiă izolateăpunctiformeăsuntă iă înănordulăAfricii,ă cuăprec dereă înăMaroc.ăProbabilădatorit ăactivit țiiănegativeăalăomului,ă uneleă populațiiă î iă schimb ă regulată arealulă deă cuib rit,ă faptă careă determin ăaparițiaădeămiciăpopulațiiădeparteădeăarealulăs uădeăr spândire.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteărelativămic ,ăcuprins ăîntre 35.000 - 65.000 de perechi. A crescut semnificativ în perioada 1970 - 1990ădup ăcare,ădeşiăcreştereaăs-aăestompat,ăaăcontinuatăs ăseăm reasc .ăÎnăRomânia,ăpopula iaăestimat ă esteă deă 1ă - 12 perechi. Cele maiă mariă efectiveă seă înregistreaz ă înă Rusia,ăFran a,ăSpaniaăşiăBelarus.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. În situl ROSPA0128 Lunca Timișului nu s-au înregistratăefectiveăcuib ritoare,ăzonaăfiindăutilizat ădoarăcaă iăcartierădeăpasajădeă3ă– 10 exemplare.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Înăperimetrulăpropusă iăînă vecin tateaăacestuia,ă nuăauă fostă identificateă înă timpulădeplas riloră înă terenădină anulă2013ă exemplareă aleă acesteiă specii.ă Înă întreagaă zon ă nuă auă fostă identificateă locuriă de cuib rităaleăacesteiăspecii.ăExist ăposibilitateaă(chiarădac ăeaăesteăextremădeăredus )ăcaăzonaă aflat ă înă imediataă vecin tateă (digurileă Timi ului)ă s ă fieă survolat ă deă exemplareăr zlețeăînăc utareădeăprad ămotivăpentruăcareăseăpoateăafirmaăc ăzonaăesteăunăhabitat potențial deăhr nire.

A231 Coracias garrulus – dumbr veanca Clasa: Aves

Ordinul: Coraciiformes Familia: Coraciidae

Descrierea speciei. Dumbr veancaă esteă caracteristic ă zoneloră uscate,ăc lduroaseă reprezentateă deă p durileă rareă deă lunc ă dină preajma pajiştilor.ă Lungimeaăcorpului este de 29 - 32ăcmăşiăareăoăgreutateădeă127ă- 160 g. Anvergura aripilor este de circa 52 - 57ăcm.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar .ăPenajulăesteăuluitor,ădeăunăalbastruăazuriuăceăacoper ăcapul,ăgâtulăşiăpieptul,ăînătimpăceăspatele este maroniu-ruginiu.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuăroz toare,ăbroaşte,ăşopârle,ăşerpi,ă p s riă şiă insecte.ă Esteă oă specieă prezent ă înă sudulă şiă estulă Europei.ă Esteăg l gioas ăşiăfiecareăperecheăîşiăap r ăteritoriul.ăEsteăfoarteăsensibil ălaămodific rileădeăfolosireă aă terenurilor,ă fiindă considerat ă ună bioindicatoră pentruă habitateleă mozaicate.ăVâneaz ă pândindă perioadeă lungi,ă peă crengiă şiă fireă electrice.ă Ritualulă nup ială cuprindeăr suciriăşiăplonj riărapide.ăEsteămonogam ăşiăcuib reşteăîn scorburileăcopacilorăb trâni.ăIerneaz ă înă Africaă şiă str bateă pesteă 10000ă kmă întreă teritoriileă deă cuib rită şiă celeă deăiernare.ăOăcoliziuneăcuăunăavionăaăfostăînregistrat ădeasupraăM riiăArabiei.ăLongevitateaăcunoscut ăesteădeănou ăani.ăSoseşteădinăcartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită3ă- 6ăou ăînăaădouaăparteăaăluniiămai.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă17ă- 19ăzileăşiăesteăasigurat ăînăceaămaiămareăparteădeăc treăfemel .ăPuiiăsuntăgolaşiăşiăorbiădup ăeclozare,ăîns ăcrescărepedeăşiăajungăzbur toriădup ă25ă- 30 zile.ăSuntăîngriji iădeăp rin iăînc ă3ă- 4ăs pt mâni.

Distribuţie.ă Esteă r spândit ă înă Eurasiaă iă Africaă deă Nord.ă Ierneaz ă înă Africaă iăIndia.ăÎnăRomâniaăesteăprezent ăînănum rămareăînăDeltaăDun rii,ădarăpoate fiăîntâlnit ă iăînăp durileădinăluncaăunorărâuriămari.

Efectiveă populaţionale.ă Popula iaă european ă esteă relativă mic ,ă cuprins ă întreă53.000 – 110.000 de perechi. A înregistrat un declin moderat în perioada 1970 - 1990. Aceast ă tendin ă s-a accelerat în perioada 1990 - 2000,ă ceeaă ceă aă dusă laă sc dereaăpopula iei.ăÎnăRomâniaăseăestimeaz ăprezen aăaă4.600ă- 6.500 perechi, efective mai mari fiindănumaiăînăTurciaăşiăRusia.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 20 - 22ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,34ă - 0,43 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În timpul campaniilor deă terenă dină anulă 2013,ă înă perimetrulă propusă sauă înă vecin tateaă acestuia,ă nuă auă fostăidentificateăexemplareădinăaceast ăspecie.ăZonaănuăesteăhabitatăpotențialădeăhr nire.ăÎnăarboriiăaflațiăînăvecin tateaăamplasamentuluiăsauăînămalurileăabrupteăaleăTimi ului,ănuăauăfostă identificateă cuiburiă deă dumbr veanc .ă Totu i,ă exemplareleă deă s lciiă aflateă în vecin tateaăamplasamentului,ăsauămalurileărâuluiăTimi ăabrupteădinăapropiere,ăarăputeaăconstitui habitate potențiale deăhr nireă iă /ăsauăreproducere.ăAcesteăporțiuniădeămalăseăafl ăînăamonteădeăperimetrulăpropusăpentruăBalastieră Dragșina, râu Timiș, CSA60 – CSA61,ă fiindăamplasateăpeămalulă opusă (malulădreptăalăTimi ului),ă aproapeădeă loculă înăcareăseă termin ă înăavalăperimetrulăbalastiereiăcareăfuncționeaz ăînăprezent,ăBalastieră Dragșina III. În acest perete de mal abrupt, nu au fost identificate cuiburi de Coracias garrulus,ădarăexist ăînăăprezent,ăpân ălaă20ădeăcuiburiădeăl stunădeămalăRiparia riparia, fiindăpotențialălocădeăcuib rită iăpentruădumbr veanc .ăă

A122 Crex crex – cârstelul (cristelul) de câmp Clasa: Aves

Ordinul: Gruiformes Familia: Rallidae

Descrierea speciei. Cristelulădeăcâmpăesteăoăspecieăcaracteristic ăzoneloră joaseăcumăsuntăp şunileăumede,ădarăşiăculturilorăagricoleă(cereale,ărapi ,ătrifoi,ăcartofi).ăÎnăAlpiăcuib reşteăpân ălaă1400ămăaltitudine,ăînăChinaăpân ălaă2700ămăiarăînăRusiaăpân ălaă3000ăm. Lungimea corpului este de 27-30ăcmăşiăareăoăgreutateămedieădeă165ăgăpentruămasculăşiă 145ă gă pentruă femel .ă Anverguraă aripiloră esteă cuprins ă întreă 42-53ă cm.ă Adul iiă auăînf işareăsimilar .ăPenajulăesteămaroniuăcuăruginiuăpeăaripi.ă

Habitat, ecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuăinsecteăşiă larveleăacestora,ăviermi,ă semin e,ă planteă şiămuguriiă acestora.ăEsteă oă specieă prezent ă peă ceaămaiămareăparte a continentului european. Masculul atrage femelele printr-un cântec sonor care se aude aproape toat ănoaptea.ăSpeciaăesteăteritorial ăşiăpoligam ,ăiarăritualulănup ialăesteăscurtăşiă includeăreveren e,ăaplec ri,ă înă timpăceă îşiădesfaceăaripileăşiă îşiă înfoaieăgâtul.ă Înătimpulăacestuiăritualămascululăpoateăoferiăhran ăfemelei.ăTeritoriulămediuăalăunuiămascul esteădeă15,7ăha.ăDup ăceăformeaz ăperecheăcuăoăfemel ,ăr mâneăcuăaceastaăpân ăceăesteă depus ă pontaă şiă apoiă atrageă alt ă femel ,ă schimbându-şiă teritoriul.ă Cuibulă esteăaşezatăîntr-oăscobitur ăpeăsolă(12ă- 15ăcmădiametruăşiă3ă- 4ăcmăadâncime)ăşiăc ptuşităcu vegeta ie.ă Femeleleă potă produceă oă aă douaă pont ă laă începutulă luniiă iulie.ă Ierneaz ă înăAfrica.ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăaădouaăparteăaăluniiăaprilie.ăFemelaădepuneăde obicei 8 - 12ăou ălaăsfârşitulăluniiămai.ăIncuba iaădureaz ăînămedieă19ă - 20 deăzileăşiăesteăasigurat ănumaiădeăc treăfemel .ăDup ăeclozareăpuiiăsuntăacoperi iăcuăpufănegru,ăiară cioculă esteă brună negru.ă Puiiă potă p r siă cuibulă dup ă oă ziă sauă dou .ă Suntă hr ni iă înăcontinuareă deă c treă femel ă înc ă 3ă - 4ă zile,ă dup ă careă seă hr nescă singuri. Puii devin zbur toriă laă 34ă - 38ă deă zile.ă Succesulă cuib rituluiă esteă deă 80ă - 90% în teritoriile nederanjateă şiă deă circaă 50șă acoloă undeă p şunileă seă cosesc,ă iară culturileă agricoleă seărecolteaz .

Distribuţie.ă Speciaă ocup ă suprafe eă corespunz toareă cerin elor ecologice din Europaă şiă AsiaăCentral ă şiă deăNord,ă pân ă laă 120ă gradeă est.ă Înă Româniaă speciaă esteădistribuit ă maiă alesă înă interiorulă Bazinuluiă Transilvaniei,ă nordulă şiă estulă Moldoveiă şiă înăBucovina.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteăfoarteămare,ăcuprins ăîntre 1.300.000 - 2.000.000ădeăperechi.ăAăsc zutăsemnificativăînăperioadaă1970ă - 1990. Deşiă s-aă înregistrată oă tendin ă cresc toareă înă perioadaă 1990ă - 2000ă înă multeă ri,ăpopula iaădinăRusiaăaă fluctuat,ă astfelă încâtăpeăansambluăpopula iaăaă r masăstabil .ă Laănivelă na ională esteă apreciată ună efectivă popula ională deă aproximativă 44.000ă - 60.000 perechi,ăceeaăceăreprezint ăaproximativă28ășădinăpopula iaăUE.


Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În anul 2013 în întreagaăzon ănuăauă fostă identificateăexemplareăaleăacesteiăspeciiă iănuăauă fostăauzite manifest rileă teritorialeă aleă masculilor.ă Întreagaă zon ă nuă ofer ă condițiiă optimeă pentruăhr nire,ăodihn ăsauăreproducereălaăaceast ăspecie.ă

A238 Dendrocopos medius – cioc nitoareaădeăstejar Clasa: Aves

Ordinul: Piciformes Familia: Picidae

Descrierea speciei. Cioc nitoareaă deă stejară esteă largă r spândit ă înă p durileă deăfoioase,ăînăspecialăceleădeăstejarăşiăcarpenăcuăarboriăajunşiălaămaturitate.ăPrefer ăarboriădeă pesteă 100ă deă aniă deşiă propor iaă acestoraă esteămic ă oriundeă înăEuropa.ă Lungimeaăcorpului este de 19,5 - 22ăcmăşiăareăoăgreutateădeă50ă- 85 g. Anvergura aripilor este de circa 33 - 34ăcm.ăEsteăcuă15șămaiămic ădecâtăcioc nitoareaăpestri ămareăşiăcuă40șămaiămareădecâtă cioc nitoareaăpestri ămic .ăSimilară rudeloră sale,ăpenajulă esteăalc tuitădintr-o combina ieăatractiv ădeăalb,ănegruăşiăroşu.ăComparativăcuărudeleăsaleăareăcelămaiăpu inănegruăpeăfa .ă

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăînăspecialăcuăinsecteăşiălarveleăacestoraă dină scoar aă arborilor,ă îns ă varaă consum ă şiă semin eă şiă fructe.ă Longevitatea cunoscut ăesteădeăoptăani.ăEsteăoă specieăprezent ă înăparteaăcentral ă şiă deăsud-est a continentuluiă european.ă Depindeă maiă pu ină decâtă celelalteă speciiă deă cioc nitoriă deăprezen aălemnuluiămort,ăfiindăesen ial ăprezen aăp durilorădeăstejarămaturăşi aăcavit ilorănecesareă cuib ritului.ăPrim varaă îşiă delimiteaz ă teritoriul,ă acestaă fiindă ap rată deăambiiăparteneri.ăMasculiiă îşiă anun ă prezen aă şiă revendic ă teritoriulă prină chem riă şiă cântece.ăDarabanaă esteămaiă pu ină folosit ă comparativă cuă alteă specii,ă iar femelele nu bat deloc darabana.ă Mascululă esteă celă careă excaveaz ă loculă pentruă cuib rit,ă iară femelaăinspecteaz ăexcava iaă f cut ăşiădecideădac ăoăaccept ăsauănu.ăConstruiescă înă fiecareăanăunănouă cuib.ă Laă felă caă înă cazulă altoră speciiă deă cioc nitori,ă femelele sunt cele care ini iaz ă copula ia.ă Seă hr neşteă înă ceaă maiă mareă m sur ă peă stejari,ă îns ă acoloă undeăexist ăînăpreajm ăcopaciăcuăoăesen ămaiămoaleă(mesteac n,ăfrasin,ăsalcie)ăîiăfoloseşteăpentruăconstruireaăcuibului.ăAcesteăspeciiăcuălemnădeăesen ămaiămoale se descompun maiărepede.ăÎn l imeaăcuibuluiăvariaz ăîntreă5ăşiă20ăm.ăIntrareaăesteărotund ,ădeă4ă- 5 cm diametru.ăEsteăprobabilăceaămaiăsedentar ădintreătoateăspeciileăeuropeneădeăcioc nitori.ăRareoriăfacăc l toriiămaiălungi.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuit 4 - 8ăou ăînălunileăaprilieăşiămai.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă13ă - 15ăzileăşiăesteăasigurat ădeăc treăambiiăp rin i.ăPuiiăsuntăîngriji iădeăambiiăp rin iăşiădevinăzbur toriălaă22ă- 24ădeăzile.ăR mânăînăpreajmaăp rin ilorăpentruăînc ăaproximativăzeceăzile.

Distribuţie.ă Esteă oă specieă sedentar ,ă careă poateă fiă întâlnit ă cuă predilec ieă înăcentrulăEuropei.ăÎnăRomâniaăareăoăr spândireăînăzonaăcolinar ăşiădeăcâmpieăaă rii.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăesteă relativămareăşiă cuprins ă întreă140.000 – 310.000 de perechi. Specia s-aămen inutălaăunănivelăstabilăînăperioadaă1970ă- 1990.ă Efectivulă cuib ritoră na ională esteă apreciată laă 20.000ă – 24.000 de perechi, aproximativă19ășădinăpopula iaăUE.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 20 - 35 de perechi cuib ritoareăestimateălaănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ăaproximativă0,1ă– 0,15ășădinăpopula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În anul 2013 au fost observateăexemplareădeăcioc nitoareădeăstejarăînăvecin tatea perimetrului propus pentru investiție,ăarboriiădinăzon ăfiindăpotențialeălocuriădeăhr nireă iă/ăsauăcuib rit.ăLucr rileădinăperimetrulăinvestițieiănuăpotăafectaăhabitatulăspeciei,ăeleănevizândăintervențiiăînăperdeauaăforestier .ă

A236 Dryocopus martius – cioc nitoareaăneagr Clasa: Aves

Ordinul: Piciformes Familia: Picidae

Descrierea speciei. Cioc nitoareaă neagr ă esteă largă r spândit ă înă p durileă deăfoioase,ă deă amestecă şiă conifereă cuă arboriă ajunşiă laă maturitate.ă Esteă ceaă maiă mareăcioc nitoareă dinăEuropa având dimensiuni apropiate de cele ale unei ciori. Lungimea corpului este de 40 - 46ăcmăşiăareăoăgreutateădeă250ă- 370 g. Anvergura aripilor este de circa 67 - 73ăcm.ăMascululăesteădificilădeădeosebitădeăfemel ,ădeşiăareă întregăcreştetulăroşuăspreădeosebireădeăfemel ăcareăareăpataăroşieădoarăînăparteaădinăspateăaăcapului.ăPenajul este negru.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuă insecteăşiă larveleăacestoraădeăsubăscoar aăarborilor.ăLongevitateaăcunoscut ăesteădeă14ăani.ăEsteăoăspecieăprezent ăîn cea mai mare parte a continentului european. Spre deosebire de restul speciilor de cioc nitori,ă ală c roră zboră esteă ondulatoriu,ă cioc nitoareaăneagr ă areă ună zboră continuuăasem n torăcuăcelăalăalunaruluiăsauăgai ei.ăRealizeaz ăexcava iiămariăînăarboriiăb trâniăşiăusca iăatâtăpentruăodihn ăcâtăşiăpentruăcuib rit.ăÎn l imeaălaăcareăesteărealizat ăscorburaăpentruă cuibă variaz ă întreă 4ă şiă 25ă m.ă Diametrulă intr riiă variaz ă întreă 8ă şiă 11ă cm,ă iarăadâncimeaă cavit iiă s pateă înă interiorulă arboreluiă variaz ă întreă 37 şiă 60ă cm.ă Timpulănecesară pentruă realizareaă uneiă asemeneaă excava iiă poateă ajungeă şiă laă câtevaăs pt mâni.ăEsteăconsiderat ăoă specieă cheieă înă zoneleă împ durite,ă asigurândăspa iiă deăcuib rită pentruă multeă speciiă deă p s riă şiă mamifere.ă Prină controlulă exercitată asupra popula iiloră deă insecteă deă subă scoar ăprotejeaz ă copacii.ă Bateă frecventă darabana,ă iarăcioc niturileă (15ă - 20ăpeă secund )ă dureaz ă circaă treiă secunde.ă Înă timpulă sezonuluiă deăcuib rităbateădarabanaăşiădeăcâtevaăsuteădeăoriăpeăzi.ăAmbeleăsexeăbatădarabanaăîns ămasculiiăoăfacămultămaiăfrecvent.ăDarabanaăacesteiăspeciiăesteăceaămaiăputernic ăşiăseăaudeădeă laăoă distan ădeă circaă treiă km.ăEsteă oă specieămonogam ăpentruă celă pu ină unăsezonădeăcuib rit.ăFoloseşteăună teritoriuăceăvariaz ă întreă100ăşiă400ăha.ăEste o specie sedentar .ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită4ă - 6ăou ăînă lunileăaprilieăşiămai.ă Incuba iaădureaz ăînăjurădeă12ă- 14ăzileăşiăesteăasigurat ădeăc treăambiiăp rin i.ăPuiiăsuntăîngriji iădeăambiiă p rin iă şiă devină zbur toriă laă 24ă - 28ădeă zile.ăR mână înă preajmaăp rin iloră pentruăcircaăînc ăoăs pt mân .

Distribuţie.ă Esteă caracteristic ă p duriloră matureă dină parteaă deă nordă aăPalearcticului,ăîns ăspeciaăesteăconsiderat ăînăexpansiuneă iăînăEurasia.

Efectiveă populaţionale.ă Popula iaă european ă esteă relativă mare,ă cuprins ă întreă740.000 – 1.400.000 de perechi. Specia s-aămen inutălaăunănivelăstabilăînăperioadaă1970ă- 1990.ăAceast ăstareăesteămen inut ăşiăînăprezent,ădeşiăînăuneleă riăs-a înregistrat un anumeă declin.ă Înă Româniaă seă estimeaz ă prezen aă aă 40.000ă – 60.000 de perechi. Popula iiămaiămariăseăînregistreaz ănumaiăînăRusiaăşiăBelarus.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 4 - 6ădeăperechiăcuib ritoareăestimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,01ă șă dină popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În anul 2013 nu au fost observateăexemplareădeăcioc nitoareăneagr ăînăinteriorulăsauăînăvecin tateaăperimetruluiăpropusă pentruă investiție,ă îns ă arboriiă dină zon ă suntă potențiale locuriă deă hr nireă aleăspeciei.ă Nuă auă fostă observateă cuiburiă aleă acesteiă cioc nitori.ă Lucr rileă dină perimetrulăinvestițieiănuăpotăafectaăacesteăhabitateăpotențiale deăhr nire,ăeleănevizândăintervențiiăînăperdeauaăforestier .ăZonaănuăesteăhabitatăoptimăpentruăcuib ritulăspeciei.

A027 Egretta alba (Casmerodius albus) – egreta mare Clasa: Aves


Descrierea speciei. Egretaămareăesteăoăspecieăcaracteristic ăzonelorăumedeăcuăpâlcuriădeăs lcii.ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă85ă- 100ăcmăşiăgreutateaădeă950ăg, fiind ca dimensiuniă asem n toareă cuă stârculă cenuşiuă Ardea cinerea. Anvergura aripilor este cuprins ăîntreă145ă- 170ăcm.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar .ăPenajulăesteăcompletăalb.ăPeăspate,ă pesteă coad ,ă suntă prezenteă 30ă - 40 de pene ornamentale alb sclipitoare, fin spintecateăşiădenumiteă„egrete”.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuăpeştiădeătalieămic ,ăbroaşte,ăşerpiăşiăinsecte.ăEsteăprezent ăînăefectiveămiciăpeăceaămaiămareăparteăaăcontinentului,ăcuăexcep iaăzonelorănordice.ăCuib reşteăînăcoloniiăformateănumaiădinăegreteăsauăîmpreun ăcuă alteă speciiă deă stârci,ă caracterulă gregară fiindămaiă pu ină accentuat.ă Ierneaz ă înă zonaămediteranean ăşiăînăAfrica.ăLongevitateaămaxim ăcunoscut ăesteădeă13ăaniăşiănou ăluni.ăSoseşteăînăaădouaăparteăaăluniiămartie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe trestieă b trân ă şiă încâlcit ă sauă peă s lciiă scunde.ă Laă construireaă cuibului,ă alc tuită dinăcrengiăşiăstuf,ăparticip ăceiădoiăp rin i.ăFemelaădepuneă3ă - 5ăou ă înăperioadaăcuprins ăîntreăaădouaăjum tateăaăluniiăaprilieăşiăînceputulăluniiăiunie.ăIncuba iaăeăasigurat ădeăambiiăp rin i.ăDup ă25ă - 27ădeăzileăpuiiăeclozeaz ăşiă r mână înăcuibă înă jurădeă30ădeăzile,ădarăcontinu ăs ăfieăhr ni iădeăp rin iăpân ălaă42ădeăzile,ăcândădevinăindependen i.

Distribuţie. Specia cuib reşteăînănum răridicatăînăDeltaăDun rii.ăLipsaăsuprafe elorăîntinseădeăstuf rişuriănederanjateă faceăcaăspeciaăs ăcuib reasc ă rară înăalteă regiuniăaleării.ă Înăafaraăperioadeiădeăînmul ireăspeciaăpoateăfiă întâlnit ă laămargineaălacurilorămari,ă

unde apa esteăpu inăadânc ,ăpeămalurileă râurilorăsauăpeă terenurileăagricoleă învecinateăzonelor umede amintite anterior.

Efectiveăpopulaţionale.ăSeăconstat ăc ăefectiveleăpopula ionaleălaănivelăeuropeanăsunt reduse (aproximativ 11.000 - 24.000 de perechi). Cu toate acestea în ultima perioad ă deă timpă seă înregistreaz ă oă creştereă semnificativ ă aă efectivelor.ă Laă nivelăna ionalăseăînregistreaz ădeăasemeneaăoăcreştereănum ruluiădeăindivizi.ăLaăoraăactual ăsunt estimate aproximativ 900 - 1.000ădeăperechiăcuib ritoareăînăRomânia.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. La nivelul sitului ROSPA0128 Lunca Timișului nuăsuntă înregistrateăefectiveăcuib ritoare,ă îns ă situlăesteă importantă înă timpulăpasajelor,ăcând este vizitat de 60 – 90 exemplare.

