INVESTITIILE STRAINE DIRECTE SI INFLUENTA LOR ASUPRA CRESTERII ECONOMICE

Studiu de caz: Investitiile Straine Directe In Romania In Perioada 2007 – 2012

CUPRINS :

Cap I INVESTITIILE STRAINE DIRECTE -ASPECTE GENERALECap II ROLUL INVESTITIILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALACap III . INVESTITIILE IN ECONOMIA ROMANIEI CONTEMPORANECap IV . DINAMICA ISD IN ROMANIA IN PER . 2007-2011Cap. V IMPACTUL ISD ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTICap. VI CONCLUZII

Cap I INVESTITIILE STRAINE DIRECTE -ASPECTE GENERALE

Investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se realizeaza sau se achizitioneaza noi

mijloace fixe, productive si neproductive, se inlocuiesc cele uzate, se perfectioneaza mijloacele fixe existente , ori se fac plasamente financiare cu scop profitabil. Principalul mijloc de realizare a oricarei investitii il constituie alocarea unor sume banesti in investitii prin sursa de finantare ori prin efectele generale asupra patrimoniului unei firme. In ceea ce priveste investitia straina directa (ISD) reprezinta o relatie investitionala de durata, Intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta care implica exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative In Intreprinderea In care a investit. Componentele investitiilor straine directe: Capitaluri proprii;Creditul net. Tipurile investitiilor straine directe Greenfield: Infiintarea de Intreprinderi de catre sau Impreuna cu investitori straini (investitii pornite de la zero); Fuziuni si achizitii: preluarea integrala sau partiala de Intreprinderi de catre investitori straini de la rezidenti; Dezvoltare de firme: majorarea detinerilor de capital ale investitorilor straini in intreprinderi investitie straina directa. CAP II ROLUL INVESTITIILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA

Investitiile sunt esentiale in evolutia oricarui sistem economic deoarece se asigura cu ajutorul lor regenerarea,imbunatatirea si cresterea patrimoniului oricarei organizatii. Investitiile influenteaza simultan cererea si oferta, astfel agentii economici declansatori de actiuni investitionale prin diverse proiecte de investitii isi sporesc oferta de bunuri sau servicii, prin cresterea capacitatii de productie, realizand venituri suplimentare si orice proiect de investitii va genera nevoi sau cereri suplimentare in sectoare conexe. Investitiile au ca scop realizarea de avantaje viitoare,in principal sub forma profitului. Realizarea unor proiecte de investitii conduce la cresterea stocului de capital fix. De-a lungul anilor, s-a demonstrat ca intre nivelurile ridicate ale PIB si fluxurile de ISD exista o legatura pozitiva, Insa aceasta legatura nefiind valabila pentru toate regiunile. Impactul ISD depinde intr-o mare masura de conditiile economice din tara gazda, de nivelul de economisire si investire al tarii primitoare, de modul in care investitiile patrund in economie – fie sub forma de investitii noi, de tipul greenfield, fie sub forma de fuziuni sau achizitii, dar si de abilitatea tarii de a reglementa investitiile straine directe. In cadrul modelului neoclasic, ISD contribuie la cresterea economica prin marirea volumului investitiilor si cresterea eficientei acestora,in timp ce in cadrul modelului endogen, investitiile straine directe asigura cresterea prin dispersarea tehnologiilor dinspre economiile dezvoltate spre tarile-primitoare (Borensztein et al., 1998). Autori precum Borensztein, De Gregorio si Lee (1998) considera ca ISD au un efect pozitiv atunci cand tara primitoare detine o categorie de forta de munca cu un nivel inalt de educatie, aceasta fiind capabila sa exploateze efectele de tip spillover pe care le implica investitiile straine directe. Astfel, un nivel mai ridicat al aptitudinilor capitalului uman poate induce rate mai mari ale cresterii, la un anumit nivel dat al ISD (ipoteza sustinuta de rezultatele lor empirice). Autorii mentioneaza faptul ca este posibil ca tarile sa necesite un nivel minim al stocului de capital uman, pentru obtinerea de rezultate pozitive ale ISD. Conform BPM5 sunt considerate ISD: capitalul social varsat si rezervele ce revin unui investitor nerezident care detine cel putin 10 la suta din capitalul social subscris al unei intreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta si intreprinderea in care a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta. Deci :– Investitorul strain direct este persoana juridica, persoana fizica sau grup de persoane ce actioneaza concertat, care detine cel putin 10 la suta din capitalul social subscris sau cel putin 10 la suta din voturi intr-o Intreprindere situatain afara propriei tari de rezidenta.

