Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2006/Electric... · Web...

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

A U X I L I A R C U R R I C U L A R

CLASA a XII -a

DETECTAREA DEFECTELOR

NIVEL: 3

DOMENIU: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

CALIFICARE:

Tehnician operator tehnică de calcul Tehnician de telecomunicaţii Tehnician în instalaţii electrice Tehnician operator telematică Tehnician în automatizări

DOMENIU: MECANICĂ

Tehnician mecatronist Tehnician proiectant CAD

DOMENIU: ELECTRIC

Tehnician în instalaţii electrice Tehnician electrician electronist auto

Martie 2009Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: PROF. ING. ELENA CARMEN ARDELEANU, GRD.I, Colegiul Tehnic de Comunicații” N.V.Karpen" BACĂU

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

CUPRINS

1. Introducere…………………………………………………………….…….…....... 3

2. Modulul VII: Detectarea defectelor - Unităţi de competenţă …………............. 4

3. Obiective……………………………………………………………………………. 5

4. Fișă de descriere a activităților........................................................................................................

6

5. Instrumente de lucru........................................................................................

6. Convenție cadru...............................................................................................7

8

7. Informații despre agenții economici................................................................. 13

8. Jurnal de practică............................................................................................. 14

9. Fișe de lucru, fișe tehnologice, fișe de observație, fișe de documentare......... 15

10.Proiect.............................................................................................................. 55

11.Norme de tehnica securităţii muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor în laboratorul de tehnologie.............................................................................

12.Folii..................................................................................................................59

62

13.Bibliografie……………………………………………………….……………......... 65

VĂ RUGĂM SĂ CITIŢI CU FOARTE MULTĂ ATENŢIE ATÂT GHIDUL CÂT ŞI MATERIALELE DE REFERINŢĂ ÎNAINTE DE A COMPLETA SECŢIUNILE.

MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR

Prezentul auxiliar se constitue întru-un material de lucru pentru elevii și profesorii care studiază modulul VII, „Detectarea defectelor”.

Materialul este clar enunțat într-o manieră ce presupune acumularea și consolidarea treptată de cunoștiințe.

Auxiliarul nu acoperă în totalitate cerinţele din Standardele de Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de evaluare cuprinse în SPP.

Această lucrare nu conţine exemple și soluţii pentru diversele probleme apărute în procesul instructiv educativ, ci reprezintă o variantă care să-l conducă pe instructor la o evaluare cât mai exactă a deprinderilor şi priceperilor formate la elevi .

Activităţile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de pregătire profesională şi în curriculum. Activităţile din ghid pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare ce sunt prevăzute în standarde.

Acest ghid are la bază curriculumul pentru nivelul 3 de calificare, clasa a XII-a, domeniul de pregătire:

o Tehnician operator tehnică de calculo Tehnician de telecomunicaţiio Tehnician în instalaţii electriceo Tehnician operator telematicăo Tehnician în automatizărio Tehnician mecatronisto Tehnician proiectant CADo Tehnician în instalaţii electriceo Tehnician electrician electronist auto

FOARTE IMPORTANT !

Competenţa 23.1– Selectează metode de control al semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

Competenţa 23.2 – Depistează defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.Competenţa 23.3 - Efectuează controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi tematice

Detectarea defectelor

23.1 Selectează metode de control al semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice

Metode de control: - vizual (pentru defecte macroscopice)- cu instrumente şi aparatură obişnuită (pentru determinarea uzurilor, durităţii, fisurilor microscopice, răsucirilor)- cu instrumente şi dispozitive speciale (pentru determinarea uzurii roţilor dinţate, rulmenţilor, a elasticităţii arcurilor, segmenţilor)- defectoscopic nedistructiv ( cu lichide penetrante, cu radiatii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de măsură electrice) Mijloace si aparate de masura si control: lupa, subler, comparator, micrometru, ruleta, calibre, microscop metalografic, lichide penetrante, surse de radiatii, contoare pentru radiatii, pulberi magnetice, megohmetru, termometre, pirometre, manometre Defecte: - defecte macroscopice: abateri dimensionale si de forma, de suprafata- defecte microscopice: de structura interna, incluziuni metalice si nemetalice, pori, fisuri, segregatii- defecte de functionare


MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR

3

23.2 Depistează defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

23.3 Efectuează controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

Cauze: - abateri de la tehnologiile de elaborare a materialelor - abateri de la tehnologiile de fabricatie- exploatare necorespunzatoare a sistemelor tehnice

Metode de control: - nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu

lichide penetrante, cu radiatii Gamma, ultrasonic, magnetic, cu aparate de masura electrice)

Norme de sanatate si Securitate a muncii: utilizarea echipamentului de protectie adecvat metodei de lucru, verificarea integritatii si functionarii mijloacelor si aparatelor utilizate, respectarea normelor de lucru

Evaluarea controlului:compararea cu normele si standardele in vigoare, cu fisele tehnologice Rezultatele controlului: semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzator calitativ / remediabil / rebut

Igiena şi securitatea muncii

Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

Reguli specifice de protecţia muncii, de sănătate la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor la executarea lucrărilor de întreţinere a liniilor de cabluri.

Lucrul în echipă

Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

Colaborarea cu membrii unei echipe, asumarea rolului, identificarea sarcinilor şi resurselor la executarea lucrărilor de întreţinere a cablurilor de comunicaţii.


4

OBIECTIVE

După parcurgerea unităţii de competenţă, veţi fi capabili să:

Selectaţi metodele adecvate de control.

Alegeţi mijloacele şi aparatele de măsură şi control corespunzătoare metodelor de

control.

Constataţi defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

Analizaţi cauzele producerii defectelor semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

Utilizaţi metodele de testare nedistructivă respectând normele de sănătatea şi

securitatea muncii.

Evaluaţi rezultatele controlului


5

Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul VIIDETECTAREA DEFECTELOR

Acest tabel vă va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul vostru.Bifaţi în rubrica „„Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi efectuat.Compe-tenţa

Sarcina de lucru Obiectiv Rezolvat

23. DETECTAREA DEFECTELOR

C 23.1

Fișe de lucru 1-18Fișe de observație1-8Fișe tehnologice1-9

Stabilirea operaţiilor specifice tipului de lucrare

Cunoaşterea tipurilor de deranjamete, defectelor

Stabilirea cauzelor care determină deranjamentele, defectelor

Alegerea SDV, AMC şi echipamentelor de lucru necesare desfăşurării lucrărilor

Executarea operaţiilor conform documentaţiei tehnice.

Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.

Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. Colaborează cu membrii echipei pentru

îndeplinirea sarcinilor.

C 23.2


Identificarea tipului de deranjament, defect din pe baza datelor preliminare.

Localizarea deranjamentului, defectului prin metode adecvate

Remedierea deranjamentului, defectului respectând tehnologiile specifice.

C 23.3


Stabilirea metodei de măsurare adecvată parametrului de măsurat.

Descoperirea deranjamentelor, defectelor în aplicaţii

Alegerea aparatelor de măsură conform metodei de măsurare şi parametrilor măsuraţi.

Realizarea montajului, metodelor de măsurare conform specificaţiilor tehnice.

Efectuarea măsurării parametrilor . Remedierea defectelor, deranjamentelor


Nume şi prenume elev………………………………………………………………………

6

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII.

În perioadele de practică veţi completa mai multe tipuri de fişe. La sfârşitul stagiului de

practică veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde:

1. jurnalul de practică

2. fişe de documentare

3. fişe tehnologice

4. fişe de lucru

5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale promoţionale)

6. fotografii / filme de la locul de muncă

7. proiect /miniproiect

8. studiu de caz

9. alte activităţi


7

Anexa nr. 1 la OMECT1702 din 6.08.2007

CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către

cursanţii din învăţământul profesional şi tehnic Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ ………………………………………………………………………… (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de Director …………………………

Adresa organizatorului de practică:……………………………………email: ……………..Telefon:………………………………şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, ……….numită în continuare partener de practică reprezentată de ………………………………..Adresa partenerului de practică:………………………... email: ………………………………Telefon:

Perioada pentru care se încheie convenţia:……………………………………Art. 1 Obiectul convenţiei

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:Elevii (denumit în continuare practicanti) înscrişi in tabelele anexa cu CNP-urile din clasa …………….. , în anul şcolar 2007-2008 calificarea Tehnician in telecomunicații, nivel de calificare direct.Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 1702/06.08.2007. Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 - nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă x- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European - se efectuează în cadrul proiectului …………………………. În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8. Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică. Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).