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusănuăauăfostăidentificateăînătimpulăcampaniilorădinăanulă2013ăexemplareădinăaceast ăspecie,ă eleă fiindă îns ă observateă deă câtevaă oriă înă vecin tateaă acestuiă perimetru,ă înăspecial,ăpeăcel laltămalăalăTimi uluiă(malulădrept),ăacoloăundeăsuntăîndepliniteăcondițiileădeăhr nireăaleăspeciei.ăÎnăîntreagaăzon ănuăauăfostăidentificateăcuiburi,ănefiindăîndepliniteăcerințeleăecologiceăpentruăcuib ritulăspeciei.ăNuăesteăexclusăcaăperimetrulă investițieiăs ăfie vizitat de egretele mari înăc utareădeăhran ,ăfiindăcaăurmare,ăunăhabitatăpotențial de hr nire.ăă

A026 Egretta garzetta – egretaămic

Clasa: Aves Ordinul: Ardeiformes

Familia: Ardeidae

Descrierea speciei. Egretaămic ă esteă oă specieă caracteristic ă zoneloră umedeă ceăau pâlcuri copaci.ăEsteăzvelt ăşiăelegant ,ăcuăoă lungimeăaăcorpuluiădeă55ă - 65ăcmăşiăoăgreutate de 350 - 550ăg.ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ăîntreă88ă - 106ăcm.ăAdul iiăauăînf işareă similar .ă Penajulă esteă completă alb.ă Degeteleă galbene,ă ceă contrasteaz ă cuăpicioareleăşi ciocul negre, sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. În parteaăposterioar ăaăcapuluiăareă2ă- 3ăpeneăornamentaleălungiăşiăînguste.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuăpeştişori,ăbroaşteăşiăalteămiciăanimale acvatice. Este prezent ăpeăîntregăcontinentulăeuropean,ăcuăexcep iaăPeninsuleiăScandinave.ăCuib reşteăînăcoloniiămixteăal turiădeăalteăspeciiădeăstârciăşiăcormorani.ăEsteăspeciaă ceaă maiă t cut ă dintreă stârci.ă Vâneaz ă stândă laă pând ă sauă deplasându-se cu aten ieă înă apeămici.ă Ierneaz ă peă continentulă african.ă Longevitateaămaxim ă cunoscut ăesteădeă22ădeăaniăşiăpatruăluni.ăSoseşteălaăînceputulăluniiăaprilieădinăcartiereleădeăiernare.ăCuibulă esteă amplasată peă s lciiă şiă uneoriă înă stufă sauă l st rişuriă deseă dină apropiereaăb l ilor.ă Laă construireaă cuibului,ă alc tuită dină crengiă şiă stuf,ă particip ă ceiă doiă p rin i.ăFemela depune 3 - 4ăou ăînăperioadaăcuprins ăîntreăaădouaăjum tateăaăluniiămaiăşiăprimaăjum tateăaăluniiăiunie.ăIncubațiaăesteăasigurat ădeăambiiăp rin i.ăDup ă21ă- 25 de zile puii eclozeaz ăşiăr mânăînăcuibăînăjurădeă30ădeăzile,ădarăcontinu ăs ăfieăhr ni iădeăp rin iăpân ălaă40ădeăzileăcândădevinăindependen i.

Distribuţie.ă Speciaă esteă prezent ă înă zoneleă umede,ă dină Europa,ă Africa,ă Asiaă iăAustralia. În zonele mai calde, cele mai multeă p s riă suntă rezidențiă permanenți,ă îns ăpopulațiileănordice,ăinclusivămulteăp s riădinăEuropa,ămigreaz ăpentruăiernareăînăAfricaă iăAsia de Sud.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăestimat ăaăspecieiăesteărelativămic ,ăfiindă cuprins ă întreă 68.000 - 94.000 de perechi. În perioada 1970 - 1990ă popula iaă aăînregistratăoătendin ăcresc toare.ăPopula iaăestimat ăînăRomâniaăesteădeăcircaă4.000ă - 5.000ădeăperechi,ăefectiveămaiămariăfiindăprezenteăînăItalia,ăFran a,ăSpania,ăAzerbaidjanăşiăRusia.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 15 - 30ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ăaproximativă0,37ă- 0,6șădinăpopula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. Atât în perimetrul propus cât iăînăvecin tateaăacestuia,ăînătimpulăcampaniilorădeăterenădinăanulă2013,ăauăfostăidentificateăcâtevaăexemplareăînăc utareădeăhran ,ălaămalulărâuluiăTimi .ăÎnăîntreagaăzon ă nuă auă fostă identificateă cuiburi,ă nefiindă îndepliniteă cerințeleă ecologiceă pentruăcuib ritulăacesteiăspecii.ă

A097 Falco vespertinus – vânturelulădeăsear Clasa: Aves

Ordinul: Falconiformes Familia: Falconidae

Descrierea speciei. Vânturelulădeăsear ,ăcunoscutăşiăsubădenumireaădeăşoimule ădeăsear ,ăesteăoăspecieăcaracteristic ăzonelorădeschiseăcuăpâlcuriădeăp dureăaşaăcumăsuntă stepele,ă p şunile,ă suprafe eleă agricoleă cuă altitudineă redus ,ă deşiă înă Asiaă esteăprezentăşiălaă1500ăm.ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă28ă- 34ăcmăşiăareăoăgreutateămedieădeă130 - 197ăg.ăAnverguraăaripilorăesteăcuprins ă între 65 - 76ăcm.ăEsteăunăşoimădeă talieămedieăspreămic ,ă cuăoă siluet ăapropiat ădeăaăvântureluluiă roşuăFalco tinnunculus şiăaăşoimuluiă rândunelelorăFalco subbuteo. Atinge penajul complet caracteristic adultului în

al treilea an. Masculul are în penaj o combina ieă unic ă întreă albastruă - gri - închis (ardezie)ădeăpeăcorpăşiăroşulăruginiuădeăpeăpeneleăpicioarelorăşiăsubcodale.ăFemelaăesteămaiămareăşiăareăpenajulăgriă- albastruăpeăspateăşiăruginiuăpeăcorp.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăînăspecialăcu insecte, mamifere mici,ăbroaşteăşiăşerpi.ăEsteăoăspecieăprezent ă înăsudulăşiăestulăcontinentuluiăeuropean.ăEsteăoăpas reăsocial ăceăcuib reşteă înăcolonii.ăPentruăaceastaăocup ăcuiburiăvechiădeăr pitoareăsauăcorvide,ăfiindăînăacestăfelădependent ădeăcoloniileădeăcioriădeăsem n tur ăCorvus frugilegus.ă Ceaămaiămareă parteă aă hraneiă format ă dină insecteă oă captureaz ă înăzbor.ăUneoriăplaneaz ă laăpunctă fixăsauămergeăpeăsolăc utându-şiăprada.ăCelămaiăactivăvâneaz ălaăr s rităşiăînăamurg,ăcândăpoateăfiăv zutăzburând laămic ăîn l ime,ădeasupraărâurilor.ă Ierneaz ăînăAfrica.ăLongevitateaămaxim ăcunoscut ăesteădeă13ăaniăşiă treiă luni.ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăaădouaăparteăaăluniiăaprilieăşiăînăprimaăparteăaăluniiămai. Femela depune 3 - 4ă ou ă înă aă douaă parteă aă luniiă maiă şiă începutulă luniiă iunie.ăIncuba iaădureaz ăînămedieă27ă- 28ădeăzileăşiăesteăasigurat ădeăambiiăp rin i.ăPuiiădevinăzbur toriălaă27ă- 30ădeăzileăşiădevinăcompletăindependen iădup ăînc ăoăs pt mân .

Distribuţie. Poate fi întâlnit în Europa Central ăşiădeăEst,ăîncepândădinăUngariaăşiăSlovacia,ă Rusia,ă spreă estă pân ă laă râurileă Ieniseiă şiă Lena.ă Înă Româniaă prezint ă oăr spândireădiscontinu ăînăregiunileădeăcâmpie,ăatâtăînăVăcâtăşiăînăEăşiăSăşiămaiălocalizat ăînăTransilvania.ăCuib reşteăşiăînăDeltaăDun rii.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteărelativămic ,ăcuprins ăîntre 26.000 - 39.000 de perechi. A marcat un declin semnificativ în perioada 1970 - 1990.ă Deşiă înă uneleă riă înă perioadaă 1990ă - 2000 aceasta s-aă men inută stabil ,ă aăcontinuatăs ădescreasc ăînăRusiaăşiăînătotăestulăcontinentului,ădeterminândăoătendin ădeăsc dereăpeăansamblu.ăÎnăRomânia,ăpopula iaăestimat ăesteădeă1.300ă- 1.600 de perechi, efectiveămaiămariăfiindăprezenteăînăRusiaăşiăUcraina.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 5 - 10ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ăaproximativă0,38ă– 0,6ășădinăpopula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propus nu au fost identificate în timpul campaniilor de teren din anul 2013 exemplare aleăacesteiăspecii.ăTotu i,ăprinăofertaătrofic ăoferit ,ăatâtăperimetrulăinvestițieiă iămaiăalesăzonaăinăvecin tateaăacestuia,ăarăputeaăfiăhabitatăpotențial deăhr nireăalăspeciei.ă

A092 Hieraaetus pennatus (Aquila pennata) – acvilaămic ă(pitic ) Clasa: Aves


Descrierea speciei. Coloristică poateă prezentaă oă faz ă maiă întunecat ,ă brun ă – cenu ie,ămaiărar ,ăcuăparteaăventral ăaproapeăuniformăbrun ă iăoăfaz ădeschis ,ăventral cuăcâtevaădungiăbruneăpeă fondăalb.ă Înăambeleăcazuriăprezint ă înăzonaăumerilorăcâteăoămic ăpat ăalb .ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ăPopuleaz ă p duriă luminoaseă cuă ochiuriă iăsubarboret,ă învecinateă cuă terenă deschis,ă apareă deă laă esă pân ă înă zonaă muntoas ă aăp duriloră deă amestec,ă cuă altitudiniă deă pân ă laă 1.100ă mă iă chiară alpin .ă Frecvențeleămaximeăleărealizeaz ăînăzonaădeădealuri,ăînăp duriădeăstejarăsituateăpeăversanți.ăHranaăesteă exclusivă animal ,ă fiindă prins ă înă zboră sauă peă sol.ă Seă hr ne teă preponderent cu vertebrateămici:ăreptile,ăp s riă iă ămamifereă(popând i,ăhârciogi,ă oareci,ă obolan,ăetc.)ăpeă careă leă prindeă dină zbor,ă dină picajă sau,ă uneori,ă dină zborulă peă loc;ă varaă consum ă înăproporțieăredus ă iăinsecteăpeăcareăleăprindeăînăzborăsauălaăpând ,ălaăîn lțimeămic .ăăNuăseă cunoa teă vârstaă începeriiă reproducerii.ă Esteă oă pas reămigratoareă careă ierneaz ă înăzonaăAfriciiăEcuatorialeă iăSudic .ăPleac ăînălunileăaugustă- septembrieă iăseăîntoarceăînăaprilie - mai.ăPerechileăsosescăprim varaăîmperecheateă iăseăpresupuneăexistențaăuneiă

monogamiiă deădurat .ă Adeseaăadopt ă cuiburiă vechiă aleă altoră specii,ă situateă peă arbori,ăuneoriăpeăstânc rii.ăCuiburileăsuntă reparate,ă iarăadâncituraă lorăesteăornat ăcuă r mureleăverzi.ăăÎnăcazăcaărealizeaz ăcuiburiăpropriiăacesteaăsunt construiteădeăambeleăsexeă iăauălaă începută diametreă deă ccaă70ă cm;ă cuă timpulă devinămaiămari.ăDepuneădou ăou ă spreăsfâr itulă luniiăaprilieă iăînceputulă luniiămai,ă laăunăintervalădeă2ă– 4 zile. Clocitul, efectuat preponderentă deă femel ă începeă cuă primulă ouă i dureaz ă 35ă - 38 de zile; puii devin completăînaripațiădup ăccaă6ăs pt mâniă iăstauăînăcuibăccaă7ă- 8ăs pt mâni.ăSuntăhr nițiădeăadulțiăpân ăînăaugustă- septembrie.

Distribuţie.ăSpecieămigratoareă r spândit ă dină sudă - vestulăEuropeiăpân ă înăAsiaăCentralaă i deă est,ă majoritateaă populațieiă iernândă laă sudă deă Saharaă sauă înă India.ă ÎnăEuropaă celeă maiă importanteă populațiiă cuib rescă peă peninsulaă Iberic .ă Populațiaă dinăEuropaă centralaă siă deă peă peninsulaăBalcanic ă s-a fragmentat considerabil în ultimele deceniiă iăpeămomentăpoateăfiăconsiderat ăamenințat ădeădispariție.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteămic ,ăcuprins ăîntreă4.400 – 8.900 de perechi. S-aămen inută stabil ă înă perioadaă 1970ă - 1990.ă Nuă seă ştieătendin aă efectiveloră dină Spaniaă înă perioada 1990 - 2000,ă îns ă deşiă aă sc zută înă uneleăteritorii din sud - estulăEuropei,ăpopula iaăesteăconsiderat ă relativăstabil .ă ÎnăRomânia,ăpopula iaăestimat ăesteădeă80ă- 120 de perechi. Cele mai mari efective sunt prezente în Spania,ăRusiaăşiăPortugalia.


Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă i înăvecin tateaăacestuia,ănuăauăfostă identificateăînătimpulădeplas rilorăînăterenădinăanulă2013ăexemplareăaleăacesteiă specii.ă Întreagaăzon ănuăofer ă condițiiă ecologiceăpentruă cuib ritulă acesteiă specii.ăTotu i,ă exist ă posibilitateaăcaăzonaăaflat ă înă ă imediata vecin tateă(digurileăTimi ului)ăs ăfieăsurvolat ădeăexemplareăr zlețeăînăc utareădeăprad ,ămotivăpentruăcareăseăpoateăafirmaăc ăzonaăesteăunăhabitatăpotențial deăhr nire.

A338 Lanius collurio – sfrâncioculăro iatic Clasa: Aves

Ordinul: Passeriformes Familia: Laniidae

Descrierea speciei. Sfrâncioculă roşiatică esteă caracteristică zoneloră agricoleădeschise,ădeăp şune,ăcuămulteătufişuriăşiăm r cinişuri.ăAreălungimeaăcorpuluiădeă16ă- 18 cm, cu o greutate de 25 - 36,5 g. Anvergura aripilor este de 26 - 31 cm. Penajul celor dou ă sexeă esteă diferen iat.ăMascululă areă capulă griă şiă spateleămaroniuă iară femelaă esteămaronie.

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă insecte,ă mamifereă şiăp s releă mici,ă şopârleă şiă broaşte.ă Esteă oă specieă largă r spândit ă peă continentul european.ăEsteăîntâlnit ăpân ălaăoăaltitudineămaxim ădeă1700ăm.ăPerechileăcuib rescălaăoădistan ădeă100ă - 300ămăuneleădeăcelelalte.ăAreăobiceiulădeăaăfixaă înăspiniiăarbuştilorăinsecte,ăp s releăşiămamifereămiciăatunciăcândăhranaăesteăabundent ,ăpentru a o folosi înă zileleă cuă vremeă ploioas ă cândă hranaă esteămaiă pu ină disponibil .ă Pradaăprins ă esteăomorât ă prină lovituriă preciseă cuă cioculă înă spateleă gâtului.ă Dină cartiereleă deă iernareă seăîntoarce în grupuri mici de 5 - 7ăp s ri.ăCuibulăesteăamplasatălaăoăîn l imeădeăpân ălaă2ămădeălaăsol,ăînăm r ciniăsauăcopaciămici.ăEsteăalc tuitădeăc treăambiiăparteneriăînăcircaă4ă- 5ă zile,ă dină materialeă vegetaleă c ptuşiteă cuă iarb ă şiă muşchi.ă Ierneaz ă înă Africa,ă înăSudan,ă Egiptă şiă Etiopia.ă Longevitateaămaxim ă cunoscut ă esteă deă zeceă aniă şiă oă lun .ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăaprilie.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită4ă- 6ăou ălaăsfârşitulăluniiămaiăşiăînceputulăluniiăiunie.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă13ă - 15ăzileăşiăesteăasigurat ădeăc treăfemel ,ăcareăesteăhr nit ăînătotăacestătimpădeăc treămascul.ăPuiiăsuntă

hr ni iădeăambiiăp rin iăşiădevinăzbur toriădup ă14ă- 15ăzile.ăEsteădepus ăoăsingur ăpont ăpe an.

Distribuţie.ă Esteă oă specieă caracteristic ă zoneiă stepiceă şiă silvostepice.ă Laă noiă înăar ăspeciaăocup ăsuprafe eădeschiseăacoperiteăpar ialăcuăarbuşti,ăfiindăadeseaăprezent ăşiăînăpreajmaăculturilorăagricole.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăesteămare,ăcuprins ăîntreă6.300.000ă– 13.000.000 de perechi. A înregistrat un declin moderat între 1970 - 1990. În perioada 1990 - 2000,ăpopula iaăs-aămen inutăstabil ăînă rileăesticeăşiănuăseăcunoaşteătendin aăînăRusiaăşiăSpania.ăEfectivulăcuib ritorădinăRomâniaăaăfostăestimatălaă1.380.000ă- 2.600.000 deă perechiă (adic ă aproximativă 43șă dină popula iaă UE).ă Seă consider ă c ă în prezent efectivulăcuib ritorăna ionalăesteăstabilănumeric.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 20 - 30ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,001ă șă dină popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusă nuă auă fostă identificateă exemplareă aparținândă speciei.ă Habitateleă aflateă înăimediataă vecin tateă aă amplasamentuluiă (digurileă Timi ului),ă ară puteaă fiă habitateăpotențiale deăhr nireăaleăspeciei.

A339 Lanius minor – sfrâncioculăcuăfrunteăneagr

Clasa: Aves Ordinul: Passeriformes

Familia: Laniidae

Descrierea speciei. Esteă caracteristică zoneloră agricoleă deschiseă cuă tufişuriă şiăcopaciă izola i.ă Areă lungimeaă corpuluiă deă 19ă - 21 cm, cu o greutate de 40 - 60 g. Anvergura aripilor este de 32 - 35ă cm.ă Penajulă celoră dou ă sexeă esteă similar.ăDimensiunileămaiămici,ă frunteaăneagr ăşiăcoadaăpropor ionalămaiămic ăîlădeosebescădeăsfrâncioculă mare.ă Penajulă esteă griă peă capă şiă spate,ă aripileă suntă negre,ă iară pieptulă şiăabdomenulăauăoănuan ăuşoar ădeăroz.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăînăspecialăcuăinsecteăşiămaiărarăcuămelciăsauăpuiădeăp s riămiciăsauăşoareci.ăEsteăoăspecieăr spândit ăînăsudulăşiăestulăcontinentuluiă european.ă Vâneaz ă pândindă dină locuriă ceă ofer ă oă bun ă vizibilitate,ă cuă oăîn l imeă deă pân ă laă 6ăm.ă Adeseoriă st ă peă fireleă electriceă careă traverseaz ă habitateleăcaracteristice.ăPrindeăinsecteăpeăsol,ăpeăcareăleăidentific ăînăvegeta ieăpân ălaăoădistan ăde circa 15 m. Cuibul este amplasat în copaci la oăîn l imeădeă3ă- 6ăm,ălaăoăramifica ieăaăcrengilor. Cuibul construit de ambii parteneri, într-un interval de 5 - 9ăzile,ăesteăalc tuitădinăcrengu eăşiăr d cini,ăfiindăc ptuşităcuăfrunzeăşiăfloriăaleăplantelorăaromatice.ăIerneaz ăîn Africa, în Botswana, Namibia,ă Zimbabweă şiă Africaă deă Sud.ă Longevitateaă medieăcunoscut ăesteădeă10ă- 15ăani.ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăprimaăjum tateăaăluniiămai.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuită3ă - 7ăou ăînăaădouaăparteăaă luniiămaiăşiă înăprimaăparte a lunii iunie. Incuba iaădureaz ă14ă- 16ăzileăşiăesteăasigurat ădeăambiiăp rin i,ăîns ăînăspecialădeăc treăfemel ,ăcareăesteăhr nit ăînătotăacestătimpădeăc treămascul.ăPuiiăsuntăhr ni iădeăambiiăp rin iă şiădevinăzbur toriădup ă16ă - 18ăzile,ă înăperioadaăcuprins ă întreăsfârşitul luiă iunieă şiă pân ă înă august.ă Esteă posibil ă depunereaă uneiă ponteă deă înlocuireăatunciăcândăprimaăpont ăaăfostădistrus .

Distribuţie.ăSpeciaăpoateăfiăîntâlnit ăînăparteaăsudic ăEuropeiăCentraleăşiădeăEstăşiăînăAsiaăMic ,ădarăpesteă totă înădeclinăconsiderabil. ÎnăRomâniaăcuib reşteă înăzoneleădeăcâmpieăşiădeădeal.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăesteămare,ăcuprins ăîntreă620.000ă- 1.500.000 de perechi. A înregistrat un declin moderat între 1970 - 1990.ăDeşiăînăuneleăriăefectiveleăs-auămen inutăstabile în perioada 1990 - 2000,ătotuşiăînăceleămaiămulteă riă

s-aă înregistrată oă sc dere,ă inclusivă înăRomânia,ăundeăefectivulă cuib ritorăaă fostă estimatărecent la 364.000 – 857.000ădeăperechiă(adic ăaproximativă57ășădinăpopula iaăUE).

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 30 – 45ăperechiă cuib ritoareăestimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,005ă - 0,008 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusăsauăînăvecin tateaăacestuia,ănuăfostăidentificateăexemplareădinăaceast ăspecie,ăînătimpulă campaniiloră dină anulă 2013.ă Totu i,ă putemă încadraă zoneleă aflateă înă imediataăvecin tateăaăamplasamentuluiă(digulăTimi ului)ăcaăfiindăunăhabitatăpotențial deăhr nireăalăspeciei.

A246 Lullula arborea – ciocârliaădeăp dure Clasa: Aves

Ordinul: Passeriformes Familia: Alaudidae

Descrierea speciei. Ciocârliaădeăp dureăesteăcaracteristic ăzonelorădeschiseădinăp durileădeăfoioaseăsauăconifere,ăcuăvegeta ieăierboas ăabundent .ăEsteămaiămic ăşiămaiăzvelt ădecâtăciocârliaădeăcâmp.ăLungimeaăcorpuluiăesteădeă13,5ă - 15 cm, iar greutatea de 23 - 35ăg.ăPenajulăesteămaroniuăşiăseădistingeădeăcelelalteăciocârliiăprinăbenzileăalbeădeădeasupraăochilorăceăseăunescăpeăcreştet.ăPenajulăesteăsimilarălaăambeleăsexe.ă

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuă insecteăşiăsemin e.ăEsteăoăspecieă r spândit ă peă totă continentulă european.ă Areă ună zboră ondulatoriu.ă Cânt ădiminea aădevremeăşiăseara,ăcânt ăatâtăînăzborăcâtăşiăaşezat ăpeăunăsuportăsauăchiarăpeăsol. Este monogam .ăCuibulăesteăconstruitădeăc treăfemel ăpeăsol,ăîntr-oăzon ăprotejat ădeă iarb ămaiă înalt ă sauă tufişuri.ă Ierneaz ă înăOrientulăMijlociu.ă Longevitateaă cunoscut ăesteădeăcinciăaniăşiă11ăluni.ăSoseşteădinăcartiereleădeăiernareăînăaprilie.ăFemelaădepuneăîn modăobişnuită3ă- 5ăou ăînălunileăaprilieă- iulie.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă14ă- 15ăzileăşiăesteăasigurat ădeăc treăfemel .ăPuiiăsuntăîngriji iădeăambiiăp rin iăşiădevinăzbur toriădup ă11 - 13 zile. În cazul în care femela începe incubarea unei noi ponte,ămascululăareăgrij ădeăpuiăpân ăcândădevinăindependen i.ăDepuneădou ăsauătreiăponteăpeăsezon.