–intreprinderea investitie straina directa este o intreprindere rezidenta, cu sau fara personalitate juridica,in care un investitor nerezident detine cel putin 10 la suta din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare ,in cazul intreprinderilor fara personalitate juridica (sucursale).

CAP III . INVESTITIILE IN ECONOMIA ROMANIEI CONTEMPORANE ISD au efecte importante asupra economiilor tarilor gazda printre care cele mai importante sunt legate de cresterea productivitatii muncii prin transfer de know-how, tehnologie, abilitati de management si marketing favorizand progresul tehnologic si cresterea economica pe termen lung in tarile in curs de dezvoltare. Efectele directe constau in: ocuparea fortei de munca, cresterea volumului tranzactiilor comerciale, formarea capitalului .De asemenea, se poate ca angajatii din filialele multinationalelor instruiti de catre acestea isi deschid propriile companii sau se muta la firmele interne. producand efecte pozitive asupra celor interne prin intermediul concurentei, acestea din urma fiind fortate sa-si mareasca eficienta si deci productivitatea, sa adopte noile tehnologii mai devreme decat in cazul neintrarii pe piata a investitorilor straini (Kokko, 1994). Literatura de specialitate face referire si la anumite efecte negative legate de productivitate, atunci cand prezenta firmelor straine pe piata cauzeaza reducerea productivitatii firmelor interne , atunci cand firmele straine produc pentru piata locala . Revenirea la pozitia initiala pe piata sau cresterea cotei de piata depinde in mare masura de aplicarea progresului tehnologic care favorizeaza cresterea productivitatii. ISD contribuie in mod direct la cresterea economica prin crearea locurilor de munca atat in sectorul industrial in care are loc investitia dar si in alte sectoare legate prin lantul de productie de sectorul in care se face investitia. Astfel prin aceasta se reduce ponderea populatiei aflate sub pragul de saracie si alaturi de celelalte efecte benefice pe care le au ISD , standardul de viata se imbunatateste datorita cresterii PIB pe locuitor. Unul dintre principalele motive ale ISD in tarile in curs de dezvoltare este legat de costul redus al fortei de munca. Companiile straine care angajeaza personal din tara gazda il instruieste (are loc prima faza a transferului de cunostinte, abilitati superioare legate de tehnologia noua, superioara, catre economia tarii gazda) si il remunereaza superior in comparatie cu personalul firmelor interne, din acelasi domeniu. Treptat si angajatii companiilor interne se instruiesc sau sunt instruiti de catre acestea, pentru a face fata concurentei firmelor straine. Astfel cercetatorii au ajuns la concluzia ca, odata cu intrarea companiilor multinationale sau transnationale pe piata, inegalitatea salariilor datorate calificarii superioare, creste pe termen scurt iar pe termen lung se diminueaza. Rezultatele arata ca ISD au crescut calitatea fortei de munca si inzestrarea cu capital din intreprinderile locale cat si prezenta companiilor straine avand efecte pozitive si semnificative statistic asupra productivitatii muncii din intreprinderile locale .Autorii descopera ca modificarile in productivitatea totala a factorilor din firmele locale este relationata pozitiv de primele influxuri de ISD dintr-o industrie sau regiune, dar scad semnificativ in amploare si chiar devin negative pe masura ce numarul multinationalelor care intra in acea industrie sau regiune creste (creste competitia si apar efectele negative generate de aceasta)

CAP IV . DINAMICA ISD IN ROMANIA IN PER . 2007-2011

Investitiile straine in Romania s-au realizat prin :? constituirea de societati comerciale, filiale sau sucursale, cu capital integral strain s -au in asociere cu persoane fizice sau juridice romane;? participarea la majorarea capitalului social al unei societati existente;