8

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică. De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei. Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică. Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare. Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii. Organizatorul de practică desemnează


9

un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică: Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):Dl/Dna ………………………………………………….Funcţia COORDONATOR……………………………Tel: ………………………………………………………Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică: …………………………………………………………….Funcţia,responsabila de relaţia cu agenţii economici si maiştrii instructori de la clase .Tel:………………………………..

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.). La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:- denumirea modulului de pregătire- competenţe exersate- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică- observaţii personale privitoare la activitatea depusăCaietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………………


10

Anexa pedagogică

a

Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică

de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1.Durata totală a pregătirii practice-4 săptămâni/an/elev2.Calendarul pregătirii ………………………………………………………………………………..3.Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):luni, marţi , miercuri, joi, vineri 8-14, excepţie fac sărbătorile legale.4.Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie): 5.Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii: str. …………………………………………………………………………………………………………….6.Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică - cu legitimaţii si halate de protecţie7.Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere. Elevul va urmări să asimileze competentele din modulele M VIII.8.Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică: maistrul instructor de la clasa respectiva conf. tabelului si ………………… coordonator de instruire practica.9.Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică -- Însoţeşte elevii la locul de practică- Se asigură că elevilor li se face instructajul de protecţia muncii- Urmăreşte ca elevii să-şi completeze caietul portofoliu - Centralizează notele primite de aceştia la sfârşitul săptămânii.10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică 11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică- Să îi atribuie elevului sarcini în conformitate cu unităţile de competenţă precizate mai jos- Să-l noteze ritmic şi în conformitate cu activitatea desfăşurată- Să semnaleze cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică - ………………………………………. orice nereguli12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3171 din 30.01.2006.


Director Unitate de învăţământ(Organizator de practică)

Reprezentant Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)

Numele şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

11

Unitatea de competenţe CompetenţaModulul

de pregătire

Locul de muncă Activități Observaţii

Selecteaza metode de control al semifabricatelor,

pieselor, sistemelor tehnice

Depisteaza defectelesemifabricatelor, pieselor, sistemelor

Efectueaza controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică: evaluarea se va face pe baza abilităţilor dobândite pentru fiecare modul în parte şi notarea se va face pe tabelul alăturat.


12

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI:

Aceste date le veţi completa sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de

practică, conform convenţiei încheiate între şcoală şi agentul economic.

Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic furnizor de accesorii de telecomunicaţii

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic

Departamentele în care se poate efectua practica:

Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:

Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic


13

JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUIÎntreruperea functionării unui controler de proces (FOLIE 1)

- Pentru stagiile de pregătire practică –-

Competenţa 23.1 – Selectează metode de control al sistemelor tehnice.Competenţa 23.2 – Depistează defectele sistemelor tehnice.

Numele elevului Specializarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu

Nr convenţiei de practică

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea

derulării stagiului de pregătire practică din

partea organizatorului de practică

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea din partea partenerului de

practică)

Observaţii

Data Interval orar

Loc de muncă Sarcini realizate Resurse utilizate

S/E/I/

ZZ/LL/AA

Sectia de MASURARETEMPERATURII AMESTECULUI

- modificarea circuitului care permite resetarea manuală

- traductor de temperatură, comparatoare, oscillator, sursă de alimentare, comutatoare de putere

- lucru grupe sub

supraveghere

-determinarea defectului de componentă prin întreruperea functionării termistorului-listaţi simptomele şi secvenţele necesare pentru localizarea defectelor de componente:a. RV1b. F1 scurtcircuit drenă-sursăc. Tr1 scurtcircuit baza-emitord. D1-ântreruptăe. Tr1 scurtcircuit colector-emitorf. R22-întreruptă

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

14

FIŞĂ DE LUCRU 1TASTATURĂ DEFECTĂ

Echipamentul recomandat: Tastatură, pensetă,

Metode de control: organoleptică- vizual - tactilCauze: farimituri, praf, apaPAS 1.Scoate tasta Pentru a scoate o tasta trebuie sa incerci sa apuci usor cu degetul de un colt (cel mai bine instanga sus). Dupa ce ai reusit sa prinzi marginea tragi in sus pana iese (vezi imaginile de mai jos).

PAS 2.

Ridică usor (chiar cu tasta scoasa sau cu o penseta) suportul alb (alb in cazul meu). Sa ai grija ca nu se ridica mult (cam 2 mm, vezi imaginea de mai jos). Odata ridicat sufla de cateva ori ca sa indepartezi mizeria. Sa ai grija sa nu rupi cauciucul negru din centru (in cazul in care l-ai dezlipit, atunci cand pui tasta la loc trebuie sa ai grija sa fie exact in centru).


15

PAS 3.Acum trebuie sa punem tasta la loc.

Aseaza usor tasta peste locasul sau (vezi poza de mai jos) si apoi cu miscari circulare cu degetul aplica presiune pana cand auzi un click. Daca nu s-a asezat cum trebuie continua sa aplici presiune (probabil nu a intrat in toate balamalele).

Unele taste mai mari cum sunt Enter sau Space au o tija metalica ce le ofera un suport sporit. Acea tija trebuie sa intre intr-un locas special pentru ca tasta sa pota fi apasata.

Pentru aceste taste se procedeaza la fel, doar la pasul 3 la repunere trebuie sa aveti grija ca suportul metalic sa intre in locasul său

Daca te incumeti sa-ti cureti toata tastatura e bine sa-i faci o poza. Fara poza este posibil sa sucesti taste intre ele pentru mult timp.

Răspundeți la următoarele întrebări:

Care au fost cauzele

defectării tastaturii

( farimituri, praf, apa)?

Care taste au fost defecte? Ce operaţii aţi executat

pentru a remedia defectele?


16

FIŞĂ DE LUCRU 2MOUSE DEFECT

Echipamentul recomandat: Mouse, pensetă

Materiale necesare: vata, betisoare vatuite, lavete. Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu

detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge “modelul”); Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor;

Metode de control: organoleptică- vizual - tactil

Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul căreia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora. Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse.

ATENTIE! - “Deschiderea” mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca doriti sa il curatati si “in interior” e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate “materialele” necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti.

Curatarea exterioara folositi apa cu detergent aplicata cu servetele sau betisoare vatuite de bine stoarse (pentru a nu patrunde in interior).Curatati cu blandete (altfel riscati sa zgariati lentila) si “deschizatura” senzorului optic, sau bila impreuna cu “bratele” senzorilor de pozitie.

Daca mouse-ul este optic (si/sau in garantie), nu este neaparata o curatare “in interior”. Umblati in interior numai daca suspectati ca “impuritatile” impiedica buna functionare.Atentie! Cand incercati sa il desfaceti, deoarece producatorii “ascund” suruburi si sub etichete. Dupa ce ati scos suruburile, incercati sa desprindeti usor partile componente ale carcasei pana se desface complet.

Dupa ce v-ati asigurat ca totul este in regula (este uscat, toate sunt la locul lor) puteti incepe sa folositi mouse-ul din nou.



defectării mouse-ului?

Care componente au fost

defecte?

Ce operaţii aţi executat


1.


17

FIŞĂ DE LUCRU 3MOUSE DEFECT


Materiale necesare: vata, betisoare vatuite, lavete. Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu

detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge “modelul”); Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt

“sensibile”); Pompa de fludor; Fludor; Colofoniu;




Un mouse obisnuit care prezinta urmatoarea problema: chiar si la efectuarea unui simplu click stanga acesta face dublu click cateodata

a. Corectarea problemei dublu click la efectuarea de click simpluO solutie pe care am gasit-o, este inversarea butoanelor intre ele (pe pe placuta mouse-ului) de click stanga cu cel de click dreapta. Dublclick dreapta este mult mai putin deranjant decat dubluclick stanga.

Pentru aceasta dezlipiti butoanele, si le lipiti unul in locul celuilalt. Dupa efectuarea lipirii, curatati bine componentele, asigurati-va ca totul este in regula si “inchideti” mouse-ul.

Răspundeți la următoarele întrebări:Care au fost cauzele



defecte?