Distribuţie.ăEsteăoăspecieăpredominantăeuropean ,ăcuăoădistribu ieăpân ăînăIranăşiăînă sudulă Turkmenistanuluiă înă Asiaă şiă nord-vestulă Africii.ă Prefer ă climatulă temperată şiămediteranean.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăesteămare,ăcuprins ăîntreă1.300.000ă- 3.300.000 de perechi. A înregistrat un declin semnificativ între 1970 - 1990, iar apoi în perioada 1990 - 2000 a înregistrat un nivel stabil pe continentul european. Efectivul popula ională na ională num r ă aproximativă 65.000ă – 85.000 de perechi (circa 7 % din popula iaăUE).

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 3 - 5ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativ 0,005 – 0,006 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propusănuăauă fostă identificateăexemplareădinăaceast ă specie,ă înă timpulă campaniilorădeăterenă dină anulă 2013.ă Întregulă perimetruă iă zoneleă învecinateă acestuia,ă nuă reprezint ăhabitateă optimeă pentruă cuib ritulă speciei,ă iară puțină probabilă esteă faptulă caă zonaă s ă fieăvizitat ădeăexemplareăr zlețeăaflateăînăc utareădeăhran .ăă

A023 Nycticorax nycticorax – stârcul de noapte Clasa: Aves


Descrierea speciei. Stârculădeănoapteăesteăoăspecieăcaracteristic ăzonelorăumedeăcuăap ădulceăsauăchiarăs rat .ăAreăoălungimeăaăcorpuluiădeă58ă- 65ăcmăşiăoăgreutateădeăcircaă 800ă g.ă Anverguraă aripiloră esteă cuprins ă întreă 90ă - 100 cm.ă Adul iiă auă înf işareăsimilar .ă Înăparteaăposterioar ăaăcapuluiăauă3ă - 4 pene albe, înguste, cu o lungime de 18-20ăcm.ăTineriiăauăînăprimaăiarn ăunăpenajămaroniu,ăcuăstriuriăalbe.ăTineriiă înă iarnaăaădoua au spatele maroniu comparativ cu cel negru al adul ilor.ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ăSeăhr neşteămaiă alesă cuăpeşti,ă laă careă seăadaug ălarveădeăinsecte,ămormoloci,ălipitoriăşiăchiarăşoareci.ăEsteăprezent ăînăjum tateaăsudic ă şiă estic ă aă continentuluiă european.ă Esteă oă specieă nocturn ,ă fiindă vizibil diminea aă devremeă sauă laă apusulă soarelui.ă Înă timpulă zileiă seă retrageă înă copaciă sauătufişuri.ăCuib reşteăînăcoloniiămixteăal turiădeăalteăspeciiădeăstârciăşiăcormorani.ăÎnătimpulăclocitului, schimbarea partenerilor la cuib se face conform unui ritual specific.ăIerneaz ăpeă continentulă african.ă Longevitateaă maxim ă cunoscut ă esteă deă 17ă ani.ă Soseşteă laăsfârşitulă luniiă martieă sauă începută deă aprilieă dină cartiereleă deă iernare.ă Cuibulă esteăamplasată peă s lciiă şiă numaiă uneoriă peă trestiiă b trâne.ă Laă construireaă cuibului, ce are formaă uneiă farfuriiă pu ină adânciă alc tuit ă dină crengu eă şiă stuf,ă particip ă ceiă doiă p rin i.ăFemelaă depuneă înă perioadaă cuprins ă întreă sfârşitulă luiă aprilieă şiă iunieă (înă func ieă deăcaracteristicileăclimaticeăaleăanului),ăunănum rădeă4ă- 5ăou .ăCuloareaăou lorăesteăverde-alb strui.ăIncuba iaăesteăasigurat ădeăambiiăp rin i.ăDup ă21ă- 22ădeăzileăpuiiăeclozeaz ăşiăr mânăînăcuibă21- 28ădeăzile,ădarăcontinu ăs ăfieăhr ni iădeăp rin iăpân ălaă50ă- 56 de zile,ăcândădevinăindependen i.

Distribuţie. Specie prezint ă oă distribu ieă mondial ,ă incluzândă Europa,ă Asia,ăAmericaă deă Nordă şiă Sudă şiă Africa.ă Înă Europaă îşiă faceă sim it ă prezen aă maiă alesă înăregiunileămaiăcalde.ăSpeciaăesteăprezent ă înăapropiereaăb l ilor,ă râurilorămaiămariăşiă înăvecin tateaă unoră zoneă umede artificialeă (deă exempluă ele teieă şiă coadaă lacuriloră deăacumulare).ăCuib reşteăînănum răsemnificativăde-aălungulăDun riiăşiăînăDeltaăDun rii.

Efectiveăpopulaţionale Popula iaăeuropean ăestimat ăaăspecieiăesteărelativămic ăfiindăcuprins ăîntreă63.000ă- 87.000 de perechi. În perioada 1970 - 1990 a înregistrat un declinămoderat.ăDeşiăpopula iaă s-aămen inută stabil ă sauăaă fluctuat,ă înăperioadaă1990ă - 2000 nivelul acesteia, anterior perioadei de declin, nu a fost recuperat. În România, popula iaăestimat ăesteădeă6.500 – 8.000ădeăperechiăşiănumaiăItalia,ăUcrainaăşiăRusiaăauăpopula iiămaiămari.

Relevanţaă situluiă pentruă specie. Cele 30 - 50ă perechiă cuib ritoareă estimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă 0,46ă – 0,62 % din popula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propus în timpul campaniilor de teren din anul 2013 nu au fost identificate exemplare aleă acesteiă specii.ă Zonaă nuă ofer ă condițiiă ecologiceă pentruă cuib rit.ă Prină lipsaă luiă deăvegetațieă riparian ă înă imediataăapropiereăaă luciuluiădeăap ,ăperimetrulăpropusănuăofer ăcondițiiă optimeă deă hr nireă pentruă aceast ă specie.ă Totu i,ă zonaă aflat ă înă vecin tateaăperimetruluiă propusă pentruă investiție,ă ară puteaă fiă survolat ă deă exemplareă r zlețe,ă înăc utareădeăprad ,ăfiindădeciăunăhabitatăpotențial deăhr nire.

A072 Pernis apivorus – viesparul Clasa: Aves


Descrierea speciei. Viesparulăesteăoăspecieăcaracteristic ăp durilorădeăfoioaseăcuăpoieni. Lungimea corpului este de 52 - 59ă cmă şiă greutateaă medieă deă 750ă gă pentruămasculă şiă 910ă gă pentruă femel .ă Anverguraă aripiloră esteă cuprins ă întreă 113ă - 135 cm. Lungimeaăcorpuluiăesteăpu inămaiămareădecâtăceaăaăşorecaruluiăcomunăButeo buteo şiăpoateă fiă uşoră confundată cuă acesta,ămaiă alesă deă laă distan .ă Sexeleă potă fiă diferen iateă

dup ăpenaj,ăceeaăceăesteăoăsitua ieăneobişnuit ăpentruăp s rileămariădeăprad .ăMascululăare capul gri - alb struiăiarăfemelaămaro.ăÎnăgeneral,ăfemelaăesteămaiăînchis ălaăculoareădecât masculul.

Habitat,ăecologieă iăcomportament.ăSeăhr neşteăcuălarveăşiăadul iădeăinsecte,ăînăspecialăviespiăşiăalbine,ădarăşiăcuă roz toare,ăp s ri,ă şopârleăşiăşerpi.ăEsteăoăspecieăcuăr spândireă larg ă peă totă continentulă european.ăUneoriă poateă fiă v zută planând,ăutilizândăcuren iiă termiciă ascenden i,ă într-oă pozi ieă caracteristic .ă Deă obiceiă zboar ă josă şiă seăaşeaz ăpeăcrengi,ăp strându-şiăcorpulă într-oăpozi ieăorizontal ,ăcuăcoadaă l sat ă înă jos.ăSareă deă peă oă creang ă peă altaă cuă oă singur ă b taieă deă aripi,ă auzindu-se un zgomot specific.ă Cuib reşteă adeseoriă înă cuiburiă p r siteă deă cioaraă deă sem n tur ă Corvus frugilegus.ă Ierneaz ă înă Africa.ă Longevitateaă maxim ă cunoscut ă esteă deă 29ă deă ani.ăSoseşteădinăcartiereleădeă iernareă laă începutulă luniiămai.ăLaărealizareaăcuibuluiăparticip ăambii p rin i.ăFemelaădepuneă2ă- 3ăou ălaăsfârşitulăluniiămaiăşiăînceputădeăiunie.ăIncuba iaădureaz ă30ă- 35ădeăzileăşiăesteăasigurat ăînăspecialădeăc treăfemel .ăPeăcuibulăacesteiăspeciiă seă g se teă frecventă miere,ă fiindă ună criteriuă sigură deă identificare.ă Puiiă devin zbur toriălaă40ă- 44ădeăzileăîns ăr mânălaăcuibăpân ălaă55ădeăzile.

Distribuţie.ă Esteă r spândită peă aproapeă toat ă suprafa aă Europei,ă cuă excep iaăregiunilorănordice.ăÎnăRomâniaăviesparulăareăoădistribu ieăgeneral ăşiăuniform .ăLipseşteăîns ă dină zoneleă întinseă f r ă p duriă şiă laă altitudiniă pesteă limitaă p duriiă (pesteă 1.700ămăaltitudine).

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăaăspecieiăesteămare,ăcuprins ăîntreă110.000 – 160.000 de perechi. Aceasta s-aămen inutăstabil ă înăperioadaă1970ă - 1990. Deşiă înă Finlandaă şiă Suediaă popula iaă s-a redus în perioada 1990 - 2000, în Rusia, BelarusăşiăFran a,ăundeăaparăceleămaiămariăpopula ii,ăacesteaăs-auămen inut,ăceeaăceăaăf cută caă speciaă s ă seă p strezeă stabil ă înă ansamblu.ă Efectivulă cuib ritoră dină Româniaăeste apreciat la aproximativ 2.000 - 2.600ădeăperechi,ăceeaăceăreprezint ăcircaă5șădinăpopula iaăUE.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. Cele 0 - 2ădeăperechiăcuib ritoareăestimateă laănivelul ROSPA0128 Lunca Timișului reprezint ă aproximativă maximă 0,08ă șă dinăpopula iaăna ional .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În perimetrul propus în timpul campaniilor de teren din anul 2013 nu au fost identificate exemplare aleăacesteiăspecii.ăZonaănuăofer ăcondițiiăecologiceăpentruăcuib rit.ăTotu i,ăzonaăaflat ăînăimediataă vecin tateaăperimetruluiă propusăpentruă investițieă (digulăTimi ului),ă ară puteaă fiăsurvolat ădeăexemplareă r zlețeă înă c utareădeăprad ,ă fiindădeciăunăhabitată potențial de hr nire.

A193 Sterna hirundo - chiraădeăbalt Clasa: Aves

Ordinul: Charadriiformes Familia: Sternidae

Descrierea speciei. Chiraădeăbalt ăesteăcaracteristic ăzonelorăumedeăcostiereădarăşiă lacuriloră interioareă cuă ap ă dulce.ă Lungimeaă corpuluiă esteă deă 31ă - 37ă cmă şiă areă oăgreutate de 110 - 145 g. Anvergura aripilor este de circa 75 - 80ăcm.ăAdul iiăauăînf işareăsimilar .ă Penajulă esteă gri,ă cioculă esteă roşuă aprinsă cuă vârfulă negruă iară picioareleă roşii.ăParteaăsuperioar ăaăcapuluiăesteăneagr .ă

Habitat,ă ecologieă iă comportament.ă Seă hr neşteă cuă peşteă (deă 5ă - 15 cm lungime),ăinsecteăşiămelci.ăEsteăoăspecieăprezent ăpeăceaămaiămareăparteăaăcontinentuluiăeuropean.ăPentruăaăseăhr niăplonjeaz ,ădup ădetectareaăpr zii,ădeă laă1ă - 6ămăîn l ime,ăpân ă laăoăadâncimeădeă50ăcm.ăPlaneaz ăpeă locă înăurm rireaăpr zii.ăSeăhr neşteă laăoădistan ădeăpân la 5 - 10ăkmădeăcolonie.ăEsteăoăspecieămonogam ăşiăteritorial .ăAtingeămaturitateaăsexual ălaătreiăani.ăMascululăselecteaz ăteritoriulădeăcuib rităşiădac ăfemelaă

dinăanulăanteriorăîntârzieămaiămultădeăcinciăzileăesteăposibilăs ăcauteăalt ăpartener .ăDeăobiceiă perecheaă foloseşteă acelaşiă teritoriuă pentruă cuib rită şiă esteă cunoscut ă oă situa ieăcând o pereche s-aă întorsă anădeăană înă acelaşiă locă timpădeă17ăani.ăRitualulă nup ială seămanifest ăprinăzboruriăînăcareăparteneriiăseăînal ăînăcercuriăpân ălaăoăîn l imeăde 200 m, dup ăcareăcoboar ăîmpreun ,ădeplasându-se în zig - zag.ăPeăsol,ămascululăofer ăpeşteăfemelei.ăCuib reşteăînăcolonii,ăiarădistan aădintreăcuiburiăpoateăfluctuaădeălaă0,50ămălaă3,5ăm.ăDup ăceăs-aăformatăperechea,ăceiădoiăparteneriă realizeaz ăcâtevaăadâncituri în sol, iarăînăunaădintreăacesteaăfemelaăvaădepuneăou .ăDurataămedieădeăvia ăesteădeă9ă - 10 ani,ă îns ă poateă tr iă pân ă laă 33ă deă ani.ă Ierneaz ă înă Africa.ă Soseşteă dină cartiereleă deăiernareăînăaădouaăparteăaăluniiăaprilie.ăFemelaădepuneăînămodăobişnuitătreiăou ăînăaădouaăparteăaăluniiămaiăşiăînăiunie.ăIncuba iaădureaz ăînăjurădeă22ă- 28ădeăzileăşiăesteăasigurat ădeăambiiăparteneri.ăPuiiăp r sescăcuibulălaăcâtevaăzileădup ăeclozareăşiăsuntăîngriji iădeăadul i.ăDevinăzbur toriălaă27ă- 30 de zile.

Distribuţie.ăSpeciaăesteălargăr spândit ăînăEuropaăcontinental ăşiălaă rmuri,ădeălaă69ăgradeălatitudineănordic ,ăpân ălaătropice,ănordulăAfricii,ăAsiaăCentral ăşiăAmericaădeăNord.ăÎnăRomânia,ăchiraădeăbalt ăprezint ăoădistribu ieărelativăuniform ,ăfiindăprezent ăînătoat ă ara,ă acoloă undeă exist ă habitateă acvaticeă naturaleă sauă semi-naturale întinse. Popula iiămaiămariăseădezvolt ăînăDeltaăDun riiăşiăînăluncileărâurilorămariăaleă rii.

Efectiveăpopulaţionale.ăPopula iaăeuropean ăesteămare,ăcuprins ăîntreă270.000-570.000 de perechi. S-aămen inută stabil ă înă perioadaă1970ă - 1990.ăDeşiă înă uneleă riăefectiveleăauăsc zută înăperioadaă1990ă - 2000,ă totuşiă înă rileă cuăefectiveăsemnificativeăacesteaăauăfluctuatăsauăauăr masăstabile,ăceeaăceăfaceăcaăpeăansambluăpopula iaăs fie considerat ăstabil .ăPopula iaăestimat ăînăRomâniaăesteădeă5.500ă- 7.500 de perechi, iar popula iaă esteă considerat ă caă fiindă stabil .ă Celeă maiă mariă efectiveă suntă înă Rusia,ăFinlandaăşiăUcraina.

Relevanţaăsituluiăpentruăspecie. La nivelul sitului ROSPA0128 Lunca Timișului nuă esteă dovedit ă cuă certitudineă cuib rireaă acesteiă specii,ă îns ă întreă 10ă iă 20ă deăexemplareăutilizeaz ăzoneleăumedeădinăsităînătimpulăpasajelor,ăpentruăhr nireă iăodihn .

Prezența în perimetrul propus sau în vecinătatea acestuia. În timpul campaniiloră deă terenă dină anulă 2013,ă atâtă înă vecin tateaă perimetrulă propusă câtă iă înăvecin tateaă acestuia,ă nuă auă fostă identificateă exemplareă dină aceast ă specie.ă Întreagaăzon ănuăprezint ăcondițiiăoptimeăecologicăpentruăreproducere.ăTotu i,ăprinăofertaătrofic ,ărâulăTimi ăînăacestăsector,ăpoateăfiăunăhabitatăpotențial deăhr nireăalăspeciei.ă

Alteăspeciiădeăp s ri,ăobservateăînătimpulăcampaniilorădeăterenădinăanulă2013,ăcare nu sunt listate în formularul standard al sitului ROSPA0128 Lunca Timișului

În cadrul campaniilor de teren din anul 2013, pe amplasamentul propus au fost

observateă ună num ră deă 9ă speciiă care nu sunt listate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE iă careănuăauă fostă trecuteă înă formularulăstandardăală situluiădeăimportan ă special ă avifaunistic ă ROSPA0128 Lunca Timișului. De asemenea, în vecin tateaă acestuiă perimetruă propus,ă auă fostă observateă ună num ră deă 46ă speciiă (prinăvecin tateă înțelegându-seă oă zon ă aflat ă laă maximă 500ămă deă limiteleă arieiă investiției).ăDintre acestea, pentru un num rădeă28ădeăspecii,ăs-aăpututăatestaăcuib ritulăprinăcântecă/ămanifest riăteritorialeăsauătransportulăhraneiăînăciocăobservatălaăadulți.

Prezențaăacestorăspeciiă iăcuib rireaălorăesteăprezentat ăsinteticăînătabelulădeămaiăjos.

[Semnulă ●ă indic ă prezențaă specieiă iă atestareaă cuib ririiă ei;ă semnulă ○ă semnific ăidentificareaăspeciei,ăf r ăcaăaceastaăs ăcuib reasc ăînăzon ;ăPă- perimetrulăinvestiției;ăVă- vecin tateaăacestuia,ăpân ălaă500ăm]ă

Specia

Prezențaă iăcuib ritulăspeciei Observații

P V 1. Ardea cinerea Stârcăcenu iu ○ ○

Exemplare izolate au fost observate de mai multeă oriă înă c utareă deă hran ă laă malurileăTimi ului

2. Anas platyrhynchos Raț ămare ○ Cârduriă deă pân ă laă 20-30 de exemplare au

fost observate toamna de mai multe ori, în staționareăînăzoneleăcuăap ălin ,ăaflateălaăccaă200 m în amonte

3. Aythya ferina Rațaăcuăcapăcastaniu ○

4. Anas crecca Rațaămic ○

5. Falco tinnunculus Vânturelădeăsear

○ Exemplareleăseăaflauăînăc utareădeăhran ,ăpeăterenulăaflatăînăvecin tateaărâuluiă(pârloag ă iădiguri) 6. Buteo buteo

orecarăcomună ○

7. Phasianus colchicus

Fazan ● Câteva exemplare au fost identificate pe

terenurileă înierbateă aflateă înă vecin tateaăperimetruluiă investiției,ă atâtă vizual,ă câtă iă prinăcântecul teritorial al masculilor 8. Coturnix coturnix

Prepeliț ●

9. Fulica atra Li iț ○

Câteva exemplare au fost observate de mai multeăori,ă înăstaționareăînăzoneleăcuăap ălin ,ăaflate la cca 200 m în amonte

10. Vanellus vanellus Nagâț ○

Exemplareă hr nindu-se în amonte de locul investiției,ă înă apaă mic ă deă laă malulă drept al Timi uluiă

11. Actitis hypoleucos Fluierar de munte ○

Dou ă exemplareă auă fostă observateă înă lunaăaprilieă înă c utareă deă hran ă laă malurileăTimi ului

12. Tringa ochropus Fluierarădeăz voi ○ Exemplareăînăc utareădeăhran ,ăobservateăînă

aprilieă iămaiă 13. Larus ridibundus Pesc ru ărâz tor ○ ○

Exemplare observate numai în zbor, trecând de-aă lungulă râuluiă Timi .ă Seă hr nescăocazionalăînăzon .

14. Columba palumbus Porumbel gulerat

● Înă vegetațiaă forestier ă aflat ă înă vecin tateaăperimetruluiăpropusăpentruăinvestiție

15. Streptopelia decaocto

Gugu tiuc ●

Înă vegetațiaă forestier ă aflat ă înă vecin tateaăperimetruluiăpropusăpentruăinvestiție

16. Cuculus canorus Cuc ●

17. Merops apiaster Prigoare

○ ○

În perioada mai-septembrie au fost observate multe exemplare care s-auăhr nitădinăzbor, cu insecte,ăînătoat ăzonaăluat ăînăstudiu,ăinclusivădeasupraăalbieiărâului.ăColoniileădeăcuib rităseăafl ă laă dep rtareămaiămareă deă amplasamentă(4,5 km), într-oă groap ă rezultat ă dină

Specia


P V exploatareaă pietri uluiă iă nisipului,ă undeă auăfostă num rateă înă lunaă iunie 2013 cca 60 de cuiburiăocupateăînăacelăsezonădeăcuib rit.

18. Picus viridis Ghionoaie verde ○ Înă vegetațiaă forestier ă aflat ă înă vecin tateaă

perimetruluiă propusă pentruă investiție.ă Nuă aăfostă atestată cuib ritul,ă dară acestaă nuă esteăexclus

19. Dendrocopos major Cioc nitoareă pestriț ămare

●

20. Galerida cristata Ciocârlan ● Câteva exemplare au fost identificate pe

terenurileă înierbateă aflateă înă vecin tateaăperimetruluiăinvestiției 21. Alauda arvensis

Ciocârlie de câmp ●

22. Riparia riparia L stunădeămal ○ ○ În perioada martie – septembrie 2013 au fost

observate multe exemplare din aceste trei speciiăcareăseăhr nescădinăzbor,ăcuăinsecte,ăînătoat ă zonaă luat ă înă studiu,ă inclusivă deasupraăalbiei râului Coloniileădeăl stunădeămalăseăafl ălaădep rtareămai mare de amplasament,ă s pateă înă malulărâuluiă Timi .ă Ceaă maiă apropiat ă (maximă 20ăcuiburi)ăseăafl ălaă200ămădeăperimetrulăpropus,ăîn dreptul punctului din aval la care se termin ăzonaăînăcareăfuncționeaz ăînăprezentăBalastiera Dragșina III.

23. Hirundo rustica Rândunic ă ○ ○

24. Delichon urbica L stunădeăcas

○ ○

25. Motacilla alba Codobatur ăalb ă ○ ● Exemplareă înă c utareă deă hran ă laă malulă

râului,ă iăpeăterenurileăaflateăînăvecin tate.ă 26. Sturnus vulgaris Graure

● Exemplareăaflateăînăc utareădeăhran ăînătoat ăzona,ă traverseaz ădeseori în zbor perimetrul, întreă perdeleleă forestiereă iă tuf ri urileă deăpeăceleădou ămaluriăaleărâuluiăTimi .

27. Oriolus oriolus Grangure ●

28. Pica pica Coțofan ●

29. Corvus corone cornix

Cioar ăgriv ○ ●

Câteva exemplare au fost observate staționândăpentruăscurtă timpăînăodihn ăsauăînăc utareădeăhran ,ălaămal

30. Corvus frugilegus Cioar ădeăsem n tur ○ Exemplareăaflateăînăc utareădeăhran ăînătoat ă

zona,ă traverseaz ădeseoriă înăzborăperimetrul.ăColoniaă seă afl ă laă ccaă 3ă kmă dep rtareă deăamplasament

31. Corvus monedula St ncuț

○

32. Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru

●

Înăvegetațiaăforestier ă(plopi,ăs lciiă iătuf ri uriădeădiverseăspecii)ăaflat ăînăvecin tateaăperimetruluiăpropusăpentruăinvestiție,ăpeăambeleămaluriăaleărâuluiăTimi .

