ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 86 PROIECTE • violenţa în mass-media – se consideră că până la vârsta de 18 ani tinerii văd aproximativ 18 000 de crime şi 800 de sinucideri „televizate”. Pentru ca un copil să se comporte asemenea părinţilor, aceştia trebuie să devină modele veritabile pentru copil, să fie admiraţi de către acesta, să fie persoane însemnate pentru el. Rolul părintelui este cu atât mai dificil cu cât acesta concurează uneori, ca model, cu persoanele de la T.V., înzestrate cu puteri supranaturale. Deci, în general, violenţa care apare printre elevi nu se datorează faptului că unii sunt mai agresivi din naştere decât alţii. Manifestările pot lua naştere ca urmare a frustrărilor resimţite de către copii, a contextului în care trăiesc, a modelelor pe care le urmează. Astăzi, mai mult ca niciodată, copiii au nevoie de căi de comunicare clare şi deschise cu părinţii lor. Provocările cărora trebuie să le facă faţă aceştia sunt enorme. Fără ajutorul părintesc, este extrem de dificil să nu cadă pradă influenţelor negative. Adolescenţii sunt deja vulnerabili la presiunea exercitată de cei de seama lor. Dacă nu au o bază solidă de comunicare pozitivă cu părinţii, este foarte greu să-şi dea seama cine sunt şi să-şi păstreze valorile şi dorinţele. Fără această ancoră a comunicării părinteşti, un copil este uşor azvârlit de colo-colo de către periculoasele valuri negative ale lumii. Fără un sprijin puternic de acasă, copiii vor sfârşi cu uşurinţă sub presiunea pe care o exercită colegii lor de generaţie, de a experimenta drogurile, băutura, violenţa, găştile, jaful, minciuna, frauda şi promiscuitatea sexuală, ca să câştige acceptarea la cei de seama lor. Astăzi, pe copiii noştri îi întâmpină o cultură a violenţei. Ei sunt mai sensibilidecât oricare dintre generaţiile precedente. Aceasta înseamnă că ceea ce primesc adu imediat în schimb. Într-o societate liberă, cu atât de multe oportunităţi, copiii noştri sunt mult mai uşor de influenţat de către ceilalţi. Pe de o parte, copiii zilelor noastre simt nevoia sănătoasă de a fi independenţi şi, pe de altă parte, au nevoie de sprijinul nostru mai mult ca niciodată. Pentru a-i sprijini eficient, părinţii trebuie să renunţe să corecteze şi să îmbunătăţească şi să fie, în schimb, o resursă luminată, aşa încât copiii să dorească sprijinul lor pozitiv. Ca să ne sprijinim copiii, trebuie să ne reţinem de la sfaturi, judecăţi şi soluţii, aşa încât să păstrăm căile de comunicare deschise. Prin urmare, familia poate reprezenta o premisă favorabilă a comportamentului violent, dar în acelaşi timp părintele joacă un rol foarte important în educarea copilului încât să-l deprindă să poată face faţă conflictelor în mod paşnic. Bibliografie: 1. Albu, E. (2002), Manifestări ale devierilor de comoprtament la elevii preadolescenţi, Ed. Aramis, Bucureşti; 2. Dolean, I., Dolean D.D. (2001), Meseria de părinte, Ed. Aramis, Bucureşti; 3. Lemeni G., Miclea M. (2004), Consiliere şi orientare, Ed. ASCR, Cluj-Napoca. Proiect tematic - Bunicii – leagănul copilăriei Autor: prof. înv. primar Axinia Carmen-Vasilica Şcoala de Artă ”Sergiu Celibidache” Roman Motto: „Bunicii ne cuprind micuţele mâini doar o vreme, dar inimile pentru o veşnicie” (Anonim) Argument - justificarea proiectului: CINE SUNTEM? OARE CUM A FOST DEMULT? CARE NE SUNT RĂDĂCINILE? Sunt întrebări pe care le-am primit de la copii, ori de câte ori am studiat un text în care se vorbea despre strămoşii noştri, despre bunici şi despre relaţia copiilor cu familia. Voi încerca să răspund pe parcursul acestui proiect, la toate întrebările adresate de copii, prin toate activităţile noastre, venind în sprijinul micuţilor cu materiale atractive şi care să prezinte interes. Astfel prin activităţile desfăşurate, copiii vor înţelege evoluţia naţiunii, vor învăţa să analizeze, să-şi pună înterbări, să-şi exprime opiniile şi stările sufleteşti şi să iniţieze acţiuni. Înaintaşii, respectiv bunicii au rolul lor în cunoaşterea de sine, iar aceasta reprezintă piatra de temelie a dezvoltării ulterioare a fiecărui individ. Zestrea sufletească şi intelectuală va fi îmbogăţită de fiecare în parte prin cultivarea în mintea şi sufletul copiilor a conştiinţei apartenenţei la familie, la cultura naţională valoroasă, chiar prin unicitatea ei provenită din diversitate.
Transcript
ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 86
PRO
IEC
TE
• violenţa în mass-media – se consideră că până la vârsta de 18 ani tinerii văd aproximativ 18 000 de crime şi 800 de sinucideri „televizate”.
Pentru ca un copil să se comporte asemenea părinţilor, aceştia trebuie să devină modele veritabile pentru copil, să fie admiraţi de către acesta, să fie persoane însemnate pentru el. Rolul părintelui este cu atât mai dificil cu cât acesta concurează uneori, ca model, cu persoanele de la T.V., înzestrate cu puteri supranaturale. Deci, în general, violenţa care apare printre elevi nu se datorează faptului că unii sunt mai agresivi din naştere decât alţii. Manifestările pot lua naştere ca urmare a frustrărilor resimţite de către copii, a contextului în care trăiesc, a modelelor pe care le urmează.
Astăzi, mai mult ca niciodată, copiii au nevoie de căi de comunicare clare şi deschise cu părinţii lor. Provocările cărora trebuie să le facă faţă aceştia sunt enorme. Fără ajutorul părintesc, este extrem de dificil să nu cadă pradă influenţelor negative. Adolescenţii sunt deja vulnerabili la presiunea exercitată de cei de seama lor. Dacă nu au o bază solidă de comunicare pozitivă cu părinţii, este foarte greu să-şi dea seama cine sunt şi să-şi păstreze valorile şi dorinţele.
Fără această ancoră a comunicării părinteşti, un copil este uşor azvârlit de colo-colo de către periculoasele valuri negative ale lumii. Fără un sprijin puternic de acasă, copiii vor sfârşi cu uşurinţă sub presiunea pe care o exercită colegii lor de generaţie, de a experimenta drogurile, băutura, violenţa, găştile, jaful, minciuna, frauda şi promiscuitatea sexuală, ca să câştige acceptarea la cei de seama lor. Astăzi, pe copiii noştri îi întâmpină o cultură a violenţei. Ei sunt mai sensibilidecât oricare dintre generaţiile precedente. Aceasta înseamnă că ceea ce primesc adu imediat în schimb. Într-o societate liberă, cu atât de multe oportunităţi, copiii noştri sunt mult mai uşor de influenţat de către ceilalţi.
Pe de o parte, copiii zilelor noastre simt nevoia sănătoasă de a fi independenţi şi, pe de altă parte, au nevoie de sprijinul nostru mai mult ca niciodată. Pentru a-i sprijini eficient, părinţii trebuie să renunţe să corecteze şi să îmbunătăţească şi să fie, în schimb, o resursă luminată, aşa încât copiii să dorească sprijinul lor pozitiv. Ca să ne sprijinim copiii, trebuie să ne reţinem de la sfaturi, judecăţi şi soluţii, aşa încât să păstrăm căile de comunicare deschise.
Prin urmare, familia poate reprezenta o premisă favorabilă a comportamentului violent, dar în acelaşi timp părintele joacă un rol foarte important în educarea copilului încât să-l deprindă să poată face faţă conflictelor în mod paşnic.