18

http://www.computerica.ro/computerica/wp-content/uploads/2009/04/dubluclick.jpg

FISA DE LUCRU 4


Materiale necesare: Hartie igienica/servetele sau vata, betisoare vatuite. Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu

detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge “modelul”); Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt

“sensibile”); Pompa de fludor; Fludor; Colofoniu;




Un mouse pentru jocuri, echipat cu un senzor optic de o calitate peste medie cu rezolutie reglabila si cateva butoane multimedia, a carui rotita nu mai functioneaza corespunzator, adica in momentul unui scroll in pagina, imaginea “sare” atat in directia dorita cat si in directia opusa.

Corectarea “sariturilor” scroll-uluiDupa folosire indelungata a rotitei, datorita frecarii dintre cursorul si pistele potentiometrului (rezistenta variabila) ajung sa se desprinda mici bucati de material metalic, care determina “sarituri” in navigarea prin pagini (la scroll). Desi miscati rotita intr-o directie, imaginea nu se “deplaseaza” doar in directia dorita.

Pentru a testa dacă scroll-ul mouse-ului functioneaza corespunzator, deschideti o fereastra ce are si bara de defilare si rotiti doar intr-un sens, chiar daca bara a ajuns la capat. Daca dupa multe rotiri “imaginea nu a sarit” atunci scroll-ul functioneaza corespunzator, daca nu, e probabil nevoie sa il curatati.

Ca sa corectati aceasta problema este nevoie sa desfaceti cu grija mouse-ul, sa dezlipiti rezistenta variabila de pe placa, sa o demontati si sa o curatiti de impuritatile (metalice) sau sa o inlocuiti (nu stiu exact unde se gasesc rezistoare “compatibile”).


19

In imaginea de mai sus puteti observa rezistenta variabila si modul in care rotita este conectata la aceasta; in coltul stanga aveti o alta imagine cu rezistenta variabila dezlipita de pe placa.

In imaginea de mai jos aveti evidentiate partile componente ale rezistentai variabile: invelisul metalic si clemele de fixare, “saiba de pas” (am numit-o asa pentru ca acesta “tablita” apasa pe cursor si opune o mica rezistenta la rotire, in trepte), contactele rezitentei si pistele pe care culiseaza cursorul, si cursorul cu 3 lame ce culiseaza pe piste.

Dupa ce ati desfacut aceasta rezistenta variabila, folositi alcool sanitar sau izopropilic si betisoare vatuite pentru a o curata.Pentru a curata cursorul folositi-va de rotita. Intariti si lamele cursorului (trageti cu blandete de ele), pentru a asigura o apasare mai ferma a acestuia pe piste.





defecte?




20

http://www.computerica.ro/computerica/wp-content/uploads/2009/04/scroll1.jpg

http://www.computerica.ro/computerica/wp-content/uploads/2009/04/pot.jpg

FIŞĂ DE LUCRU 5

Detectarea unor defecte în circuitele rezistive

Ce tensiune va indica voltmetrul ideal în circuitul cu schema din figura de mai jos în următoarele situaţii:a) toate rezistenţele corespund valorilor indicate pe schemă; b) Rl este întreruptă; c) R5 este scurtcircuitată; d) R3 şi R4 sunt întrerupte;e) R2 este întreruptă.

MOD DE LUCRU

În circuitele cu schemele din figurile de mai jos valorile rezistenţelor sunt cele care sunt marcate pe rezistoarele respective. Realizând practic aceste circuite şi măsurând cu un voltmetru digital tensiunile între diferite puncte, se obţin valorile indicate pe scheme.

Pe de altă parte, dacă se calculează aceste tensiuni, se obţin valori mult diferite de cele măsurate, ceea ce sugerează faptul că unele rezistoare nu au valorile trecute pe ele.

Presupunând doar defecte nete, adică fie rezistoare întrerupte, fie scurtcircuitate, să se identifice aceste componente defecte din fiecare circuit. Voltmetrul se presupune ideal (rezistenţă internă infinită, respectiv curent absorbit din circuit nul).


21

FISĂ TEHNOLOGICĂ 1

1. Completați fișa tehnologică pentru un următoarele componente, urmărind criteriile din tabelul de mai jos

2. Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeași fișă tehnologică ca și voi. Unde apar diferențe?

Activitate AMC Materiale folosite

Operații Timp Verificat maistru

toate rezistenţele corespund

valorilor indicate pe

schemăRl este întreruptă

R5 este scurtcircuitată

R3 şi R4 sunt întrerupte;

R2 este întreruptă

DATA: NOTA: OBSERVAȚII


Nume și prenume elev:

22

FIŞĂ DE LUCRU 6DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

COMPETENŢE: - Cunoaşterea principalelor defecte ce pot apărea în exploatarea aparatelor

electrice de joasă tensiune frecvent utilizate.- Identificarea acestor defecte.- Remedierea defectelor posibile de remediat.

Cunoştinţe necesare:În timpul funcţionării aparatelor electrice de joasă tensiune pot apărea defecte

generale de uzură mecanică a pieselor în mişcare sau suprasolicitărilor electrice sau electromagnetice.

La apariţia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabileşte cauza producerii lui şi trece la înlăturarea cauzei şi la remedierea (dacă e posibilă) a defectului sau înlocuirea aparatului defect.

Defecte specifice separatoarelor:- oxidarea contactelor;- slăbirea resorturilor care dau forţe de apăsare pe contact;

Aceste defecte au ca efect încălzirea contactelor, sau chiar distrugerea lor.- spargerea izolatoarelor suport.

Defecte specifice întrerupătoarelor cu pârghie:- deteriorarea camerei de stingere;- perlarea contactelor; - deteriorarea mecanismului de acţionare;- deteriorarea resortului care asigură forţa de apăsare pe

contact.

Aparate şi materiale necesare- aparate de joasă tensiune de verificat;- aparat pentru măsurarea rezistenţei de

izolaţie – megohmmetru;- aparat pentru verificarea continuităţii

circuitelor electrice – ohmmetru;- scule specifice (trusa electricianului);

NPM specifice lucrării:- măsuri specifice măsurării rezistenţei de izolaţie cu megohmmetrul.

Măsuri specifice sculelor folosite în procesul tehnologic .


-

Desfăşurarea lucrării- se demontează aparatele primite;- se fac verificări vizuale şi prin

măsurări;- se remediază defectele posibil a fi

remediate;- se montează aparatul;- se trag concluzii.

23




ProdusSeparatoare/

Întrerupătoare cu pârghie

Aparate Materiale necesare

Operații executate

Timp Verificat maistru

DEFECT 1

deteriorarea camerei de stingere

DEFECT 2

perlarea contactelor;

DEFECT 3

deteriorarea mecanismului de

acţionare;DEFECT 4

deteriorarea resortului care

asigură forţa de apăsare pe

contact.DATA: NOTA:



24

FIŞĂ DE LUCRU 7DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE

DE JOASĂ TENSIUNE






Defectele comutatoarelor cu came:- ruperea resortului mecanismului de sacadare;- blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a

uzurii unei came;- ruperea butonului de acţionare;- uzura axului de acţionare;- perlarea contactelor;- deplasarea camelor pe ax, schimbând astfel

succesiunea contactelor. Defecte specifice întrerupătoarelor pachet:- ruperea resortului mecanismului de sacadare;- blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a

uzurii unei piese componente;- ruperea butonului de acţionare a contactelor mobile;- perlarea sau deformarea contactelor mobile;- spargerea sau arderea etajelor de bachelită.


Măsuri specifice sculelor folosite în procesul tehnologic


Aparate şi materiale necesare- aparate de joasă tensiune de

verificat;- aparat pentru măsurarea

rezistenţei de izolaţie – megohmmetru;

- aparat pentru verificarea continuităţii circuitelor electrice – ohmmetru;

- scule specifice (trusa




25



2.Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeași fișă tehnologică ca și voi. Unde apar diferențe?