33. Sylvia communis Silvie de câmp

●

34. Sylvia curruca Silvieămic ●

35. Saxicola torquata M r cinarănegru ●

36. Erithacus rubecula ●

Specia


P V M c leandruă 37. Luscinia

megarhynchos Privighetoareăro cat

●

38. Parus caeruleus Pițigoiăalbastru ●

39. Parus major Pițigoiămare ●

40. Aegithalos caudatus

Pițigoiăcodată ●

41. Passer domesticus Vrabieădeăcas

●

42. Passer montanus Vrabie de câmp

●

43. Fringilla coelebs Cintez ă ●

44. Carduelis chloris Florinte ○

45. Carduelis carduelis Sticlete ●

46. Emberiza citrinella Presur ăgalben ●

47. Miliaria calandra

Presur ăsur ●

Câteva exemplare au fost identificate pe terenurileă înierbateă aflateă înă vecin tateaăperimetruluiăinvestiției

Alte specii care nu sunt de interes comunitar, care au fost identificate în perimetrulă propusă pentruă proiectă (P)ă iă înă vecin tateaă acestuia (V), în timpul campaniilorădeăterenădinăanulă2013ă(semnulă*ăindic ăprezențaăspeciei) Încadrareaătaxonomic ă/ăspecia P V Observații Clasa Molusca Anodonta cygnea Scoica de lac

*

Sinanodonta woodiana Scoic ăf r ădenumireăpopular

*

Clasa Amphibia Pelophylax ridibundus Broasca verde mare de lac

* * Înăb lțileădeălâng ăalbiaăminor

Bufo viridis Broascaărâioas ăverde

* Observate în luna aprilie 2013, în b lțileădeălâng ăalbiaăminor

Clasa Reptilia Lacerta agilis opârlaădeăcâmp

* ObservateăpeădigurileărâuluiăTimi ului,ădin aprilie – octombrie 2013

Natrix natrix arpeleădeăcas

* Observat de mai multe ori în luna mai, iunieă iăaugustă2013,ăînăvecin tateaă

albieiărâuluiăTimi Clasa Mammalia Talpa europaea Cârtița

* Identificate peăbazaămu uroaielorăprezenteăpeădiguriă iăaăexemplarelorămoarteăg siteăcuăocaziaăobservațiilorăînăteren

Vulpes vulpes Vulpea

* Observat ăcuăocaziaădeplas rilorăpeădiguri,ădară iăaăamprentelorăînăsubstratăiăaăl s turilor

2.3.ă Descriereaă funcţiiloră ecologiceă aleă speciiloră şiă habitateloră deă interesă

comunitarăafectateă(suprafaţa,ălocaţia,ăspeciileăcaracteristice)ăşiăaărelaţieiăacestoraăcuăariileănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitarăînvecinateăşiădistribuţiaăacestora

Factoriă ecologiciă esteă oă noțiune careă includeă urm toriiă factori de mediu: factorii

abiotici (temperatur , lumin , precipitații, presiune etc.)ă iăfactorii biotici (parazitismul, pr d torismul,ă competițiaă intraspecific ă iă interspecific ,ă comensalismul,ă etc.)ă cuă careăun organism viuă vineă înă contactă iă cuă careăseă intercondiționeaz ă reciproc.ăFactoriiă deămediu suntăfoarteăvariați,ăeiăpotă fiănecesariă (utili)ăsauădinăcontr ăpotă fiăd un toriăpentruăființeleă viiă iă potă s ă favorizezeă sauă s ă împiediceă supraviețuireaă iă reproducereaăorganismelor.ăAtâtă factoriiă abioticiă câtă şiă ceiăbioticiă auă rolă esen ialăpeă termenămediuă şiălung,ăînămen inereaăhabitatelorăşiăspeciilor. Factorii abiotici suntăreprezenta iădeăunăansambluădeăelementeăfiziceăşiăchimiceăcareăinfluen eaz ăorganismeleăvii:ăclimaă(prinătemperatur ,ăumiditate,ăpresiune,ăprezen aăiăintensitateaăluminii,ădirecțiaă iăintensitateaăvântului,ăetc.),ăapa,ăsolulăşiăaerul.

Proiectul Balastieră Dragșina, râu Timiș, CSA60 – CSA61,ă nuă influen eaz ămarea majoritate a componentelor abiotice pe teritoriul ROSCI0109 Lunca Timișului iăROSPA0128 Lunca Timișului, în nici una din etapele de implementare a acestuia, datorit ăurm toarelorăaspecte:

a) esteă oă activitateă sezonier ă ocupândă temporară oă suprafa ămic ă deă plaj ă(1,82 ha) raportat la lungimea cursului de râu care trece prin siturile Natura 2000;

b) nu se intervine asupra debitelor râuluiăşiăaăapelorăsubterane; c) nuăseămodific ăcompozițiaăchimic ăaăapelorărâuluiăTimi ; d) nuăseăutilizeaz ăap ăşiănuăseăevacueaz ăapeăuzate; e) emisiile în aerul atmosferic sunt nesemnificative.

UnăsingurăparametruăfizicăalăapeiărâuluiăTimi ăseămodific ăpeădurataăexploat rilor.ă

Astfel, turbiditatea apei vaăaveaăvaloriăcrescuteăînăzonaădeăexploatateă iăpeăoădistanț ădeăccaă200ămăavalădeălucr ri.ăSpeciiădeăinteresăcomunitarăafectate:ăscoicaămic ădeărâuăUnio crassus iăceleă11ăspeciiădeăpe ti.ăă

De asemenea, zgomotul produsă deă utilajeleă şiă mijloaceleă deă transportă folosite,ăperturb ătemporară(înăperioadaădinăziă iăînălunileădinăanăînăcareăsuntăprev zuteăactivit țiădeăexploatare)ăexemplareleăcareăseăafl ă înăzonaădeăexploatareăşiăpân ă laăcircaă200ămăaval de aceasta,ă fiindăafectateăurm toareleăspeciiădeă interesăcomunitar:ăceleă11ăspeciiădeă peşti,ă celeă 3ă speciiă deă p s riă careă auă aiciă habitatulă deă hr nireă (Egretta garzetta, Ciconia ciconia iăAlcedo atthis)ă iăceleăcareăseăhr nescăînăvecin tateaăperimetruluiă(3ăspecii: Egretta alba, Dendrocopos medius, Anthus campestre). De asemenea, ar putea fiăderanjateăaceleăspeciiădeăp s riăpentruăcareăsuntăîndepliniteăcondițiileăpentruăhr nire,ăatâtă înă perimetrulă propusă câtă iă zonaă aflat ă înă imediataă vecin tateă aă acestuia,ă fiindă

http://ro.wikipedia.org/wiki/Factor_de_mediu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune

http://ro.wikipedia.org/wiki/Organism

potențiale habitateădeăhr nire,ădarăcareănuăauăfostăidentificateăpân ăînăprezentăînăacesteăzone.

Dintre factorii biotici,ă unaă dintreă celeă maiă importanteă relațiiă dintreă viețuitoareăesteărela iaădeănutri ieădintreăspeciileăprezenteăînăacelaşiăhabitat.ăRela iile interspecifice iă intraspecificeă stabiliteă întreă organismeleă viiă determin ă atâtă structura,ă câtă şiă func iileăbiocenozeiăcaănivelădeă integrareăaămaterieiăvii.ăCuăcâtăconexiunileăsuntămaiădiverseăşiăvariate,ăcuăatâtăbiocenozaăvaăfiămaiăcomplex ăşiămaiăstabil .

Perimetrulă propusă pentruă investiție,ă esteă înă prezentă oă plaj ă natural ,ă înă albiaă

minor ,ăinundabil ălaăapeămari,ăf r ăvegeta ieăaărâuluiăTimi .ăAceast ăzonaădeăplaj ăpeăcareă seă faceă exploatareaă agregatelorămineraleă nuă ofer ă condi iiă favorabileă deă habitat pentru reproducerea nici unei specii din cele 46 de specii pentru care au fost declarate siturile. Din acest total de specii de interes comunitar, o specie de liliac (Myotis myotis) iă9ăspeciiădeăp s riăpotăutilizaăacestăperimetruăcaăzon ăpotențială deăhr nire.ă

Unănum rădeădou ăspeciiădeăfluturi,ăoăspecieăvegetal ă iă3ăspeciiădeăp s riănuăauă

îndepliniteăcondițiiăecologiceăpentruăexistenț ă iă /ăsauăhr nireăatâtă înăperimetrulăpropusăpentruăinvestiție,ăcâtă iăînăvecin tateaăimediat ăaăacestuia.ă

Suprafa aăocupat ădeăperimetrulădeăexploatareăpropus,ăraportat ălaăsuprafa aăceloră

dou ă situriă (ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului)ă şiă aăclaselorădeăhabitateădeăpeăteritoriulăacestuia,ăesteăprezentat ăsinteticăînătabelulădeămaiăjos.

(sursa: Formularele standard ale siturilor)

Cod Clase de habitate

Suprafaţaăclasei deăhabitatădinăsuprafaţaă

sitului

Suprafaţaăocupat ădeăproiectădinăsuprafațaă

clasei de habitat

% ha Temporar

Definitiv % ha

ROSCI0109 Lunca Timișului (suprafaț ătotal :ă9.919,3 ha)

N07 Mla tini,ăturb rii* 4 396,77 0,46 1,82 0 N12 Culturi, teren

arabil 7 694,35 0 0 0

N14 P uni 2 198,39 0 0 0 N15 Alte terenuri

arabile 33 3.273,37 0 0 0

N16 P duriădeăfoioase 54 5.356,42 0 0 0

ROSPA0128 Lunca Timișului (suprafaț ătotal :ă13.404 ha)

N12 Culturi, teren arabil

31 4.155,24 0 0 0

N14 P uni 11 1.474,44 0 0 0 N15 Alte terenuri

arabile 18 2.412,72 0 0 0

N16 P duriădeăfoioase 40 5.361,6 0 0 0 * Considerăm inclus în această clasă de habitat și cursul râului Timiș.

În concluzie,ăimplementareaăproiectulăsupusăevalu riiănuăvaăafectaăfunc iileăecologiceăaleăspeciilorăşiăhabitatelorădeăinteresăcomunitarădeăpeăteritoriulăcelorădou ăsituriă(ROSCI0109 Lunca Timișului și ROSPA0128 Lunca Timișului)

Distribuţiaăşiărelaţiileăspeciilor care constituie obiectivele de conservare ale

celorădou ăsituriă(ROSCI0109 Lunca Timișului și ROSPA0128 Lunca Timișului)ă iăcareăsuntăafectateădeăimplementareaăproiectului,ăcuăariileănaturaleădeăimportanț ăcomunitar ăînvecinate.

Tabelul de mai jos prezint ăsiturileăNaturaă2000ăaflateăînăvecin tateă iărelațiilorăloră

cuă celeă dou ă situri,ă ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului (obiectiveă deă conservare,ă num ră deă obiectiveă comuneă deă conservare,ă distanțaă dintreăsituriă iădistanțaădintreăsituriă iăperimetrulăinvestiției,ăunde:ădistanț ăaerian ăţădistanțaăînălinieă dreapt ,ă calculat ă cuă ajutorulă instrumenteloră dinăhttp://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/map/#site=ROSCI0109).

Distanțaăînălinieădreapt ăaăsituluiăînvecinatăfaț ăde:

Num răobiectiveă(tipuriădeăhabitate sau specii)

comune de conservare cu:

Distanțaăînălinieădreapt ăaăsituluiăînvecinatăfaț ădeăamplasamentul propus de la Drag ina

ROSCI0109 Lunca Timi ului

ROSPA0128 LuncaăTimi ului

ROSCI0109 Lunca Timi ului

ROSPA0128 Lunca Timi ului

ROSCI0336ăP dureaăDumbrava Obiective de conservare: habitatul 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer si gorun 5,4 km 7,2 km 0 0 19,53 km ROSCI0348ăPaji teaăJebel Obiective de conservare: habitatul 6240 * Pajiști stepice subpanonice 5,8 km 6,3 km 0 0 23,98 km ROSCI0390ăS r turileăDinia Obiective de conservare: habitatul 1530 * Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice 4,12 km 9,16 km 0 0 25,85 km ROSCI0346ăPaji teaăCiacova Obiective de conservare: habitatul 6240 * Pajiști stepice subpanonice

4,37 km 15,101 km 0 0 24,37 km ROSPA0144 Uivar - Dinia Obiectiveă deă conservare:ă speciileă deă p s riă A097 Falco vespertinus, A084 Circus pygargus, A339 Lanius minor, A231 Coracias garrulus, A083 Circus macrourus, A338 Lanius collurio, A089 Aquila pomarina, A080 Circaetus gallicus, A030 Ciconia nigra, A255 Anthus campestris, A026 Egretta garzetta, A023 Nycticorax nycticorax, A127 Grus grus, A031 Ciconia ciconia, A131 Himantopus himantopus, A151 Philomachus pugnax, A166 Tringa glareola 0,735 km 8,78 km 0 12 specii 27,51 km ROSPA0095ăP dureaăMacedonia Obiectiveădeăconservare:ăspeciileădeăp s riăA021 Botaurus stellaris, A022 Ixobrychus minutes, A023 Nycticorax nycticorax, A026 Egretta garzetta, A027 Egretta alba, A031 Ciconia ciconia, A081 Circus aeruginosus, A082 Circus cyaneus, A084 Circus pygargus, A097 Falco vespertinus, A122 Crex crex, A229 Alcedo atthis, A236 Dryocopus martius, A238 Dendrocopos medius, A338 Lanius collurio, A339 Lanius

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/map/#site=ROSCI0109

minor, A393 Phalacrocorax pygmeus suprapunereăparțial

15,67 km 0 14 specii 33,79 km

RelațiaăsituluiăROSCI0109 Lunca Timișului cuăsiturileăînvecinateă iăobiectiveleăloră

deăconservareăesteădescris ămaiăjos. Seă afl ă laă distanț ămareă (întreă 19,53ă kmă iă 25,58ă km)ă deă celeă patruă

situriă învecinateă deă importanț ă comunitar ă (ROSCI0336ă P dureaă Dumbrava,ăROSCI0348ăPaji teaăJebel,ăROSCI0390ăS r turileăDinia ă iăROSCI0346ăPaji teaăCiacova), cu care nu are obiective comune de conservare.

Seăafl ălaăoădistanț ădeă0,735ăkmădeăROSPA0144ăUivară- Dinia ă iăareăsuprafețeă comuneă cuăROSPA0095ăP dureaăMacedonia,ă îns ă cuă ambeleă nu are obiective comune de conservare.

În concluzie, amplasamentul investiției de la Dragșina nu afectează obiectivele de conservare ale celor patru situri învecinate de importanță comunitară și a celor două situri învecinate de protecție specilă avifaunistică.

Relațiaă sitului ROSPA0128 Lunca Timișului cuă siturileă învecinateă iă obiectiveleă

lor de conservare este descris ămaiăjos. Seăafl ălaădistanțeăcuprinseăîntreă6,3ăkmă iă15,1ăkmădeăceleăpatruăsituriă

învecinateă deă importanț ă comunitar ă (ROSCI0336ă P dureaă Dumbrava,ăROSCI0348

Paji teaă Jebel,ăROSCI0390ăS r turileăDinia ă iăROSCI0346ăPaji teaăCiacova), cu care nu are obiective comune de conservare.

Seă afl ă laă oă distanț ă deă 8,78ă kmădeăROSPA0144ăUivară - Dinia ,ă cuăcare are 12 obiective comune de conservare (speciileădeăp s riăFalco vespertinus, Circus pygargus, Lanius minor, Coracias garrulus, Lanius collurio, Aquila pomarina, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Anthus campestris, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia). Dintre acestea:

- niciăoăspecieănuăareăîndepliniteăcondițiileăecologiceăpentruăcuib rireăînăperimetrulăinvestițieiădeălaăDrag ina;

- unănum rădeădou ă(Egretta garzetta iăCiconia ciconia) folosesc la ora actual ăamplasamentulăpentruăhr nire;

- dou ă auă îndepliniteă condițiileă deă cuib rireă înă imediataă vecin tateă aăamplasamentului,ădarănuăauăfostăobservateăcuib rindă(Coracias garrulus iăAnthus campestris);

- aseă auăpeă teritoriulă amplasamentuluiă habitateă potențiale deăhr nire,ădară nuă auă fostă identificateă hr nindu-seă înă respectivaă locațieă pân ă înăprezent (Falco vespertinus, Egretta garzetta, Coracias garrulus, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Ciconia ciconia);

- toateă12ăspeciiăauăîndepliniteăînăvecin tateaăamplasamentuluiăDrag inaăcondițiiă pentruăhr nire,ă fiindă identificateăhabitateăpotențiale pentruăhr nireă(Falco vespertinus, Circus pygargus, Lanius minor, Coracias garrulus, Lanius collurio, Aquila pomarina, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Anthus campestris, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Ciconia ciconia).

Distanța de 27,51 km în linie dreaptă dintre limita acestui sit de amplasamentul investiției de la Dragșina, este suficientă pentru ca lucrările efectuate în perimetrul propus să nu afecteze obiectivele de conservare ale sitului ROSPA0144 Uivar - Diniaș.

Seă afl ă laă oă distanț ă deă 15,67ă kmă deă ROSPA0095ă P dureaăMacedonia, cu care are 14 obiective comune de conservare (speciileă deă p s ri Nycticorax nycticorax, Egretta garzetta, Egretta alba, Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus, Falco vespertinus, Crex crex, Alcedo atthis, Dryocopus martius, Dendrocopos medius, Lanius collurio, Lanius minor). Dintre acestea:

- Specia Crex crex nuă aă fostă identificat ă înă perimetrulă investițieiă deă laăDrag inaăsauăînăimediataăluiăvecin tate;ă

- niciăoăspecieănuăareăîndepliniteăcondițiileăecologiceăpentruăcuib rireăînăperimetrulăinvestițieiădeălaăDrag ina,

- ună num ră deă treiă (Egretta garzetta, Alcedo atthis iăCiconia ciconia) folosescălaăoraăactual ăamplasamentulăpentruăhr nire;

- treiă auă îndepliniteă condițiileă deă cuib rireă înă imediataă vecin tateă aăamplasamentului,ă dară nuă auă fostă observateă cuib rindă (Dendrocopos medius, Alcedo atthis iăAnthus campestris);

- dou ăauăpeă teritoriulă amplasamentuluiă habitateă potențialeădeăhr nire,ădară nuă auă fostă identificateă hr nindu-seă înă respectivaă locațieă pân ă înăprezent (Falco vespertinus i Egretta alba);

- 13ăspeciiăauăîndepliniteăînăvecin tateaăamplasamentului condițiiăpentruăhr nire,ă fiindă identificateă habitateă potențiale pentruă hr nireă (Nycticorax nycticorax, Egretta garzetta, Egretta alba, Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus, Falco vespertinus, Alcedo atthis, Dryocopus martius, Dendrocopos medius, Lanius collurio, Lanius minor).

Distanța de 33,79 km în linie dreaptă dintre limita acestui sit de amplasamentul investiției de la Dragșina, este suficientă pentru ca lucrările efectuate în perimetrul propus să nu afecteze obiectivele de conservare ale sitului ROSPA0095 Pădurea Macedonia.

2.4.ă Statutulă deă conservareă aă speciiloră şiă habitateloră deă interesă comunitar,ă

conform Formularelor Standard ale siturilor Conform formularului standard de desemnare a sitului, tipurile de habitate pentru

care a fost desemnat situl ROSCI0109 Lunca Timișului sunt prezentate în tabelul de maiă jos,ă împreun ăcuăevaluareaăcriteriilorăconformăOMănr.ă207/2006ăprivindăaprobareaăcon inutuluiă Formularuluiă Standardă Naturaă 2000ă şiă aă manualuluiă deă completareă aăacestuia.

Codă iădenumireăhabitată

Suprafațaăocupat ădinăsităde habitat (Ssit = 9919,3 ha)

Repr. Supr. rel.

Cons. Glob.

% ha Cod 92A0 Z voaieăcuăSalix alba iăPopulus alba 2 198,39 B C B B

Cod 3260 Cursuriădeăap ădinăzoneleădeăcâmpie,ăpân ăla cele montane,ăcuăvegetațieădinăRanunculionăfluitantisă iă

0,01 0,99 C C C C

Callitricho-Batrachion Cod 3270 Râuri cu maluri n moloaseăcuăvegetațieădeăChenopodionărubriă iăBidention

0,001 0,099 C C C C

Cod 6510 Paji tiădeăaltitudineăjoas ă(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

1 99,19 C C C C

Repr. = gradul de reprezentativitate al habitatului la nivelul întregului sit

Aă:ăreprezentativitateăexcelent Bă:ăreprezentativitateăăbun

Că:ăreprezentativitateăsemnificativ Supr. rel. = suprafațaă relativ ă (suprafațaă habitatuluiă dină sit,ă raportat ă laă nivelulăsuprafețeiăacoperit ădeăacelăhabitatălaănivelănațional)

A : 100 > = p > 15% B : 15 > = p > 2%

C : 2 > = p > 0 Cons. = statutul de conservare

A:ăconservareăexcelent B:ăconservareăbun C:ăconservareămedieăsauăredus

Glob. ţăevaluareăglobal Aă:ăvaloareăexcelent Bă:ăvaloareăbun ă Că:ăvaloareăsemnificativ

Peăsuprafațaăpropus ăpentruăinvestițieănuăauăfostăidentificateăniciăunaădinăceleăpatruă

tipuri de habitate pentru care situl a fost desemnat.ăEsteăexclus ăprezențaăhabitatelorăcuăcod 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) sau cu cod 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, deoarece perimetrul nu are vegetațieăierboas ăsauălemnoas ,ăfiindăoăplaj ănatural ,ăacoperit ăcuăpietri ă iănisip.ă

Chiară iă dac ă ară fiă fostă identificateă asociațiileă vegetaleă edificatoareă pentruăhabitatele cu cod 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion iă cuă codă 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention,ă acesteaă ocup ă înăîntregăsitulăoăsuprafaț ădeă0,99ăhaă iărespectiv,ă0,099ăha,ăavândăoăstareădeăconservareăredus ă/ămedie.ăAcesteădou ăhabitateănuăauăfostă îns ă identificateă înăperimetrulăpropusăsauă laă oă distanț ă înă avală deă pân ă laă 200ămă deă acestaă (pân ă undeă seă vaă constataă oămodificareăaăturbulențeiăapeiăînăurmaălucr rilor).

Obiectivele de conservare ale siturilor ROSCI0109 Lunca Timișului iă

ROSPA0128 Lunca Timișului sunt 46ă SPECIIă DEă FAUN ă DEă INTERESăCOMUNITAR,ăenumerateăînăAnexaăIIăaăDirectiveiăConsiliuluiă92/43/CEEăşiămen ionateăînăFormularul Standard al siturilor:

- 1 specie de mamifere (Myotis myotis); - 1 specie de amfibian (Bombina bombina); - 11 specii deă peştiă (Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Misgurnus

fossilis , Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gymnocephalus baloni, Aspius aspius, Zingel zingel iăGobio uranoscopus).

- 1ăspecieădeăscoic ă(Unio crassus); - 2 specii de fluturi (Dioszeghyana schmidtii iăEuphydryas maturna); - 1ăspecieădeăplant ă(Marsilea quadrifolia);

- 29ă speciiă deă p s riă (Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Anthus campestris, Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Caprimulgus europaeus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus, Coracias garrulus, Crex crex, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorus iăSterna hirundo).