Bibliografie:1. Albu, E. (2002), Manifestări ale devierilor de comoprtament la elevii preadolescenţi, Ed. Aramis, Bucureşti;2. Dolean, I., Dolean D.D. (2001), Meseria de părinte, Ed. Aramis, Bucureşti;3. Lemeni G., Miclea M. (2004), Consiliere şi orientare, Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
Motto: „Bunicii ne cuprind micuţele mâini doar o vreme, dar inimile pentru o veşnicie” (Anonim)Argument - justificarea proiectului:CINE SUNTEM? OARE CUM A FOST DEMULT? CARE NE SUNT RĂDĂCINILE? Sunt
întrebări pe care le-am primit de la copii, ori de câte ori am studiat un text în care se vorbea despre strămoşii noştri, despre bunici şi despre relaţia copiilor cu familia.
Voi încerca să răspund pe parcursul acestui proiect, la toate întrebările adresate de copii, prin toate activităţile noastre, venind în sprijinul micuţilor cu materiale atractive şi care să prezinte interes.
Astfel prin activităţile desfăşurate, copiii vor înţelege evoluţia naţiunii, vor învăţa să analizeze, să-şi pună înterbări, să-şi exprime opiniile şi stările sufleteşti şi să iniţieze acţiuni.
Înaintaşii, respectiv bunicii au rolul lor în cunoaşterea de sine, iar aceasta reprezintă piatra de temelie a dezvoltării ulterioare a fiecărui individ.
Zestrea sufletească şi intelectuală va fi îmbogăţită de fiecare în parte prin cultivarea în mintea şi sufletul copiilor a conştiinţei apartenenţei la familie, la cultura naţională valoroasă, chiar prin unicitatea ei provenită din diversitate.
ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 87
Parteneriatul educaţional a favorizat proiectarea, decizia, acţiunea şi colaborarea dintre instituţii, agenţi educaţionali și comunitate, făcând posibilă dezvoltarea sentimentului de coeziune socială, astfel încât actul educaţional să permită integrarea socială și profesională a tinerilor de mâine.
Practic, am dovedit că democratizarea educaţiei presupune deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţele impuse, pe nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie centrul de interes al tuturor părților acestui parteneriat educațional: familie- școală –comunitate.
Împreună putem fi mai puternici și mai buni!
Tema: BUNICII - LEAGĂNUL COPILĂRIEISCOPUL: Dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi de relaţionare prin respectarea şi cunoaşterea
grupului familial din care facem parte Îmbogăţirea şi educarea copiilor în spiritul tradiţiilor şi obiceiurilor moştenite de la bunici; Cultivarea sentimentului de iubure şi respect faţă de comorile trecutului şi faţă de bătrâni.OBIECTIVELE:• Să recunoască personajele din textele narative studiate;• Să realizeze portretul fizic/moral al personajelor;• Să stabilească relaţii între membrii grupului familial;• Să descopere tradiţii şi obiceiuri specifice zonei din care se trage familia;• Să reproducă produse tradiţionale prin utilizarea liniei ca element de construire şi
conturare a desenului;• Să alcătuiască probleme după exerciţii/desene date;• Să-şi formeze o atitudine civică corespunzătoare faţă de problemele bătrânilor nevoiaşi;• Să respecte reguli şi norme de convieţuire socială.Discipline/arii curriculare: • Limba şi literatura română• Matematică • Educaţie plastică• Educaţie civicăOBIECTIVE CADRU/OBIECTIVE DE REFERINŢĂLimba şi literature română1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral1.1 să sesizeze sensul global al unui mesaj, identificând aspectele principale şi de detaliu la
care se referă un mesaj oral1.5 să manifeste atenţie faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală2.1 să construiască texte orale scurte pe baza unui suport visual dat şi/sau a unui plan
simplu de idei dat2.3 să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui fragment dintr-un text citit2.4 să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de
dialog2.6 să manifeste cooperarea în diferite situaţii de comunicare3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)3.2 să desprindă ideile principale dintr-un text citit3.3 să citească în mod conştient, correct, fluent şi expresiv un text cunoscut3.6 să recunoască în texte diferite elemente de construcţie a comunicării studiate4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă 4.1 să respecte regulile de despărţire în silabe, ortografia şi punctuaţia într-un text propriu4.2 să povestească în scris fragmente dintr-un text citit4.3 să redacteze texte de mică întindere, ţinând seama de părţile unei compuneri4.5 să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alienate şi spaţiul liber
între cuvinte, scrierea caligrafică/lizibilă4.6 să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a compunerilor şi a textelor cu
destinaţie specialăEducaţie civică:3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale3.1 să identifice grupurile sociale din care face parte: familie, grup de prieteni, colegi3.3 să descopere şi să descrie într-o manieră clară şi concisă diferite relaţii sociale şi de grup4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării
opiniilor personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care face parte4.1 să formuleze enunţuri simple pro şi contra în soluţionarea unor dilem4.2 să descrie acţiuni care necesită luarea unor decizii şi exprimarea unei opinii personaleEducaţie plastică:3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limaj plastic3.1 să identifice în spaţiul înconjurător linii în mediul înconjurător3.3 să sugereze forme familiare din natură cu ajutorul liniei4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice4.2 să valorifice potenţialul constructiv al liniei în compunerea spaţiului plastic4.4 să organizeze spaţiul plastic şi cromatic
ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 88
Matematică2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme2.1 să recunoască şi să descrie forme plane şi spaţiale, să clasifice obiecte şi desene după
criterii variate3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic3.1 să exprime clar şi concis semnificaţia calculelor făcute în rezolvarea unei probleme4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte
variate4.1 să manifeste iniţiativă în a transpune diferite situaţii în context matematic, propunând
modalităţi diverse de abordare a unei probleme4.3 să manifeste un comportament adecvat în relaţiile cu colegii dintr-un grup de lucru în
cadrul activităţilor practice în rezolvare de problemeCONŢINUTURI:LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Textele: „Ce mai faci, bunico? De Mircea Sântimbreanu
„Bunica” de Barbu Ştefănescu Delavrancea „Bunicul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Exprimarea acordului/dezacordului în comunicarea orală Compunere cu început datMATEMATICĂ Punctul. Dreapta. Segmentul de dreaptă. Linia curbă. Linia frântă Poligoane Corpuri geometriceEDUCAŢIE CIVICĂ Cine sunt eu Ce sunt grupurile FamiliaEDUCAŢIE PLASTICĂ Linia ca element de construire şi conturare a desenului: Covor ţărănesc, Ulcica, Ouă
încondeiateDURATA: 3 săptămâniRESURSE UMANE: elevii clasei a III-a, învățătoarea, părinții, bunicii;RESURSE MATERIALE:1. materiale: cărţi, manuale, auxiliare, texte suport; videoproiector, laptop, imprimantă, aparat foto; fişe de lucru; Cd-uri cu prezentări power point, reviste; pliante; acuarele, blocuri de desen, pensule, carioca, creioane colorate; hârtie colorată, lipici,
foarfecă; planşe, cărţi, reviste de specialitate,costume populare, eşantioane de materiale ţesute în
război, fus, furcă de tors, vârtelniţă, diferite obiecte din lut, icoane pictate pe lemn şi sticlă, diferite tipuri de fire: lână, cânepă, in, borangic, fotografii;
3. forme de organizare: frontală, în grup, individuală. REZULTATE AŞTEPTATE/ PRODUSE OBŢINUTE/ PROCESE DERULATE PRIN
PROIECT Fişe de lectură Creaţii proprii – texte în proză sau în versuri despre bunici Totalitatea lucrărilor realizate la educaţie plastică Formarea de competenţe de colaborare şi lucru în echipă; Album de fotografii de familie şi despre activităţi Organizare de expoziţii cu lucrările elevilor Prezentarea proiectului părinţilor.
ORIZONT DIDACTIC - NR. 59 89
Parteneriatul educaţional a favorizat proiectarea, decizia, acţiunea şi colaborarea dintre instituţii, agenţi educaţionali și comunitate, făcând posibilă dezvoltarea sentimentului de coeziune socială, astfel încât actul educaţional să permită integrarea socială și profesională a tinerilor de mâine.
Practic, am dovedit că democratizarea educaţiei presupune deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţele impuse, pe nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie centrul de interes al tuturor părților acestui parteneriat educațional: familie- școală –comunitate.
Împreună putem fi mai puternici și mai buni!
EVALUARE: Probe orale, probe practice; Expoziţie cu lucrările realizate pe parcursul proiectului; Realizarea unui album cu aspecte din derularea proiectului; Diplome pentru toţi copiii implicaţi.