ProdusComutatoarlor cu

came /Întrerupătoarelor

pachet


Operații executate


DEFECT 1ruperea resortului mecanismului de

sacadare

DEFECT 2ruperea butonului de

acţionare a contactelor mobile

DEFECT 3perlarea sau deformarea

contactelor mobile

DEFECT 4spargerea sau

arderea etajelor de bachelită

DEFECT5blocarea

mecanismului de sacadare ca urmare

auzurii unei piese componenteDATA: NOTA:



26


DE JOASĂ TENSIUNE






Defectele contactoarelor:- ruperea suportului contactelor;- ruperea spirei în scurtcircuit la electromagneţii

de curent alternativ, având ca efect apariţia unui zgomot specific;

- ruperea şuruburilor de fixare a suportului miezului magnetic;

- ruperea reostatelor care asigură forţa de apăsare pe contact;

- arderea bobinei;- lipirea sau distrugerea contactelor; - străpungerea sau conturarea izolaţiei;- scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj

la contactoarele cu suflaj magnetic;- arderea rezistenţei adiţionale la contactoarele

de curent continuu;- apariţia remanenţei magnetice;- deteriorarea camerei de stingere în urma unui

arc electric puternic












27

FISĂ TEHNOLOGICĂ 41. Completați fișa tehnologică pentru un următoarele componente, urmărind criteriile din tabelul de mai jos 2.Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeași fișă tehnologică ca și voi. Unde apar diferențe?

ProdusContactoare


Operații executate


1. ruperea suportului contactelor;2.ruperea spirei în scurtcircuit la electromagneţii de curent alternativ, având ca efect apariţia unui zgomot specific;3.ruperea şuruburilor de fixare a suportului miezului magnetic;4.ruperea reostatelor care asigură forţa de apăsare pe contact;5.arderea bobinei;6.lipirea sau distrugerea contactelor; 7.străpungerea sau conturarea izolaţiei;8.scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj la contactoarele cu suflaj magnetic;9.arderea rezistenţei adiţionale la contactoarele de curent continuu;10.apariţia remanenţei magnetice;11.deteriorarea camerei de stingere în urma unui arc electric puternic

DATA: NOTA:



28

FIŞĂ DE LUCRU 9

DEFECTELE APARATELOR ELECTRICEDE JOASĂ TENSIUNE






Defectele întrerupătoarelor automate:1. topirea contactelor de rupere la deconectarea

unui curent mare;2. sudarea contactelor de rupere la amplasări

pe scurtcircuit;3. perlarea contactelor;4. slăbirea arcurilor care asigură presiunea

pe contact;5. spargerea camerei de stingere;6. deteriorarea releului de protecţie;7. griparea diferitelor piese ale dispozitivului

de acţionare;8. spargerea casetei mecanismului de declanşare

sau a unui clichet;9. ruperea sau blocarea dispozitivului de acţionare

manuală;10.arderea bobinei electromagnetului de anclanşare.

NPM specifice lucrării:11.măsuri specifice măsurării rezistenţei de izolaţie cu megohmmetrul.











29




ProdusRelee

termice/siguranțe fuzibile


Operații executate


DEFECT 1

DEFECT 2

DEFECT 3

DEFECT 4

DEFECT5

DATA: NOTA:



30


DE JOASĂ TENSIUNE






1. Defectele releelor termice:12.contact imperfect la bornele bimetalului;13.arderea elementului de încălzit;14.arderea bimetalului;15. lipirea contactelor;16.deteriorarea izolaţiei dintre spirele elementului

de încălzit;17.blocarea mecanismului de acţionare;18.arderea rezistenţei de şuntare (la releele

cu şunt). Defectele siguranţelor fuzibile:19. fisurarea soclului;20. fisurarea patronului fuzibil;21. fixarea necorespunzătoare a capacelor de

închidere a patronului fuzibil;22.capacul filetat nu are corpul de porţelan

bine fixat pe teaca metalică;23.slăbirea contactelor la bornele de conectare.












31

http://technocontrolsistem.bizoo.ro/vanzare/94538/Releu-termic

http://www.roldainvest.com/mag/files/lvfoto%5B1%5D.jpg




ProdusRelee

termice/siguranțe fuzibile


Operații executate


DEFECT 1

DEFECT 2

DEFECT 3

DEFECT 4

DEFECT5

DATA: NOTA:



32

FIŞĂ DE LUCRU 11

DEFECTELE APARATELOR ELECTRICEDE JOASĂ TENSIUNE






Defectele prizelor şi fişelor:25. fisurarea sau spargerea carcaselor

electroizolante;26.perlarea sau arderea contactelor;27.ca urmare a scoaterii fisei din priză sub curent

mai mare decât cel nominal;28.slăbirea arcurilor care asigură presiunea

de contact;29.slăbirea contactelor la bornele de conectare.

Aparate şi materiale necesare30.aparate de joasă tensiune de verificat;31.aparat pentru măsurarea rezistenţei de

izolaţie – megohmmetru;32.aparat pentru verificarea continuităţii

circuitelor electrice – ohmmetru;33.scule specifice (trusa electricianului);

Desfăşurarea lucrăriia. se demontează aparatele primite;34.se fac verificări vizuale şi prin măsurări;35.se remediază defectele posibil a fi

remediate;36.se montează aparatul;37.se trag concluzii.


Măsuri specifice sculelor folosite în procesul tehnologic .


33


ProdusPrize/Fișe


Operații executate


DEFECT 1

DEFECT 2

DEFECT 3

DEFECT 4

DEFECT5

DATA: NOTA:



34

FIŞĂ DOCUMENTARĂ 1

Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq


. Avand in vedere ca in etajele supuse reparatiei sunt tensiuni periculoase , este necesar sa folositi o sursa separatoare pe reteaua de 230V (separare galvanica) . Daca aceasta sursa este dotata si cu un indicator al curentului consumat , aveti o informatie suplimentara asupra functionarii montajului testat . Nu lucrati cu astfel de montaje in conditii de stres si daca nu sunteti odihnit ! In aceste cazuri rezistenta electrica a organismului este scazuta si reactia este intarziata .

35

http://www.e-rusu.ro/foto/service/dell/etaje.jpg

FIȘĂ DE LUCRU 12Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq

TIPURI DE DEFECTE

1. LIPSA ILUMINARII DISPLAY-ULUI . 1.1 Manifestare La pornire , ecranul este iluminat o secunda si se stinge . Aparent , monitorul lucreaza corect , LED-ul isi schimba culoarea din rosu in verde , imaginea poate fi vazuta din anumite unghiuri . Sunt si situatii cand LED-ul clipeste , semnalizand o avarie .

1.2 Schema .Invertoarele au rolul de o genera aproximativ 600V pentru alimentarea lampilor CCFL .Circuitul principal , IC751 - TL1451AC (generator dual pentru surse cu circuit de modulare) comanda cele doua tranzistoare MOS (Q751 , Q743) prin intermediul carora sunt alimentate invertoarele (Q759 - Q760 , Q739 - Q740) . IC751 se alimenteaza cu + 15V pe pinul 9 fata de pinul 8 (masa) prin Q761 (A733 , PNP) , comandat ON/OFF de Q757 . Frecventa oscilatorul intern este controlata de C765 (470p/50v) si R765 (10K-1%) . Aceste valori sunt critice , o toleranta mare conducand la modificari mari de frecventa si pot determina defectarea termica a tranzistoarelor sau tensiuni f. mari la iesire . Trebuie suspectate aceste componente daca perechile de tranzistoare lucreaza fierbinti . Este de remarcat faptul ca IC751 analizeaza curentul prin tuburi prin circuitele de la pinii 3 si 14 .

1.3 Alte defecte posibile Trafo invertor intrerupt , condensatoarele de pe iesire (C756 , C757 , C736 , C737 - 27pF/ 3kV) clacate sau chiar carbonizate . 1.4 Recomandari Acordati atentie cablului flexibil de la placa digitala la display . Intotdeauna deconectati acest cablu prin fereastra de vizitare inainte de a scoate placile de pe sasiu , pentru a evita defectarea mufei display-ului .