Conformă formularuluiă standardă deă desemnareă aă sitului,ă speciileă iă evaluareaăă

pentru care a fost desemnat situl ROSCI0109 Lunca Timișului iă situlăROSPA0128 Lunca Timișului suntăprezentateăînătabelulădeămaiăjos,ăîmpreun ăcuăevaluareaăcriteriilorăconformă Ordinuluiă ministruluiă mediuluiă şiă gospod ririiă apeloră nr.ă 207/2006ă privindăaprobareaă con inutuluiă Formularuluiă Standardă Naturaă 2000ă şiă aă manualuluiă deăcompletareăaăacestuia.ăTotăînăacestătabelăesteătrecut ă iăapartenențaălaăunaădinăanexeleăurm toarelorăacteănormative:ăConvenţia adoptată la Berna, Convenţia adoptată la Bonn iăOUG nr. 57 din 29.06.2007,ăaprobat ăprinăLegea nr. 49/2011:

Cod Specie

Statutădeăprotecție Evaluareaăpopulațiilorăîn formularul standard

al siturilor

Convenția Berna

Convenția Bonn

OUG 57/2007

(L 49/2011)

Sit Pop

Cons

Izol

Glob

Mamifere 1324 Myotis myotis A2 - A3, A4A C B C B Amfibieni 1188 Bombina bombina A2 - A3, A4A Pe ti 1149 Cobitis taenia A3 - A3 C B C B 1124 Gobio albipinnatus A3 A3 C B C B 2511 Gobio kessleri A3 A3 C B C B 1145 Misgurnus fossilis A3 A3 C B C B 1134 Rhodeus sericeus

amarus A3 A3 C B C B

1146 Sabanejewia aurata A3 - A3 B B C B 1160 Zingel streber A3 A3 C B C B 2555 Gymnocephalus

baloni A3 A3, A4A C B B B

1130 Aspius aspius A3 A3 C B C B 1159 Zingel zingel A3 A3, A4A C B C B 1122 Gobio uranoscopus A3 A3 C C C C Nevertebrate 1032 Unio crassus - A3 A A C B 4032 Dioszeghyana

schmidtii - A3 A B B B

1052 Euphydryas maturna A2 A3, A4A B B C B Plante 1428 Marsilea quadrifolia A1 A3, A4A

Cod Specie

Statutădeăprotecție Evaluareaăpopulațiilorăîn formularul standard

al siturilor

Convenția Berna

Convenția Bonn

OUG 57/2007

(L 49/2011)

Sit Pop

Cons

Izol

Glob

P s ri A402 Accipiter brevipes A2 A2 A3 C C B C A229 Alcedo atthis A2 - A3 C C C C A255 Anthus campestris A3 - A3 C C C C A089 Aquila pomarina A2 A2 A3 D A024 Ardeola ralloides A2 - A3 D A060 Aythya nyroca A3 A2 A3 C C C C A403 Buteo rufinus A2 A2 A3 C C C C A224 Caprimulgus

europaeus A2 - A3 D

A196 Chlidonias hybridus A2 - A3 C C C C A031 Ciconia ciconia A2 A2 A3 C C C C A030 Ciconia nigra A2 A2 A3 C B C B A080 Circaetus gallicus A2 A2 A3 C C C C A081 Circus aeruginosus A2 A2 A3 C C C C A082 Circus cyaneus A2 A2 A3 C C C C A084 Circus pygargus A2 A2 A3 D A231 Coracias garrulus A2 A2 A3 C B C B A122 Crex crex A2 - A3 D A238 Dendrocopos medius A2 - A3 C B C B A236 Dryocopus martius A2 A3 D A027 Egretta alba A2 A2 A3 C C C C A026 Egretta garzetta A2 - A3 C C C C A097 Falco vespertinus A2 A2 A3 C C C C A092 Hieraaetus pennatus A2 A2 A3 C B C B A338 Lanius collurio A2 - A3 D A339 Lanius minor A2 - A3 D A246 Lullula arborea A3 - A3 D A023 Nycticorax nycticorax A2 - A3 C B C B A072 Pernis apivorus A2 A2 A3 D A193 Sterna hirundo A2 A2 A3 D

Convenţiaă adoptat ă laăBerna laă 19ă septembrieă 1979ă privindă conservareaă vie iiă

s lbatice şiăaăhabitatelorănaturaleădinăEuropaălaăcareăRomâniaăaăaderatăprinăLegea nr. 13 din 11 martieă1993,ăcuăurm toareleăanexe: A1 = Anexa 1 - listaăspeciilorădeăflor ăs lbatic ăstrictăprotejate; A2 = Anexa 2 - listaăspeciilorădeăfaun ăs lbatic ăstrictăprotejate; A3 = Anexa 3 - listaăspeciilorădeăfaun ăs lbatic ăprotejate.

Convenţiaă adoptat ă laă Bonnă la 23 iunie 1979 privind conservarea speciilor

migratoareă deă animaleă s lbaticeă laă careă Româniaă aă aderată prină Legeaă nr.ă 13ă dină 8ăianuarieă1998,ăcuăurm toareleăanexe: A1 = Anexa 1 - lista speciilor migratoare periclitate;

A2 = Anexa 2 - lista speciilor migratoareăcareăauăoăstareădeăconservareănefavorabil . OUG nr. 57 din 29.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice,ăaprobat ăprinăLegea nr. 49/2011: A3 = Anexa 3 - lista speciilor de planteă şiă deă animaleă aă c roră conservareă necesit ădesemnareaăariilorăspecialeădeăconservareăşiăariilorădeăprotec ieăspecial ăavifaunistic ; A4A = Anexa 4A - listaăspeciilorădeăplanteăşiăanimaleădeăinteresăcomunitarăcareănecesit ăoăprotec ieăstrict .

Abrevieri folositeălaăcoloanaă„Situaţiaăpopulaţiilor”ă(Sităpop)

A - specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; B - specia este bine reprezentata la nivelul sitului; C - laănivelulăsituluiăseăg se teăoăpopula ieăcuădensitateăcareăreprezint ămaiăpu ină

de 2șădinăpopula iaălaănivelăna ional; D - laănivelulăsituluiăseăg se teăoăpopula ieăcuădensitateăredus ăfaț ădeămediaă laă

nivelăna ională(nesemnificativ ălaănivelăna ional). Abrevieriăfolositeălaăcoloanaă„Stareădeăconservare”ă(Cons)

A – stare de conservare excelent ă(parametriiăhabitatelorăcuăvaloriăoptime,ăcareăarătrebuiă s ă denoteă oă dimensiuneămareăaă popula ieiă sauăoă densitateămareădeă specii);ă arătrebuiăfolosit ădoarăînămodălimitatăînăsituriăremarcabileăpentruăanumiteăspecii;

B - stareă deă conservareă bun ă (parametriiă habitateloră cuă valoriă „normale",ă undeăpopula iaăseămen ineăstabil ăpeătermenălungădatorit ămanagementului,ăsauăchiarăşiăf r ăacesta;ă sauă oă degradareă uşoar ă aă habitatelor,ă dară undeă regenerareaă esteă uşoră deăob inut);

C - stare de conservare medie / slab ă(degradareămedieăsauăsever ăaăunuiăhabitatălaăcareăregenerareaăesteădificil ). Abrevieriăfolositeălaăcoloanaă„Izolare”ă(lzol)

Izolareaăseărefer ă laăgradulădeă izolareăaăpopula ieiăprezenteă înăsită fa ădeăariaădeăr spândireănormal ăaăspeciei.

A – populațieă(aproape)ăizolat ; B – populațieăne-izolat ,ădarăaflat ălaămargineaăarieiădeăr spândire; C - popula ieăne-izolat ăcuăoăarieădeăr spândireăextins .

Abrevieriăfolositeălaăcoloanaă„EvaluareaăGlobal ”ă(Glob)

Evaluareaăglobal ăaăvaloriiăsituluiăpentruăconservarea speciei respective. Ar trebui s ăvariezeănuămaiămultădeăunăgradă+/- fa ădeăstareaădeăconservare.ăDac ăvaloareaăst riiădeăconservareăesteăC,ăevaluareaăglobal ănuăpoateăfiăA.ă

A – valoareăexcelent ; B – valoareăbun ; C - valoareăconsiderabil /semnificativ . Prinăcentralizareaăacestorădateădinătabelulădeămaiăjos,ăputemăafirmaăurm toarele:ă

Din punct de vedere al situațieiăpopulațiilor,ălaănivelulăsiturilorăseăg sesc: - populațiiă foarteă bineă reprezentateă laă nivelulă situluiă dină speciileă Unio crassus i

Dioszeghyana schmidtii; - populațiiă bineă reprezentateă laă nivelulă situluiă dină speciileăEuphydryas maturna iă

Sabanejewia aurata; - populațiiă cuă densit țiă careă reprezint ă maiă pu ină deă 2șă dină popula iaă laă nivelă

na ionalădinăspeciileăMyotis myotis, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Zingel streber,

Gymnocephalus baloni, Aspius aspius, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Anthus campestris, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Coracias garrulus, Dendrocopos medius, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus iăNycticorax nycticorax;

- popula iiăcu densitateăredus ăfaț ădeămediaă laănivelăna ională (nesemnificativ ă laănivelăna ional),ădinăspeciileăAquila pomarina, Ardeola ralloides, Caprimulgus europaeus, Circus pygargus, Crex crex, Dryocopus martius, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Pernis apivorus iăSterna hirundo.

Din punct de vedere al st riiă deă conservareă aă populațiilor,ă la nivelul siturilor se

g sesc: - populațiiăcuăstareăexcelent ădeăconservareădinăspeciaăUnio crassus; - populațiiăcuăstareăbun ădeăconservareădinăspeciileăMyotis myotis, Cobitis taenia,

Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gymnocephalus baloni, Aspius aspius, Zingel zingel, Dioszeghyana schmidtii, Euphydryas maturna, Ciconia nigra, Coracias garrulus, Dendrocopos medius, Hieraaetus pennatus iăNycticorax nycticorax;

- populațiiă cuă stareă medie/slab ă deă conservareă dină speciileă Gobio uranoscopus, Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Anthus campestris, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus , Circus cyaneus, Egretta alba, Egretta garzetta iă Falco vespertinus.

Pentru toate celelalte specii, formularul standard nu are stabilită starea de

conservare.

Din punct de vedere al gradului deăizolareăaăpopulaţiilorăprezenteăînăsităfa ădeăariaădeăr spândireănormal ăaăspeciilor,ălaănivelulăsiturilorăseăg sesc:

- populațiiă ne-izolate,ă dară aflateă laă margineaă ariloră deă r spândireă dină speciileăGymnocephalus baloni, Dioszeghyana schmidtii iăAccipiter brevipes;

- popula iiă ne-izolateă cuă ariiă deă r spândireă extins ă dină speciileă Myotis myotis, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Aspius aspius, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Unio crassus, Euphydryas maturna, Alcedo atthis, Anthus campestris, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Coracias garrulus, Dendrocopos medius, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus iăNycticorax nycticorax.

Pentru toate celelalte specii, formularul standard nu are stabilită starea de izolare a populațiilor.

Dină punctă deă vedereă ală evalu riiă globaleă aă valorii siturilor pentru conservarea speciilor,

- situlă areă oă valoareă bun ă deă conservareă pentruă speciileă Myotis myotis, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gymnocephalus baloni, Aspius aspius, Zingel zingel, Unio crassus, Dioszeghyana schmidtii,

Euphydryas maturna, Ciconia nigra, Coracias garrulus, Dendrocopos medius, Hieraaetus pennatus iăNycticorax nycticorax;

- situlă areă oă valoareă considerabil /semnificativ ă pentruă speciile Gobio uranoscopus, Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Anthus campestris, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Egretta alba, Egretta garzetta iăFalco vespertinus.

Pentru toate celelalte specii, formularul standard nu are stabilită valoarea sitului pentru conservarea acestora.

Statutul de conservare a celor patru habitate de interes comunitar de pe teritoriul

sitului ROSCI0109 Lunca Timișului nu va fi influen atădeă implementareăaăproiectuluiăsupusăevalu riiădeoarece:ă

- peăsuprafațaăpropus ăpentruădezvoltareaăproiectuluiănuăexist ăhabitateădeăinteres comunitar

- peăsuprafațaădinăaval,ăundeăseăvorăsimțiăefecteleălucr rilorăasupraăturbidit țiiăapeiărâului,ănuăseăg sesc de asemenea, habitate de interes comunitar.

Statutulă deă conservareă aă speciiloră deă faun ă deă peă teritoriulă siturilorăROSCI0109

Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului nuăvaăfiăinfluen atădeăimplementareăaăproiectuluiăsupusăevalu riiădeoarece:ă

- suprafa aăocupat ă deăproiectă esteă înă zonaă deă plaj ,ă habitată careă nuă esteănecesară asigur riiă supravie uiriiă şiă reproduceriiă niciă uneiaă dină celeă 46ă speciiă deăfaun ădeăinteresăconservativăcomunitar;ă

- esteăoăactivitateătemporar ; - impactul temporar, negativ nesemnificativ,ăreversibilăconst ăînăperturbareaă

celoră 11ă speciiă deă peştiă iă oă specieă deă scoic ,ă numaiă înă condi iiă deă exploatareăsubmers .

- celeă 3ă speciiă deă p s riă careă auă habitatulă deă hr nireă peă suprafațaăperimetrului (Egretta garzetta, Ciconia ciconia iăAlcedo atthis)ă iă celeă6ă careăseăhr nescăînăvecin tateaăacestuiăterenă(Egretta garzetta, Egretta alba, Dendrocopos medius, Ciconia ciconia, Anthus campestre iăAlcedo atthis), dispun de o vagilitate mare,ă iară suprafațaă deranjat ă reprezint ă ună procentă nesemnificativ din teritoriul potențialădeăhr nireădeălaănivelulăîntreguluiăsit.ă

Înă concluzie,ă implementareaă proiectulă supusă evalu riiă nuă vaă afectaă statutulă deăconservareăaăspeciilorăşiăaăhabitatelorădeăpeăteritoriulăsiturilorăROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului.

2.5.ăDateăprivindăstructuraăşiădinamicaăpopulaţiilorădeăspeciiăafectate Dintreă celeă 46ă speciiă deă faun ă careă constituieă obiectiveleă deă conservareă aleă

siturilor ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului, în timpul observa iilorăf cuteăînăteren,ăpeăamplasamentulăproiectuluiăauăfostăidentificateăexemplareădeăegret ămic ăEgretta garzetta,ăpesc relăalbastruăAlcedo atthis iăbarz ăalb ăCiconia ciconia,ăcareăauăfostăsurprinseăînătimpulăhr nirii.ă

Înăimediataăvecin tateăaăamplasamentului,ăauăfostăobservateăexemplareădeăegret ămic ăEgretta garzetta,ă egret ămareăEgretta alba,ă cioc nitoareă deă stejarăDendrocopos medius,ă barz ă alb ă Ciconia ciconia,ă fâs ă deă câmpă Anthus campestris iă pesc relă

albastru Alcedo atthis,ă toateă înă timpulă hr nirii. În albia râului, au fost identificate exemplareăviiădeăscoic ămic ădeărâuăUnio crassus.

Înăprezentulăstudiu,ănuăauăfostăefectuateăobserva iiăînăapaărâuluiăMoldovaăundeăpotăfiă prezenteă celeă 11ă speciiă deă peştiă listațiă înă formularulă standardă ală sitului,ă care pot fi perturbateăînăcondi iiădeăexploatareăsubmers ă iădeăzgomotulă iăvibrațiileăsubstratuluiădinătimpulălucr rilorădeăexploatare.ă

În formularul standard al sitului ROSCI0109 Lunca Timișului,ă nuă suntă f cuteărefeririălaăm rimeaăşiădensitateaăpopula iilor speciilorădeăimportanț ăcomunitar ,ăacesteaăfiindămen ionateăcaăfiindăspeciiădoarăprezenteă(Myotis myotis, Cobitis taenia, Misgurnus fossilis, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gymnocephalus baloni, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Unio crassus iă Dioszeghyana schmidtii), comune (Rhodeus sericeus amarus), rar – comune (Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Aspius aspius iăEuphydryas maturna)ăsauăcuăprezenț ă incert ăpeăteritoriulăsituluiă(Bombina bombina i Marsilea quadrifolia).

Toate cele 12 specii acvaticeă (11ă speciiă deă peştiă iă oă specieă deă scoic )ă potă fiă

afectateă temporar,ă dină cauzaăm ririiă turbidit iiă apeiă înă zonaăexploat riiă şiă circaă200ămăavală deă aceasta,ă dară şiă aă zgomotuluiă iă /ă sauă aă vibrațiiloră produseă deă utilajeleă şiămijloacele de transport folosite.ă Deoareceă perturbareaă esteă temporar ă şiă suprafa aăhabitatului caracteristic celor 12 specii este suficient de mare pentru a asigura men inereaă speciiloră peă termenă lung,ă seă estimeaz ă c ă nuă vaă fiă afectat ă structuraă iădinamicaănumeric ăaăpopula iilor.

Pentruăreducereaă impactuluiăasupraăacestorăspeciiăseărecomand ăcaăexploatareaăbalastuluiă s ă seă fac ă înă afaraă perioadeiă deă prohibiție,ă migrareă iă predezvoltare.ăNecunoscându-seăm rimea,ădensitateaăşiădistribu iaăceloră12ăspeciiăacvatice,ănuăpoateăfiăestimatăniciăprocentulăpopula ieiăafectateădeăimplementareaăproiectuluiădar,ă inândăcontădeăaspecteleăprezentate,ăacestăprocentăvaăfiăcuăsiguran ănesemnificativ.

Dintreăspeciileăcareăfacăobiectulăconserv riiăînăsitulăROSPA0128 Lunca Timișului,

oăsingur ăspecie cioc nitoareaădeăstejarăDendrocopus medius areăpopulațiiărezidenteă( iăcuib ritoare)ăînăsit.ăUnănum rădeă23ăsuntăspeciiăcareăcuib rescăînăsită(Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Anthus campestris, Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Buteo rufinus, Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Crex crex, Dyocopus martius, Egretta garzetta, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax iăPernis apivorus).ăPentruăchiraădeăbalt ăSterna hirundo esteăincert ăprezențaăcaă iăspecieăcuib ritoareăînăacestăsit.ăNiciunaădintreăacesteăspeciiănuăauăîndepliniteăcondițiileăecologiceădeăcuib rităpeăteritoriulăpropusăpentruăaăse extrage balastrul.ăÎnăimediataăvecin tateăaăamplasamentului,ăsuntăîndepliniteăcondițiileăecologiceăpentruă cuib rită doară pentruă Alcedo atthis, Anthus campestris, Coracias garrulus iăDendrocopos medius,ă îns ă pentruă acesteă speciiă nuă auă fostă observateă cuiburi sau manifest riăaleăcuib rituluiăînătimpulăcampaniilorăefectuateăînăanulă2013.ă

Situl ROSPA0128 Lunca Timișului esteă folosită caă iă cartierădeă iernareădeăc treă

Alcedo atthis iăCircus cyaneus,ăambeleănefiindăderanjateădeălucr rileăexecutate,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăînăaceast ăperioad ăaăanuluiăacesteălucr riăvorăfiăsistateăsauăchiarăopriteădinăcauzaăcondițiilorămeteorologice.ă

Situl ROSPA0128 Lunca Timișului esteă folosită caă locă deă odihn ă iă hr nireă înă

timpulăpasajelorădeăc treăacvilaățip toareămic ăAquila pomarina, eretele de stuf Circus aeruginosus,ă ereteleă vân tă Circus cyaneus, eretele alb Circus pygargus,ă rațaă ro ieăAythya nyroca,ăchirighi aăcuăobrazăalbăChlidonias hybridus,ăbarzaăneagr ăCiconia nigra,

egreta mare Egretta alba iă chiraădeăbalt ăSterna hirundo. Pentru primele patru, care suntă speciiă deă p s riă r pitoareă diurne,ă perimetrulă propusă nuă ofer ă condițiiă ecologiceăpentruăodihn ă iăhr nire,ăhabitateleăpreferateăfiindăreprezentateădeăterenurileăînierbateă iăpâlcurileădeăvegetațieăforestier ădinăsit.ăRațaăro ieăAythya nyroca nu are de asemenea, îndepliniteăcondițiileăecologiceăoptimeăpentruăodihn ă iăhr nire,ăatâtăînăperimetruăcâtă iăînăvecin tateaăacestuia.ăPentruăchirighițaăcuăobrazăalbăChlidonias hybridus,ăbarzaăneagr ăCiconia nigra, egreta mare Egretta alba iăchiraădeăbalt ăSterna hirundo sunt îndeplinite condițiileă deă hr nireă iă /ă sauă odihn ,ă iară impactulă asupraă acestoră speciiă poateă fiăconsiderată negativă iă nesemnificativ,ă luândă înă considerareă procentulă redusă ocupată deăperimetrul propus raportată laă ă suprafațaă habitatuluiă optimă ală speciiloră deă laă nivelulăîntregului sit.

2.6.ă Relaţiileă structuraleă şiă funcţionaleă careă creeaz ă şiă menţină integritateaă

ariilor naturale protejate de interes comunitar Integritatea unei ariei naturale protejate de interesă comunitară esteă afectat ă dac ă

prină implementareaă unuiă plan/proiectă seă reduceă suprafa aă habitateloră şi/sauă num rulăexemplarelor speciilor de interes comunitar, sau se ajunge la fragmentarea habitatelor deăinteresăcomunitarăşi sau a habitatelor specificeădinăpunctădeăvedereăecologicăşiăetologic,ădup ăcaz,ăspeciilorăde interes comunitar.

Relațiileă structuraleă iă funcționaleă careă creeaz ă iă mențină integritateaă uneiă ariiănaturaleă protejateă seă raporteaz ă laă condi iileă deă hr nire,ă ad postă iă reproducereă aăspeciilorădeăfaun ,ăpeădeăoăparte,ăiarăpeădeăalt ăparte,ălaăpresiuneaăantropic ă iăaătuturorăfactorilor externi care-i pot afecta integritatea.

Structuraăcelorădou ăsituriăNaturaă2000ăesteădefinit ădeătotalitateaăfactorilorăabioticiă(clim ,ă relief,ă sol,ă ape)ă şiă bioticiă (faun ă şiă flor )ă careă contribuieă laă realizareaă cadruluiănatural. Amenajarea amplasamentului proiectului este cu caracter temporar. În tot acest timp,ă dină cauzaă implement riiă proiectuluiă supusă analizei,ă deşiă punctuală şiă peă termenăscurt, pot fi estimateăşiăefecteănegativeăasupraăunoraădintreăobiecteleădeăconservareădinăacesteăsituri,ă(dintreăcareăceleămaiăafectateăsuntăăspeciiădeăpeştiă iăspeciaădeăscoic ădeăinteres comunitar), dar aceste efecte negative sunt considerate a fi nesemnificative, atât prină durataă lor,ă câtă iă dină punctă deă vedereă ală reversibilit țiiă disturb riloră odat ă cuăîncetareaălucr rilor.ă

Înăplus,ăesteăcunoscutăfaptulăc ăefetulăscurgeriiăapelor,ăcuădistribuțiiăneuniformeăaă

adâncimilorăatâtă înăsecțiuneă transversal ăcâtă iă înăprofilă longitudinal,ăseăcaracterizeaz ăprină eroziuniă lateraleă (înă urmaă circulațieiă transversaleă iă aă acțiuniiă forțeiă centrifugeă peăporțiuniă curbe),ă maiă accentuateă înă zonaă lipsit ă deă vegetație.ă Peă sectorulă analizată deăamplasare a balastierei, s-a format on plaj ăpeămalulăstângăalărâuluiăTimi ăprinădepuneriădeă materială aluvionar,ă ceă necesit ă lucr riă deă reprofilareă aă albieiă minoreă pentruăuniformizareaă curgeriiă debiteloră peă sectoră iă combatereaă eroziuniloră locale,ă prinăacționareăasupraăcirculațieiătransversaleăaăcurentului.

Caă urmareă aă aspecteloră prezentateă consider mă c ă implementareaă proiectuluiă supusăevalu rii,ănuăvaăafectaărela iileăstructuraleăşiăfunc ionaleăcareămen inăintegritateaăsiturilorăROSCI0109 Lunca Timișului iă ROSPA0128 Lunca Timișului,ă menținându-se integralitateaă siturilor.ă Înă plus,ă acesteă lucr riă voră contribuiă laă stabilizareaămaluriloră iă aăhabitatelor prezente pe acestea.

2.7. Obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Ambele situri Natura 2000 (ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca

Timișului) nu au în prezent planuri de management în vigoare. 2.8.ă Descriereaă st riiă actualeă deă conservareă aă ariiloră naturaleă protejateă deă

interes comunitar, inclusivăevoluţii/schimb riăcareăseăpotăproduceăînăviitor Evaluareaă st riiă deă conservareă aă uneiă ariiă naturaleă protejateă esteă apreciat ă prină

însumareaă st riiă deă conservareă aă habitateloră naturaleă şiă aă speciiloră deă interesăconservativă iăcorelareaălorădirect ăcuăpresiunileăantropiceăşiănaturaleădinăprezent.

Înăprezentănuăexist ă informa iileănecesareăcareăs ăpermit ă cuantificareaăst riiă deăconservare a siturilor Natura 2000 (ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului), aceasta fiind un obiectiv al planurilor de management al acestor arii naturale protejate de interes comunitar.

Cuă toateă acestea,ă avândă înă vedereă înă generală stareaă bun ă deă conservareă aăhabitateloră iăaăspeciilor,ă laăcareăseăadaug ăpondereaăridicat ăaăhabitatelorănaturaleăşiăsemi-naturale,ă precumă şiă lipsaă unoră obiectiveă industrialeă cuă poten ială poluantă ridicat,ăconsider mă c ă stareaă actual ă deă conservareă aă celoră dou ă situriă Naturaă 2000ă(ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului)ăesteăbun .