? concesionarea,inchirierea sau locatia gestiunii unor activitati economice;? dobandirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri. Aportul investitorului strain in Romania consta atat in capitalul in valuta, cat si in masini, utilaje, servicii, drepturi de proprietate industriala si intelectuala. Investitiile straine s-au efectuat in toate sectoarele din industrie, explorarea si exploatarea resurselor naturale, agricultura, infrastructura, constructii civile si industriale, comert, turism, servicii bancare, cercetare stiintifica.Investitiile straine se pot executa in Romania, daca se respecta conditiile: sa nu se incalce normele de protectie a mediului inconjurator; sa nu se aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala a Romaniei; sa nu dauneze ordinii publice, sanatatii si moralei. Investitorii straini sunt asigurati prin lege cu o serie de garantii care le asigura siguranta investitiilor. Investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate, rechizitionate sau supuse altor masuri cu efecte similare. Au dreptul sa: participe la conducerea si gestionarea investitiei;instraineze drepturile si obligatiile lor contractuale catre alti investitori straini sau romani;sa transfere in strainatate profitul si alte sume. In aceasta perioada , investitorii straini au beneficiat de o serie de facilitati cum ar fi scutire de la plata taxelor vamale la utilajele, masinile, instalatiile si alte dotari care constituie aport al investitorului strain; primii doi ani de activitate a investitiei sunt scutite de plata taxelor vamale materiile prime, mate rialele si subansamblurile importate. Efectuarea de investitii straine in Romania se face pe baza cererii investitorului strain. Calitatea de investitor strain se atesta prin certificatul de investitor, pe baza analizei documentelor: contractul de societate si statutul; contractele comerciale sau alte acte juridice in functie de modalitatea de realizare a investitiei. Legea nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine in Romania, a fost amendata,in timp, pentru a asigura atragerea investitorilor strain. Prin astfel de amendamente s-au largit drepturile investitorilor straini, asa cum este dreptul de proprietate asupra terenului aferent investitiei. Repatrierea capitalului investit si a veniturilor realizate in urma investitiilor de portofoliu efectuate este libera. Daca ne referim la dinamica ISD in Romania, putem spune ca,incepand cu anul 2003, acestea au inregistrat un trend pozitiv, explicat in primul rand datorita majorarii fluxului de investitii straine directe dinspre UE catre tara noastra (Romania se apropia de momentul aderarii), dar si datorita performantelor economice inregistrate de tara noastra. Aceasta crestere mai poate fi explicata prin faptul ca investitorii straini au vizualizat oportunitatile de profit in economia romaneasca, fie sub forma de investitii greenfield, fie prin cumparari – fuziuni si achizitii.In graficul urmator este redata evolutia fluxului de ISD in mil. lei in perioada 2003-2011:

Evolutia fluxurilor anuale de ISD (din participatii la capital si credite)in Romania,in perioada 2003-2011, poate fi impartita in urmatoarele subcategorii: - 2003-2006:in aceasta perioada fluxurile totale de ISD au inregistrat o crestere continua, de la 1.946 milioane euro la 9.059 milioane euro, adica au crescut cu 78,51%. Evolutia pozitiva s-a datorat marilor privatizari inregistrate in Romaniain sectoarele bancar si industrial (petrol si petrochimie, metalurgie, constructii de masini); - 2007-2008: privatizarile in sectorul bancar au continuat, iar anul 2008 marcheaza volumul maxim de investitii straine directe atras in Romania, valoarea acestora fiind de 9.496 milioane euro; -2009-2011: volumul de ISD a cunoscut o scadere dramatica fata de anii precedenti, atingand valoarea de 1.815 milioane euro la finele anului 2011, aceasta scadere fiind cauzata de evolutia crizei economice si financiare In continuare este prezentata evolutia soldului de investitii straine directe in perioada analizata, respectiv 2003-2011: Se observa o crestere continua a soldului de investitii straine directe, insa ince pand cu anul 2008, cand criza economico-financiara s-a resimtit si asupra economiei romanesti, putem observa un sold al investitiilor straine directe cumulate cu cresteri foarte mici.De asemenea, se poate observa ca valoarea creditelor a crescut pe parcursul intregii perioade, indicand o situatie negativa, conducand la ideea ca firmele straine si-au micsorat semnificativ sau chiar au suspendat investitiile din veniturile nete realizate, o parte din aceste firme fiind afectate semnificativ de pierderile suferite