1.5 Depanare . Datorita "stilului" de proiectare a subansamblelor , pentru a putea depana placa trebuie demontat tot monitorul * . In primul rand , testati lampile cu un tester special sau chiar un invertor de proba . Verificati cu ohmetrul continuitatea transformatoarelor .Se masoara tensiunea de alimentare inainte de siguranta (PF751) si pe cele doua socuri (L751 , L752) capatul dinspre invertoare (in catodul diodelor fiind semnal PWM) . De cele mai multe ori , se gaseste scurtcircuit pe alimentarea invertoarelor , care folosesc 4 tranzistori 2SC5707 (Q759-Q760 si Q739-Q740) , marcate pe fotografie cu verde . Daca unul din tranzistori are jonctiunile strapunse se inlocuieste si perechea acestuia , chiar daca pare a fi bun . Se va acorda atentie deosebita lipiturilor din zonele marcate cu rosu . Orice contact imperfect poate cauza distrugerea tranzistorilor .Trebuie verificate (pentru siguranta inlocuite) condensatoarele din colectoarele celor doua perechi de tranzistoare : C734-C735 si C754-C755 .Daca siguranta (PF751) de alimentare a circuitului invertor nu este arsa , apare situatia in care LED-ul semnalizeaza avarie


36

FIȘĂ DE OBSERVAȚIE 1

Supuneți atenției un monitoar TFT Dell / Benq . identificați cauzele care au dus la

defectarea lui și completați fișa de mai jos:

Care defecte au fost identificate?

Care au fost cauzele defectării monitorului ?

Ce operaţii aţi executat pentru a remedia

defectele?

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică


37

FIȘĂ DE LUCRU 13

Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq

TIPURI DE DEFECTE

2.MONITORUL ESTE COMPLET MORT

2.1 Manifestare Nu exista consum , LED-ul nu clipeste , nu se aprinde .

2.2 Schema . Clasica , construita in baza circuitului IC601 , UC3842B , care comanda un MOSFET obisnuit . In secundare se obtin +15V pentru invertoare , +5V si +3,3V pentru placa digitala .2.3 Depanare .

Se verifica siguranta fuzibila si componentele principale din sursa si eventualele scurtcircuite care ar putea determina arderea sigurantei (punte redresoare , C filtraj retea clacat / umflat , tranzistor comutator strapuns) . Se verifica toate condensatoarele electrolitice cu ESR-metru . Daca totul este in regula , se alimenteaza sursa si se verifica existenta tensiunii de +300V si tensiunea de la pinul 7 IC601 , care trebuie sa fie de aproximativ 7V . In lipsa , verificati / inlocuiti Q603 , Q602 , R602 (68kohmi / 2W) . Lipsa tensiunii de alimentare pe pinul 7 se mai poate datora defectarii optocuplorului IC602 (PC123F) , IC702 (TL431 - referinta de tensiune programabila) , D701 (UGF10DCT) sau chiar IC601 .


38

FIȘA TEHNOLOGICĂ A MONITOARELOR TFT Dell / Benq 7

3. Completați fișa tehnologică pentru un monitor TFT Dell / Benq, urmărind criteriile din tabelul de mai jos 4. Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeași fișă tehnologică ca și voi. Unde apar

diferențe?

Caracteristici generale ale monitorului

Componente utilizate

Scule și echipamente

folosite

Indici de calitate

Operații pregătitoare

Obținerea produsului

Verificarea calității

produsului

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


39

FIȘĂ DE LUCRU 14

„Instalatia de aprindere Dacia 1300”

Considerații teoretice: funcționarea motorului de Dacia 1300A. Defecte ale instalatiei de aprindere. B. Cauze si remedieri

Defectele echipamentului de aprindere si detectarea lor Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de

acumulatoare.Defectul. Aprindere neregulata.

Cauze si remedieri:1. conductele de inalta tensiune sunt strapunse sau nu au continuitate sigura, astfel ca

trebuie inlocuite sau puse in ordine.2. descarcari sau scurgeri la capacul izolant al bobinei de inductie sau de la

distribuitor; este necesar sa se inlocuiasca capacele izolante strapunse sau defecte.

3. ruptorul are contactele murdare sau oxidate si trebuie curatite.4. deschiderea contactelor de la ruptor se face neregulat; este necesar sa se regleze

deschiderea contactelor si sa se stranga bine suruburile sau contrapiulita de blocare a placii contactului fix.

5. ruptorul are contactele dereglate; trebuie sa se puna in ordine contactele, sa se regleze deschiderea lor si sa blocheze pozitia normala de lucru.

6. ciocanelul este intepenit sau blocat astfel ca trebuie sa fie curatat si uns cu cateva picaturi de ulei

7. condensatorul face scurtcircuit din cand in cand, are intreruperi sau izolatie defectuoasa si trebuie sa fie inlocuit

Defectul. Aprinderea este nereglata la turatii mari.Cauze si remedieri:

1. conductele de aprindere sunt strapunse sau fac legaturi slabe; este necesar sa se inlocuiasca conductele defecte, sa se fixeze si sa se stranga capetele de aprindere.

2. legaturile in circuitul de joasa tensiune sunt slabe; trebuie sa se verifice continuitatea lui, sa se stranga suruburile de fixare si sa se refaca lipiturile.

3. capacul izolant al bobinei de inductie sau al distribuitorului este murdar, permite descarcari intamplatoare sau este strapuns; este necesar sa se curete sau sa se inlocuiasca piesele arse, strapunse sau care permit descarcarile.

4. contactele de la ruptor se deschid neregulat; trebuie sa se regleze deschiderea contactelor si sa se blocheze pozitia normala de lucru a lor.

5. presiunea contactelor este insuficienta; se verifica tensiunea arcului si se repara sau se inlocuieste arcul rupt, dupa care se verifica din nou forta de apasare a contactelor.

6. contactele ruptorului sunt dereglate; trebuie sa se regleze distanta dintre ele si sa se blocheze prin strangerea suruburilor respective.

7. ciocanelul este defect; trebuie sa fie inlocuit.8. condensatorul este defect; trebuie sa fie inlocuit.9. Arborele ruptorului - distribuitor are joc prea mare; se inlocuieste cand este prea

uzat.


40

Fișă de observație 2a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere

Observați procesul de APRINDERE.

Completați fișa de mai jos:

Ce operațiuni pregătitoare au

fost desfășurate?

Care este tipul de defect intalnit?

Care sunt posibilitatile de

remediere?

Cauze

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


41

FIŞĂ DE LUCRU 15„Instalatia de aprindere Dacia 1300”

Defecte ale instalatiei de aprindere. Cauze si remedieriDefectele echipamentului de aprindere si detectarea lor

Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de acumulatoare.

Defectul. Motorul da rateuri la ambalare.Cauze si remedieri:

1. arcul ruptorului este slab;(constatarea se face prim masurarea cu dinamometrul) arcul trebuie sa fie intarit sau inlocuit.

2. bratul ruptorului se misca greu, arborele ruptorului se roteste anormal, prea mic pentru inchiderea contactelor , arborele cu came este uzat, condensatorul are scurgeri de curent etc.; este necesar ca sa se curete si sa se unga arborele cu came si sa se inlocuiasca piesele uzate (arbore, condensator etc.)

Defectul. Motorul „bate” la turatii mici. Cauza si remediul: arcurile regulatorului centrifugal sunt rupte sau slabite si trebuie inlocuite. Verificarea se face cu dinamometrul.

Defectul. Motorul „bate” la turatii mari. Cauze si remedieri:

1. avansul la aprindere este prea mare. Aceasta se consta cu ajutorul dispozitivului de masurare a avansului aprinderii

2. regulatorul prin depresiune al avansului la aprindere este reglat gresit; se trage sau impinge tija de reglaj.

3. arcul din spatele membranei regulatorului prin depresiune este slabit sau rupt; trebuie sa se regleze avansul aprinderii, sa se inlocuiasca arcul sau sa se schimbe regulatorul prin depresiune.

Defectul. Motorul se incalzeste prea tare cand merge cu clapeta de admisiune inchisa partial.Cauza si remediul: intarzierea prea mare la aprindere datorita unui defect la regulatorul de avans prin depresiune; este necesar sa se controleze conducta si legatura intre regulator si clapeta de admisiune sau etanseitatea membranei. Membrana trebuie sa fie stransa etans.Defectul. Motorul „bate” la orice regim.Cauza si remediul: avansul este prea mare la aprindere, corectorul octanic este dereglat carburatorul este prea putin antidetonant; este necesar sa se regleze avansul la aprindere la valoarea normala.Defectul. Aprinderea nu are loc.Cauze si remedieri:

1. legaturi intrerupte; se verifica si se inlatura defectul2. infasurarile bobinei de inductie sunt fie intrerupte, fie scurtcircuitate; trebuie sa fie

inlocuite.3. contactele ruptorului sunt prea deschise sau numai inchise; este necesar sa se

regleze deschiderea contactelor si sa se blocheze ruptorul.4. ciocanelul este blocat pe axul sau; trebuie sa fie demontat, curatat si uns cu cateva

picaturi de ulei.5. condensatorul este intrerupt sau scurtcircuitat; trebuie sa fie inlocuit.


42

Fișă de observație 3a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere

Observați procesul de APRINDERE.

Completați fișa de mai jos:Ce operațiuni

pregătitoare au fost desfășurate?

Care este tipul de defect intalnit?

Care sunt posibilitatile de

remediere?

Cauze

Observații ale maistrului sau tutorelui de practică ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


43

FIȘĂ DE LUCRU 16

DERANJAMENTELE POSTURILOR TELEFONICECAUZELE CARE LE PROVOACĂ ŞI PROCEDEELE PENTRU ÎNLĂTURAREA

LOR

În tabel se indică deranjamentele, cauzele care le provoacă şi măsurile ce trebuie

luate pentru înlăturarea lor în cazul aparatului tip BC.

1. Nu se primeşte apelul 1. Contact imperfect la lamelele furcii;2. Soneria blocată, bobina soneriei defectă sau întreruptă din conexiune;3. Poza de pământ întreruptă sau cu rezistenţă mare din cauza contactului de conexiune imperfect.

1. Se curăţă contactele levierului şi se reglează;2. Se reglează soneria şi se verifică conexiunile ;3. Se verifică şi se reface legătura la priza de pământ ;4. Se înlocuieşte.

2. Aparatul nu are alimentare/nu funcţionează

1. Contact imperfect la arcul levierului ;2. Scurtcircuit în condensator ;3. Contact imperfect la contactele de impulsii ale discului sau cordonul de conexiuni al discului întrerupt ;4.Cordonul sau rozeta aparatului defecte.5. Firul de interior întrerupt ;6. Capsulele de microfon sau de receptor nu fac contact în microreceptor.

1.Se reglează ;2.Se înlocuieşte ;3. Se reglează sau se schimbă cordonul, eventual discul ;4.Se înlocuiesc ;5.Se înlocuieşte ;6.Se măreşte presiunea de la lamelele de contact

3. Aparatul nu are ton 1. Rezistenţa de buclă a aparatului mai mare de 1500 ;2. Defecţiune în C.T.A.

1. Se curăţă contactele de lucru, înlocuiesc capsulele microreceptoare ;2. Se remediază defecţiunea.

4. Ton continuu 1. Discul defect (nu face întreruperea) ;

1. Se verifică contactele impulsorului de la disc ;

5. Pocnituri în receptor la formarea numărului de appel.

1. Cordonul discului întrerupt ;2. Contactele discului pentru

1. Se înlocuieşte ;

2. Se curăţă şi se reglează ;


44

scurtcircuitarea receptorului murdare sau dereglare ;3. Soneria dereglată.

Se reglează.

6. Nu se face corect sau deloc selecţia.

1. Viteza discului necorespunzătoare ;2. Cordonul microreceptorului legat greşit sau incorect ;3. Bobina de inducţie întreruptă ;4. Varistorul de la capsula receptoare defect.

1. Se reglează viteza discului ;2. Se înlocuieşte sau se leagă corct ;


4. Se înlocuieşte.

7. Noi auzim rău, suntem auziţi bine.

1. S-au deplasat bobinele megneţilor receptorului ;2. Membrana este îndoită sau ruginită ;3. S-au demagnetizat magneţii ;4. Capacul receptorului este spart.

1. Se reglează ;


3. Se înlocuieşte capsula ;4. Se înlocuieşte capsula.

8. Noi auzim, nu suntem auziţi.

1. Capsula microfonului defectă ;2. Întreruperi în cordonul microreceptorului ;3. Cordonul microtelefonului este legat greşit.



3. Se leagă corect.


Supuneți atenției un aparat telefonic BC . identificați defectele, cauzele care au dus

la defectarea lui și ce operaţii aţi executat pentru a remedia defectele. Completați fișa de mai jos:

Ce deranjamentele au fost identificate?

Care sunt cauzele acestor deranjamente?

Ce operaţii aţi executat pentru a remedia

defectele?



45

FIȘĂ DE LUCRU 17

Tema: DETECTAREA SI DEPANAREA DEFECTELOR-RR DEFECT

Metode: în tehnica depanării s-au utilizat mai multe metode,din care s-a stabilit ca fiind cele mai concludente următoarele.

Organoleptică : -vizuală ; vizualizarea arsurilor, lipiturilor -auditivă ;zgomote in timpul funcţionării -tactilă ;la atingerea componentelor -miros ;ca urmare a supraîncălzirilor

Statică sau de c.c: se verifică alimentarea in c.c fară a fi injectat semnal

Dinamică sau cu semnal:- înainte

- înapoi

Etapele de verificare

Mijloace - aparat de radio Gloria -schema electrică -trusa electronistului

AMC -generator de semnal MA -osciloscop -multimetru

-generator de audio frecvenţă


46

Desfăşurarea : grupa formată din patru elevi execută lucrările conform etapelor

descrise.

1. Demontare aparatului de radio2. Constantă organoleptic;vizual,tactil,auditiv şi consemnează.3. Efectuează măsurătorile in curent continuu şi consemnează.4. înlătură şi remediază defectele constatate.5. Verifică cu semnal (dinamic) şi constată deficientele.6. Remediază defectele din RR constatate la verificare.7. Completează fişa de lucru (tehnologică) cu toate etapele desfăşurării depanării.8. Se compară rezultatele măsurărilor cu schema electrică.

Concluzii: Referitoare la etapele parcurse, dacă s-a utilizat corect A.M.C dacă s-a verificat parametrii înainte şi după depanare, rigoarea operaţiilor. Verificarea m.i: Maistru are rolul de coordonare dar şi de verificare secvenţială pe etaje a operaţiilor, gradul de implicare a fiecărui elev din semigrupă. Contribuie implicit la executarea părţilor de fineţe (reglaje,măsurători,verificarea parametrilor finali


47

FISA TEHNOLOGICA DE CONSTATARE SI DEPANAREA DEFECTELOR 8PRODUS: METODE UTILIZATE: A M C CONSTATA/

REMIEDIAZA

TIMP VERIFICAT

VIZUALA

ME

TOD

E D

E D

EP

AN

AR

E

ORGANOLEPTICA

AUDITIVA

TACTILMIROSTENSIUNE

STATICA CURENTTENSIUNE PE ETAJECURENT PE ETAJ

ETAJ 1ÎNAINTE ETAJ 2

DINAMICA CU ETAJ 3SEMNAL ETAJ 3

ÎNAPOI ETAJ 2ETAJ 1

INTERSCHIMBABIL ÎTA ŢII (MODULARA)

MODULUL 1MODULUL 2MODULUL 3MODULUL 4

DATA: NOTA:


48

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 5

Precizați care metoda poate fi aplicată pentru identificarea defectelor:

Organoleptică:- auditivă;- tactilă;- miros;- vizuală;

Dinamică cu semnal:- înainte: - semnalul urmează calea semnului până la elementul de execuţie.

Metoda interschimbabilităţiiSe constată defectul după metodele de mai sus, după care se schimbă modulul defect - atunci când este folosit (acest lucru se face în laboratoarele şi atelierele specializate pentru depanare).

FIȘĂ DE LUCRU 18


Statica în c.c:Consumul în : Tensiune: - normal- bun; - zero- scurtcircuitCurent: : - mare - defect;

- nul- defect; - normal- bun;

49

Tema:

LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENT ELOR APĂRUTE LA MONTAREA UNUI TERMINAL TELEFONIC

Această lucrare se va desfăşura în ATELIER (sau pe teren, la baza de practică) Veţi lucra în grupe de 4 elevi

PregătireaSe vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare

reţelelor de telecomunicaţii ; ( Vezi fişa conspect 7)Obiectivele lucrării:

Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt deranjamentele care pot apărea la conectarea aparatelor telefonice, să găsească metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlăture aceste defecţiuni.

Cunoştinţe teoretice necesare:Tipuri de terminale telefonice, tipuri de cabluri telefonice, elemente de conectică,

construcţia, organizarea reţelei de locale telefonice, operaţii de întreţinere, reparaţii, metode şi mijloace de înlăturare a deranjamentelor. Se vor folosi foliile 1,2,3, fişe conspect1,2,3,4,5,6)

1. Cauzele deranjamentelor

a). Lucrări neprevăzute;b). Fisurarea sau deteriorarea datorită îmbătrânirii materialului;

2. Determinarea naturii deranjamentului

Natura deranjamentului este determinată de personalul de verificare sau de personalulde întreţinere a reţelei de telefonie.Verificările care se pot face sunt:

Verificarea izolamentului cu ajutorul multimetrului; Controlul pentru atingere sau izolament slab, cu ajutorul conectării unui buzer, înseriat

cu un condensator de 1-2 MF, pe un circuit din grupul deranjat şi printr-o cască telefonică ce se conectează cu un fir trecut peste conductoarele din grupul respectiv.

3. Metode de localizare a deranjamentelor

Localizarea deranjamentelor prin căutare vizualăLocalizarea deranjamentelor prin Măsurări de curent continuu

Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau exterior), banda izolatoare, linie telefonică, priză de conectare, terminal telefonic

Aparate de măsură: multimetru

SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, cuţite de cablu, microreceptor portabil


50

Echipamente de lucru: halat.

Documentaţie tehnică: Standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, instrucţiuni de lucru şi de serviciu.

INDICAŢII DE LUCRU :

a). Confecţionarea cordoanelor de linie şi microreceptor

o Folosind cleşte sertizor, cabluri flexibile cu 2 sau 4 fire şi conectori RJ, se parcurg următoarele etape:

Pregătirea capetelor de cabluri în vederea sertizării Introducerea conectorilor ţinând cont de conexiunea din schemă Executarea sertizării Verificarea vizuală şi cu ohmmetru a continuităţii

b). Verificarea funcţionării terminalului telefonico Având la dispoziţie linia de test, terminalul telefonic şi cordoanele confecţionate în

etapa anterioară, se execută următoarele operaţii: Se conectează cordoanele de linie şi microreceptorul Se instalează la linia de test priza telefonică Se verifică funcţionalitatea circuitelor telefonice:

Prezenţa atenuată a efectului local Transmiterea numărului Recepţionarea semnalului de apel


Supuneți atenției un TERMINAL TELEFONIC. Identificați care sunt deranjamentele

care pot apărea la conectarea aparatelor telefonice.Găsiti metodele adecvate de

localizare a acestora şi remediați defecţiunile.


Care deranjamente au fost identificate?

Care sunt metodele de localizare ?

Ce operaţii aţi executat pentru a remedia deranjamentele?



51

FIȘĂ DE LUCRU 19

Tema:LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENT ELOR APĂRUTE ÎNTR-UN

CABLU TELEFONIC DE INTERIOR BIFILAR

Această lucrare se va desfăşura în ATELIER (sau pe teren, la baza de practică) Veţi lucra în grupe de 2 elevi

1. Pregătirea

Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare reţelelor de telecomunicaţii ; ( vezi fişa conspect7)

2. Obiectivele lucrării:

Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt deranjamentele care pot apărea în cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice, să găsească metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlătura aceste defecţiuni.

3. Cunoştinţe teoretice necesare:

Tipuri de cabluri de conectare a paratelor telefonice, structura, construcţia, organizarea reţelei de telecomunicaţie, operaţii de întreţinere, reparaţii, metode şi mijloace de înlăturare a deranjamentelor. (vezi fişa conspect1, 2, 3, 4, 5)

A. COMPUNEREA ŞI CLASIFICAREA REŢELELOR URBANE DE CABLURI TELEFONICE

B. TIPURI DE DARANJAMENTE:

C.CAUZELE DERANJAMENTELOR

D.DETERMINAREA NATURII DERANJAMENTULUI

E. METODE DE LOCALIZARE A DERANJAMENTELOR

F.ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR

4. Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau exterior), banda izolatoare, aliaj de lipit

5. Aparate de măsură: ohmmetre, buzer; megohmmetru, MAVO, aparat Hickey, masă de verificare, punţi de măsură, analizor de reţea.

6. SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, letcon, cuţite de cablu, microreceptor portabil, scări, maşină de

găurit, platformă suspendată.

6.1 Echipamente de lucru: salopetă, cască de protecţie, centură de siguranţă


52

6.2 Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, norme tehnice de consum , norme interne, instrucţiuni de lucru şi de serviciu.7. INDICATII DE LUCRU

Se va stabili tipul deranjamentului, natura, cauzele care l-au determinat şi modul de înlăturarea a acestuia. Procedura de lucru:

a). Se execută o verificare organoleptică ( se observă cu atenţie întreg traseul, dacă

este posibil). Defecţiunea apare în locurile de trecere sau în locaţii, unde cablul poate fi lovit, rupt,

tras, tăiat sau forfecat.

b) Se identifică porţiunea deteriorată;

c). Se verifică secţiunile cablului pe rând cu ohmmetrul sau cu un buzer;

1. Dacă cele două secţiuni nu prezintă defecţiuni, se restabileşte continuitatea

cablului, fără a crea scurtcircuit, îmbinarea lor făcându-se decalat.

d). Se înfăşoară îmbinarea dintre cabluri cu bandă izolatoare:

1. Dacă defecţiunea nu se datorează unei solicitări mecanice, ea fiind de natură

corozivă, defecte de fabricaţie, etc.) se procedează astfel:

Se secţionează la jumătate cablul bifilar, şi se verifică cu ohmmetrul cele două secţiuni;

Secţiunea întreruptă se va înlocui, dacă este posibil;

Dacă nu este posibil, se va secţiona şi aceasta la jumătate şi se va proceda la fel ca mai

înainte.


Supuneți atenției un TERMINAL TELEFONIC. Identificați care sunt deranjamentele

care pot apărea în cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice.Găsiti metodele

adecvate de localizare a acestora şi remediați defecţiunile.


Care deranjamente au fost identificate?

Care sunt metodele de localizare ?

Ce operaţii aţi executat pentru a remedia deranjamentele?


Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic53

FIȘĂ DE DOCUMENTARE 3

SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE VIDEO

Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de televiziune care operează în buclă închisă. Faţă de televiziunea publică care este disponibilă oricărui individ care are un receptor TV, imaginile obţinute de sistemul de supraveghere video sunt disponibile numai acelora conectaţi în buclă ce au drepturi de acces. Primul sistem de supraveghere video CCTV a fost utilizat în 1950 şi de atunci a devenit un element esenţial în orice sistem de securitate profesional.

În cele mai multe instalaţii bucla este o legătura fizică, un cablu purtător de imagini produse de camera şi înregistrate / vizualizate pe un monitor de supraveghere.

Cu foarte puţine excepţii, imaginile sunt transmise sub forma de semnal video numit compozit (deoarece este compus) pe o impedanta de 75 de ohm şi având o valoare de 1 Vvv (vârf la vârf). Acolo unde este nevoie de o rezoluţie înaltă (> 400 linii TV), unele echipamente oferă posibilitatea transmiterii unui semnal tip Y/C, unde informaţia de strălucire (luminanţa Y) se transmite separat de informaţia de culoare (semnalul cromatic C). Pe distanţe lungi transmisia pe fibre optice a devenit destul de populară. Totuşi, acolo unde aceasta opţiune este prea scumpă, liniile ISDN, internetul, reţelele private virtuale de tip VPN oferă o alternativă eficientă, în special pentru sistemele ce reacţionează la eveniment.

În afara sistemelor de protecţia proprietăţii şi a celor de control al aplicaţiilor, sistemele de supraveghere video mai oferă avantaje şi în alte zone cum ar fi:- Asistarea autorităţilor poliţieneşti în monitorizarea traficului şi implementarea unor reacţii prompte în caz de urgente.- Asistarea managerilor din industrie în monitorizarea fluxurilor tehnologice, identificarea strangulărilor în producţie şi luarea rapidă a măsurilor corective.- Monitorizarea mediilor ostile care nu sunt accesibile oamenilor, de exemplu reactoare nucelare, furnale, etc.


54

EVALUARE SUMATIVĂ:PROIECT

DEPISTAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DEFECTELOR UNUI SISTEM DE SUPRAVEGHERE

Această lucrare se va desfăşura pe teren Veţi lucra în grupe de 4 elevi

1. Pregătirea

Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare reţelelor de telecomunicaţii ;

2. Obiectivele lucrării:

Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt deranjamentele care pot apărea în cazul SISTEMELOR DE SUPRAVEGHERE să găsească metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlătura aceste defecţiuni.

3. Cunoştinţe teoretice necesare:

Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de televiziune care operează în buclă închisă. Faţă de televiziunea publică care este disponibilă oricărui individ care are un receptor TV, imaginile obţinute de sistemul de supraveghere video sunt disponibile numai acelora conectaţi în buclă ce au drepturi de acces. Primul sistem de supraveghere video CCTV a fost utilizat în 1950 şi de atunci a devenit un element esenţial în orice sistem de securitate profesional.Utilitatea sistemelor de supraveghere

Componentele de bază ale unui sistem de supraveghere video CCTV:- Camere de supraveghere video: Alb/Negru, Color, Pinhole, Ascunse, Domuri- Obiective: 1/3" 1/4"- Lentile: Fixe, Varifocale, Iris Manual, Auto Iris- Posibilităţi de alimentare: Camere de supraveghere = 220Vca, 24Vca, 12Vcc Monitoare, Sisteme de înregistrare (Servere cu placi de captura, DVR-uri stand alone) = 240VAC, 12Vcc, Comutatoare video, multiplexoare etc.- Monitoare: ( 9"-60");Monocrom, Color, înaltă rezoluţie (peste 400 TVL la color), medie rezoluţie- Multiplexoare = Intrări a mai multe camere TV, ieşire 1-2 monitoare şi 1 ieşire video înregistrator- Comutatoare video = Comută de la o cameră la alta.- Transmisie video = Tip de cablu folosit, distanţa ce trebuie parcursă, etc.- Detecţie video de mişcare = detectează mişcarea în cadru pe baza unui impărţiri a ecranului în puncte de detecţie.- Carcase pentru camere de supraveghere = Protecţia la umezeală, îngheţ, căldură excesivă, praf, vânt,


55

Lucruri de care trebuie ţinut contVideoînregistratoarele ca şi automobilele au nevoie de întreţinere permanentă. Acest

lucru înseamnă costuri suplimentare. A nu face întreţinerea la timp şi în mod corespunzator are ca efecte următoarele:

Reducerea calităţii imaginii înregistrate - impactul asupra credibilităţii probei poate fi important

Invalidarea garanţiei aparatului Chiar defectarea mai gravă a acestuia cu consecinţe mai mari asupra

bugetului şi a securitatii înseşi.Recomandarea este ca la 8000 de ore de funcţionare - aproximativ 1 an de zile - să fie

solicitată schimbarea capetelor şi a părţilor asociate acestora. De asemenea, este recomandat ca benzile să fie utilizate şi păstrate în strictă concordanţă cu recomandarile fabricaţilor.- 4. Materiale necesare - 4 camere de supraveghere CCD, situate în interior, pe holuri, cu funcţionare

continuă

- modul de telealimentare

- sistem de supraveghere cu un monitor dde 15” fără personal de observare

- cabluri torsadate şi/sau coaxiale şi conectică

5. Aparate de măsură: ohmmetre, megohmmetru , punţi de măsură, osciloscop, voltmetru, ampermermetru.6. SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, pistol de lipit, cuţite de cablu, , scări, maşină de găurit,

platformă suspendată.

6.1 Echipamente de lucru: salopetă, cască de protecţie, centură de siguranţă.

6.2 Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, norme tehnice de consum , norme interne, instrucţiuni de lucru şi de serviciu.7. INDICATII DE LUCRUPutem realiza următoarul algoritm de depistare a defectelor instalaţiei cum ar fi:

-defectarea unei camere video

-lipsa alimentării

-întreruperea conexiunilor

-lipsa imaginii pe monitor

-defectarea monitorului

-defectarea plăcii de captură

-defectarea PC-ului

-degradarea soft-urilor


56


Lipsă imagine pe momitor pentru

camera X

Celelalte camere

funcţionează

Monitorul funcţione

ază

Se verifică camera

X

Remedierea

defectului

Există alimentarepentru cameră,

nu este obturată lentila

Remedierea

defectului

Se verifică

monitorul

Remedierea defectului(înlocuire

cablu)

Conexiunea este bună

(cablul şi mufele

sunt bune)

Verifică conexiunea cameră placă de captură

Se înlocuieşte placa

de captură

Placa de captură

funcţionează

Se verifică

placa de captură

DA

DA

NU

DA

DA

NU

NU

NU

NUDA

Computerul funcţionează şi stocheză informaţie

Se verifică computerul

Se înlocuieşte computerul sau

unitatea de stocare a informaţiei

Se reinstalează soft-urile

NUDA

57




ProdusÎntrerupătoare

automate


Operații executate


DEFECT 1defectarea unei camere video

DEFECT 2

lipsa alimentării

DEFECT 3întreruperea conexiunilor

DEFECT 4

lipsa imaginii pe monitor

DEFECT 5defectarea monitorului

DEFECT 6defectarea plăcii de

capturăDEFECT 7

defectarea PC-ului

DEFECT 8degradarea soft-urilor

DATA: NOTA Semnătura miastrului



58

NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCIIŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE

Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă nonnale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.

In această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.

Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective:• Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;• Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia

muncii, cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;• Maşinile şi instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;• Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor maşinilor acţionate electric;• In laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;• Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de prevenire şi

stingere a incendiilor;• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu

vapori de benzină sau cu gaze inflamabile provenite de la substanţele din laborator;• Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea

mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop;• Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor se va

face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente precum:

> Răniri ale mâinilor;> Răniri ale ochilor;> Insuficienţe respiratorii, etc.

• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.

Elevii:• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpul

pauzelorvor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru;

• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie; Nu vor introduce obiecte în prizele electrice;• Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului;• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului;

Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor, în linişte şi cu seriozitate.Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce îa accidente nedorite,

care vor fi sancţionate conform prevederilor legala şi ale regulamentului de ordine interioară.


59

PROCES-VERBAL,Încheiat astăzi …………….cu elevii clasei……………cu ocazia efectuării

protecţiei muncii

Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. , 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

Responsabil,


60

Lucrul în echipă(în pereche sau în grup)

Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru?

De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: s-au asigurat că au înţeles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie făcut au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de

organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, şef catedră)

Nume elev:

Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de organizare a activităţii.


61

FOLIE 1Controler de proces


62

FOLIA 2


63

Schema electronică a aparatului EM – 72

FOLIA 3


64

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Următoarea listă de cărţi, din cadrul modulului VIII, DETECTAREADEFECTELOR se doreşte a fi un ghid în rezolvarea exerciţiilor. Este necesar accesul la sala de studiu şi la bibliotecă, care să vă pună la dispoziţie informaţii necesare pentru a absolvi această unitate de competenţă.

BIBLIOGRAFIE

1. WANDEL u. GOLTERMANN. 1994

2. WARDALLA MIRCEA, PASCU AUREL, Măsuri electrice în telecomunicaţii

3.***, Curs C.I.D., SIEMENS

4. ***, Livre bleu, C.C.I.T.T.

5.PAUL POSTELNICU, Linii şi sisteme de transmisiuni telefonice.

6. ***, Documentaţii aparate de măsură în telefonie, R.D.G. şi R.F.G.

7.VASILESCU, A., Iniţiere în telefonia digitală.

8.SINNRE1CH, H., VASILESCU, A ..Transmisiuni cu modulaţia impulsurilor în cod.

9. ***,SIEMENS, Digitale Nachrichtenubertraâung,Teil lundTeil 2, 10.***,

Transmisiuni P.C.M.. ROMTELECONA, 11.***,Telecommunication Handbook,

BUDAVOX,

12.ZAHAN SORINA, Telefonia digitală în reţele de telecomunicaţii.

13.MIHAI RADU, ş.a., Telefonie numerică.

14.WANDEL u. GOLTERMANN, Reviste „BITS" şi broşuri prezentări aparate.

15.BRANA, CODRUŢ şi VALERIA, Transmisia Informaţiei numerice.

16. ***, Serviciul de date SD -1 MI.Tc., D.G.P.Tc.

17.LAZAROVICI CRISTIAN, Măsurări electronice şi numerice.

18. MILEA, A., Măsurări electronice.

19. POP EUGEN, STOICA VASILE, Principii şi metode de măsurare numerică.

20. GEORGE LOVEDAY, Defectele electronice-manual de diagnosticare, editura TEORA

21. www.google ro


65

http://www.google/

Date post:	11-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	16 times
Download:	1 times

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2006/Electric... · Web...

Documents