2.9.ăAlteăinformaţiiărelevanteăprivind conservarea ariilor naturale protejate de

interesă comunitar,ă inclusivă posibileă schimb riă înă evoluţiaă natural ă aă ariilorănaturale protejate de interes comunitar

Avândăînăvedereăpresiunileăantropiceălaăcareăsuntăsupuseăhabitateleă iăspeciile din

acesteă dou ă situri,ă îndeosebiă activit țileă poluanteă dină aval,ă defri areaă vegetațieiăripariene, presiunea turismului de week-end,ă braconajulă piscicol,ă prezențaă speciilorăalohtoneă iăruderale,ăprecumă iădepozitareaăpeămaluriăaăde eurilorămenajere,ăseăimpune realizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate masuri clare de protejare si conservare a habitatelor si speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000.

Înă acesteă planuriă deă managementă ună rolă predominantă ară trebuiă s ă îlă dețin ăstopareaăactivit țilorăantropiceăcuăefecteănegativeăasupraăhabitateloră iăspeciilor,ăprecumăiăinstituireaăunorăacțiuniădeărefacereăaăzonelorădegradate,ăcreareaăunorăhabitateăoptimeăpentruăspeciileădeăfauna,ăinstituireaăunorăprogrameădeămonitorizareă iăconservare a unor speciiă vulnerabileă sauă periclitate.ă Esteă absolută necesar ă înă cadrulă acestoră planuriă deămanagementă delimitareaă unoră zoneă înă cadrulă siturilor,ă înă careă s ă seă impun ă unămanagementămultămaiărestrictivăalăspeciiloră iăalăhabitatelorăpentruăcareăacestea au fost desemnate.

2.10. Alte aspecte relevante pentru ariile naturale protejate de interes

comunitar Esteă necesar ă delimitareaă înă terenă aă limiteloră ariiloră naturaleă protejate,ă

semnalizareaăacestora,ăal turiădeăsemnalizareaăzon riiăinterneăaăsiturilor.ăAtâtăpopulațiaălocal ăcâtă iăvizitatoriiăacestorăsituriătrebuieăinformațiăprinăpanouriăamplasateăînăzoneleăcuătraficăintens,ăasupraăexistențeiăsiturilor,ăaăvalorilorănaturaleăconservateă iăaăregulilorăcareătrebuie respectate pentru vizitarea acestor zone.

2.11.ăMetodeleăutilizateăpentruăculegereaăinformaţiilorăprivindăspeciileăşi/sauă

habitatele de interes comunitar afectate. AcestăStudiulădeăEvaluareăAdecvat ăaăfostărealizatăconformămetodologieiă indicat ă

în OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologică privindă evaluareaă adecvat ă aăefecteloră poten ialeă aleă planuriloră sauă proiecteloră asupraă ariiloră naturaleă protejateă deăinteres comunitar.

Pentruă efectuareaă acestuiă studiuă auă fostă utilizateă informa iiă referitoareă laăamplasamentul propus al proiectuluiăsupusăanalizeiăşiălaăzoneleăînvecinateăcareăarăputeaăfi afectate de implementarea acestuia.

Informa iileă referitoareă laăcaracteristicileăecosistemelor,ăaă reliefuluiăşiăalteăaspecteăspecifice zonei amplasamentului proiectului supus analizei au fost însuşiteă cuă ocaziaăefectu riiămaiămultorădeplas riăînăteren.

ÎntocmireaăStudiuluiădeăEvaluareăAdecvat ăprezentăaăinclusădou ăetape:ăetapaădeăbirouă iăetapaădeăteren.

Etapa de birou a inclus studierea documentelor referitoare la proiect primite de la beneficiar,ă stabilireaă perimetruluiă acestuiaă peă h r i,ă studiulămaterialelor referitoare la siturile Natura 2000 care se suprapun peste zona proiectului, studiul unui complex material bibliografic, elaborarea studiului propriu-zis.

Etapa de teren a presupus localizarea în teren cu GPS-ul a perimetrului proiectului propus, efectuarea de fotografii relevante, studii referitoare la prezențaăhabitateloră iăaăspeciilor,ăetc.

Perioadaăoptim ădeăcolectareăaădateloră Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe terenătrebuieăs ățin ăcontă

deăobiectiveleăpropuseă iăatributeleă iăvariabileleăcareătrebuieăm surate.ăPentruăfiecareăgrupă sistematică înă parte,ă organizareaă înă timpă aă deplas riloră înă terenă aă diferit,ă fiindăprezentat ăînăceleădeămaiăjos,ăal turiădeămetodologia utilizat .

Pentruă evaluareaă habitatelor,ă aă vegetațieiă iă aă speciiloră deă plante, au fost

efectuateă maiă multeă deplas riă înă intervalulă martieă – august 2013, în care, atât în interiorulă perimetruluiă propus,ă câtă iă înă afaraă acestuia,ă auă fostă efectuateă activit țiă deăidentificare a tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, utilizând metoda observației directe.

Perioada de monitorizare: martie-augustă2013.ăFrecvențaădeplas rilor:ălunar. Pentru nevertebrate s-aăf cutăprinăobservațiiădirecteăaleăspeciilor de nevertebrate,

atâtăpeămaluriăcuăfileulăentomologică(pentruă insecteleăterestre)ăcâtă iădinăap ,ăcuădragaă(pentruămolu te).

Perioada de monitorizare: martie-augustă2013.ăFrecvențaădeplas rilor:ălunar. Pentruăspeciileădeăpe ti, deoarece în momentul începerii studiului nu am dispus

deăoăautorizațieă înăvigoareăemis ădeăAgen iaăNa ional ăpentruăPescuită şiăAcvacultur ,ăpentruăactivit țileădeăpescuităprinăelectronarcoz ,ăînăscopă tiințific,ăamărecursălaăanalizaăacestui grup de vertebrate pe baza datelor recenteădină literatur ,ăcareăauăfostăobținuteăprinăaceast ămetod ăcareăesteăceaămaiărecomandat ădeăspeciali ti.ăÎnăacestăsens,ăaăfostăutilizat *** Studiul nr 1 (prezentat la Capitolul Bibliografie) efectuat de un colectiv de ihtiologi de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, în cadrul unei campanii de cercetare careăaăavutălocăpeăîntregăsectorăromânescăalărâuluiăTimi .ăDateleăsuntăpubliceă iăauăfostăaccesateălaăwebpaginaămenționat ălaăbibliografie.

Pentruă speciileă deă herpetofaun ă (amfibieniă şiă reptile)ă a fostă utilizat ămetodaă

transectelorăşiăaăobserva iilorălibereăînăteren,ăprivindăcaracteristicileăhabitatelorăfavorabileăspeciilor.ă Înă cazulă amfibienilor,ă careă înă perioadaă deă reproducereă populeaz ă habitateăacvatice, capturarea s-aă f cută utilizândă fileulă cuă ram ă metalic ă rotund ă şiă cuă bra ătelescopic. Reptilele au fost capturate de cele mai multe ori cu mâna.

Perioada de monitorizare: februarie - augustă2013.ăFrecvențaădeplas rilor:ălunar. Pentruăavifaun ăs-aăutilizatămetodaăobservațieiă directeăpeă releveeădispuse de-a

lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat. Metoda transectelor este mai util ă pentruă densit țiămiciă aleă speciilor,ă speciiă maiămobileă iă ecosistemeă omogene.ă Înăcadrul metodei transectelor, se stabilesc transecte ce vor fi parcurse pe jos. În timpul parcurgeriiătransectului,ăseănoteaz ăfiecareăindividăidentificat,ălaănivelădeăspecie,ăînăfinalăcentralizându-se aceste valori pe specii. Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatorul de teren (Birds of Europe - Second Edition. 2010. Text and maps by Lars Svensson, illustrations and captions by Killian Mullarney and Dan Zetterström, ISBN: 9780691143927,ă448ăpagini).ăCuăocaziaăfiec reiădeplas riă înăterenăaăfostărealizat ăfi aădeă observațieă peă bazaă dateloră meteorologiceă (temperatura,ă direcțiaă iă intensitateaăvântului,ăvizibilitatea,ăproporțiaăacopeririiăcerului,ăprecipitația)ă iăauă fostă trecuteăspeciileăînă ordineaă identific riiă iă num rulă deă exemplareă observat.ă Observa iileă auă începutădiminea aă laăoraă 5.30ă (înă lunileămaiă - iulie) - 7.00ă (restulă lunilor)ă şiă auă continuată pân ăsearaă laăasfin it,ă înă jurulăoreiă20.00.ăAparatur ăutilizat :ăbinocluăNikonăMonarchă10x42,ălunet ăJieheă25-75x60ă iăaparatăGPS,ămarcaăGarminăCSX76.

Perioada de monitorizare: ianuarie - decembrieă 2013.ă Frecvențaă deplas rilor:ăbilunar (în aprilie - iunie)ă iălunară(înărestulăperioadelor).

Pentru speciile de mamifere aăfostăutilizat ămetodaătransectelorăşiăaăobserva iiloră

libere în teren. Perioada de monitorizare: ianuarie - decembrieă2013.ăFrecvențaădeplas rilor:ălunar

(cuăocaziaăcelorlalteăinvestigațiiădeăteren).

III. Identificareaăşiăevaluareaăimpactului 3.1.Tipuriădeăpoluareăcareăpoateăfiăgenerat ădeăplan 3.1.1.Surseădeăpoluanţiăşiăinstalaţiiăpentruăreţinerea,ăevacuareaăşiădispersiaă

poluanţilorăînămediu

a) Protecţiaăcalitǎţiiăapei Surse de poluanţi pentru ape Surseleă deă poluan iă pentruă apeă provină dină activitǎ ileă curenteă (igienǎ),ă

respectivădeălaăscurgerileăaccidentaleădeăcarburan iăde la utilaje. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevǎzute Apele pluviale de pe amplasament sunt dirijate natural in raul Timis.

Pe amplasament se va monta o toaleta ecologica care va fi vidanjata periodic de catre firme abilitate in acest sens.

Formaă simpl ă aă depozitelor,ă grosimeaă loră relativă constant ,ă câtă şiă lipsaăintercala iilorăsterileăpermităexploatareaăeficient ăşiăra ional ăaăz c mântuluiăprinămetodaăfâşiilorălongitudinale.

Sensulădeăextrac ieăînăcuprinsulăfâşiilorăvaăfiădinspreălargăspreămalăşiădinspreăaval spre amonte, pentru a se asigura protec iaăşiărefacereaăresurselor. b) Protecţiaăcalitǎţiiăaerului

Surse de poluanţi pentru aer Modificǎrileă fiziceă asupraă factoruluiă deă mediuă aeră seă datoreazǎă func ionǎriiă

motoareloră cuă combustieă internǎă ceă utilizeazǎă carburan iă fosili,ă considerataă aă fiănesemnificativa.

Surseleădeăpoluan iăînăaer: ●ăardereaăcombustibililorălichiziăînămotoareleăcuăardereăintern ăaleăutilajeloră

folosite,ă careă voră afectaă calitateaăaeruluiă doară local,ă înă perimetrulă deăexploatareă şiă peătraseulădeătransportăalănisipuluiăşiăpietrişului;

●ă prafulă creată deă mijloaceleă deă transportă ală nisipului,ă înă perioadeleăsecetoase.

Utilajeleă careă voră func ionaă înă incintaă perimetruluiă voră fiă dotateă cuămotoareăDiesel,ăprincipaleleănoxeăeliberateăînăatmosfer ,ădeăc treăacestea,ăfiindăceleărezultate dinăgazeleădeăeşapament.

Concentra iileă poluan iloră pentruă cantitateaă deă ună litruă motorin ă consumat ăsunt:

- Particuleă………….…0,51ămg/l - SOX …………......….3,41ămg/l - COă………………......0,25ămg/lă - NO x ………………....0,62ămg/l - Aldehideă…………….0,11ămg/l - HCă(nearse)…………0,15ămg/l Cantitateaădeăgazeădeăeşapareăemiseăînăaerăvariaz ăînăfunc ieădeănum rulădeă

utilajeăfolositeăşiătimpulădeăfunc ionareăalăacestora. Concentra iileă deă pulberiă voră creşteă înă aeră înă zonaă perimetruluiă şiă datorit ă

posibilit iiă antren riiă prafuluiă deă peă drumurileă deă circula ieă deă c treă mijloaceleă deătransport.

Surseleă deă poluareă aă aeruluiă înă cadrulă perimetruluiă voră aveaă oă ac iuneăintermitent ,ăniciăunaădinăeleăneavândăoăperioad ămaiămareădeă10ăoreăînăcursulăuneiăzile.

Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferǎ Pentruădiminuareaăimpactuluiăasupraăaeruluiăseăvorăluaăurm toareleăm suri:

- folosirea utilajelorăcareăprezint ămotoareăcuăcatalizator; - stropireaă cuăap ăaă c iloră deă transportă peă careă voră circulaă autocamioanele,ă înă

vedereaăreduceriiăpân ălaăanulareăaăpolu riiăcuăpraf; - adaptareaă vitezeiă deă rulareă aă mijloaceloră deă transportă func ieă deă calitateaă

suprafe eiădeărulare; Efecteleă produseă asupraă aeruluiă voră fiă limitateă laă incintaă obiectivuluiă şiă înă

imediataăvecin tate.ăNuăvorăinterveniămodific riăsemnificativeăînăcalitateaăaerului,ămaiăalesăc ăînăafaraăperimetruluiănuăseăprev d,ăcaăposibile,ăefecteădeăsinergism.

Noxeleă emiseă înă atmosfer ă datorit ă func ion riiă utilajeloră nuă constituieă oăproblem ădeosebit ădeăimpactăasupraămediului,ădac ăseăiaăînăconsiderareăefectulădeă

aerareăşiădispersieăprodusădeăcircula iaăactiv ăaăaeruluiădinăzon ,ălimitareaătimpilorăde func ionareăaăutilajelorălaăstrictulănecesarăşiăîntre inereaăutilajelorălaăparametriiăoptimi.

Factorulă deămediuă aeră vaă fiă totuşiăafectată înă limiteă admisibileă deăemisiileă deăpoluan iăefectuateăprinăactivit ileăcaăseăvaădesf şuraăînăcadrulăperimetrului.Firma va utiliza utilaje cu motoare conform normelor in vigoare.

c) Protecţiaăîmotrivaăzgomotuluiăşiăvibraţiilor

Surse de zgomot şi de vibraţii Peăperioadaădeăpunereă înăoperǎăseăvaăfaceăapelă laăutilajeăsauăechipamenteă

de putere medie sau mare, drept pentru careăsuntăpreconizateăaăapǎreaălocalăsurseădeăzgomotăsauăvibra iiăcareăînsǎăestimǎmăcǎănuăvorădepǎşiălimitaăfrontuluiădeălucru.

Perioadele de lucru vor coincide doar cu perioadele active diurne, pentru a se evitaăapari iaăoricǎrorăzgomoteăînămǎsurǎăaăinduce un deranj local.

Peă perioadaă deă func ionare,ă estimǎmă cǎă nuă voră existaă surseă poten ialeă deăzgomotăşi/sauăvibra ii.ă

Surseleădeăzgomotăşiăvibra iiăînăcadrulăperimetrului: func ionareaăşiăcircula iaămijloacelorădeăînc rcatăşiătransport. Surseăpoten ialeăde zgomot în perimetru:

înc rc torăfrontal,ăemisieăsonor ălaă30ămă…………………..61ădBă(A); excavator- draglina,ăemisieăsonor ălaă30ămă…………………………...80-85

dB (A); autobasculant ăînc rcat ,ălaăvitezaădeă12ăkm/h,ălaă30ămă…65ădBă(A);

Cel mai apropiat receptor este situată laăcca.ă3000ămăfa ădeă limitaăperimetrului.ăAstfelăseăpoateăconsideraăc ănivelulădeăzgomotănuăvaă fiădep şită înăapropiereaăzonelorălocuite.

Circula iaă mijloaceloră deă transportă peă drumurileă publiceă auă ună caracterăintermitent, iar zgomotul generat de acesteaă seăasociaz ă fonduluiă generală deăpoluareăsonor ăaăc ilorărutiere.

Amenajǎrile şi dotǎrile pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Sistemeleă deă ecranareă acustic ă suntă solu iiă incluseă înă proiectulă constructivă

(„dină fabric ”)ă aă utilajeloră înă cauz ă şiă constauă dină utilizareaă panouriloră dublateă cuămaterialeă fonoabsorbanteă (tabl ă dublat ă deă poliesteră sauă pâsl )ă aă structuriloră deăcaroserie, învelirea tamburilor benzilor transportoare în cauciuc, dotarea cu tobe de eşapamentăprev zuteăcuăsilen iatoare suplimentare, etc.

M surileăcareăseăvorăluaăpentruăreducereaăniveluluiădeăzgomotăşiăvibra iiăvorăfi: - executareaălucr rilorădeăexploatareănumaiăînăperimetrulăaprobat; - men inereaăcaracteristicilorătuturorăutilajelorălaăparametriiăcâtămaiăapropia iădeă

cei recomanda iădeăsociet ileăconstructoare; - capotarea tuturor utilajelor folosite; - reducereaălaăminimumăaătimpilorădeăfunc ionareăalăutilajelor; - desf şurareaăactivit ilorănumaiăînăperioadaădeăzi; - evitareaărutelorădeătransportăprinălocalit iăşiăutilizareaăunor rute ocolitoare; - men inereaăînăstareăbun ăaădrumurilorădeăacces; - reducereaă vitezeiă deă circula ieă şiă aă capacit iiă deă transportă peă drumurileă

publice. d) Protecţiaăîmpotrivaăradiaţiilor Nu este cazul e) Protecţiaăsoluluiăşiăaăsubsolului

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice Principala sursa de poluare a solului si a subsolului ar putea reprezenta o

avarie (fisura) la unul din rezervoare de combustibili , ceea ce ar duce la scurgerea accidentala de combustibil .

Sursele de poluare posibileăpentruăsolăşiăsubsolădatorit ăactivit iiădeăexploatareăvor fi:

- scurgeriă accidentaleă deă combustibiliă şiă lubrefian iă datorateă manipul riiănecorespunz toareălaăalimentareaăcuăcarburan iăsauăuleiuriăaăinstala iilorăşiăutilajelor;

- scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, rezultate în timpul func ion riiăutilajelor;

- deşeuriăindustrialeăşiămenajere; - apele pluviale. Impactulă calitativă seă poateă produceă subă influen aă eventualiloră poluan iă rezulta iă

accidentalăînătimpulădesf şur riiăactivit ilorădeăextractie. Impactulă asupraă subsoluluiă seă manifest ă prină excavareaă volumuluiă deă nisipă şiă

pietrişădinăperimetru. Lucrǎrile şi dotǎrile pentru protecţia solului şi subsolului Alimentareaă utilajeloră seă vaă realizaă deă laă oă cisternǎă autotractatǎ.ă Astfel

alimentarea se va realiza deasupra unei prelate impermeabile, rezistenta la hidrocarburi.ă Eventualeleă scurgeriă voră fiă preluateă înă recipien iă speciali.ă Oriceă felă deăscurgeriăaccidentale,ăvorăfiăizolateăşiătratateăcuăproduşiădeădescompunereă(neutralizare) a hidrocarburilor.

Astfel,ă înă zonaă fronturiloră deă lucruă vaă existaă oă prelatǎ,ă respectivă oă cantitateăsuficientǎă(max.ă5ăkg)ăşiăunărecipientă(butoiămetalic)ăpentruărecuperareaăresturilorăscurseăde hidrocarburi sau a solurilor afectate.

Mǎsurileădirecteădeăac iuneăvorăfiăcompletateădeămǎsuriătehniceădeăverificareăaăechipamenteloră şiă utilajelor,ă precumă şiă deă ună setă deă mǎsuriă teoretice,ă deă instruireă aăpersonaluluiă înă scopulă asigurǎriiă uneiă interven iiă eficienteă înă cază deă accidentă (scurgeriăaccidentale de hidrocarburi).Lucrarile balastierei se realizeaza pe un perimetru fara sol.

f) Protecţiaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice

Proiectul se va derula in siturile Natura 2000 ROSCI0109 LuncaăTimişuluiăsiăROSPA0128ăLuncaăTimişului. Peăsuprafa aăstudiatǎăin cadrul studiului de evaluare adecvata ,nu au fost identificate areale sensibile.

Realizareaă proiectuluiă vaă presupuneă temporară pierdereaă unoră suprafe eă deăhabitateănaturaleăşiăsemi-naturale.ăSuprafe eleăpierduteăcoincidăamprenteiăpropriu-zise a construc iilor,ărespectivăaăcǎilorădeăacces.

Terenul,ă nuă adǎposteşteă habitateă deă interesă conservativă (Naturaă 2000)ă sauăpopula iiă semnificativeă deă speciiă criteriuă ceă ară puteaă suferiă ună impactă înă mǎsurǎă sǎăconducǎălaădestabilizǎriăaleăpopula iilorălocaleăsauăregionale.

Lucrǎrile, dotǎrile şi mǎsurile pentru protecţia biodiversitǎţii Ină scopulă diminuǎriiă amprenteiă proiectuluiă asupraă factoriloră deă mediu,ă seă

propunăoăserieădeălucrǎriăcompensatoriiăşiădeădiminuareăaăimpactului,ăamintindăaici: - limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea

extinderii impactului asupra zonelor proximale; - utilizareaăcǎilorădeăaccesăexistenteăşiăevitareaăpeăcâtăposibilăaărealizǎriiăunorănoiăcǎiădeăacces;

- consolidareaă şiă sistematizareaă cǎiloră deă accesă deă utilizată pentruă evitarea induceriiăunuiăimpactădatoratăapari ieiăfenomenelorăerozive,ădeăbǎltire,ăetc.;

Datǎăfiindălipsaăunuiăimpactăpoten ialăasupraăelementelorăcriteriuăceăauăstatălaăbazaădesemnǎriiăsitului,ănuăseăimpuneăasumareaăunorămǎsuriăcompensatorii.

g) Protecţiaăaşezǎrilorăumaneăşiăaăaltorăobiectiveădeăinteresăpublic In zona de implementare a proiectului nu au fost identificate zone de locuire

(temporare sau permanente). Nuăauă fostă identificateăefecteăpoten ialeăsemnificativeăaleă impactuluiăgeneratădeă

proiect asupraăpopula ieiălocaleăsauăaăaltorăobiectiveădeăinteresăpublic.ăAşezǎrileăumaneă(inclusiv cele dispersate)ăsuntăsituateălaădistan a fa ǎădeăamplasamentulăstudiat.

h)ăGospodǎrireaădeşeurilorăgenerateăpeăamplasament

Tipurile şi cantitǎţile de deşeuri de orice naturǎ rezultate Modulă deă depozitareă ală deşeuriloră – Din activitatile desfasurate in cadrul

obiectivului rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - deseuri de tip menajer- 3 mc/ an - alte tipuri de deseuri Tipulădeşeului

U / M Cantit ţi anuale

Codificare conform

HG 856/2002 1.ăDeşeuriămetalice kg 30 16 01 17 2. Reziduuri petroliere kg 30 13 02 08 3.ăDeşeuriămenajere kg 70 20 01 08 4. Deşeuriădeăhârtie kg 4 15 01 01 5.ăDeşeuriădeăcauciuc kg 100 16 01 03 Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a

mediului Deseurile de tip menajer, inclusiv deseuri de ambalaje de hartie si carton

generate de activitatea curenta vor fi depozitate in europubele cu capacitate de 0,2 mc, care se vor situa pe platforma de colectare deseuri special amenajata, de unde vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

Deseuri din plastic pentru uleiuri si antigel generate din activitatea de comercializare accesorii auto. Se propune ca aceste deseuri sa fie colectate selective si gestionate corespunzator, fara a fi amestecate cu deseurile menajere.

Uleiurile minerale uzate vor fi colectate in bidoane si vor fi preluate de firme autorizate in acest sens pe baza de contract. i) Gospodǎrireaăsubstanţelorăşiăpreparatelorăchimiceăpericuloase Înă activitateă seă utilizeaz ă doară combustibilă lichid.ă Alimentarea cu combustibil

lichid a utilajelor se realizeaza pe amplasament pe o platforma impermeabila din rezervor mobil cu pompa iar a autovehiculelor de transport de la statiile peco, repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.

Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase. 3.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu careăpotăs ăafecteze negativ

ariile protejate Pentruă identificareaă şiă evaluareaă semnifica ieiă impactuluiă proiectuluiă Balastier ă

Drag inaă III,ă râulă Timi ,ă ă CSA61, efectul semnificativ va fi interpretat în raport cu obiectivele de conservare ale siturilor ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului,ăintegritateaăacestorăsituriăşiăcoeren aăre eleiăNaturaă2000.