La finele anului 2011, soldul investitiilor straine directe a atins valoarea de 55.139 milioane euro, adica cu 4,9% mai mult decat soldul inregistrat anul precedent. Conform informatiilor oferite de BNR, investitiile straine directe au fost orientate catre domenii precum industria prelucratoare (31,5% din total), intermedieri financiare si asigurari (18,2%), comert (11,4%), constructii si tranzactii imobiliare (10,7%), tehnologia informatiei si comunicatii (5,4%). Din punct de vedere al tarii de origine, primele patru pozitii sunt ocupate de Olanda (21,7% din soldul ISD la finele anului 2011), Austria (17,5%), Germania (11,4%) si Franta (9,1%), pozitii neschimbate din anul 2009. Repartizarea soldului investitiilor straine directe pe principalele activitati economice

Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-au localizat in industria prelucratoare (31,5 la suta din total), cele mai bine reprezentate fiind ramuri in prelucrarea titeiului, produse chimice, cauciuc si mase plastice (6,3 la suta din total), industria mijloacelor de transport (5,2 la suta), metalurgia (4,9 la suta), industria alimentara, a bautu rilor si tutunului (4,1 la suta) si ciment, sticla, ceramica (3,2 la suta).De asemenea au atras importante ISD intermedierile ?nanciare si asigurarile (reprezentand 18,2 la suta din totalul ISD), comertul (11,4 la suta), constructiile si tranzactiile imobiliare (10,7 la suta), tehnologia informatiei si comunicatiile (5,4 la suta).

Cea mai mare parte a investitiilor straine directe in intreprinderi greenfield se concentreaza ,in regiunea BUCURESTI-ILFOV (58,0 la suta din soldul ISD in intreprinderi greenfield), urmata de regiunea CENTRU cu 11,6 la suta, regiunea VEST cu 10,1 la suta si SUD-MUNTENIA cu 6,5 la suta.Pe perioade scurte aceste regiuni pot fi considerate factori de crestere economica dar si cei care au accentuat decalajele interregionale datorita migratiei fortei de munca .

Dupa marimea ISD in intreprinderi greenfield, ordinea tarilor de provenienta a acestora difera intr-o oarecare masura de ordinea stabilita in functie de originea soldului total al ISD. Astfel, cele mai mari investitii in intreprinderi greenfield provin din Olanda (20,6 la suta), urmate de cele din Germania (18,4 la suta), Austria (11,1 la suta) si Italia (7,7 la suta)

Cap. V IMPACTUL ISD ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI Primele 4 tari care au investit in Romania incepand din 2009 dupa o clasificare a BNR conform soldului ISD de la 31.12.2011 au fost :

Olanda cu 4000 de firme printre care ING Bank, Philips , Unilever Austria cu OMV Petrom S.A,BCR ,BILLA, Baumax , Raiffeisen Bank , Kika , Strabag SRL Germania cu METRO , Real , Kaufland , Lidl , Selgros , E.ON Romania , Allianz , Siemens , Porsche Franta cu Lafarage , Carrefour , AXA a preluat Omniasig , BRD , Renault , Orange Efectele ISD s-au manifestat atat la nivel la macroeconomic cat si microeconomic. Analiza impactului ISD asupra balantei de plati trebuie sa aiba in vedere atat fluxurile comerciale (balanta comerciala), cat si „posibilele iesiri semnificative de capital sau deturnarea unor fluxuri potentiale din partea altor investitori” (Daianu&Vranceanu, 2002, pag.188). Cel mai bun exemplu , in acest sens, il constituie cazul companiei de telefonie fixa Romtelecom, la privatizarea careia, investitorului strain i s-a garantat monopolul pe piata pe odurata de 5 ani (1998-2003), timp in care tarifele au crescut semnificativ. .Impactul cantitativ si calitativ al ISD asupra balantei comerciale este negativ, atat datorita dinamicii accentuate a importurilor firmelor straine fata de exporturile realizate de catre acestea, cat si ca urmare a faptului ca s-au importat cu precadere bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, in cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scazut

ISD au

reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului de cont curent . Analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei,companiile straine „extrag mai putin decat introduc”, efectul financiar net accentuandu-se odata cu cresterea influxurilor de ISD. In acest context, intrarile masive de capital strain constand, in principal, in participatii si profit reinvestit, in defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent. In perioada studiata fluxurile de investitii in Romania au jucat un rol important la finantarea deficitului de cont curent si la modernizarea unor sectoare economice importante. Investitiile straine au condus si la crearea de locuri de munca, la dezvoltarea comertului exterior si la cresterea PIB

In aceasta perioada au dominat investitiile de tip greenfield in servicii (48,5%) ceea ce a determinat expansiunea acestui sector mai ales in domeniul financiar si consultanta . Aceste investitii , ce presupun transferul unui pachet complex de resurse financiare, tehnologice, de experienta manageriala si organizationala, sunt cele care au un aport net, de creare de noi locuri de munca directe si indirecte. De exemplu investitia Tuborg realizata de compania Carlsberg care si-a inceput activitatea in Romania in 1998, cu 400 de angajati. In toamna anului 2004, numarul acestora crescuse la 750, din care doua treimi lucrau in distributie si vanzare si o treime direct in productie, ca urmare a faptului ca fabrica este complet automatizata. De remarcat ca alte aproximativ 4.000 de locuri

de munca au fost create indirect in reteaua de distributie si in activitatile conexe celei de producere a berii. O alta firma care a realizat o investitie greenfield este Philip Morris International care a fost finalizata in anul 2004 cu peste 200 de angajati , iar in 2011 avea peste 500 angajati . Importante sunt si programele de pregatire profesionala, la care participa angajatii RomTelecom, preluata de firma greceasca OTE, ce includ domenii precum utilizarea noilor tehnologii, cu deosebire a soft-ului de telecomunicatii, lucrul in retea, limbile straine. In viziunea conducerii Tuborg forta de munca calificata reprezinta un atu al Romaniei, manage mentul si marketingul reprezentand insa puncte slabe care fac extrem de utile programele de training. Implicarea investitorului strain se realizeaza si la nivelul educatiei tertiare cum sunt legaturile cu universitatile locale ale unor firme precum Dacia-Renault, sau chiar implicarea directa in timp a unor universitati straine precum Washington University (SUA), Université de Quebec (Montreal-Canada), University of Hertfordshire (Anglia), cursantii urmand sa lucreze, in buna masura, pentru firmele straine ce opereaza in Romania . La randul sau, firma Coca-Cola a organizat o catedra de predare a tehnicilor comerciale si de distributie, deschisa tuturor intreprinzatorilor romani. Asadar, forma pe care o imbraca investitia straina influenteaza realizarea si eficienta transferului de practici manageriale si organizationale. Impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca consta atat in contributii benefice, concretizate in dinamica pozitiva a castigurilor salariale si imbunatatirea pregatirii angajatilor, cat si in efecte economice si sociale negative, pe termen lung, datorate cresterii numarului cazurilor de imbolnaviri profesionale. In plus,ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost indreptata catre activitati intensive in munca, in detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la cateva domenii de activitate din sectorul serviciilor (intermedieri financiare si telecomunicatii) Activitatea de export/import a intreprinderilor ISD a avut un impact pozitiv asupra comertului exterior al Romaniei, contributia acestora la exporturi ?ind de 71,4 % , in timp ce contributia la importuri a fost de 62,6%.Trebuie mentionat ca in agricultura, silvicultura si pescuitul, desi a inregistrat ISD la un nivel relativ redus (2,4 la suta din soldul ISD la 31 decembrie 2011), constituie cea de a doua ramura a economiei in care intreprinderile ISD au inregistrat excedent comercial agregat (329 milioane euro). In toate celelalte ramuri intreprinderile ISD au consemnat de?cit comercial agregat. ISD au generat efecte semnificative la nivel microeconomic reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de intrari mai mari de capital strain. In acest sens, analizele efectuate permit evidentierea urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate ISD. Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor economice, ele au contribuit la restructurarea economiei romanesti, in sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii si intermedieri financiare) concomitent cu restrangerea activitatii in alte domenii industriale( exemplu industria materialelor de constructii) . Romania, aflata in prezent in stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale, patrunderea masiva a capitalului strain orientat catre activitatile care incadreaza un continut ridicat de resurse locale si, in principal, de tehnologie si cunostinte,ar putea favoriza ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori de productie specializati. In analiza sectoriala prezentata mai sus, a fost evidentiata productivitatea muncii pe fiecare activitate a economiei. Astfel, in anul 2010, cea mai ridicata productivitate a muncii se inregistreaza in sectorul ”Productia si furnizarea energiei electrice” (426,401 mii lei/salariat), urmata de comert (276,81 mii lei/salariat). Sectorul cu cea mai scazuta productivitate a muncii este ”hoteluri si restaurante” (64,12 mii lei/salariat). Se constata ca in intreaga perioada considerata, activitatea intreprinderilor ISD s-a incheiat cu pierderi

nete (venituri din participatii diminuate cu dividendele repartizate), acestea marindu-se treptat de la circa 400 mil. euro in 2008 pana la circa 2,5 mld. euro in 2011, ceea ce ne face sa ne asteptam la inchiderea multor intreprinderi ISD si la o repatriere masiva de capital strain din Romania, sau daca acestea sunt doar contabile, situatia ar necesita corectii de esenta.Nu in ultimul rand, instabilitatea economica, financiar-valutara si politica manifestate in perioada 2009-2012, insotite de o deteriorare a climatului de afaceri, care au relevat un deficit grav de performanta a politicilor guvernamentale si monetare, determinand derapajul in incertitudine a perspectivelor de dezvoltare ale Romaniei pe termen scurt, dar si mediu-lung au reprezentat obstacole semnificative in calea atragerii unor noi investitori in tara noastra.

Cap. VI CONCLUZII Desi numarul observatiilor statistice este relativ mic, putem aprecia ca modelul construit este reprezentativ pentru a ilustra, la nivel macroeconomic, legatura dintre investitiile straine directe si cresterea economica. Referitor la perioada de timp considerata, variatia fluxului de ISD are un impact moderat asupra variatiei nivelului de crestere economica. Impactul ISD asupra PIB-ului, considerat indicator ce caracterizeaza cel mai bine cresterea economica, determina o relatie pozitiva intre acesti doi indicatori macroeconomici, PIB-ul este sensibil la modificari ce pot aparea in decursul unei perioade de timp, iar cresterea economica depinde intr-o mare masura de fluxurile de investitii straine. ISD are un impact pozitiv asupra cresterii economice ,imbuna tatind productivitatea totala a factorilor de productie si, eficacitatea utilizarii resurselor in economia beneficiara. Mai multi specialisti au apreciat ca autoritatile romanesti nu au desfasurat activitati suficiente pentru atragerea investitorilor straini, iar volumul mare de investitii pe care tara noastra a reusit sa il atraga in perioada 2006-2008 s-a datorat conjuncturii favorabile legate de aderarea la Uniunea Europeana. Conform datelor publicate intr-un raport realizat de UNCTAD, Romania se clasa in anul 2010 pe locul 10, cea mai mare pondere a investitiilor apartinand investitiilor de tip greenfield. Atragerea unui volummare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piata. . Foarte important este rolul ISD in ameliorarea calitatii fortei de munca, in formarea unor manageri si a unor specialisti in marketing si vanzari de o alta calitate, in crearea unei alte culturi de

organizatie, mai aproape de economia de piata. Interesele tarii in privinta ISD implica sporirea anumitor tipuri de investitii, respectiv a celor cantonate in activitati cu valoare adaugata ridicata, a celor generatoare de exporturi si a celor de tip greenfield care presupun un transfer complex si mai complet de resurse economice. Toate aceste categorii de investitii presupun in primul rand implicarea investitorilor straini in asigurarea calificarii superioare a fortei de munca, precum si un aport net pozitiv de locuri de munca. Prin urmare, atragerea acestor categorii de investitii va fi de natura sa contribuie si la asigurarea unor efecte benefice asupra fortei de munca. Trebuie mentionata nevoia ca institutiile statului sa asigure un nivel educational corespunzator, la toate nivelele, proces aflat pentru moment in suferinta, ca urmare a deselor schimbari legislative, cu consecinta deteriorarii calitatii pregatirii fortei de munca in Romania.

S-a demonstrat ca ISD au impact asupra fiintei umane si mediului inconjurator, factori esentiali ai cresterii si dezvoltarii economice. ,prin cresterea calitatii vietii, investitiile in resursa umana, accesul la tehnologia moderna. Dar sunt si aspectele negative concretizate prin aparitia somajului si a poluarii in tarile in care politica de mediu nu este restrictiva .

BIBLIOGRAFIE:http://mpra.ub.uni-muenchen.de/Finante internationale(Resurse )Fluxuri comerciale (Resurse ) www.bnr.ro/Investitiile-straine-directe-(ISD)-in-Romania-3174.aspxconferinta2013.academiacomerciala.ro