Pentruă identificareaă şiă evaluareaă tipuriloră deă impactă seă vaă luaă înă considera ieă

intensitatea,ă extindereaă şiă durataă activit iloră generatoareă deă impact,ă pentru fiecare etap ădeăimplementareăaăproiectului;ăpentruăidentificareaătuturorăefectelorăposibileăcareăvorăfiăexercitateăvorăfiăanalizateătoateăactivit ileăspecificeăproiectuluiăsupusăanalizei,ăpeăbazaă rela ieiă activitateă – efectă poten ială exercitat;ă pentru identificareaă şiă evaluareaăimpactului,ăînăanaliz ăseăvaăluaăînăconsidera ie:ă

scara (perioada) de timp: impactul pe termen scurt (0 – 2 ani), mediu (3 – 5ăani)ăşiălung (peste 5 ani);

aria analizată:ă amplasamentulă balastiereiă şiă zoneleă învecinate,ă înă func ie de probabilitatea producerii impactului, mai ales în cazul impactului cumulat;

efectul exercitat:ă impactă directă şiă indirect,ă reversibilă şiă ireversibil,ă semnificativă şiănesemnificativ. Înă analizaă impactuluiă asupraă valoriiă şiă func iiloră habitateloră speciilor de interes

conservativă seă voră luaă înă considera ieă urm toareleă aspecte:ă fragmentareaă habitatelor,ăsimplificareaă habitatelor,ă degradareaă habitatelor,ă distrugereaă habitateloră iă pierdereaă /ăreducerea arealului habitatelor.

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra

habitatului.ăPotă fiă factoriăstresanțiă iăurm toareleăprocese:ădecopertarea,ădeshidratareaăiă inundarea,ă acidificarea,ă salinizarea,ă înc lzireaă termic ,ă contaminareaă cuă toxine,ăperturbareaăfonic ,ăintroducereaădeănoiăspecii,ăetc.ăAce tiăfactoriăstresanțiă/ăproceseăpotăaveaăurm toareleăefecteăasupraăhabitatelor:ămortalitateaădirect ăasupraăspeciilorănative,ăstresulă fiziologică iă diminuareaă funcțieiă reproductive,ă întrerupereaă comportamentuluiă iăactivit ților normale,ămodificareaăinteracțiuniiăîntreăspeciiă iăinvaziaăspeciilorăalohtone.

Fragmentarea habitatelor poateă aveaă caă rezultată distrugereaă unoră por iuniă aă

habitatelor,ă alteă por iuniă r mânândă intacte.ă Consecin eleă fragment riiă habitateloră potăincludeă urm toareleă aspecte:ă amplificareaă izol riiă şiă mortalit iiă speciiloră stenobionteăextremeă careă depindăexclusivă deă unăhabitat,ă extinc iaă speciiloră ceă auă nevoieă deăarealămareă pentruă supravie uireă şiă reproducere,ă diminuareaă diversit iiă geneticeă aă speciilorărare, creştereaăabunden eiăspeciilorăruderale,ăeuribionte,ăetc.

Simplificarea habitatelor presupuneă dispari iaă dină componen aă ecosistemuluiă aăunoră componenteă sauă careă auă fostă f cuteă deă neutilizată prină ac iuneaă antropic ă sauănatural .ăUnăaltăcazădeăsimplificareăeste alterarea structurii verticale a habitatelor care areăcaăefectăreducereaădiversit iiăspeciilor,ăştiutăfiindăfaptulăc ădiversitateaăstructural ăaăhabitatelorăofer ămaiămulteămicrohabitateăşiăpermiteăinterac iuniămultămaiăcomplexeăîntreăspecii.

Degradarea habitatelor presupuneăşiăfragmentareaăsauăsimplificareaăstructuriiălor,ădarăînămodăspecificăseărefer ălaăînr ut ireaăst riiădeăs n tateăsauădiminuareaăintegrit iiăecologiceăaăacestora.ăContaminareaăcuăsubstan eăchimiceă rezultateădinăaerulăsauăapaăpoluat ăconstituieăoăcauz ăsemnificativ ăaădegrad riiăhabitatelor,ăprecumăşiăîmbog ireaăsauă s r cireaă înă nutrien i.ă Înă afar ă deă degradareaă chimic ,ă important ă esteă şiădegradareaăfizic ,ăcumăesteăcazulăsolurilor,ădegradateăprinăeroziuneăşiăcompactareăceeaăce duceă laă creştereaă turbidit ii,ă aă depuneriloră deă sedimente.ă Apeleă subteraneă auă oăcontribu ieă deosebită deă important ă înă men inereaă integrit iiă ecosistemeloră şiă potă fiădegradateă deă activit iă careă ducă laă coborâreaă straturiloră acvifere.ă Invaziaă speciilorăalohtoneă poateă duceă laă oă degradareă sever ă aă sistemeloră naturaleă prină modificareaăinterac iunilorădinăcadrulăacestora.ăMaiăpu inăvizibil ădarălaăfelădeăimportant ăprivindărisculămodific riiăhabitateloră laă toateănivelurileăsaleăesteăşiă fenomenulădeăschimbareăclimatic ăcareăduceălaăcreştereaătemperaturilorăşiăaăexpuneriiălaăradia iaăUV-B.

Distrugerea habitatelor. Dintreăactivit ileăcareăducălaădistrugereaăhabitatelor,ăceaămaiă cunoscut ă esteă decopertareaă pentruă construireaă c iloră deă accesă temporare,ădecopertare care,ă înăfunc ieădeăparticularit ileă fiec ruiăhabitat,ăpoateăduceălaădispari iaăvegeta ieiă arboricole,ă arbustive,ă ierboase,ă situa ieă înă careă valorileă habitateloră nuă suntădoar modificate temporar ci chiar distruse.

Pierderea / reducerea arealului habitatelor. Ceaă maiă frecvent ă situa ieă deăpierdereă/ăreducereăaăarealuluiăesteăocupareaăunorăsuprafe eădeăpeăteritoriulăhabitatelorăcuă construc iiă sauă c iă deă accesă permanente,ă deciă schimbareaă categorieiă deă folosin ăpermanent .ă Impactulă poten ială ală proiecteloră asupra habitatelor depinde de caracteristicileă proiecteloră şiă deă vulnerabilitateaă habitatelor,ă precumă şiă deă contribu iaăimpacteloră cumulativeă şiă interactive.ă Sensibilitateaă habitateloră esteă dat ă deă rezisten aăacestoraă laă schimb riă (capacitateaă deă aă rezistaă degrad rilor)ă şiă deă vitalitateaă loră(capacitateaădeăaă restabiliă condi iileăoriginale).ăHabitateleă rezistenteăsuntă caracterizateădeă soluriă stabile,ă fertile,ă cuămişc riămoderateă aleă apeiă şiă regimuriă climaticeămoderate,ălan uriă troficeă func ionaleă şiă diverse,ă cu specii adaptate la stres. Habitatele care opun ceaămaiămareărezisten ăsuntăceleăsituateădinăpunctădeăvedereătopograficălaăaltitudiniămiciăsauăceleăsituateăînăproximitateaăunorăhabitateădinăcareălipsescăcomponenteleădeăstresăşiăpresiuneaăantropic ,ăcareăcon inăspeciiăcuămobilitateăşiăcapacitateădeăcolonizareămare.ăCaracteristicileăvulnerabilit iiăhabitateloră(aăagentuluiădeăstresăfa ădeăcareăacesteaăsuntăvulnerabile)ăsunt:ă inconsecven aămanagementului,ăoligotrofiaă(alterareaăciclurilorătroficeăprin extragereaă deă materieă organic ),ă invaziaă unoră specii,ă izolarea,ă sc dereaăsuprafe eloră(creştereaăefectuluiădeămargine),ăproximitateaăfa ădeăzoneleălocuite.

Înă analizaă impactuluiă asupraă speciiloră int ă seă vaă luaă înă considera ieă faptulă c ăacestea sunt de obicei multămaiăvulnerabileă fa ădeă impactulăantropicăatunciăcândăauăefectiveăpopula ionaleăreduse,ădistribu ieăgeografic ărestrâns ,ăcerin eăspa ialeăextinse,ăspecializareă înalt ,ă intoleran ă mareă fa ă deă agen iiă disturbatori,ă dimensiuniă crescute,ărat ăreproductiv ăredus .ăPentruăspeciileădeăfaun ăseăvaăluaăînăconsidera ieăşiăefectulădeăbarier .ă Înă func ieă deă natura,ă intensitatea,ă întinderea,ă durataă impactuluiă şiă cerin eleăfiec reiăspeciiă înăparteă fa ădeăcondi iileădeăhabitat,ăefecteleăasupraăspeciilorădeă faun potăfiăfoarteădiferite:ătolerareaăvecin t iiăactivit ilorăantropice,ăp r sireaătemporar ăsauădefinitiv ă aă zoneiă deă impactă şiă ocupareaă unoră spa ii,ă denaturareaă comportamentului,ădiminuareaăfunc ieiăreproductiveăcaăurmareăaăstresuluiăfiziologic,ămodificareaăinterac iuniiădintreăspeciiăşiăinvaziaăspeciilorăalohtone,ămortalitate.

3.2.1.Impact direct şi indirect asupra mediului

Pentruă identificareaă impactuluiă trebuieă s ă seă țin ă contă deă fazeleă principaleă deărealizareăaăinvestițieiă(proiectare,ăconstrucție,ăfuncționare,ădezafectare).

a) Impactul generat în faza de proiectare Primeleă masuriă pentruă identificareaă iă evaluareaă impactuluiă seă iauă dină fazaă deă

proiectare,ăprinăalegereaălocațieiăbalastierei,ădimensionareaăplatformelorătehnologiceă iăaăorganiz riiădeă antier,ăastfelăîncâtăimpactulăgeneratăs ăfieăminim.ăAstfel,ăpentruăalegereaăamplasamentului s-auăfolosităurm toareleăcriterii:

- s ănuăafectezeăhabitateleă iăspeciileăprioritareă– criteriu îndeplinit; - terenulă s ă fieă liberă deă construcțiiă iă laă distanț ă deă zonele locuite – criteriu

îndeplinit; - s ănuă fieănecesareădemol ri,ă reloc riă deădrumuri,ă traseeădeăconducteădeăgaze,ă

linii electrice – criteriu îndeplinit; - s ă existeă (dac ă seă poate)ă activitateă asem n toareă anterioră – criteriu îndeplinit

prină existențaă uneiă balastiereă funcționaleă iă autorizare,ă laă ccaă 200ă mă amonteă deăperimetrul propus, Balastiera Dragșina III.

b) Impactulăgeneratăînăfazaădeăconstrucție

Înăaceast ăfaz ă impactulăvaăfiău orănegativădatorit ăemisiilorădeăaeră iăzgomotuluiăprodus de utilaje. În aceastaăfaz ,ăimpactulăesteădirect,ăpeătermenăscurt,ălimitatălaădurataăexecuției.ăElănuăesteăreziduală iăniciăcumulativ.

c) Impactulăgeneratăînăfazaădeăfuncționare Impactulă generată înă aceast ă faz ă esteă direct,ă peă termenămediuă iă nuă areă efecteă

reziduale. Impactul generată înă fazaă deă funcționareă nuă seă vaă cumulaă cuă alteă impacteănegative, astfel impactul cumulat asupra factorilor de mediu nu va fi semnificativ.

d) Impactul generat în faza de dezafectare Înă aceast ă faz ă impactulă esteă determinată deă m surileă stabiliteă prină proiectul de

dezafectare,ădup ăcaz.ăImpactulăpreconizatăînăaceast ăfazaăesteădirect,ăpeătermenăscurt,ănuăesteăreziduală iăniciăcumulativ.

e) Impactul rezidual S-aăluată înăcalculă înc ădeălaăanalizaă inițial ăaăproiectului,ăastfelă încâtănuăvaăexistaă

un impact rezidual.ă Înă cazulă avifauneiă impactulă reziduală seă preconizeaz ă aă fiănesemnificativ,ă avândă înă vedereă faptulă c ă unaă dină zoneleă importanteă deă cuib rită aleăp s rilorădinăROSPA0128 Lunca Timișului (hele teieleădeălaăSaco ulăTurcesc)ăseăafl ălaăoădistanț ădeă3,6ăkmă(linieădreapt ,ăaerian ),ădeăperimetrulăpropusăpentruăbalastier .ăTotodat ăaceast ă zon ănuă îndepline teăcondițiiă optimeăpentruăaă fiă teritoriuăpreferată deădiferiteăspeciiădeăr pitoare.

f) Impactul cumulativ Acestăproiectănuăesteăsingularulăînăzon ,ăavândăînăvedereăfaptulăc ăînăultimiiăaniăseă

ridic ăcerereaăpentruămaterialeleădeăconstruire.ă Înăvecin tateaăacestuia,ă înăamonte,ăseăafl ăoăbalastier ăfuncțional ă(Dragșina III).ăDistanțaădintreăceleămaiăapropiateăpuncteăaleăcelorădou ăperimetreădeăexploatareă(celăexistentă iăcelăpropus),ăesteăastfelăaleas ăîncâtăs ănu existe impact cumulativ semnificativ, efectele negative ale balastierei din amonte (cre tereaă turbidit țiiă iă zgomotul),ă estompându-seă peă distanțaă deă 200ă m.ă Luândă înăcalcul aceste elemente nu putem vorbi de efecte cumulative semnificative.

g) Impactul pe termen scurt Impactul pe termen scurt se va manifesta pe o perioada de 4.5 luni pe an.

h) Impactul pe termen lung Peă termenă lungă prognozaă impactuluiă esteă pozitiv ă prină asigurareaă suprafețeiă deă

scurgere a debiteloră iăp strareaăgeometrieiămalurilor,ătoateăcontribuindălaăconservareaăhabitatelorăaflateăpeămalurileăTimi ului.

Descriereaărezumativ ăaăimpactului:ă - impactulă asupraă popula ieiă –impact nesemnificativ, zona amplasamentului este in afara zonelor rezidentiale; - impactulăasupraăs n t iiăumaneă- f r ăimpactăasupraăs n t iiăumane;ă - impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere floristic; pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate de interes comunitar; - impactul asupra faunei: este nesemnificativ; - impactul asupra solului si subsolului – nesemnificativ, se vor lua toate masurile pentru a reduce sursele deăpoluan iăpentruăsolăşiăsubsol;. - impactulăasupraăcalit iiă şiă regimuluiăcantitativăalăapeiă – nesemnificativ prin respectarea tehnologiei de lucru; - impactulăasupraăcalit iiăaerului,ăclimeiă– nesemnificativ, stropirea ori de cate ori este nevoie pentru a preveni poluarea cu praf; - impactul asupraă zgomoteloră şiă vibra iiloră – redus la nivelul zonei de implementare a proiectului; - impactulăasupraăpeisajuluiăşiămediuluiăvizuală– impact direct redus; - impactulăasupraăpatrimoniuluiăistoricăşiăculturalăşiăasupraăinterac iunilorădintreă

aceste elemente – f r ă impact,ă deoareceă înă zon ă nuă exist ă şiă nuă auă fostăidentificateăobiectiveăaleăpatrimoniuluiăistoricăşiăcultural; -extindereaă impactuluiă (zonaă geografic ,ă num rulăpopula iei/habitatelor/speciiloră afectate)ă – nuă seă preconizeaz ă oă extindereă aăimpactuluiă asupraă zoneiă geografice,ă popula ieiă dină zon ă şiă dină localit ileăînvecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul general fiind unul nesemnificativ. - magnitudineaăşiăcomplexitateaăimpactuluiă- impact general nesemnificativ; - probabilitatea impactului –redus ; - durata,ă frecven aă şiă reversibilitateaă impactuluiă – impact redus numai în perioada de realizare a balastierei; - naturaătransfrontier ăaăimpactului – nu este cazul.

3.3. Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona

amplasamentului prin pasunat intensiv, pescuitul si braconajul. Implemetarea proiectului NU induce un impact semnificativ asupra

habitatelor si speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate Natura 2000 LuncaăTimi ului.

3.4.Evaluareaă impactuluiă potenţială asupraă speciiloră şiă habitateloră dină ariaănatural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar

Pentruă evaluareaă semnifica ieiă impactuluiă proiectuluiă supusă evalu riiă asupraăsiturilor ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului se va folosi o scal ăcuă5ănivele:

+3ăşiăpesteă+3ă=ăimpactăpozitivăsemnificativ; (+1) – (+2) = impact pozitiv; 0 = nici un impact (impact neutru); (-1) – (-2) = impact negativ nesemnificativ; - 3ăşiăsubă- 3 = impact negativ semnificativ.

a) Efecteleăproiectuluiăasupraăintegrit iiăcelorădou ăsituriăNaturaă2000.

Indicator Efecte Reduceă suprafa aă habitateloră deă interesăcomunitar

Nu sunt afectate habitate de interes comunitar

Fragmenteaz ă habitateleă deă interesăcomunitar

Nu sunt afectate habitate de interes comunitar

Reduceă num rulă exemplareloră speciiloră deăinteres comunitar

Areă locă oă perturbareă temporar ă (6ăluni/an),ăreversibil ,ăaă11ăspeciiădeăpeştiăiăoăspecieădeăscoic

Are impact negativ asupra factorilor care determin ă men inereaă st riiă favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Impact negativ nesemnificativ temporar, în zonaădeăextrac ie,ăpeătermenăscurt Impactăpozitiv,ăpeătermenămediuăşiălung.

Produceă modific riă aleă dinamiciiă rela iilorăcare definesc structuraă şi/sauă func iaăariilorănaturale protejate de interes comunitar

Impact negativ nesemnificativ temporar, în zonaădeăextrac ie,ăpeătermenăscurt Impactăpozitiv,ăpeătermenămediuăşiălung.

b) Identificareaăimpactuluiăproiectuluiăasupraăspeciilorăşiăhabitatelor speciilor pentru

careăauăfostădesemnateăceleădou ăsituriăNaturaă2000

Descrierea impactului

Tipul de impact C ileă deătransmisie

Durat ăimpact

Efecte

Degradarea habitatelor caracteristice speciiloră int

Pe termen scurt: negativ, nesemnificativ, direct, reversibil Pe termen mediu şi lung: pozitiv, nesemnificativ

fizic 6 luni / an

Are loc o perturbare temporar ă iăreversibil ăaă11ă speciiă deă peştiă iă oăspecieădeăscoic ăcauzat ădeă m rireaă turbidit iiăapeiă înă timpulă exploat riiăşiădeăzgomotulăprodusădeăutilajeleă şiă mijloaceleă deătransport folosite

Fragmentarea habitatelor speciiloră int

Pe termen scurt, mediu şi lung: neutru

- Proiectulăsupusăevalu riiănuăfragmenteaz ăăhabitatele speciilor de interes conservativ, exploatareaănef cându-seăpeătoat ăl țimea cursuluiădeăap

Emisia zgomotuluiăşi aăvibra iilor

Pe termen scurt: negativ, nesemnificativ, direct, reversibil Pe termen mediu şi lung: neutru

fizic Are loc o perturbare temporar ă iăreversibil ăaă11ă speciiă deă peştiă iă oăspecieădeăscoic . De asemenea,ă dou ăspeciiă deă p s riă (Egretta garzetta, Alcedo atthis, Ciconia ciconia)ă î iă vorăpierde temporar o suprafaț ă deă 500ă mă deăhabitatădeăhr nire.

Emisia în aer a gazelor de ardereăşiăa pulberilor


fizic Nici un impact

Degradarea solului


fizic Nici un impact

c) Evaluareaăsemnifica ieiăimpactuluiăproiectuluiăasupraăspeciilorăşiăhabitateloră

speciilor pentru care au fost desemnate siturile ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului

(NI = nivelul impactului) Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţieiăimpactului

NI Justificarea nivelului de impact acordat

Procentulădinăsuprafa aăhabitatelorădeăinteres comunitar care va fi pierdut (reducerea arealului tipurilor de habitate).

0 Nu sunt prezente habitate de interes comunitar în perimetrul propus .

Fragmentarea habitatelor de interes 0 Nu este cazul.

comunitar. Durataă sauă persisten aă fragment riiăhabitatelor de interes comunitar.

0 Nu este cazul.

Procentul care va fi pierdut din suprafe eleăhabitatelorăfolositeăpentruănecesit ileă deă hran ,ă odihn ,ădeplasare,ă hibernareă şiă reproducereăale speciilor de interes comunitar. Schimbareaă func iiloră ecologiceăsemnificative.

-1 Seă pierdeă (temporar)ă oă suprafa ămic ă deăplaj ă (1,82ă ha)ă raportată laă lungimeaăcursului de râu care trece prin siturile Naturaă2000.ăAceastaăreprezint ă0,46șădinăsuprafațaă claseiă deă habitată careă includeăzone umede. Sunt afectate astfel (temporar)ă11ăspeciiădeăpe ti,ăoăspecieădeăscoic ă iătreiăspeciiădeăp s ri.ăNuăareălocăoăschimbareă aă funcțiiloră ecologiceăsemnificative.

Durataă sauă persisten aă fragment riiăhabitatelorăfolositeăpentruănecesit ileădeă hran ,ă odihn ,ă deplasare,ăhibernareăşiăreproducereăaleăspeciilorăde interes comunitar. Schimbarea func iilor ecologice ale acestora.

0 Timpă deă 6ă luniă /ă an,ă înă timpulă exploat rii,ăesteă ă redus ă suprafațaă acestoră habitate,ădar nu se va întrerupe continuitatea acestora, deoarece exploatarea nu are loc peă toat ă l țimeaăalbiei,ă fiindă realizat ădoarăde pe malul drept al râului. Nuă areă locă oă schimbareă aă funcțiilorăecologice.

Procentulă dină suprafa aă pierdut ă aăhabitateloră careă voră suferiă defriş ri.ăSchimbareaă func iiloră ecologiceă aleăacestora.

0 Nuăsuntăprev zuteădefri ri.

Scaraă deă timpă estimat ă pentruăînlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectului.

0 Seăm reşteăturbiditateaăapeiărâuluiăTimi ăînăzonaă exploat riiă şiă circaă 200ă mă avală deăaceasta.ă Dup ă încetareaă activit iiă deăexploatare,ă înăcircaă2ăzileăapaăîşiă recap t ăturbiditateaănormal .

Schimb riă în densitateaă popula iiloră(num ră deă indiviziă /ă unitateă deăsuprafa ).

-1 Vaă aveaă locă oă perturbareă temporar ă (6ăluni/an),ăreversibil ,ăaă11ăspeciiădeăpeştiă iăoă specieă deă scoic .ă Aceast ă perturbare,ăcauzat ă deă m rireaă turbidit iiă apeiă înătimpulă exploat riiă submerse, zgomotul produsă deă utilajeleă şiă mijloaceleă deătransportă folosite,ă vaă duceă laă sc dereaădensit iiăpopula iilorăînăzonaădeăexploatareăşiăcircaă200ămăavalădeăaceasta.ăSuprafa aăhabitatelor caracteristice acestor specii este suficient de mare atât în zona proiectuluiăcâtăşiăpeăteritoriul sitului, pentru a asigura conservarea speciilor pe termen lung.

Durataă sauă persisten aă perturb riiăspeciilor de interes comunitar, reducereaă viabilit iiă popula iilorăspeciiloră int .

0 Deoarece perturbarea speciilor va fi o perioad ă scurt ă deă timpă (6ă luni/an),ă seăestimeaz ă c ă nuă vaă aveaă efecteă asupraăviabilit iiăpopula iilorăspeciilor. Efectele negative se vor remedia pe cale natural ,ă laă terminareaă exploat rii:ăangrenarea de suspensii în masa apei va înceta iar organismele acvatice treptat se

voră acomodaă laă noileă condi iiăhidromorfologice create.

Scaraă deă timpă estimat ă pentruăînlocuirea speciilor afectate de implementarea proiectului.

0 Aproximativăoălun .

Oriceă alteă bunuri,ă resurseă şiă func iiăecologice afectate de realizarea proiectuluiă privindă func iileă ecologiceăsemnificative ale siturilor.

0 Nu vor fi afectate negativ alte bunuri, resurseăşi/sauăfunc iiăecologiceăaleăsiturilor.ăă Peă termenă mediuă şiă lung,ă activitateaăanalizat ă vaă contribuiă laă conservareaăhabitateloră riparieneă şiă implicită aă speciilorădependente de acestea.

Modific riă careă voră apareă legateă deăresurseleă deă ap ă şiă deă calitateaăacesteia (indicatori chimici care pot determinaă modificareaă func iilorăecologice ale siturilor).

0 Înă timpulă exploat riiă va creşteă turbiditateaăapeiă înăzonaădeăexploatareăşiăcircaă200ămăaval de aceasta. Nu vor fi alterate valorile parametrilor chimiciăaiăapeiărâuluiăTimi .

Factori care vor determina diminuarea resurselor trofice.

0 Nu vor fi afectate resursele trofice pentru nici o specie. Nu se vor înregistra perturb riăînălan urileătrofice.

Reduce diversitatea sitului. 0 Nu se vor înregistra pierderi de specii. Fragmentarea siturilor din punct de vedereăalăfunc iilorăecologice.

0 Nu se va produce fragmentarea habitatelor speciilorăşiănuăvorăsurveniăschimb riăprivindăfunc iileăecologiceăaleăecosistemelor.

Modific riă aleă dinamiciiă rela iiloră careădefinescăstructuraăşiăfunc iaăsiturilor

0 Impact neutru pe termen scurt. Impactă pozitivă peă termenă mediuă şiă lung,ădatorit ăcontribu ieiălaămen inereaăstructurii reliefului la nivelul albiei minore a râului.

Disturb ă îndeplinireaă obiectiveloră deăconservare ale siturilor.

0 Nu este cazul.

Afecteaz ă înă modă ireversibilăobiectivele de conservare ale siturilor.

0 Efecteleămen ionateăsunt deăscurt ădurat ,ăreversibileă iănesemnificative.

Total: -2 Semnifica ieăimpact:

IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV

În concluzie, impactul proiectului Balastier ă Drag ina,ă râulă Timi ,ă CSA60ă – CSA61 asupraă obiectiveloră deă conservareă şiă integrit iiă siturilor ROSCI0109 Lunca Timișului i ROSPA0128 Lunca Timișului,ăf r ăaăluaăm suriădeăreducereăaăimpactului,ăesteăurm torul:

- pe termen SCURT: impactul este DIRECT, NEGATIV NESEMNIFICATIV (-2, prinăaplicareaăscaleiădeăevaluareăaăsemnifica ieiăimpactului)ă iăREVERSIBIL;

- peătermenăMEDIUăşiăLUNG:ăimpactulăesteăPOZITIV.

3.5.M suriădeăreducereăaăimpactuluiăasupraămediului.

Masurileă propuseă deă reducereă aă impactului,ă careă trebuieă respectateă deă c treăbeneficiarăsuntăurm toarele:

1. Esteă interzis ă exploatareaă agregatelorămineraleă dină albiaăminor ă aă râuluiă Timi ,ă înăperioadeleăprohibiție,ămigrareă iăpredezvoltareăaăspeciilorăpentruăcareăauăfostădesemnatăsitul ROSCI0109 Lunca Timișului.ăPerioadaăpropus ăesteăde 01 martie – 15 iulie, ea acoperindăastfelănecesit țileăecologice ale tuturor speciilor (în literatura de specialitate esteămenționat ăperioadaămartie-iunieăcaăfiindăceaănecesar ăreproduceriiăacestorăspeciiădeă interesă comunitar;ă pentruă siguranț ă iă pentruă aă minimalizaă câtă maiă multă impactulăacesteiăinvestiții,ăperioadaăpropus ădeăîntrerupereăaălucr rilorăesteăcuă15ăzileămaiălung ,ărespectiv, 1 martie – 15ăiulie).ăTotodat ,ăînăaceast ăperioad ănefiindăactiveăutilajeleădinăzonaădeăexploatare,ăspeciileădeăp s riăpentruăcareăaă fostădesemnatăsitulăROSPA0128 Lunca Timișului,ăvorăaveaăîndepliniteăcondițiileăpentruăhr nire.

Prinărespectareaăacesteiăm suriă impactulăasupraăspeciilorămen ionateăseăreduceăapropiindu-se de neutru.

2. Înă perioadaădeă realizareă aă lucr riloră deăexploatareăaă agregatelorămineraleădină albiaăminor ăaărâului Timi ,ăesteăcompletăinterzis ădefri areaăoric rorăarboriă iă/ăsauăarbu ti.ă 3. Seăvorărespectaălimiteleăşiăadâncimeaădeăexploatare. 4. Seăinterziceăcircula iaăautovehiculelorăînăafaraădrumurilorătrasateăpentruăfunc ionareaăşantieruluiă (drumuriă deă acces,ă drumuriă tehnologice),ă înă scopulă minimiz riiă impactuluiăacusticăasupraăspeciilorădeăimportan ăcomunitar .

5. Seărecomand ăstropireaădrumurilorăneasfaltate,ă înăsezonulăcald,ăpentruăaă împiedicaăantrenareaă uneiă cantit iă mariă deă pulberiă înă aeră şiă reducereaă vitezeiă deă circula ieă peădrumurile balastate. 6. Seăvaăurm riăevitareaăpierderilorădeăbalastăînătimpulătransportului.

7. Eventualeleă exemplareă aleă unoră speciiă extraseă accidentală dină râuă împreun ă cuăagregatele minerale vor fi eliberate imediat în mediul lor natural, indiferent de dimensiune sau specie.

8. Se vor folosi utilaje noi, bine echipate care au sistemul de combustie verificat astfel încâtăpoluareaăaeruluiăvaăfiăminim .ă 9. Seă vaă aveaă înă vedereă restrângereaă laă minimulă posibilă aă suprafe eloră ocupateă deăorganizarea de şantier. 10. Nuăseăvorăefectuaălucr riădeăîntreținereă iă/ăsauăreparațiiălaăutilajeleă iămijloaceleădeătransportă înă cadrulă amplasamentului;ă personalulă careă exploateaz ă utilajeleă vaă verificaăfunc ionareaăcorect ăaăacestora,ăiarăeventualeleădefec iuniăvorăfiăremediate imediat. 11. Se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform STAS 10009/1988 privind Acustica în construcții. Acustica urbană – limitele admise ale nivelului de zgomot. 12. Abandonareaăde eurilorădeăoriceăfelăînăsiturileăNaturaă2000ăesteăstrictăinterzis .

13. Seă vaă organizaă oă depozitareă adecvat ă iă ună transportă controlată ală deşeurilorămenajereăproduseădeăangajați. 14. Seăvoră amenajaă toaleteă ecologice;ăbeneficiarulă vaă asiguraă întreținereaăacestoraă iăvidanjareaăregulat ăaălor,ăprinăintermediulăuneiăfirmeăspecializate.

15. Pentruălimitareaăpolu riiăsoniceăseăvorăutilizaăalternativădiverseăutilajeăînătimpulăoptimădeă lucru;ă deă asemenea,ă nuă seă voră efectuaă lucr riă deă extracțieă dină albiaă minor ă înăintervalul de timp 19.00 – 8.00 in sezonul rece iar in sezonul cald 17-09.

Nr. Crt.

Masuri de reducere a impactului asupra mediului

Etapa de realizare a proiectului

Masuri de reducere a impactului asupra mediului

Dupa etapa de inchidere a proiectului

1 Delimitarea clara a perimetrului de exploatare

Monitorizarea speciilor de pesti, si amfibieni pe o perioada de 1 an

2 Lucr rileătrebuieăîntrerupteăcâteă30ădeăminuteălaăfiecareă4ăoreă(pauz ădeămas )ăpentruălimpezireaăapeiă iădepunereaăsuspensiiloră iămâluluiăîn aval

3 Deplasarea utilajelor se va realiza numai pe drumuri preexistene sau pe drumuri amenajate temporar, pentru a nu distruge sau afecta floraă iăfaunaăepigeeă iăhipogee,ăprezent ăînăgaleriiă iăpeămalulărâurilor

4 Oprirea lucrarilor de excavare in perioada 01martie - 15 iulie

5 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 19-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica

6 Interzicereaăoric reiăformeădeărecoltare, capturare, ucidere a vreuneiăspeciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon

7 Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, sau a altor avize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

8 Respectarea normelor/programului de lucru

9 Înl turareaă oric ruiă impactă negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei,

depunereaă necontrolat ă aădeşeurilorădeăoriceăfel,ăetc)ă

10 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

11 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate

-

12 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului

-

13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

-

14 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului

-

3.6.Monitorizarea impactului Monitorizarea impactului în perioada de realizare a proiectului:ăseăreg seşteăînă

tabelul de mai jos. Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,

în perioada de realizare a proiectului

Nr. crt.

Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Delimitarea clara a perimetrului de exploatare

Titularul proiectului Pe perioada de realizare a proiectului,

2 ani

Surse proprii deăfinan are

2 Lucr rileătrebuieăîntrerupte câte 30 de minute la fiecare 4 oreă(pauz ădeămas )ăpentru limpezirea apeiă iădepunereaăsuspensiiloră iămâlului în aval



3 Deplasarea utilajelor se va realiza numai pe drumuri



preexistene sau pe drumuri amenajate temporar, pentru a nu distruge sau afectaăfloraă iăfaunaăepigeeă iăhipogee,ăprezent ăîn galeriiă iăpe malul râurilor

4 Oprirea lucrarilor de excavare in perioada 01martie - 15 iulie

Titularul proiectului martie-iulie


5 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 19-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica

Titularul proiectului Aprilie-septembrie interval orar 20-08 Octombrie-martie interval orar 17-09


6 Interzicereaăoric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ăsauăfaun ădinăzon



7 Respectarea condi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare



8 Respectarea normelor/programului de lucru



9 Înl turareaă oric ruiăimpact negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunerea necontrolat ă a deşeuriloră deă oriceăfel, etc)



10 Utilizarea doar a drumurilor de acces

Titularul proiectului Pe perioada de realizare a


desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

proiectului,

11 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate

Titularul proiectului Conform verific rilorătehniceăspecifice utilajelor şiămaşinilorăutilizate


12 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului

Titularul proiectului Pe perioada de realizare a planului,


13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate



14 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului



Monitorizarea impactului dupa perioada de inchidere a proiectului: titularul proiectului va incheia un contract cu experti pentru monitorizarea speciilor de pasari, pesti, amfibieni si nevertebrate de interes comunitar pe o perioada de 1 an si va transmite raportul de monitorizare catre custode si APM Timis.

CONCLUZII

In faza de realizare a proiectului, impactul direct si indirect asupra solului,

aerului poate exista doar in cazul in care:

-nu sunt utilizate utilaje si masini performante; -daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol; -daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator; - daca nu se respecta tehnologia de lucru. În urma evalu riiăadecvateăaăproiectuluiăasupraăcapitaluluiănaturalăseăconstat ăc ă

integritatea siturilor Naturaă2000ănuăvaăfiăafectat . Impactul identificat nu are ca rezultat modificareaăstatutuluiădeăconservareăalăspeciilorădeă interesăcomunitarăşiăalăhabitatelor acestora.

Înă vedereaădiminu riiă impactuluiă asociatăproiectuluiă asupraă speciiloră deă interesăcomunitarăseăimpuneărespectareaăm surilorăidentificateăînăprezentulăstudiu. Seărecomand ăurm rireaăsiă implementareaăm surilorădeădiminuareăaă impactuluiădin prezentulăstudiuăşiăluareăînăconsiderareăaărecomand rilorădeămaiăsus.

Intocmit,

SC GREENVIROTIM SRL , Silviu MEGAN

BIBLIOGRAFIEăSELECTIV

1. CIOCARLAN V. 2009. Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta.

/Edi ia a III-a/.ăBucureşti:ăEdit.ăCeres, 1141 pp. ISBN 978-973-40-0817-9. 2. DIHORU G. & NEGREAN G. 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din România.

Edit.ăAcademieiăRomâne,ăBucureşti.ă630ăpp. 3. DONI ăN,. POPESCU A., PAUC -COM NESCUăM., MIH ILESCUăS., BIRIŞ I.A. 2005.

Habitatele din România.ăEdituraăTehnic ăSilvic ,ăBucureşti 4. DONI ăN., POPESCU A., PAUC -CONSTANTINESCU MIHAELA, MIH ILESCUăSIMONA &

BIRIŞ I.A. (2006). Habitatele din România. Edit.ăTehnic ăSilvic ,ăBucureşti,ă95ăpp. 5. GAFTA D. & MOUNTFORD J.O. (coord.). 2008. Manual de interpretare a habitatelor

Natura 2000 din România. MinisterulăMediuluiăşiăDezvolt riiăDurabile,ăRomânia. 6. SANDA V., ŐLLERER K. & BURESCU P. 2008. Fitocenozele din România.

Sintaxonomie, structură dinamică şi evoluţii. Bucureşti:ăArs.ăDocedi: 517 pp. 7. S VULESCUă Tr. (ed.). 1952-1976. Flora României ● Flora Romaniae. Bucureşti:ă

Edit. Academiei Române. Vol. 1-13. 8. ***Sustainable Development: From Brundtland to Rio 2012 Background Paper

[Prepared by John Drexhage and Deborah Murphy, International Institute for Sustainable Development (IISD)] prepared for consideration by the High Level Panel on Global Sustainability) at its first meeting, 19 September 2010

9. ***Legeaă nr.ă 13ă dină 11ă martieă 1993,ă pentruă aderareaă Românieiă laă Conven iaăprivind conservareaăvie iiăs lbaticeăşiăaăhabitatelorănaturaleădinăEuropa,ăadoptat ăla Berna la 19 septembrie 1979. M. Of. nr. 62/1993.

10. ***Legeaă nr.ă 58ă dină 2ă augustă 1994,ă pentruă ratificareaă Conven ieiă privindădiversitateaă biologic ,ă semnat ă laă Rioă deă Janeiroă laă 5ă iunieă 1992. M. Of. nr. 199/1994.

11. ***StrategiaăNa ional ăpentruăDezvoltareăDurabil ă aăRomâniei.ăOrizonturi 2013-2020-2030.ăBucureştiă2008.ă151ăpp.

12. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian – Evaluarea statutului de conservareăalăhabitatelorăşiăspeciilorădeăinteresăcomunitar din România.

13. DIRECTIVA – 79/409/EEC(modificat ă şiă completat )ă ă privindă conservareaăspeciilorădeăp s riăs lbatice.

14. DIRECTIVA – 92/43/EEC(modificat ă şiă completat )ă privindă conservareaăhabitatelorănaturaleăşiăaăspeciilorădeăflor ăşiăfaun ăs lbatic .

15. HOT RÂREAă DEă GUVERN nr. 1284/24.10.2007 (M.Of. nr. 739/31.10.2007) privindădeclarareaăariilorădeăprotec ieăspecial ăavifaunistic ăcaăparteăintegrant ăaăre eleiăecologiceăeuropeneăNaturaă2000ăînăRomânia.ă

16. HOT RÂREAă DEă GUVERN nr. 1581/08.12.2005 (M.Of. nr. 24/11.01.2006) Hot râreaădeăGuvernănr.ă1143/18.09.2007ă(M.Of.ănr.ă691/11.10.2007)ăHot râreaăde Guvern nr. 2151/30.11.2004 (M.Of. nr. 38/12.01.2005) privind instituirea regimuluiădeăarieănatural ăprotejat ăpentruănoiăzone.

17. HOT RÂREAă DEă GUVERN nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr. 937/20.11.2006) privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importan ăinterna ional .

18. LEGEA nr.ă 451ă dină 8ă iulieă 2002ă pentruă ratificareaă Conven ieiă europeneă aăpeisajului,ăadoptat ălaăFloren aălaă20ăoctombrie 2000 Publicat in Monitorul Oficial, ParteaI nr. 536 din 23 iulie 2002.

19. LEGEA nr.ă 13/1993ă pentruă ratificareaă Conventieiă privindă conservareaă vie iiăs lbaticeă şiă aă habitateloră naturaleă dină Europaă ,ă Berna,ă 19.07.1979ă - M.Of.nr. 62/25.03.1993.

20. LEGEA nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planului deăamenajareăaăteritoriuluiăna ională– Sec iuneaăaăIII-a – zone protejate.

21. LIXANDRU B. – 2006 - Metodologieăecologic ;ăEdăEurobit,ăTimişoara. 22. LIXANDRU B., PETROMAN I. - 1995 - Elemente de ecologieă factorial ;ă Ed.ă

Mirton,ăTimişoara. 23. MARUŞCAăT.,ă2006,ăÎndrumarămetodologicădeăgospod rireăecologic ăaăpajiştiloră

înăariileăprotejate,ăAcademiaădeăŞtiin eăAgricoleăşiăSilviceăBucureşti 24. ORDINUL MINISTRULUI MEDIULUIă ŞIă DEZVOLT RII DURABILE nr.

1964/13.12.2007 (M.Of. nr. 98/07.02.2008) privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă aă situriloră deă importan ă comunitar ,ă caă parteă integrant ă aăre eleiăecologiceăeuropeneăNaturaă2000ăînăRomânia.ă

25. ORDONAN Aă DEă URGEN A GUVERNULUI nr. 195/22.12.2005 privind protec iaă mediuluiă (M.Of.ă nr.ă 1196/30.12.2005,ă rectificareă înă M.Of.ă nr.ă88/31.01.2006)ă aprobat ă prină Legeaă nr.ă 265/29.06.2006ă (M.Of.ă nr.ă586/06.07.2006)ămodificat ădeăOrdonan aădeăurgen ănr.ă114/17.10.2007ă(M.Of.ănr.ă 713/22.10.2007)ă şiă deăOrdonanțaă deă urgenț ă nr.ă 164/19.11.2008ă (M.Of.ă nr.ă808/03.12.2008).

26. ORDIN nr.ă 19/2010ă ordină ală ministruluiă mediuluiă şiă p duriloră pentruă aprobareaăGhiduluiă metodologică privindă evaluareaă adecvat ă aă efecteloră poten ialeă aleăplanurilor sau proiectelor asupra ariilor nasturale protejate de interes comunitar.

27. ORDONAN Aă DEă URGEN , nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice.

28. ORDONAN Aă DEă URGEN nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şiă fauneiă s lbaticeă (modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008) si Legea 49/2011. B n rescuă P.ă 1964. Fauna Republicii Populare Romîne, vol. 13. Pisces:

Osteichthyesă(Pe tiăganoiziă iăoso i).ăEdituraăAcademieiăRPR. Brânzan T. (red.). 2013. Catalogulăhabitatelor,ăspeciiloră iăsiturilorăNaturaă2000ă înăRomânia. ISBN 978-606-8534-17-6.ă Edituraă Fundațiaă Centrulă Național pentru DezvoltareăDurabil .ăBucure ti.ă Bu niț ăT.,ăAlexandrescuăI.ă1963.ăAtlasulăpe tilorădinăapeleăR.S.ăRomânia.ăEdituraătiințific .ăBucure ti. Cog lniceanuă D.,ă Aioaneiă F.,ă Mateiă B.ă 2000. Amfibienii din România.

Determinator. Editura Ars Docendi. Doniţ ă N.,ă PopescuăA.,ă Pauc -Com nescuăM.,ăMih ilescuăS.,ăBirişă I.A.ă 2005.ăHabitateleădinăRomânia.ăEdituraăTehnic ăSilvic .ăBucureşti.ă500ăp. Fuhn I. 1960. Amphibia. Fauna Republicii Populare Romîne. Vol. 14, fasc. 1. Editura Academiei RPR. Grigore S. 1971a. Floraă şiă vegeta iaă dină interfluviulă Timiş-Bega,ă Tez ă doctorat,ăInstitutulăAgronomică„IonăIonescuădeălaăBrad”ăIaşi. Grigore S. 1971b. Vegeta iaăacvatic ăşiăpalustr ădină interfluviulăTimiş-Bega,ăSt.ăşiăcerc. Biol. Ser. Bot. 23 (1): 13-45. Grossu A.V. 1962. Fauna Republicii Populare Române. Vol. III : Mollusca. Fascicula 3 : Bivalvia (scoici). Editura Academiei Republicii Populare România, Bucure ti,ă426ăp. Holcík J. (ed.). 1986. The Freshwater fishes of Europe. vol. 1, Part I. Petromyzontiformes. Aula-Verlag. Wiesbade. Kottelat M., Freyhof J. 2007. Handbook of European freshwater fishes. Publications Kottelat. Cornol. Switzerland.

Rákosy L, Pecsenye K., Mihali C., Tóth A., Varga Z. 2012. Taxonomic review of Euphydryas maturna (Linnaeus, 1758) (Lepidoptera, Nymphalidae) with description of a new subspecies from Dobrogea (Romania) and notes on conservation biology. Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae 58 (2): 145–161. TurčániăM.,ăPatočkaăJ.,ăKulfanăJ.ă2010.ă How to identify larvae of the protected species: Dioszeghyana schmidtii (Diószeghy 1935) and survey its presence and abundance (Lepidoptera: Noctuidae; Hadeninae). Journal of Forest Science 56(3): 120–128. van Helsdingen P.J., Willemse L. Speight M.C.D. (eds.). 1997. Background Information on Invertebrates of the Habitat Directive and the Bern Convention: Part 1 - Crustacea, Coleoptera and Lepidoptera. Nature and Environment Series 79. Council of Europe Publishing. van Helsdingen P.J., Willemse L. Speight M.C.D. (eds.). 1997. Background Information on Invertebrates of the Habitat Directive and the Bern Convention: Part 3 - Mollusca and Echinodermata. Nature and Environment Series 81. Council of Europe Publishing. Vostradovsky J. 1973. Freshwater fishes. The Hamlyn Publishing Group Limited. London.

*** Studiu 1 - StudiuăprivindăcalitateaăapeiărâuluiăTimi ,ădeălaăizvoareălaăgranițaăcuăSerbia.ă Raportă înă cadrulă proiectuluiă „M suriă deă protecțieă aă râuluiă Timi ă - STEPă II”,ăProgramă deă Cooperareă Transfrontalier .ă Contractă nr.ă 411ă /ă Prim riaă Caransebe ă /ă90964ă /ă 30.12.2010/07.ă Beneficiar:ă Prim riaă Caransebe ,ă Executant:ă Universitateaă„Luciană Blaga”ă dină Sibiu,ă Centrulă deă Cercetareă deă Ecologieă Aplicat .ă Sibiu.ă 2011.ăDisponibil online și accesat la data de 1.12.2013: http://www.scribd.com/doc/141352742/Studium *** Studiu 2 - Lilieciiă iă ă managementulă ad posturiloră subterane.ă Ghidămetodologic.ăPublica ieă elaborat ă înă cadrulă proiectuluiă Conservarea speciilor de lilieci în Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău - LIFE08 NAT/RO/000504. Disponibil online și accesat la data de 1.12.2013: http://www.batlife.ro/wp-content/uploads/2013/02/LIFE+-ROBATS-Ghid-management-pesteri.pdf

Documentare internet http://dev.adworks.ro/natura/general/ http://www.iucnredlist.org/ http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/ http://www.fishbase.se/manual/English/FishBaseThe_Species_Table.htm

http://amphibiaweb.org/ http://www.lepidoptera.ro http://www.pomarina.ro/ Fauna Europaea. 2012. Fauna Europaea version 2.5. Web Service disponibil online la:

http://www.faunaeur.org

Echipa de lucru

Echipa de lucru a fost format ădină: Biolog- lector univ. dr. Milca PETROVICI - Universitatea de Vest Timisoara Expert de mediu - dr.ing. Silviu Megan - SC GREENVIROTIM SRL

http://www.nhbs.com/nature_and_environment_series_sefno_24454.html

http://www.nhbs.com/nature_and_environment_series_sefno_24454.html

http://www.scribd.com/doc/141352742/Studium

http://www.batlife.ro/wp-content/uploads/2013/02/LIFE+-ROBATS-Ghid-management-pesteri.pdf

http://www.batlife.ro/wp-content/uploads/2013/02/LIFE+-ROBATS-Ghid-management-pesteri.pdf

http://dev.adworks.ro/natura/general/

http://www.iucnredlist.org/

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/

http://www.fishbase.se/manual/English/FishBaseThe_Species_Table.htm

http://amphibiaweb.org/

http://www.lepidoptera.ro/

http://www.pomarina.ro/

http://www.faunaeur.org/

Date post:	23-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	16 times
Download:	0 times

proiectul Ä$PHQDMDUH%$/$67,(5$ DRAGSINA III RAU TIMIS, …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents