+ All Categories
Home > Documents > Proiecte economice

Proiecte economice

Date post: 12-Aug-2015
Category:
Upload: ioan
View: 57 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
84
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI CENTRUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ PROIECTE ECONOMICE Lector univ. dr. ec. CODRUŢA DURA Lector univ. drd. ec. LILIANA IVĂNUŞ Lector univ. drd. ec. MIRELA POPESCU PETROŞANI 2006
Transcript
Page 1: Proiecte economice

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI CENTRUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

PROIECTE ECONOMICE

Lector univ. dr. ec. CODRUŢA DURA Lector univ. drd. ec. LILIANA IVĂNUŞ

Lector univ. drd. ec. MIRELA POPESCU

PETROŞANI 2006

Page 2: Proiecte economice

1

CUPRINS

CAP. I : AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

1.1. Consideraţii teoretice privind sistemele de amortizare

1.2. Studiu de caz privind aplicarea sistemelor de amortizare a activelor imobilizate

1.3. Regimuri de amortizare utilizate în România

1.4. Programarea amortismentului anual şi repartizarea lui pe trimestre

CAP. II : ALOCAREA ŞI DIMENSIONAREA RESURSELOR ÎN CAZUL LANSĂRII

UNEI AFACERI ÎN DOMENIUL PRODUCŢIEI

2.1. Infinţarea firmei

2.2. Stabilirea misiunii şi a obiectivelor firmei

2.3. Dimensionarea şi alocarea resurselor

2.3.1. Dimensionarea necesarului de utilaje

2.3.2. Dimensionarea necesarului de personal

2.3.3. Dimensionarea necesarului de resurse financiare pentru cheltuielile

indirecte

2.3.4. Dimensionarea necesarului de materii prime şi materiale pentru

activitatea direct productivă

2.3.5. Calculul costului unitar

CAP. III : DECIZIA DE INVESTIŢII – COMPONENTĂ A STRATEGIEI FINANCIARE A

ÎNTREPRINDERII

3.1. Elementele esenţiale ale deciziei de investiţii

3.2. Metode de evaluare a proiectelor de investiţii

3.2.1. Angajamentul de capital

3.2.2. Raportul venituri totale actualizate/costuri totale actualizate ( ℘)

3.2.3.Venitul net actualizat

3.2.4. Indicele de profitabilitate

3.3. Evaluarea financiară a proiectelor de investiţii

3.4. Finanţarea proiectelor de investiţii

Page 3: Proiecte economice

2

3.4.1. Analiza variantelor de finanţare a proiectelor de investiţii sub aspect

teoretic

3.4.2. Analiza practică a variantelor de finanţare a proiectelor

CAP. IV : ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PRIN INTERMEDIUL

INDICATORILOR BILANŢIERI ŞI A RATELOR

4.1. Bilanţul contabil – document de bază pentru analiza echilibrului financiar

4.2. Pregătirea bilanţului contabil pentru analiza financiară. Bilanţul financiar

4.3. Fondul de rulment – principalul indicator al echilibrului financiar

4.4. Necesarul de fond de rulment

4.5. Trezoreria netă

4.6. Utilizarea ratelor în analiza financiară

Page 4: Proiecte economice

CAPITOLUL I

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

1.1. Consideraţii teoretice privind sistemele de amortizare

In abordarea financiară, amortizarea reprezintă o tehnică de reînnoire a imobilizărilor.

După ritmul amortizării, sistemele de amortizare care pot fi utilizate se împart în 3 mari

categorii :

A) SISTEMUL LINIAR : presupune stabilirea de amortismente anuale egale pe toată

durata de serviciu a mijlocului fix, ca urmare a faptului că atât valoarea de amortizat, cât şi

norma de amortizare sunt constante :

)1.1(100*D1100*V/

DV

Nn

in

ia =⎟⎟

⎞⎜⎜⎝

⎛=

unde :

nD - durata normală de utilizare.

B) SISTEMUL REGRESIV : presupune determinarea unui amortisment anual

descrescător pe perioada de funcţionare a mijlocului fix .

Acest tip de sistem se prezintă sub două variante :

B.1. Sistemul cu valoare de amortizat regresivă şi normă constantă : bazat pe faptul

că aceeaşi normă de amortizare se aplică în fiecare an la o valoare de amortizat

descrescătoare (valoare contabilă netă). Norma de amortizare constantă poate fi chiar norma

de amortizare proporţională stabilită în funcţie de vechimea mijlocului fix. Sistemul prezintă

dezavantajul că nu permite recuperarea în întregime a valorii mijlocului fix .

Norma de amortizare poate fi, de asemenea, calculată cu formula lui Blaha :

100*1 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−= n

i

ra V

VN (1.2)

unde:

n - durata normală de funcţionare (ani);

Page 5: Proiecte economice

rV - valoarea reziduală a mijlocului fix;

iV - valoarea de intrare a mijlocului fix .

Prin această metodă se realizează recuperarea integrală a sumei de amortizat .

B.2. Sistemul de amortizare cu valoare de amortizat constantă şi norme de amortizare

regresive : se caracterizează prin faptul că la aceeaşi valoare de amortizat se aplică în

fiecare an norme de amortizare descrescătoare .

Cea mai caracteristică metodă de determinare a normelor de amortizare descrescătoare

este cea americană sau metoda " softy " care utilizează relaţiile de calcul :

100*∑−

=d

iai N

xdN (1.3)

sau ( ) 100*1

∑−−

=d

iai N

ndN (1.4)

unde :

d - durata de serviciu ;

ix - număr de ani până în momentul calculării normei (număr de ani anteriori lui i);

∑ dN - suma numerelor de ordine ale anilor care intră în intervalul de amortizare;

in - număr de ordine al anului pentru anul pentru care se face calculul.

C . SISTEMUL PROGRESIV de amortizare presupune stabilirea de amortismente

crescătoare pe măsura înaintării în durata de viaţa a mijlocului fix. Amortismentul se

stabileşte prin aplicarea în fiecare an la valoarea de amortizare constantă (respectiv valoarea

de intrare a mijlocului fix) a unei norme de amortizare crescătoare stabilită astfel :

100*∑

=d

iai N

dN (1.5)

unde :

id - anul pentru care se calculează norma;

∑ dN - suma numerelor de ordine a anilor care intră în intervalul de amortizare .

Page 6: Proiecte economice

1.2. Studiu de caz privind aplicarea sistemelor de amortizare a activelor

imobilizate (aplicaţia 1.1)

Presupunem că SC " CRYSTAL " SA a pus în funcţie un utilaj cu o valoare de

intrare de 20 mil. u.m. prevăzut să funcţioneze o perioada de 10 ani . Valoarea reziduală

estimată este de 10 % din valoarea de intrare .

Se cere să se prezinte evoluţia amortismentelor anuale şi a valorii rămase

neamortizate în cazurile în care firma ar aplica unul din următoarele sisteme de amortizare :

a) sistemul liniar ;

b) sistemul regresiv (pentru cele 2 variante de calcul al normei de amortizare);

c) sistemul de amortizare cu valoare de amortizat constantă şi norme de amortizare

regresive;

d) sistemul progresiv de amortizare .

Să se întocmească, pe baza calculelor desfăşurate pentru cei 10 ani consecutivi,

tablourile de amortizare aferente .

Individualizarea datelor :

( )( )%n,010V

lei.miln*2N*1020V

r

i

+=++=

unde :

N - numărul grupei;

n - numărul individual de ordine din cadrul grupei .

Rezolvare :

a) sistemul liniar :

100*1

na D

N =

%10100*101

==aN

Suma de amortizat ( ) se calculează astfel : aS

.m.u000.800.1000.000.2000.000.20VVS ria =−=−=

Calculul amortismentelor se prezintă ca în tabelul nr. 1.1

Page 7: Proiecte economice

Tabelul nr.1.1.

Tabloul de amortizare în sistem liniar Anii Anuitatea de amortisment

( mii u.m.)

Amortisment cumulat

(mii u.m.)

Valoarea contabila netă

(mii u.m.)

1. 20000*10 % = 2000 2000 18000

2. 20000*10 % = 2000 4000 16000

3. 20000*10 % = 2000 6000 14000

4. 20000*10 % = 2000 8000 12000

5. 20000*10 % = 2000 10000 10000

6. 20000*10 % = 2000 12000 8000

7. 20000*10 % = 2000 14000 6000

8. 20000*10 % = 2000 16000 4000

9. 20000*10 % = 2000 18000 2000

După o perioada de 9 ani , are loc recuperarea valorii de amortizat de 18000 mii

u.m., iar valoarea contabila netă este egala cu valoarea reziduală de 2000 mii u.m .

b) sistemul regresiv :

b1) cazul normei de amortizare proporţională (în această situaţie sistemul este denumit

şi amortisment exponenţial) .

%10N.m.u000.800.1VVS

a

ria

==−=

Calculul amortismentelor se prezintă în tabelul nr. 1.2.

Tabelul nr. 1.2.

Tabloul de amortizare în sistem regresiv exponenţial

Anii Anuitatea de amortisment

(mii u.m.)

Amortisment cumulat

(mii u.m.)

Valoare contabila netă

(mii u.m.)

1. 20000*10 % = 2000 2000 18000

2. 18000*10 % = 1800 3800 16200

3. 16200*10 % = 1620 5420 14580

4. 14580*10 % = 1458 6878 13122

5. 13122*10 % = 1312 8190 11810

6. 11810*10 % = 1181 9371 10629

7. 10629*10 % = 1062 10434 9566

8. 9566*10 % = 957 11931 8609

9. 8069*10 % =861 12252 7748

10. 7748*10 % = 775 13027 6973

Page 8: Proiecte economice

Rezultă, deci, că la sfârşitul intervalului de amortizare valoarea contabila netă este de

6973000 u.m. , mult superioară valorii prognozate (2000000 u.m.) . Valoarea contabila netă la

sfârşitul intervalului reprezintă deci 6973000/20000000 * 100% = 34,865% din valoarea de

intrare, faţă de 10 % cât este valoarea reziduală prognozată la punerea în funcţie. De aceea,

o asemenea variantă de amortizare este mai rar utilizată .

b2) cazul normelor de amortizare regresive :

Norma de amortizare se calculează după formula lui Blaha :

( ) %5672,20100*1,01100*1 10 =−=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−= n

i

ra V

VN

Folosind norma de amortizare calculată, calculul amortismentului se prezintă în tabelul

nr 1.3.

Tabelul nr. 1.3

Tabloul de amortizare în regim regresiv ( varianta Blaha )

Anii Anuitatea de amortisment

(mii u.m.)

Amortisment cumulat

(mii u.m.)

Valoare contabila netă

(mii u.m.)

1. 20000*20,5672 % =4113 4113 15887

2. 15887*20,5672 % = 3268 7381 12619

3. 12619*20,5672 % = 2595 9976 10024

4. 10024*20,5672 % = 2062 12038 7962

5. 7962*20,5672 % = 1638 13676 6324

6. 6324*20,5672 % = 1301 14977 5023

7. 5023*20,5672 % = 1033 16010 3990

8. 3990*20,5672 % = 821 16831 3169

9. 3169*20,5672 % = 652 17843 2517

10. 2517*20,5672 % = 517 18000 2000

c) sistemul de amortizare cu valoare de amortizat constantă şi norme de amortizare

regresive;

Norma de amortizare se determină astfel :

Page 9: Proiecte economice

( )

∑ =+++++++++=

=−=∑= −−

5510987654321N.m.u000.800.1VVS

100*N

d

ria

N1nd

aid

i

Se cunoaşte însă că ( )2

1.....321 +=++++

nnn

Tabloul de amortizare în cazul sistemului cu norme regresive şi valoare de amortizat

constantă se prezintă ca în tabelul nr. 1.4.

Tabelul nr. 1.4.

Tabloul de amortizare în sistem regresiv cu norma de amortizare constantă

Anii Norma de amortizare

Valoarea de

amortizat

(mii u.m.)

Anuitatea de

amortisment

(mii u.m.)

Amortisment

cumulat

(mii u.m.)

Valoare

contabila neta

(mii u.m.)

1. (10/55)*100=18,18% 18.000 3.273 3.273 16.727

2. (9/55)*100=16,36% 18.000 2.945 6.218 13.782

3. (8/55)*100=14,54% 18.000 2.618 8.836 11.164

4. (7/55)*100=12,72% 18.000 2.290 11.126 8.874

5. (6/55)*100=10,90% 18.000 1.964 13.090 6.910

6. (5/55)*100=9,09% 18.000 1.636 14.726 5.274

7. (4/55)*100=7,27% 18.000 1.309 16.035 3.965

8. (3/55)*100=5,45% 18.000 982 17.017 2.983

9. (2/55)*100=3,63% 18.000 655 17.672 2.328

10. (1/55)*100=1,81% 18.000 328 18.000 2.000

d) sistemul progresiv de amortizare .

100*∑

=d

iai N

dN

Valoarea de amortizat =20.000-2.000=18.000 mii u.m.

∑ ==++++= 552

11*1010.....321dN

Pe baza acestor relaţii calculul amortizării se prezintă ca în tabelul nr.1.5.

Page 10: Proiecte economice

Tabelul nr. 1.5

Tabloul de amortizare în sistem progresiv

Anii Norma de amortizare

Valoarea de

amortizat

(mii u.m.)

Anuitatea de

amortisment

(mii u.m.)

Amortisment

cumulat

(mii u.m.)

Valoare

contabila netă

(mii u.m.)

1. (1/55)*100=1,81% 18.000 328 328 19.672

2. (2/55)*100=3,63% 18.000 655 983 19.017

3. (3/55)*100=5,45% 18.000 982 1.965 18.035

4. (4/55)*100=7,27% 18.000 1.309 3.274 16.726

5. (5/55)*100=9,09% 18.000 1.636 4.910 15.090

6. (6/55)*100=10,90% 18.000 1.964 6.874 13.126

7. (7/55)*100=12,72% 18.000 2.290 9.164 10.836

8. (8/55)*100=14,54% 18.000 2.618 11.782 8.218

9. (9/55)*100=16,36% 18.000 2.945 14.727 5.273

10. (10/55)*100=18,18% 18.000 3.273 18.000 2.000

1.3. Regimuri de amortizare utilizate în România

Agenţii economici sunt obligaţi să amortizeze mijloacele fixe potrivit prevederilor

legale, utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

I. AMORTIZAREA LINIARĂ - se aplică cu preponderenţa în toate ramurile economiei,

în funcţie de duratele şi normele de amortizare reglementate.

II. AMORTIZAREA DEGRESIVĂ - este o variantă a sistemului accelerat cu normă

constantă şi valoare de amortizat descrescătoare.

Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape:

1- se determină norma de amortizare liniară în funcţie de durata normală de

funcţionare a mijlocului fix:

100*1D

Na = (1.6 )

2- se determină norma de amortizare majorată prin multiplicarea normei de amortizare

liniare cu unul din următorii coeficienţi:

a) 1,5 dacă durata normală de funcţionare este între 2 şi 5 ani ;

b) 2 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 5 şi 10 ani ;

c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani ;

Page 11: Proiecte economice

Deci :

CNN aam *= ( 1.7 )

unde:

amN – norma de amortizare majorată ;

C – coeficientul de majorare ;

3- se determină amortismentul anual prin aplicarea normei de amortizare la valoarea

contabilă netă (rămasă neamortizată) până în anul de funcţionare în care amortismentul

rezultat este mai mic sau egal cu amortismentul anual determinat prin raportul dintre

valoarea rămasă de recuperat şi numărul de ani de funcţionare rămas. Din acel moment şi

până la expirarea duratei normale de utilizare se trece la amortizarea liniară, iar

amortismentul mediu anual liniar va fi obţinut prin raportarea valorii rămase de recuperat la

numărul de ani rămaşi .

III. AMORTIZAREA ACCELERATĂ : constă în includerea în primul an de funcţionare în

cheltuielile de exploatare a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de intrare a

mijlocului fix respectiv . Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt

calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de

ani de utilizare rămaşi .

Aplicaţie practică ( nr. 1.2 )

Considerăm acelaşi caz al SC “ CRYSTAL “ SRL care achiziţionează un utilaj cu o

valoare de intrare de 20000000 u.m. prevăzut să funcţioneze o perioadă de 10 ani . Să se

determine amortismentele anuale şi valoarea contabilă netă folosind toate cele trei regimuri

de amortizare utilizate în România .

Individualizarea datelor :

( ).m.un*2N*1020Vi ++=

Rezolvare :

%10100*101100*1

===D

Na

%202*%10* === CNN aam

Tabloul general al amortizărilor în cele 3 variante sunt sistematizate în tabelul nr. 1.6.

Page 12: Proiecte economice

Tabelul nr. 1.6.

Regimuri de amortizare aplicate în România :

REGIM LINIAR Anii

Valoare de

amortizat

Norma de

amortizare ( % )

Amortisment

anual

Amortisment

cumulat

Valoare

contabila netă

1. 20000 10 2000 2000 18000

2. 20000 10 2000 4000 16000

3. 20000 10 2000 6000 14000

4. 20000 10 2000 8000 12000

5. 20000 10 2000 10000 10000

6. 20000 10 2000 12000 8000

7. 20000 10 2000 14000 6000

8. 20000 10 2000 16000 4000

9. 20000 10 2000 18000 2000

10. 20000 10 2000 20000 0

REGIM DEGRESIV 1. 20000 20 4000 4000 16000

2. 16000 20 3200 7200 12800

3. 12800 20 2560 9760 10240

4. 10240 20 2048 11808 8192

5. 8192 20 1638 13446 6554

6. 6554 20 1311 14757 5243

7. 5243 25 1311 16068 3932

8. 5243 25 1311 17379 2621

9. 5243 25 1311 18690 1310

10. 5243 25 1310 20000 0

REGIM ACCELERAT 1. 20000 50 10000 10000 10000

2. 20000 5,55 1110 11110 8890

3. 20000 5,55 1110 12220 7780

4. 20000 5,55 1110 13330 6670

5. 20000 5,55 1110 14440 5560

6. 20000 5,55 1110 15550 4450

7. 20000 5,55 1110 16660 3340

8. 20000 5,55 1110 17770 2230

9. 20000 5,55 1110 18880 1120

10. 20000 5,55 1110 19990 10

Page 13: Proiecte economice

Pentru metoda degresivă, calculele desfăşurate la fiecare pas trebuie să compare

amortismentul anual determinat prin aplicarea normei de amortizare la valoarea rămasă

neamortizată cu mărimea amortismentului rezultat prin raportul dintre valoarea rămasă de

recuperat şi numărul de ani rămaşi .

In cazul exemplului nostru, în anul al şaselea au rezultat următoarele :

- ( ).m.umil1311%20*6554A6 ==

- valoarea de recuperat proporţională pentru numărul anilor rămasi conduce la: ( 109,8,7,6 si )

( ).m.u.mil13115

6554A6 ==′

Deoarece 66 AA ′= , din cel de-al şaptelea an se continuă cu regimul liniar .

1.4. Programarea amortismentului anual şi repartizarea lui pe trimestre

Algoritmul de lucru în acest caz urmează o metodă analitică care ţine cont de faptul

că mijloacele fixe sunt împărţite în 6 grupe principale. In cadrul fiecărei grupe , se determină

categorii omogene de mijloace fixe, fiecare categorie omogenă având ca element comun

norma de amortizare. Presupunem că sunt determinate n astfel de categorii omogene .

In cadrul fiecărui program de amortizare se stabileşte :

A ) Amortizarea aferentă mijloacelor fixe în funcţie de anul respectiv :

∑=

=7

1yyft AA (1.8)

∑=

=n

gsy AA

1

(1.9)

as

p

j j

inijijr

js N

flVlfjVVojA *

12*

12*

1 11⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−+= ∑ ∑∑

= ==

ρ

(1.10)

unde :

ftA - amortismentul total anual aferent mijloacelor fixe în funcţiune în anul programării;

yA - amortismentul pe grupe principale de mijloace fixe conform clasificaţiei naţionale;

sA - amortismentul categoriei omogene de mijloace fixe în cadrul fiecărei grupe

principale;

ojV - valoarea de intrare a mijlocului fix " j " existent la începutul anului;

r - numărul de mijloace fixe existente în funcţiune la începutul anului ;

Page 14: Proiecte economice

p - număr de mijloace fixe intrate în funcţiune;

ρ - număr de mijloace fixe ieşite din funcţiune;

lfj - luni de funcţionare a utilajului j ;

fjln - luni de nefuncţionare a utilajului j ;

asN - norma de amortizare aferentă categoriei omogene .

Prin însumarea amortismentului pe categorii se obţine amortismentul pe grupe şi în

final amortismentul pe întreprindere aferent mijloacelor fixe în funcţiune .

B ) Amortizarea de recuperat la mijloacele fixe scoase din funcţiune şi casate înainte

de amortizarea lor .

Valoarea de recuperat în anul scoaterii din funcţie pentru mijlocul fix " j " se determină :

jj

vjnj

cjijij

rj lL

SDD

VVV *

* −⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

= (1.11)

unde :

- valoarea de intrare a mijlocului fix j , casat înainte de termen; ijV

cjD - durata de funcţionare consumată pentru mijlocul fix j ( ani );

njD - durata normală de funcţionare pentru mijlocul fix j ;

vjS - sume din valorificarea materialelor şi pieselor de schimb rezultate din casarea

mijlocului fix “ j ”;

lj - numărul lunilor de recuperat în anul programării;

jα - numărul total al lunilor de recuperat;

Presupunând că sunt scoase din funcţie şi casate înainte de amortizarea integrală "m"

astfel de mijloace fixe , prin însumare se obţine valoarea de recuperat totală :

∑=

=m

jr VrjV

1

Prin însumarea celor două categorii de amortismente , se determină amortismentul anual

programat :

rttf VAA += (1.13)

La repartizarea amortismentului anual previzionat pe trimestre se împart mijloacele

fixe în categorii omogene în funcţie de durata normată de funcţionare şi se foloseşte

formula de calcul:

Page 15: Proiecte economice

∑ ∑∑∑= ===

−⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

+⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=

n

j

m

jjk

j

vjnj

cjijij

asnfj

nfjk

j

nfjij

fj

fjkr

j

fjijk l

L

SDD

VV

NlllV

lllV

A1 111

*

*

**12*

*12*

41 ρ

IVIIIIIIk ,,,=

unde :

asN – norma analitică de normare a categoriei omogene “ ”; s

N - numărul de categorii omogene;

lfjk – numărul lunilor de funcţionare ale mijlocului fix “ j ” în trimestrul “ k ”;

lnfjk - numărul lunilor de nefuncţionare ale mijlocului fix “ j ” în trimestrul “ ”; k

p - numărul mijloacelor fixe intrate în funcţiune în trimestrul “ ”; k

ljk - numărul lunilor din trimestrul “ k ” în care se face recuperarea;

ρ - numărul mijloacelor fixe ieşite din funcţiune în trimestrul “ ”; k

k - trimestrul în care se face repartizarea;

Aplicaţie practică (nr.1.3)

La o întreprindere industrială se cunosc următoarele date privind mişcarea mijloacelor

fixe din grupa a 2-a, echipamente tehnologice :

a) la începutul anului de plan , valoarea mijloacelor fixe era de 100 mil. u.m.;

b) în cursul anului de plan sunt prevăzute următoarele intrări:

- la 18.02….12 mil.u.m.

- la 12.06…. 6 mil.u.m.

- la 21.10… 6 mil.u.m.

- la 01.12….10 mil.u.m.

c) în cursul anului de plan se vor scoate din funcţiune mijloace fixe astfel:

1) mijloace fixe cu durată normală de utilizare expirată:

- la 10.04….3 mil.u.m.

- la 23.08….6 mil.u.m.

- la 16.12….9 mil.u.m.

2) mijloace fixe cu durată normală de utilizare neexpirată:

- la 3.02….10 mil.u.m., cu o durată de funcţionare de 8 ani

d) durata normală de funcţionare (utilizare) este de 10 ani.

Să se determine amortismentul anual şi să se repartizeze pe trimestre folosind

următoarele 3 modalităţi de rezolvare:

Page 16: Proiecte economice

1) Metoda analitică;

2) Rezolvarea matricială;

3) Rezolvarea pe baza amortismentelor lunare.

Individualizarea datelor :

Indexurile lunilor de intrare şi respectiv scoatere din funcţiune de mijloace fixe se

înmulţesc cu raportul N

n3

2+ . Rezultatul se rotunjeşte la cel mai apropiat raport. Toate valorile

mijloacelor fixe care apar în enunţul problemei se transformă după formula:

. Duratele de funcţionare se păstrează aceleaşi. NnV *10*5 ++

Rezolvare :

1) Metoda analitică

A) Se determină amortismentul anual:

- amortismentul aferent mijloacelor fixe în funcţiune:

Avem mijloace fixe dintr-o singură grupă (a 2-a) şi deci 2ft AA =

De asemenea, avem o singură categorie omogenă (cea corespunzătoare lui

1,01011===

sas D

N ) şi deci . În concluzie, 12 AA = 1AAft = .

Deci, ( ).m.u.mil11Atf =

- amortismentul de recuperat la mijloacele fixe scoase din funcţiune şi casate înainte

de amortizarea lor :

( )

( ) ( ).m.u..mil111,0*1101,0*10100

1,0*4141001,0*12

242412

1236120100

1,0*12

0*94*68*312

0*102*66*610*12100A1

==+=

=−+=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +

−++

+=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ++

−+++

+=

Avem un singur mijloc fix în această situaţie şi deci:

1rrt VV =

( ).m.u.mil833,010*24210*

24108*1010

V 1r ==−

=

Deci, amortismentul programat este:

( ).m.u.mil833,11833,011VAA rttfft =+=+=

Page 17: Proiecte economice

B) – se repartizează amortismentul anual previzionat pe trimestre:

( )

( )

( )

( )

.m.u.mil833,11TOTAL

.m.u.mil075,33*24

108*1010

1,0*12

3*63*312

2*63*63*124

100A

.m.u.mil075,33*24

108*1010

1,0*12

1*63*312

3*63*124

100A

.m.u.mil33*24

108*1010

1,0*12

2*312

3*124

100A

.m.u.mil683,21*24

108*1010

1,0*12

1*124

100A

IV

III

II

I

=

=−

+⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +

−++

+=

=−

+⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +

−+

+=

=−

+⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −+=

=−

+⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +=

2) Rezolvarea matricială

A) Se determină amortismentul anual :

Fie ( )( );048

;02610==

nff

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

=

1066

12

u ; ⎟⎟⎟

⎜⎜⎜

⎛=

963

w

unde:

f - vectorul – linie al lunilor de funcţionare;

nf - vectorul - linie al lunilor de nefuncţionare;

u - vectorul - coloană al valorilor de intrare aferent intrărilor;

w - vectorul- coloană al valorilor de intrare aferent ieşirilor.

Amortismentul anual aferent mijloacelor fixe în funcţiune va fi:

( ) ( )

( ) .m.u.mil111,0*1101,0*24241236120121100

1,0*963

048121

1066

10

02610121100

N*w*nf*121u*f*

121VA asojtf

==⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −−+++=

=

⎥⎥⎥⎥⎥

⎢⎢⎢⎢⎢

⎟⎟⎟

⎜⎜⎜

⎛−

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

+=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −+=

( )

Page 18: Proiecte economice

Pentru valoarea de recuperat, vectorul lunilor de nefuncţionare conţine un singur

element, deoarece avem un singur mijloc fix casat înainte de expirarea duratei de

funcţionare. Fie aceasta . ( )10=Z

( ).m.u.mil833,010*24

81010*24

108*1010

Vr =−

=−

=

B) Se repartizează amortismentul anual previzionat pe trimestre:

Fie vectorul amortismentelor trimestriale.

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

=

IV

III

II

I

AAAA

a

Dezvoltăm f şi nf pe trimestre în felul următor, obţinând matricile lunilor de

funcţionare şi respectiv nefuncţionare:

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

=

0233003300030001

F ;

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

=

033013002000

NF

Amortismentele trimestriale pot fi scrise sub formă matricială:

krlas ZVNwNFuFva ****121**

121*

41

+⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −+= (1.15)

unde:

rlV - valoarea de recuperat liniară;

kZ - vectorul coloană al lunilor de nefuncţionare din anul programării aferent mijloacelor

fixe casate.

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

+

⎥⎥⎥⎥⎥

⎢⎢⎢⎢⎢

⎟⎟⎟

⎜⎜⎜

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

+

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

=

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

3331

963

033013002000

121

1066

12

03233003300030001

*121*

41

rlas

oj

oj

oj

oj

IV

III

II

I

VN

VVVV

AAAA

( ).m.u.mil0833,0242

24810

24108*1010

Vrl ==−

=−

=

Deci:

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

+

⎥⎥⎥⎥

⎢⎢⎢⎢

⎟⎟⎟

⎜⎜⎜

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

+

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

=

⎟⎟⎟⎟⎟

⎜⎜⎜⎜⎜

3331

0833,01,0963

033013002000

121

1066

12

03233003300030001

*121

100100100100

*41

IV

III

II

I

AAAA

Page 19: Proiecte economice

Rezultă, aşadar, următoarele:

( ) ( )

( ) ( )

( ) ( )

( ) .m.u.mil075,33*0833,01,0*6*33*36*26*312*3121100*

41A

.m.u.mil075,33*0833,01,0*1*63*36*312*3121100*

41A

.m.u.mil33*0833,01,0*3*212*3121100*

41A

.m.u.mil683,20833,01,0*012121100*

41A

IV

III

II

I

=+⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −−+++=

=+⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ +−++=

=+⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −+=

=+⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −+=

( )

3) Rezolvarea pe baza amortismentelor lunare

A) Se determină amortismentul anual

- amortismentul aferent mijloacelor fixe puse în funcţiune:

amatf NVA *= (1.16)

memipma VVVV −+= (1.17)

∑=

=p

j

ijmi

lfjVV

1 12*

; ∑=

1 12ln*

j

ijme

fjVV (1.18)

unde :

maV -valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;

oV -valoarea de intrare a mijloacelor fixe existente la începutul anului;

miV -valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe în funcţiune în cursul anului;

meV -valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe din funcţiune în cursul anului.

( )

( )

( )

( ).m.u.mil110414100V

.m.u.mil41248

124*68*3V

.m.u.mil1412168

122*66*610*12V

.m.u.mil100V

ma

me

mi

o

=−+=

==+

=

==++

=

=

- amortismentul de recuperat la mijloace fixe scoase din funcţiune şi casate înainte de

amortizarea lor:

( ).m.u.mil833,010*24210*

24108*1010

VV

lj*L

DD

*VVV

1rt

j

nj

cjijij

rj

==−

==

=

Page 20: Proiecte economice

Amortismentul anual total programat este:

( )leimilA .833,11833,011 =+=

B) Se repartizează amortismentul anual previzionat pe trimestre:

- amortismentul anual aferent mijloacelor fixe existente în funcţiune la începutul anului se

repartizează în mod egal pe cele 4 trimestre:

Deci ( ) ( ).m.u.mil5,24

10A;.m.u.mil10%10*.m.u.mil100A okol ====

- amortismentul anual aferent intrărilor de mijloace fixe:

( )

( )

( )

0%10*120*10A

.m.u.mil1,0%10*122*6A

.m.u.mil3,0%10*126*6A

.m.u.mil1%10*1210*12A

12.01

10.21

06.12

02.18

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

( )

( )

( )

0A

.m.u.mil05,021,0A

.m.u.mil05,063,0A

.m.u.mil1,0101A

l

l

l

L

=

==

==

==

- amortismentul aferent ieşirilor de mijloace fixe:

( )

( )

0%10*120*9A

.m.u.mil2,0%10*124*6A

.m.u.mil2,0%10*128*3A

12.16

08.23

04.10

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

( )

( )

0A

.m.u.mil05,042,0A

.m.u.mil025,082,0A

l

l

l

=

==

==

- valoarea de recuperat lunară:

( ).m.u.mil0833,010833,0Vr ==

Rezultatele obţinute prin intermediul acestui ultim procedeu se sistematizează sub

forma tabelului nr.1.7.

Page 21: Proiecte economice

Tabelul nr.1.7.

Repartizarea amortismentelor anuale pe trimestre pe baza metodei amortismentelor lunare

din care: Elementele

Amortisment

anual I II III IV

1. amortismentul aferent mijloacelor fixe

existente la începutul anului

olA10 2,5 2,5 2,5 2,5

2. amortismentul aferent mijloacelor fixe intrate jlA 1,4 0,1 0,3 0,45 0,55

- 02.18A 1,0 0,1 0,3 0,3 0,3

- 06.12A 0,3 0 0 0,15 0,15

- 10.21A 0,1 0 0 0 0,1

- 12.01A 0 0 0 0 0

3. amortismentul aferent mijloacelor fixe ieşite elA -0,4 0 -0,05 -0,125 -0,225

- 04.10A -0,2 0 -0,05 -0,075 -0,075

- 08.23A -0,2 0 0 -0,05 -0,05

- 12.16A 0 0 0 0 0

4. Valoarea de recuperat pentru mijloacele fixe casate

înainte de termen. 0,833 0,0833 0,25 0,25 0,25

tA 11,833 2,683 3,00 3,075 3,075

Page 22: Proiecte economice

CAPITOLUL II

ALOCAREA ŞI DIMENSIONAREA RESURSELOR

ÎN CAZUL LANSĂRII UNEI AFACERI ÎN DOMENIUL PRODUCŢIE

2.1. Infiinţarea firmei

Un întreprinzător doreşte să înfiinţeze un atelier de producţie în cadrul căruia va

fabrica 3 piese de schimb notate cu a, b şi c pentru o uzina de autoturisme .

Se cunosc următoarele informaţii :

1. Întreprinzătorul îşi propune să acopere din fonduri proprii în avans doar costul de

achiziţionare a mijloacelor fixe începând cu data de 1 ianuarie 2000;

2. Pentru achiziţionarea materiilor prime, materialelor, echipamentelor şi a SDV-urilor

necesare fabricaţiei, întreprinzătorul îşi propune să contracteze un împrumut pe termen lung

returnabil integral în 3 ani şi în 3 tranşe egale; perioada de graţie pentru rambursare fiind

de 1 an;

3. Salariile brute negociate cu personalul (prezentate în tabelul nr. 2.2) conţin toate

datoriile de plătit către bugetul statului (CAS, impozit pe salariu, ajutor de somaj, CASS) şi

sunt actualizate cu indicele previzional de creştere a inflaţiei;

4. Preţul produselor finite notate cu a, b şi c, valoarea mijloacelor fixe, salariile

anuale, cheltuielile convenţional constante sunt afectate de inflaţie şi vor fi actualizate cu

valorile anuale ale inflaţiei (valoarea actualizată pentru indicatorii enumeraţi este oferită ca

data de intrare);

5. Materiile prime şi mijloacele fixe achiziţionate (tabelele nr. 2.3 şi 2.2) sunt date la

preţuri ce conţin TVA .

6. Preţul produselor a, b şi c conţine TVA 19 % .

Alte informaţii necesare dimensionării necesarului de resurse vor fi furnizate pe

parcursul capitolului .

Page 23: Proiecte economice

Tabelul nr. 2.1

Produsele realizate de SC “ Y “

2000 2001 PRODUSE

CANTITĂŢI VALORI CANTITĂŢI VALORI

A 20000 35400 30000 44250

B 30000 47200 40000 59000

C 20000 59000 30000 73750

Individualizarea datelor :

- pentru cantităţi : Q + 1000·N + 100·n

- pentru valori : V·N + 50·n

Tabelul nr. 2.2

Norme de timp ( ore / buc ) şi valoare de inventar

PRODUSUL ANUL UTILAJ

A B C

Zile de reparaţie

(1 an)

Valoare de inventar

(mii UM)

Sal mediu brut

(mii UM/luna)

U1-M1 0,09 0 0,3 1 5000 700

U2-M2 0,5 0,03 0,08 2 7000 800

U3-M3 0 0,3 0,69 3 10000 900

U4-M4 0,69 0,5 0 1 8000 1100

U5-M5 0,75 0,4 0 4 10000 1000

M6 0,3 0,1 0,32 - - 600

M7 0,4 0,2 0,7 - - 750

2004

M8 0,7 0,8 0,75 - - 550

U1-M1 0,8 0 0,3 2 6250 875

U2-M2 0,49 0,025 0,075 4 8750 1000

U3-M3 0 0,290 0,68 4 12500 1125

U4-M4 0,65 0,45 0 3 10000 1375

U5-M5 0,07 0,4 0 6 12500 1250

M6 0,3 0,1 0,3 - - 750

M7 0,3 0,18 0,65 - - 937,5

2005

M8 0,6 0,8 0,7 - - 687,5

Individualizarea datelor :

- pentru valoarea de inventar : Vi + 500·n

- pentru salariul mediu brut : Smb + 50·n

Page 24: Proiecte economice

2.2 Stabilirea misiunii şi a obiectivelor strategice ale firmei

SC “ Y “ are drept scop al existenţei fabricarea de piese de schimb pentru

autoturisme de mic litraj. Firma urmăreşte realizarea unui profit suficient în vederea

dezvoltării viitoare a afacerii şi a îmbunătăţirii continue a calităţii produselor realizate .

Obiectivele strategice vizate sunt :

- menţinerea exclusivităţii producerii pieselor de schimb a, b şi c necesare unui anumit

model de autoturisme, găsirea de noi beneficiari externi pentru produsele firmei până la

sfârşitul anului 2006;

- creşterea cifrei de afaceri la peste 12 miliarde u.m. în anul 2007;

- realizarea unui profit anual de minim 10% din nivelul cifrei de afaceri şi

menţinerea acestui nivel .

2.3 Dimensionarea şi alocarea resurselor

2.3.1. Dimensionarea necesarului de utilaje .

Pe baza documentaţiei tehnologice pentru piesele de schimb, ţinând cont şi de

normele de timp din tabelul nr. 2.2, se calculează necesarul de utilaje U1, U2, U3, U4, cu

ajutorul relaţiei :

dj

n

inij

F

tQijUj

∑== 1

* ( 2.1. )

unde :

Uj – necesarul de utilaje;

tnij – norma de timp pentru fabricarea produsului i cu utilajul j;

Qij – cantitatea de produse de tip i realizate cu utilaje de tip j;

i – tipurile de produse;

j – tipurile de utilaje;

Fdj – fondul de timp disponibil pentru o maşina (ore /an) .

Fdj = [ Zc – ( Zd + Zsc + Zs + Zr )] · ns · ds ( 2.2. )

unde :

Page 25: Proiecte economice

Zc – număr de zile calendaristice dintr-un an (365);

Zd – număr de duminici dintr-un an (52);

Zs – sâmbetele libere dintr-un an (52);

Zsl – numărul de sărbători legale dintr-un an (cca. 8 zile);

Zr – zile de reparaţii pe tip de utilaj pe an (date în tabelul 2.2);

ns – număr de schimburi de lucru programate pentru o zi (se consideră că societatea

analizată lucrează un singur schimb pe zi);

ds – număr de ore de muncă dintr-un schimb de lucru (8 ore) .

Necesarul de fonduri fixe se calculează ca în tabelul nr. 2.3 , pe baza notaţiilor :

Fd – fondul de timp disponibil;

Nmc – număr de maşini calculat efectiv;

Nma – număr de maşini adoptat prin rotunjirea numărului de maşini calculat ;

Gan – gradul de acoperire al necesarului .

100*

NmaNmcGan =

Tabelul nr. 2.3

Determinarea necesarului de fonduri fixe

2004 2005 Utilaje

Fd Nmc Nma Gan Fd Nmc Nma Gan

U1 2016 3,87 4 96,75 4016 2,84 3 94,62

U2 2008 6,23 6 103,83 3984 4,51 5 90,11

U3 2000 11,40 11 103,63 3984 8,03 8 100,4

U4 2016 14,29 14 102,07 4000 9,38 9 104,17

U5 1992 6,78 7 96,8 3952 4,58 5 91,16

Exemplu de calcul :

FdU1(2004) = [ 365 – 52 – 52 – 8 –1 ] ·1·8 ore / zi = 2016

Nmc = ( 20000·0,09 + 30000·0 + 20000·0,3 ) / 2016 = 3,87 (se calculează pe baza datelor din

tabelele nr. 2.1 şi 2.2.)

Page 26: Proiecte economice

2.3.2. Dimensionarea necesarului de personal

Pentru determinarea numărului de personal muncitor direct productiv necesar desfăşurării

activităţii de fabricaţie propriu-zisă se vor utiliza aceleaşi norme de timp care au fost

folosite în calculul necesarului de utilaje (tabelul nr. 2.2). În acelaşi tabel sunt prevăzute

salariile brute lunare ale personalului muncitor direct productiv (acestea conţin toate

obligaţiile către buget) .

Categoriile de angajaţi direct productivi sunt notate cu Mk. Muncitorii M1, M2, … ,

M5 deservesc utilajele U1, U2, … , U5. Normele de muncă pentru anii de plan pentru

calculul necesarului de forţă de muncă direct productivă sunt identice cu normele folosite

pentru calculul necesarului de utilaje .

Muncitorii M6, M7 şi M8 execută operaţii manuale. Relaţiile de calcul utilizate pentru

determinarea necesarului de personal direct productiv este asemănătoare cu formula utilizată

pentru calculul necesarului de utilaje :

Fdk

tQijMk

n

inik∑

== 1*

( 2.3. )

unde :

Qij – cantitatea din produsele de tip i realizate de muncitorul k;

tnik – norma de timp pentru produsele i si personalul muncitor de specializare k;

k – număr de categorii de personal direct productiv;

i – număr de produse fabricate;

Fdk – fondul de timp disponibil pentru un muncitor în ore/an .

Fdk = [ Zc – ( Zd + Zsl + Zs + Zco )] ·ns·ds ( 2.4.)

unde :

Zco – zile de concediu pe an (se planifică un număr mediu de 25 de zile de concediu pe

an) .

Fdk = ( 365 – 52 – 52 – 8 – 25 ) ·1·8 = 1824 ore/an

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii în cadrul viitoarei societăţi, pe lângă

personalul direct productiv calculat pe baza normelor de timp este necesar personal indirect

productiv atât pentru compartimentele de întreţinere şi reparaţii din cadrul secţiilor

productive cât şi pentru a acoperi necesarul de personal al compartimentelor funcţionale .

Analizând situaţia existentă în alte firme concurente, întreprinzătorul a considerat că

personalul indirect productiv în proporţie de 15% din numărul angajaţilor productivi este

Page 27: Proiecte economice

suficient pentru desfăşurarea activităţilor în diferite compartimente funcţionale şi ateliere de

întreţinere şi reparaţii. În consecinţă, calculul necesarului de personal direct şi indirect

productiv se prezintă ca în tabelul nr. 2.4.

Tabelul nr. 2.4

Determinarea necesarului de personal

2004 2005 Categorii de muncitori

Fdk Mk Fdk Mk

M1 1824 4 1824

M2 1824 7 1824

M3 1824 13 1824

M4 1824 16 1824

M5 1824 7 1824

M6 1824 8 1824

M7 1824 15 1824

M8 1824 29 1824

Total personal direct productiv 99

Total personal indirect productiv 15

Total personal 114

Exemplu de calcul :

41824

3,0*2000030000*020000*09,0Fdk

t*QikM nik

)2004(1 =++

== ∑

15% · 99 = 15

2.3.3. Dimensionarea necesarului de resurse financiare pentru cheltuielile indirecte

În vederea desfăşurării activităţii firmei este necesară desfăşurarea şi altor categorii

de cheltuieli decât cele directe, care variază odată cu creşterea volumului de produse

fabricate.

Totalul cheltuielilor indirecte poate fi defalcat pe următoarele categorii de cheltuieli :

- cheltuieli indirecte de administraţie;

- cheltuieli indirecte de marketing – vânzări;

- cheltuieli indirecte de producţie;

Page 28: Proiecte economice

a) Planificarea cheltuielilor indirecte de producţie

Acestea pot fi grupate pe următoarele categorii :

a1) cheltuieli materiale;

a2) cheltuieli cu combustibilul;

a3) cheltuieli cu energia si apa;

a4) amortizarea;

a5) alte cheltuieli materiale;

a6) cheltuieli cu salariile;

a7) alte cheltuieli cu personalul;

b) Planificarea cheltuielilor indirecte de marketing – vânzări : după încheierea

activităţilor productive firma trebuie să-şi comercializeze cele trei produse realizate, fapt care

reclamă cheltuirea unor resurse băneşti şi dimensionarea corespunzătoare a activităţii

specifice funcţiunii comerciale a firmei. Se poate analiza în paralel şi varianta apelării la

serviciile de marketing – vânzări ale unor firme specializate .

Structura cheltuielilor indirecte este aceiaşi şi pentru cheltuielile de marketing –

vânzări:

b1) cheltuieli materiale;

b2) cheltuieli cu combustibilul;

b3) cheltuieli cu energia si apa;

b4) amortizarea;

b5) alte cheltuieli materiale;

b6) cheltuieli cu salariile;

b7) alte cheltuieli cu personalul;

c) Planificarea cheltuielilor indirecte general – administrative : desfăşurarea eficientă a

activităţilor productive în cadrul firmei impune planificarea tuturor cheltuielilor estimate cu

privire la :

- mijloacele fixe care cuprind utilaje şi clădiri (pentru secţiile de producţie, secţiile

auxiliare, precum şi un corp pentru clădirea administrativă);

- obiectele de inventar, scule, dispozitive, verificatoare, piese de schimb .

Structura cheltuielilor indirecte este aceeaşi şi pentru cheltuielile indirecte general

administrative :

c1) cheltuieli materiale;

c2) cheltuieli cu combustibilul;

c3) cheltuieli cu energia si apa;

Page 29: Proiecte economice

c4) amortizarea;

c5) alte cheltuieli materiale;

c6) cheltuieli cu salariile;

c7) alte cheltuieli cu personalul;

O parte din mijloacele fixe şi/sau obiectele de inventar pot fi asigurate prin aportul

în natură al asociaţilor. Amortizarea reprezintă un cost indirect indiferent dacă este vorba

despre utilaje (înregistrarea amortizărilor utilajelor se face în cadrul cheltuielilor indirecte

productive) sau dacă este vorba despre clădiri , obiecte de inventar , mijloace de transport , etc.

Structura celor 3 tipuri de cheltuieli indirecte enumerate se prezintă ca în tabelele nr.

2.5 şi 2.7.

Individualizarea datelor :

Ch·N + 1000·n

Tabelul nr. 2.5

Cheltuieli generale de administraţie (CGA)

- mii u.m. -

ANUL Cheltuieli generale de administraţie

2004 2005

Cheltuieli materiale 20000 6546

Cheltuieli cu combustibilul energie si apa 2654,47 4709,88

Amortizarea 2300 2300

Cheltuieli cu salariile 98000 145000

Alte cheltuieli 0 0

TOTAL C.G.A. 122954,47 158555,88

Tabelul nr. 2.6

Cheltuieli de desfacere – marketing ANUL Cheltuieli de desfacere - marketing

2004 2005

Cheltuieli materiale 9000 10000

Cheltuieli cu combustibilul energie si apa 1327,23 2354,94

Amortizarea 1350 1350

Cheltuieli cu salariile 8000 17000

Alte cheltuieli 0 0

TOTAL C.D.M. 19677,23 30704,94

Page 30: Proiecte economice

Tabelul nr. 2.7

Cheltuieli comune ale secţiilor

ANUL Cheltuieli comune ale secţiilor

2004 2005

Cheltuieli materiale 3000 5000

Cheltuieli cu combustibilul energie si apa 26544 47098

Amortizarea 85650 98150

Cheltuieli cu salariile 36000 70000

Alte cheltuieli 0 0

TOTAL C.D.M. 151194 220248

2.3.4. Dimensionarea necesarului de materii prime şi materiale pentru

activitatea direct productivă

Consumurile specifice de materii prime sunt date în proiectele de execuţie prin

normele de consum în kg/buc. Normele de consum de materii prime sunt considerate

cunoscute (tabelul nr. 2.8) .

Pentru fabricarea celor 3 produse sunt necesare 7 tipuri diferite de materii prime

notate de la MAT1 la MAT7. Materia primă MAT3 se procură din import. Necesarul de

materii prime se determină cu relaţia :

MATi = ∑ Qj · csi,l ( 2.5.)

unde :

MATi – materia primă i, cu i = 1-7;

Qj – cantitatea fabricată din produsul j, j = 1 – 3;

Csi,l – consumul specific din materia primă i la produsul j (kg / buc) .

Determinarea necesarului de materii prime s-a efectuat în cadrul tabelului 2.9.

Tabelul nr. 2.9

Determinarea necesarului de materii prime 2004 2005

Material Cant (kg/an) Valoare (mii UM) Cant (kg/an) Valoare (mii UM)

MAT 1 22700 227000 31800 397500

MAT 2 2100 350900 17300 627125

MAT 3 3800 40603,5 5700 78306,8

MAT 4 12600 107100 16400 174250

MAT 5 8600 103200 12900 193500

MAT 6 15800 284400 22500 506250

MAT 7 2500 13500 3500 23625

TOTAL 1126703,5 2000556,8

Page 31: Proiecte economice

Exemplu de calcul :

MAT 12004 = 20000·0,410 + 30000·0,310 + 20000·0,260 = 22700 kg / an

Tabelul nr. 2.8

Normele de consum de materiale Produse

Anul Materialul A (kg/buc) B (kg/buc) C (kg/buc)

Preţ

(mii u.m./kg)

M 1 0,410 0,310 0,260 10

M 2 0 0,170 0,350 29

M 3 0,05 0 0,140 10,685

M 4 0 0,420 0 8,5

M 5 0,250 0 0,180 12

M 6 0,130 0,140 0,450 18

2004

M 7 0,01 0,05 0,04 5,4

M 1 0,400 0,300 0,260 12,5

M 2 0 0,170 0,350 36,25

M 3 0,05 0 0,140 13,738

M 4 0 0,410 0 10,625

M 5 0,250 0 0,180 15

M 6 0,130 0,135 0,440 22,5

2005

M 7 0,01 0,05 0,04 6,75

Determinarea preţului de cumpărare al materiei prime din import

Preţul materiilor prime MATi include TVA. Se consideră că pentru aprovizionarea

acestor materiale se fac cheltuieli de transport, aprovizionare în proporţie de 5% din

valoarea materiilor prime aprovizionate din ţară şi aproximativ 10% pentru produsele din

străinătate. Materia primă MAT 3 se va procura din import. Conform cercetărilor de

marketing, preţul unitar pentru MAT 3 este de 1 $ / buc. la cursul previzional al $ (tabelul nr.

2.10) .

Pentru determinarea preţului materiei prime MAT 3 vor fi calculaţi secvenţial următorii

indicatori :

1) Costul de import ( Ci ) – este format din costul extern transformat în u.m. la cursul de

schimb curent;

2) Costul transportului ( Ctr ) – pentru produsul importat pe rutele externe până la frontiera

româna. Acesta este estimat de către întreprinzător la 10 % din Ci .

Page 32: Proiecte economice

3) Costurile conexe ( Ccnx ) – reprezintă costuri de încărcare şi descărcare a mijloacelor de

transport, de manipulare a produsului importat, costuri efectuate în afara frontierei române,

ele fiind estimate la cca. 10 % din Ctr. (1 % din Ci);

4) Costurile de asigurare ( Cas ) – reprezintă costurile efectuate cu asigurarea materiilor prime

importate, costuri realizate în afara frontierelor române şi apreciate la 1% din Ci;

5) Costul în vamă ( Cv ) – este reprezentat de suma costurilor enumerate la punctele 1 – 4 .

Cv = Ci + Ctr + Ccnx + Cas

În tabelul nr. 2.8, datele vor fi individualizate astfel : c’s = N / 10 + cs · n / 10

p’ = p + ( N + n ) / 4

6) Taxele vamale (Txv) – reprezintă sume percepute de către statul român asupra importului,

exportului şi tranzitului de produse. Taxele vamale se exprimă sub forma de cotă procentuală

din costul produselor importate în vamă. În cazul problemei noastre se apreciază o cotă

procentuală de 5 % din costul în vamă :

Txv = Cv · txv (%)

Tvx = 5% · Cv

7) Preţul în vamă ( Pvm ) – este format din costul în vamă şi taxele vamale

Pvm = Cv + Txv

8) Accizele ( Az ) – sunt taxe de consumaţie incluse în preţul produsului importat. Accizele

sunt stabilite în cote procentuale pentru produse sau grupe de produse şi se aplică preţului

în vamă .

Az = Pvm · az (%)

În cazul materiei prime MAT 3 : az = 10%

9) Preţul cu ridicata al importatorului ( Pri ) – reprezintă suma dintre preţul în vamă şi accize

Pri = Pvm + Az

10) TVA deductibilă (TVAD) – se achită în vamă de importator :

TVAD = Pri · 19%

11) Total factura la cumpărare :

Tfc = Pri + TVAD

12) Adaosul comercial – denumit şi marja importatorului este nelimitat. Întreprinzătorul îşi

planifică adaosul în valoare de 0 pentru următorii ani pentru că materia primă importată

este destinată procesului de fabricaţie şi nu comercializării .

Ac = Pri · ac (%)

ac = 0%

13) Preţul de vânzare al importatorului (Pvi) – este dat de suma dintre preţul cu ridicata al

importatorului şi adaosul comercial .

Pvi = Pri + Ac

Page 33: Proiecte economice

Pvi = Pri

14 ) TVA colectată ( TVAC )

TVAC = Pvi · 19%

15) Total factură de vânzare ( Tfv )

Tfv = TVAC + Pvi

Pe baza acestor calcule, preţul materiei prime MAT 3 se determină cu ajutorul relaţiei:

Preţ MAT 3 = Tfv (15)/Cantitatea necesară din MAT 3 (din tabelul nr. 2.9) .

Pentru efectuarea acestor calcule şi determinarea preţului materiilor prime MAT 3 se

va întocmi tabelul nr. 2.10.

Tabelul nr. 2.10

Preţul de cumpărare al materiei prime importate

DATE 2004 2005

Cursul UM/$ 17000 19000

Preţ MAT 3 $ 1 1

Taxe vamale 5 % 5 %

Accize 10 % 10 %

Adaos comercial 0 0

Costul transportului extern 10 % 10 %

Costul de asigurare 1 % 1 %

CALCULE

1. Costul de import Ci 64600 108300

2. Costul transportului Ctr 6460 10830

3. Costuri conexe Ccnx 646 1083

4. Costurile cu asigurari Cas 646 1083

5. Costul în vamă Cvm 72352 121296

6. Taxele vamale Txv 3617,6 6064,8

7. Preţul în vamă Pvm 75969,6 127360,8

8. Accizele Az 7596,96 12736,08

9. Pretul cu ridicata al importatorului Pri 83566,56 140096,88

10. TVAD 15877,64 26618,40

11. Total factură la cumparare Tfc 99444,20 166715,28

12. Adaos comercial Ac 0 0

13. Preţul de vânzare al importatorului Pvi 99444,20 166715,28

14. TVAC 18894,40 31675,90

15. Total factură la vânzare 118338,60 198391,18

16. Preţul materiei prime MAT 3 26,829 29,985

Page 34: Proiecte economice

2.3.5. Calculul costului unitar

Determinarea costurilor de producţie se bazează pe structura cheltuielilor de producţie

şi se efectuează ţinând cont de :

1) Cheltuielile directe :

a) Cheltuielile materiale directe;

b) Cheltuielile directe cu salariile;

2) Cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli comune ale secţiei);

3) Cheltuieli indirecte de marketing – vânzare (cheltuieli de desfacere);

4) Cheltuieli generale de administraţie .

Cheltuielile directe de la punctul 1) cumulate cu cheltuielile indirecte de producţie de

la punctul 2) formează costul de producţie. Costul complet se constituie din cheltuielile

directe cumulate cu cheltuielile indirecte de producţie de la punctul 2), cu cheltuielile

indirecte de marketing – vânzări de la punctul 3) şi cu cheltuielile generale de administraţie

de la punctul 4) .

1) Determinarea cheltuielilor directe :

a) cheltuieli materiale directe : reprezintă valoarea consumurilor din diferite tipuri de

materii prime de la MAT 1 la MAT 7 necesare pentru obţinerea produsului finit, la care se

adaugă cheltuielile planificate de transport şi aprovizionare de la furnizor. În condiţiile

încadrării în consumurile specifice de materii prime pe produse şi cunoscând de asemenea

preţul de achiziţie al materiilor prime se determină costul unitar cu materiile prime şi

materiale directe pe baza relaţiei :

MDi = ∑ Csi,l · pl + Ctai

unde :

MDi – costul unitar al materiei prime directe pentru produsul i;

Cci,l – consum specific din materia prima l pentru fabricarea produsului i

pl – preţul de achiziţie al materiei prime l ;

Ctai – valoarea cheltuielilor de transport aprovizionare pentru produsul i .

Pentru materiile prime care se asigură din ţară se va planifica valoarea cheltuielilor

de transport – aprovizionare la 5% din valoarea materialului. Pentru materiile prime care se

asigură din import se planifică nivelul cheltuielilor de transport – aprovizionare la 10% din

valoarea materiilor prime respective .

b) cheltuielile directe cu salariile cuprind salariile brute cuvenite personalului productiv

la care se adaugă contribuţia la asigurările sociale, protecţia socială şi alte datorii către

bugetul statului. Menţionăm că salariile brute previzionate pentru personalul direct productiv

(tabelul nr. 2.2) conţin salariul brut şi toate obligaţiile către bugetul statului. Determinarea

Page 35: Proiecte economice

nivelului brut orar pe categorii de personal se va face pe grupele de specializări ale

personalului muncitor de la M 1 la M 8 în funcţie de nivelul salariilor brute lunare de

încadrare (salarii planificate negociabile) .

Sbk = SBLk / Nh

unde :

Sbk – salariul brut orar pentru categoria k de personal muncitor direct productiv (u.m./ora);

SBLk – salariul brut lunar al personalului din categoria k (mii u.m.);

Nh – număr mediu de ore de muncă pe lună (Nh = 170 ore pe lună, nivel stabilit prin

reglementările legale în vigoare) .

Cheltuielile planificate cu salariile directe se determină cu relaţia :

SDi = ∑ Sbk · tnik

unde :

SDi – cheltuielile unitare cu salariile directe pentru produsul i (u.m./buc);

tnik – norma de timp de muncă pentru acţiunea asupra produsului i de către muncitorul k

(ore/buc) .

Cheltuielile directe totale, notate cu KDT, se determină cu relaţia :

KDT = ∑ ( MDi + SDi ) · Qi

unde :

Qi – cantitate de produse planificate din sortimentul de produse i .

2) Cheltuielile indirecte vor fi repartizate pe produs pe baza utilizării următorilor

coeficienţi de repartizare :

Kccs = CCS / KDT

unde :

Kccs – coeficient de repartizare a cheltuielilor indirecte de producţie ;

CCS – cheltuieli comune ale secţiilor .

Kcd = CD / KDT + CCS

unde :

CD – cheltuieli de desfacere ( marketing ) ;

Kcd – coeficientul de repartizare a cheltuielilor de desfacere ;

Kcga = CGA / KDT + CCS + CD

unde :

Kcga – coeficient de repartizare a cheltuielilor generale de administraţie .

Ţinând cont de mărimile acestor coeficienţi se procedează la repartizare cheltuielilor

indirecte pe fiecare produs i, utilizând relaţiile :

Page 36: Proiecte economice

Cdi = MDi + SDi

Cccsi = Cdi · Kccs

unde :

Cdi – cheltuieli directe unitare;

Cccsi – cheltuieli comune ale secţiilor repartizate pe unitatea de produs i .

Ccdi = Kcd ( 1 + Kccs ) · Cdi

unde :

Ccdi – cheltuieli de desfacere repartizate pe unitatea de produs .

Ccgai = ( 1 + Kcd ) ( 1 + Kccs ) · Cdi

unde :

Ccgai – cheltuieli generale de administraţie .

Ţinând cont de această relaţie, costurile unitare pe cele 3 produse A, B, şi C, în

perioada 2000 – 2001, se calculează ca în tabelul nr. 2.11. 2004 2005 SPECIFICAŢII A B C A B C

Cheltuieli materiale directe MDi (mii u.m. / buc)

10,53 15,11 25,958 13,051 18,526 32,267

Cheltuieli directe cu salariile SDi (mii u.m. / buc)

12,718 11,141 11,909 14,471 13,316 14,224

TOTAL cheltuieli unitare directe Cdi (mii u.m./buc)

23,247 26,251 37,867 27,521 31,842 46,492

TOTAL cheltuieli directe materiale (mii u.m.)

210600 519160 391530 741940 968610

TOTAL cheltuieli directe salariale (mii u.m.)

254360 334230 238180 34130 534400 462720

TOTAL cheltuieli directe KDT 464960 787530 757340 825660 1275440 1394730 TOTAL cheltuieli directe PEI (A +B + C)

2009830 3495830

Cheltuieli indirecte (repartizare) Kccs 0,075 0,0615730 Kcd 0,009 0,0055792 Kcga 0,056 0,0407743 COSTURI UNITARE DIRECTE

Cheltuieli directe materiale MDi (mii u.m. / buc)

10,53 15,11 25,958 13,051 18,526 32,267

Cheltuieli directe salariale SDi (mii u.m. / buc)

12,718 11,141 11,909 14,471 13,316 14,224

TOTAL cheltuieli directe unitare Cdi

23,247 26,251 37,867 27,521 31,842 46,492

Repartizarea CCS (mii u.m./buc) Cccsi

1,749 1,945 2,849 1,695 1,961 2,863

Repartizarea CD (mii u.m./ buc) Ccdi

0,228 0,257 0,371 0,163 0,189 0,275

Repartizarea CGA (mii u.m./buc) Ccgai

1,422 1,606 2,317 1,197 1,385 2,023

COST UNITAR

Page 37: Proiecte economice

CAPITOLUL III

DECIZIA DE INVESTIŢII – COMPONENTĂ A STRATEGIEI FINANCIARE

A ÎNTREPRINDERII

3.1. Elementele esenţiale ale deciziei de investiţii

Adoptarea deciziilor de investiţii este rezultattul comparării, într-o formă sau alta, a

costurilor şi avantajelor economice (efectelor) asociate proiectelor analizate .

La un proiect de investiţii, costurile sunt exprimate prin următorii parametrii :

a) efortul total de investiţii ( it ) care însumează capitalul amortizabil şi valoarea fondului de

rulment;

b) capitalul amortizabil;

c) investiţiile nete;

d) costurile de exploatare (CE ) .

În calitate de avantaje economice (efecte) care se iau în considerare la calculul

indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor se folosesc :

a) profitul brut;

b) profitul net rămas după impozitare, dar înainte de a fi repartizat pe diferite destinaţii de

utilizare;

c) “cash – flow”- ul brut degajat an de an după punerea în funcţiune a capacităţilor;

d) “cash – flow” – ul net .

Parametrii privind profitul brut şi “cash – flow” – ul brut se utilizează în analiza

financiară sumară a proiectelor, iar profitul net şi “cash – flow” – ul net în analiza financiară

detaliată .

Raţiunea operării în calitate de avantaj economic cu parametrul “cash – flow” constă

în aceea că aşa cum profitul poate fi reinvestit şi în alte proiecte sau operaţii, tot aşa pot fi

reinvestite sau fructificate şi amortsimentele pe măsură ce se încasează la produsele vândute

şi serviciile prestate. Fiind de această data un venit pentru investitor, amortsimentul reprezintă

o sursă de formare a lichidităţii financiare necesare agenţilor economici pentru a realiza noi

proiecte. Pentru un proiect de investiţii, “cash – flow” – ul determină şi exprimă valoarea

economică a capitalului investit. Cu cât “cash – flow” – ul se obţine mai repede, cu atât el

Page 38: Proiecte economice

are o valoare mai mare faţă de cel obţinut mai târziu, deoarece el poate fi reinvestit într-un

proiect rentabil .

“Cash – flow” – ul (sau fluxul de lichidităţi = fluxul de trezorerie) reprezintă un

parametru economic de bază al proiectelor de investiţii, asigurându-le o caracterizare din

punct de vedere al aspectelor comerciale. Pe baza fluxurilor previzionate privind veniturile şi

costurile de exploatat în perioada duratei de viaţă economică, “cash – flow” – ul reflectă

rezultatele sau avantajele economice ale mişcării fondurilor, fluxul lichidităţilor degajate an

de an la un proiect de investiţii, respectiv fluxul de capital pe seama investiţilor prevăzute a

se realiza .

La nivelul unui an j al perioadei de exploatare (De), “cash – flow” – ul brut (CFBj)

este format din volumul profitului impozabil, amortsimente, dobânzi încasate, etc., iar “cash –

flow” – ul net (CFNj) din profitul rămas după impozitare şi amortismente :

CFBj = Vj – Cj + Aj = PBj + Aj = Vj – Cej ,

CFNj = PBj ( 1 – b ) + Aj

unde :

Vj – venitul anual previzionat a se realiza în anul j prin vânzări de produse , prestări de

servicii , etc.;

Cj – costul anual de producţie previzionat pentru anul j;

Cej – costurile de exploatare previzionate pentru anul j , în care se cuprind plăţile pentru

materii prime, materiale, combustibili, energie, salarii, impozite, taxe, dobânzi pentru servicii

prestate de terţi, modificările de stocuri de resurse, alte cheltuieli cu producţia, exclusiv

amortismentele .

Aj – amortismentul anual;

b – cota impozitului pe profit .

Profitul net rămas după impozitare reprezintă :

PNj = PBj ( 1 – b )

“Cash – flow” – ul net formeaza marja brută, suportul autofinanţării investiţiilor .

3.2. Metode de evaluare a proiectelor de investiţii

3.2.1. Angajamentul de capital

Acest indicator exprimă costurile totale iniţiale de investiţii pentru construirea

capacităţilor de produse proiectate şi a costurilor ulterioare punerii în funcţiune pentru

exploatarea acestora, exclusiv amortismentul, exprimate în valoare actuală, la un moment de

referinţă, de regulă momentul începerii lucrărilor de investiţii .

Page 39: Proiecte economice

Orizontul de timp pentru calculul capitalului angajat este durata de execuţie a

lucrărilor de investiţii (d) şi durata eficientă de funcţionare (D) sau o perioadă de

calcul convenţională (de exemplu 20 sau 25 ani) .

Angajamentul de capital se determină cu ajutorul relaţiei :

h

Dd

hhh

nta

nta

nta a

CiCiK)1(

1*)(1 +

+=+= ∑+

=

(3.1)

unde : ntaK - angajament total de capital actualizat la momentul n;

ntai - investiţiile totale actualizate la momentul n;

ntaC - costurile totale actualizate la momentul n;

hi - investiţiile anuale;

hC - costurile anuale;

a – coeficient de actualizare;

d – durata de executare a lucrarilor de investiţii;

D – durata eficientă de funcţionare a obiectivului;

Considerăm un proiect de investiţii care vizează modernizarea atelierului 1 din cadrul

TOP – PROD S.R.L. şi care are o durată preconizata d + D = 7 ani. Fluxurile de investiţii şi

costurile de exploatare proiectate sunt date în tabelul nr. 3.1. Considerând că rata de

actualizare a acestora este a = 10% + n, vom determina angajamentul total de capital solicitat

de investiţia în cauză .

Tabelul nr. 3.1.

Calculul capitalului angajat

h ih Ch Kh 1/(1+0,1)h Kta

1 15+N+0,5n - 15+N+0,5n 0,90909 13,6363

2 25+N+0,5n - 25+N+0,5n 0,82644 24,7932

3 - 20+N+0,5n 20+N+0,5n 0,751314 15,02628

4 - 18+N+0,5n 18+N+0,5n 0,683013 12,29423

5 - 17+N+0,5n 17+N+0,5n 0,620921 10,5556

6 - 19+N+0,5n 19+N+0,5n 0,56447 10,72493

7 - 21+N+0,5n 21+N+0,5n 0,51315 10,77615

85,51246

Calculul angajamentului de capital prezintă interes pentru investitori şi manageri în

procesul dimensionării fondurilor de investiţii necesare finanţării proiectelor de dezvoltare.

Calculul şi analiza acestui indicator este prevazută de metodologia BIRD şi a altor

Page 40: Proiecte economice

organisme bancare internaţionale fiind cunoscut sub denumirea de costuri totale actualizate

(Cta) .

3.2.2. Raportul venituri totale actualizate / costuri totale actualizate ( ℘)

Analiza “venituri – costuri“ reprezintă concepţia fundamentală a evaluării economice şi

financiare a proiectelor de investiţii. Exprimarea şi măsurarea eficienţei în proiectele de

investiţii se bazează pe compararea într-o forma sau alta, pe comensurarea avantajelor

economice medii anuale şi integrale cu volumul costurilor necesare, de investiţii şi de

exploatare, dimensionat prin metode tradiţionale, static sau în abordare dinamică, ţinând seama

de influenţa pe plan economic a impactului factorului timp .

Ca regulă generală, analiza venituri – costuri se bazează pe evaluarea raportului şi

diferenţei absolute dintre veniturile totale actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate

reprezentate prin capitalul angajat actualizat (Kta) pentru n = 0 .

∑+

= +=

Dd

hhta a

VhV1 )1(

1* (3.2)

h

Dd

1hhh

nta )a1(

1*)Ci(K+

+= ∑+

=

(3.3)

Dacă Vt = K t respectiv Vta = Kta , atunci : ℘= Vta / Kta = 1, în care raportul ℘

reprezinta raportul venituri/costuri, ceea ce indică faptul că proiectul de investiţii nu produce

nici avantaje şi nici pierderi .

Când Vta / Kta < 1 proiectul produce pierderi, deci costurile ocazionate de realizarea

sa nu se recuperează .

Dacă Vta>Kta, raportul dintre venituri şi costuri este supraunitar, ceea ce constituie

baza accaptabilităţii proiectului.

Raportul venituri/costuri este utilizat de multe ori în calitate de criteriu de decizie în

investiţii. Folosirea acestei metode în formularea opţiunilor corespunde tendinţei fireşti a

oricărui manager de a maximiza încasările din venituri pe fiecare unitate de cost.

3.2.3.Venitul net actualizat

Acest indicator se mai numeşte şi valoare actuală netă totală sau cumulată Vnta.

Prin conţinutul său, indicatorul valoarea netă actuală totală caracterizează, în valoare absolută,

aportul de avantaj economic al unui proiect de investiţii, câştigul sau recompensa

investitorului pentru capitalul investit în proiect, exprimate fie sub formă de cash-flow în

valoare actuală, fie ca valoare netă actualizată.

Page 41: Proiecte economice

Definit în raport de cash flow (CF), indicatorul Vnta realizează compararea între cash

flow-ul total actualizat degajat pe durata de viaţă economică a unui proiect sau variante de

proiect de investiţii (CFTA) şi efortul investiţional total generat de acel proiect, exprimat tot

în valoare actuală (ita). Momentul de referinţă pentru calcului valorii actuale a investiţiilor şi

,,cash-flow,,-ului este momentul începerii lucrărilor (n=0). Vnta este deci un indicator

integral de eficienţă a investiţiilor de tipul diferenţei şi pune în evidenţă surplusul total de

cash-flow în raport cu costul de investiţii necesar, toate exprimate în valori actuale.

∑ ∑= = ++

++

−=d

1h

D

1hhdh )a1(

1*CFh*)a1(

1)a1(

1*ihVNta (3.4)

Definit prin intermediul valorii nete, Vnta exprimă suma algebrică a valorii net

actuale pe orizontul de timp (d+D). Prin valoare netă anuală pentru fieacre an h, h∈(d+D),

se înţelege diferenţa dintre volumul anual al veniturilor generate şi previzionate la un

proiect de investiţii Vh şi volumul costurilor anuale totale de investiţii şi de exploatare în

anul h (ih+Ch=Kh) :

VNh=Vh-(ih+Ch)=Vh-Kh

h

Dd

1h )a1(1*VNhVNta+

= ∑+

=

Considerăm ca firma TOP PROD analizează un proiect de investiţii care necesită un

volum de investiţii de 500 milioane U.M. (1,n + 20 N). După 8 ani de exploatare, în anul h =

10 se fac investiţii de modernizare de 150·1,n + 20N milioane U.M. Din cele 50·1,n

milioane U.M. investiţii, 110·1,n milioane U.M. sunt investite în mijloace circulante şi se

realizează în anul h = 3 .

Durata de execuţie este d=3, dar în anul h = 3 capacitatea funcţionează parţial;

investitiile de capital amortizabil în al treilea an sunt de 30·1,n + 20N U.M. Durata eficientă

de funcţionare D = 13 ani . Amortizarea capitalului fix este concepută în strategie liniară .

A3-15 = 390 (adică 500 – 110) / 13 ani = 30 milioane U.M. / an

În ultimii 6 ani, amortismentul anual sporeşte cu înca 25 milioane U.M./an, pentru a

amortiza investiţiile de modernizare .

Eşalonarea investiţiilor, fluxurile previzionate ale veniturilor şi costurilor anuale

(exclusiv amortismentul), precum şi ale profitului brut la proiectul analizat pe orizontul de

15·1,n ani se prezinta în tabelul nr. 3.2.

Page 42: Proiecte economice

Tabelul nr. 3.2. Eşalonarea cheltuielilor şi veniturilor

Anul Tranşe anuale de

investiţii ih

Venituri

anuale Vh2

Costuri anuale, exclusiv

amortismentul Ch

Amortisment

annual Ah4

Profit brut

annual Pbh5

1. ( 100 ) 0 0 0 0

2. ( 200 ) 0 0 0 0

3. ( 200 ) 670 520 30 150

4. 0 690 480 30 180

5. 0 710 480 30 200

6. 0 710 480 30 200

7. 0 710 480 30 200

8. 0 705 485 30 190

9. 0 705 495 30 180

10. ( 150 ) 705 500 55 150

11. 0 735 490 55 150

12. 0 725 490 55 180

13. 0 722 492 55 175

14. 0 710 495 55 160

15. 0 695 500 55 140

Calculul Vnta pentru rata de actualizare a = 40% + n pe baza de cash - flow s-a

efectuat în cadrul tabelului nr. 3.3.

Tabelul nr. 3.3 Calculul venitului net actualizat

h CFh( PBh + Ah ) ih iha 1 / ( 1 + 0,4 )h CFha

1. - ( 100 ) ( - 71,43 ) 0,7143 -

2. - ( 200 ) ( -102 ) 0,51 -

3. 180 ( 200 ) ( - 72,88 ) 0,3644 65,592

4. 210 - - 0,26 54,6

5. 230 - - 0,186 42,78

6. 230 - - 0,133 30,59

7. 230 - - 0,095 21,85

8. 220 - - 0,068 14,96

9. 210 - - 0,035 7,35

10. 205 ( 150 ) ( -3,75 ) 0,025 5,125

11. 245 - - 0,018 4,41

12. 235 - - 0,013 3,055

13. 230 - - 0,009 2,07

14. 215 - - 0,006 1,29

15. 195 - - 0,005 0,975

Page 43: Proiecte economice

Prin semnificaţia sa, Vnta determină valoarea economică a unui proiect de investiţii,

urmărindu-se creşterea acestei valori prin optimizarea deciziei de investiţii, după criteriul

maximizării Vnta. Se preferă, deci, proiectele care se caracterizează prin Vnta maxim.

Sunt acceptate variantele de proiect caracterizate prin Vnta > 0. În plan financiar, un

proiect de investiţi cu Vnta pozitiv semnifică faptul că acel proiect are capacitatea de a

rambursa pe perioada duratei de viata economică D capitalul investit, respectiv că el are o

rentabilitate globală a capitalului iniţial cel puţin egală cu rata de actualizare folosită în

calcule şi produce un cash – flow în exces. Dacă Vnta are valoare nulă sau negativă,

proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioară ratei de actualizare (e < a); capitalul

respectiv ar putea fi reinvestit cu o rentabilitate egală cu rata de actualizare şi ar aduce

avantaje corespunzătoare mai mari .

3.2.4. Indicele de profitabilitate

Caracterizează nivelul raportului dintre Vnta şi fondurile de investiţii care stau la

baza proiectului de investiţii şi generează acel volum de VNta. Se pot avea în vedere

investiţiile iniţiale (it) sau valoarea actuală a acestora şi se exprimă în procente.

Pentru proiectul nostru vom avea :

K1 = Vnta / it = 4587000 / ( 500000000 + 150000000 ) ·100 = 0,667 %

K2 = Vnta / ita = 1,734 %

Pentru a exprima acest procent sub forma de indice K actualizat se poate aplica

formula :

Ka = CFta / ita = 1 + Vmta / ita = 1,017

Indicele de profitabilitate permite selectarea variantelor eficiente de proiect la care

Ka>1 şi ordonarea acestora după valoarea descrescătoare a indicelui Ka. La proiectele la

care Ka = 1, Vnta va fi nul. Cu cât indicele de profitabilitate Ka este mai mare, cu atât

proiectele sunt mai eficiente, în condiţii comparabile din alte puncte de vedere .

3.3. Evaluarea financiară a proiectelor de investiţii

Evaluarea financiară a proiectelor de investiţii are drept scop determinarea

rentabilităţii proiectelor din punct de vedere al întreprinderii sau al investitorului. Spre

deosebire de evaluarea economică, ce vizează aprecierea contribuţiei proiectului de investiţii

la dezvoltarea economico-socială a firmei, evaluarea financiară a unui proiect relevă

rezultatele acestuia în raport cu fondurile proprii ale investitorului, ţinând seama şi de

Page 44: Proiecte economice

obligaţiile financiare şi fiscale ale acestuia (plata dobânzilor la împrumuturi şi rate de

rambursare a acestora, impozitul pe profit, subvenţii de la buget ca venituri etc.) .

Fluxurile de cheltuieli şi venituri ale proiectului de investiţii sunt estimate în

preţurile pieţei, pe durata de viaţă a proiectului, iar valabilitatea acestuia se apreciază în

termeni de valoare netă actuală şi rată de rentabilitate internă, folosind pentru aceasta rata

de actualizare financiară (costul capitalului la nivelul firmei).

Evaluarea financiară se face în două etape:

1.Prima etapă constă într-o analiză financiară sumară, ce se face cu ocazia

identificării proiectului şi elaborării studiului de fezabilitate, pentru a facilita alegerea

tehnologiei de fabricaţie şi a utilajelor. Analiza vizează alegerea celei mai bune variante de

proiect, în urma comparării variantelor concurente, pe baza unei aprecieri pertinente a valorii

intrinseci a investiţiei înainte de a se introduce obligaţiile financiare şi fiscale .

Studiul financiar sumar ia în considerare cheltuielile şi încasările ce corespund

elementelor esenţiale ale proiectului, adică cele legate de tehnică şi tehnologie, materii prime,

manoperă etc. Nu sunt avute în vedere cheltuielile ca impozite pe venit sau pe vânzări, taxe

vamale, dobânzi etc. sau venituri provenite din subvenţii acordate de stat .

2. A doua etapă constă în analiza financiară detaliată, ce se face cu ocazia elaborării

definitive a proiectului sau a formei finale a acestuia. Ea are scopul de a releva

rentabilitatea capitalurilor investite de întreprindere, delimitând resursele proprii de cele

împrumutate. De data aceasta se iau în considerare dobânzile la împrumuturile bancare,

impozitele pe profit, taxele vamale etc .

În cadrul studiului financiar ce se elaborează îşi găsesc rezolvarea probleme cum

sunt :

• Structura optimă a surselor de finanţare;

• Analiza capacităţii de autofinanţare;

• Verificarea echilibrului de trezorerie;

• Rentabilitatea capitalului investit de firmă .

Înainte de toate, însă, realizarea proiectului trebuie să se integreze politicii financiare

a firmei de asigurare (menţinere) a unei structuri optime a pasivului din bilanţ, garanţia

securităţii sale. O măsură a acestei structuri este indicele de solvabilitate, respectiv

împrumuturile pe termen lung sau mijlociu raportate la capitalul propriu (nivelul acestui

raport nu trebuie să depăşească media stabilită pe ramură).

Un rezultat al analizei financiare detaliate este evaluarea capacităţii de autofinanţare.

Pentru calculul acesteia se porneşte de la încasările şi cheltuielile de exploatare. Calculele

continuă prin scăderea dobânzii la împrumuturi şi a amortismentului şi se obţine astfel

profitul impozabil. Profitul net rezultă din deducerea impozitului pe profit din profitul

Page 45: Proiecte economice

impozabil. Capacitatea de autofinanţare rezultă prin însumarea beneficiului impozabil cu

amortismentul şi cu dobânda la împrumutul bancar .

Un alt rezultat al studiului detaliat îl reprezintă analiza trezoreriei previzionale, a

echilibrului dintre resurse şi nevoi. Proiectul va fi apeciat ca viabil dacă rezultă un sold net

al trezoreriei , cumulat , mereu pozitiv , compensânde-se eventualele solduri anuale negative .

În caz contrar , se reanalizează soluţia financiară , urmărind adaptarea resurselor financiare la

nevoile proiectului de investiţie .

Scopul întregului studiu financiar este acela de a calcula rentabilitatea definitivă a

proiectului . Pentru aceasta se apelează la criteriile bazate pe tehnicile actualizării sau la

criteriile contabile . Criteriile contabile mai des utilizate sunt : marja brută / investiţii, beneficii

nete / investiţii, capacitatea maximă de autofinanţare / investiţii .

3.4. Finanţarea proiectelor de investiţii

Decizia de finanţare a investiţiilor se ia în considerare după decizia de investire. Prin

decizia de finanţare se înţelege alegerea surselor financiare şi comensurarea lor în vederea

acoperirii cheltuielilor de investire la timp şi în cuantumul necesar .

Sursele de finanţare pot fi proprii sau împrumutate. În toate cazurile, însă, trebuie

finanţate din capitalul permanent, întrucât investiţiile presupun imobilizări de lungă durată.

Finanţarea din capitalul permanent a investiţiilor nu exclude ca pentru perioade scurte să

apară şi creditul pe termen scurt ca sursă de finanţare şi anume atunci când se creează

decalaje în timp între formarea resurselor permanente şi efectuarea cheltuielilor .

Variantele de finanţare a proiectelor de investiţii se diferenţiază însă şi în funcţie de

termenele de rambursare a creditelor contractate. În continuare se procedează la analiza, sub

aspect teoretic şi practic, a celor mai răspândite variante de finanţare a proiectelor de

investiţii .

3.4.1. Analiza variantelor de finanţare a proiectelor de investiţii

sub aspect teoretic

A) Se consideră o investiţie efectuată printr-un credit care se alocă în momentul

începerii lucrărilor de investiţii şi se rambursează prin anuităţi constante plătibile la finele

fiecărui an din perioada de rambursare, imediat după darea în exploatare a obiectivului .

Venitul net al exploatării se determină pe baza venitului anual al exploatării, din care

se scad cheltuielile anuale de exploatare şi obligaţiile financiare decurgând din rambursarea

Page 46: Proiecte economice

creditului preluat pentru a finanţa investiţia. În cheltuielile de exploatare nu se include

amortizarea anuală a capitalului fix, deoarece aceasta poate fi utilizată ca sursă pentru

rambursarea creditului .

Schema de investiţie, exploatare şi rambursare este :

i V1 V2 Vk Vk+1 Vn -m -2 -1 0 1 2 k k+1 n i-2 i-1 Ce1 Ce2 Cek Cek+1 Cen R1 R2 Rk

unde :

i – valoarea investiţiei, respectiv volumul creditului acordat pentru aceasta;

m – durata de realizare a obiectivului de investiţii;

it - investiţia efectuata în anul t (t = - tn , … , -2 , -1);

m + k – durata acordării creditului;

Vt – venitul din exploatare în anul t (t = 1 , 2 , .. , n);

Cet – cheltuieli de exploatare în anul t (t = 1 , 2 , .. , n );

Rt – anuităţi de plată pentru acordarea creditului i (t = 1 , 2 , .. , n );

n – durata de viaţă economică a investiţiei .

Aşa cum este prezentată schema rezultă că perioada de graţie este de mărime m.

Dacă în intervalul de rambursare (0 , k) apare o succesiune de anuităţi Rt = 0 ( t = 1,2,..,k-h,

cu h întreg pozitiv) înseamnă că perioada de graţie se prelungeşte peste m cu h ani.

Perioada de graţie este cea în care obligaţiile debitorului curg şi se acumulează, dar el nu

face nici o rambursare către creditor. Relaţia pe baza căreia se determină valoarea netă

actualizată este :

∑∑+=

=

− +−++−−=m

kt

tk

t

t iCtVtiRtCetVtVNA11

)1(*)()1(*)( (3.5)

unde:

i – rata dobânzii pe piaţa financiar-monetară (considerată ca rată de amortizare),

iar Rt se determină pe baza relaţiei :

∑=

−+=+k

t

tm dRtdi1

)1()1( (3.6)

unde :

d – rata dobânzii cu care s-a acordat creditul pentru investiţii .

Relaţia exprimă faptul că valoarea creditului la momentul t=0 este egală cu valoarea

actuală a rambursărilor ce se fac prin anuităţi .

Page 47: Proiecte economice

Dacă se acceptă ipoteza că Rt = R pentru t = 1,2,…,k rezultă :

mk

t

tdi

dR )1(**

)1(

1

1

++

=

∑=

(3.7)

în care factorul fracţionar reprezintă anuitatea constantă care trebuie platită timp de k ani, la

finele fiecarui an, pentru a stinge un credit în valoare de i u.m. acordat pe acelaşi interval,

cu o rată a dobânzii d şi fără perioadă de graţie. În eventualitatea mai multor oferte de

credit, alegerea se face pe baza indicatorului VNA .

B) Se consideră în acest caz că acordarea creditului nu se face o singură dată la

începutul lucrărilor de investiţii, ci treptat la începutul fiecărui an din perioada de execuţie a

acestora în cuantum egal cu valoarea lucrărilor de investiţii ce se vor executa în anul

respectiv .

Valoarea netă se calculează ca şi la punctul A), dar mărimea anuităţii se modifică

fiind calculată cu relaţia :

∑ ∑= =

−+=+m

t

k

t

ttt dRtdi

1 1)1()1( (3.8)

Dacă considerăm Rt = R pentru t = 1,2,..k rezultă :

∑∑ =

=

++

=m

t

tk

t

td

dR

1

1

)1(*)1(

1

În situaţiile A) şi B) pot exista variante de finanţare prin credite, diferenţiate prin

volumul acestora, modalitatea de alocare, structura eşalonării anuale în perioada de execuţie,

mărimea perioadei de graţie, durata acordării creditului, rata dobânzii şi altele. Beneficiarul

investiţiei poate opta pentru una dintre variante ierarhizându-le după valorile descrescătoare

ale VNA .

C) Investiţia se finanţează din fondurile proprii ale beneficiarului de investiţii, situaţie

în care cheltuiala pentru investiţie reprezintă o imobilizare de fonduri proprii. Valoarea netă

actualizată se determină cu relaţia :

∑=

−+−=n

t

tiCetVtVNA1

)1)(( (3.9)

O problemă distinctă o reprezintă determinarea amortizării care trebuie inclusă în

costuri pentru a putea recupera până la finele duratei de viaţa economică mărimea

capitalului bănesc imobilizat :

- dacă fondul pentru investiţii a fost alocat integral în momentul începerii lucrarilor :

Page 48: Proiecte economice

∑=

−+=+n

t

tm iAiFp1

)1()1( (3.10)

unde :

Fp – fondul propriu imobilizat;

A – cuantumul anual al amortizarii;

- dacă fondul pentru investiţii este alocat treptat pe măsura realizării acesteia :

∑ ∑= =

−+=+m

t

n

t

ttfpt iAii

1 1

)1()1( (3.11)

D) Sursa de finanţare a investiţiilor este mixtă, adică o parte a resurselor financiare

provin din fonduri proprii, iar cealaltă din credite .

În aceasta situaţie mărimile i şi t se structurează astfel :

i = Cr + Fp

it = icrt + ifpt

unde :

Cr – cuantumul creditului în cazul în care se alocă de la începutul lucrărilor de

investiţie;

icrt – investiţia făcută în anul t pe baza creditului alocat eşalonat .

Mărimea VNA se determină ca în cazul A). Mărimea anuităţii R se determina

conform relaţiei (3.5) în care i = Cr . În condiţiile alocării integrale de la început a creditului şi fondurilor proprii,

amortizarea se determină pe baza relaţiei :

A = A1 + A2

unde A1 este componenta rezultată din obligaţiile de debitor şi se determină pe baza relaţiei

∑=

+=+n

t

tm dAdCr

11 )1()1(

iar A2 este componenta rezultată din imobilizarea fondurilor proprii şi se determină pe baza

relaţiei :

∑=

−+=+n

t

tm iAiFp1

2 )1()1(

În condiţiile alocării eşalonate a creditului şi fondurilor proprii , componentele A1 şi

A2 se determina pe baza relaţiilor :

∑ ∑= =

−+=+m

1t

n

1t

t1

tcrt )d1(A)d1(i

respectiv :

∑ ∑= =

−+=+m

1t

n

1t

t2

tfpt )i1(A)i1(i

Page 49: Proiecte economice

3.4.2. Analiza practică a variantelor de finanţare a proiectelor

S.C. TOP – PROD S.R.L. Cluj – Napoca analizează posibilitatea realizării unui obiectiv

de investiţii cu durata de realizare de 6 ani, durata de viaţa economică de 10 ani, de-a

lungul cărora se obţin următoarele fluxuri financiare nete anuale (în mld. u.m.) : 1,2 ; 1,8;

2,4; 2,5; 2,5; 2,5; 2,5; 2,5; 2,4; 2,0; [(1,2 1,8 …..2,0 )·3,n - N]. Rata dobânzii pe piaţă

este de (8·1,n ) %. Pentru realizarea finanţării investiţiilor s-au conturat următoarele variante :

a) din fondurile proprii, alocându-se câte 1·3,n – N u.m. annual, durata 4 ani ;

b) dintr-un credit de 6·3,n – N acordat pe 8 ani, cu ( 7·1,n )% dobândă în primii 3 ani,

reprezentând durata realizării obiectivului de investiţie. Creditul se acordă eşalonat astfel :

3·3,n – N u.m.; 2·3,n – N u.m. şi respectiv 1·3,n – N u.m.; rambursarea se face începând cu

finele primului an de la darea în exploatare;

c) similar variantei b), cu eşalonarea : ( 1 u.m., 2 u.m., 3 u.m.) · 3,n – N;

d) similar c), rambursarea făcându-se începând cu finele celui de-al doilea an de la

darea în exploatare;

e) dintr-un credit de 6·3,n – N u.m. acordat pe 7 ani, cu ( 7·1,n ) % dobândă în primii

doi ani, reprezentând durata realizării obiectivului de investiţie; creditul se acordă eşalonat :

câte 3,5·3,n – N u.m.; rambursarea se face începând cu finele primului an de la darea în

exploatare;

f) similar e) cu eşalonarea : 2,5·3,n – N u.m. şi 3,5·3,n – N u.m.;

g) similar variantei f), dar cu dobânda de ( 6·1,n ) % ;

h) similar variantei g), rambursarea efectuându-se începând cu cel de-al doilea an de

la darea în exploatare .

Managerii firmei TOP PROD S.R.L. trebuie să ierarhizeze cele 7 variante de

finanţare pe baza parametrilor : investiţia actualizată şi venitul net actualizat .

a) Schema finanţării investiţiei şi a obţinerii fluxurilor financiare nete este :

-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 1 1 1,2 1,8 2,4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,4 2,0 ani (t)

Pentru calculul indicatorilor i, R, A şi VNA corespunzători fiecarei variante de

finanţare în parte este necesar să calculăm valorile coeficienţilor (1 + d)-t , respectiv (1+i)-t

pentru valoriile t∈[ -6 ; 10 ] , d=6 % şi 7 %, iar i = 8 % .

Page 50: Proiecte economice

t Valoarea actuala disponibilă peste t ani a

1 u.m. care devine

Valoarea curentă disponibilă peste t ani

azi a 1 u.m.

d = 6 % d = 7 % d = 8 % d = 6 % d = 7 % d = 8 %

1. 0,94632 0,9345794 0,9259259 1,06 1,07 1,08

2. 0,8899964 0,8734387 0,8573388 1,1236 1,1449 1,1664

3. 0,8936193 0,8162979 0,7938322 1,191016 1,225043 1,259712

4. 0,7920937 0,7628592 0,7350298 1,261477 1,310796 1,360489

5. 0,7472582 0,7129862 0,6806831 1,4693281

6. 0,6301696 1,5858743

7. 0,5834903

8. 0,5402688

9. 0,5002489

1

0. 0,4631934

Valoarea actuală a investiţiei se determină cu ajutorul relaţiei :

923,7%)81(*1)i1(iiAm

1t

6

1t

ttfpt =+=+= ∑ ∑

= =

mld. u.m.

Amortizarea de inclus în costurile de exploatare se determină după relaţia :

81,1%)81(

923,7

)1(10

11

=+

=+

=

∑∑=

=

t

tn

t

ti

iAA mld. u.m.

Valoarea netă actualizată a fluxurilor financiare nete obţinute pe seama investiţiei se

determină conform relaţiei :

∑∑+=

=

− +−++−−=n

kt

tk

t

t iCetVtiRtCetVtVNA11

)1)(()1)((

modificată în funcţie de particularităţile finanţării în varianta a) şi anume :

- nu se uzează de cheltuielile de exploatare (Ce) deoarece în problemă se dau direct fluxurile

financiare nete;

- nu există anuitate de plată (R) pentru rambursările creditului, deoarece investiţia se face

exclusiv din fonduri proprii .

În aceste condiţii avem :

611,14%)81()1(10

11=+=+= ∑∑

==

t

n

t

t FtiFtVNA mld. u.m.

Page 51: Proiecte economice

Schema de ansamblu a finanţării investiţiilor este :

-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 1 1 1 1 1,2 1,8 2,4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,4 2,0 ani(t)

a)

b) 3 2 1 R R R R R

c) 1 2 3 R R R R R

d) 1 2 3 R R R R

e) 3,5 2,5 R R R R R

f) 2,5 3,5 R R R R R

g) 2,5 3,5 R R R R R

h) 2,5 3,5 R R R R

Unde Ft are conform datelor din problemă, valorile :

F1 = 1,2 u.m. F2 = 1,8 u.m. F3 = F9 = 2,4 u.m.

F5 = F6 = F7 = F8 = 2,5 u.m. F10 = 2,0 u.m.

Potrivit acestor rezultate, putem spune că în costurile anuale de exploatare a

obiectivului de investiţii trebuie (şi este) indusă o amortizare de 1,181 u.m. care asigură

recuperarea în 10 ani a valorii reale (adică actualizată) a investiţiei, respectiv 7,932 u.m. .

Această amortizare se regăseşte în fluxurile financiare nete, deoarece pentru calcularea lor se

exclude amortizarea din costurile anuale de exploatare (Va – Ca +A) .

În situaţia în care amortizarea anuală ar fi mai mare decât 1,181 u.m. fluxurile

financiare nete s-ar diminua cu diferenţa, după cum dacă amortizarea anuală ar fi mai mică

decât 1,181 u.m. fluxurile financiare nete s-ar majora cu diferenţa .

-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

3 2 1 R R R R

b)

În cazul celei de-a doua variante de finanţare , valoarea actuală a investiţiei se

determină după relaţia :

∑ ∑= =

=+=+=m

t t

tcrt

tcrt idiiA

1

3

1

035,7%)71()1( mld. u.m.

unde icrt are, conform datelor din problemă, valorile :

icr1 = 1 u.m. ; icr2 = 2 u.m. ; icr3 = 3 u.m.

Anuitatea care trebuie rambursată în 5 ani se determină conform relaţiei :

Page 52: Proiecte economice

∑∑ =

=

++

=m

t

ttk

t

tdi

dR

1

1

)1(*)1(

1

în care factorul Σ din membrul drept este chiar valoarea iA mai sus determinată , adică :

716,1035,7*%)71(

1iA*)d1(

1R 5

1t

tk

1t

t=

+=

+=

∑∑=

=

mld. u.m.

Amortizarea anuală se determină ca în cazul variantei a) şi obţinem :

048,1%)81(

035,7

)1(10

11

=+

=+

=

∑∑=

=

t

tn

t

ti

iAA u.m.

Amortizarea anuală în varianta b) conduce la o diferenţă favorabilă faţă de varianta a),

respectiv :

ΔA = A(a) – A(b) = + 0,133

unde :

A(a) – amortizarea conform variantei de funcţionare (a);

A(b) – amortizarea conform variantei de finanţare (b) .

Valoarea netă actualizată a fluxurilor financiare nete obtinute pe seama investiţiei se

determina coform relaţiei :

∑∑+=

=

− +−++−−=n

kt

tk

t

t iCetVtiRtCetVtVNA11

)1)(()1)((

care ţînând cont de particularităţile finanţării în varianta b) va fi adoptată astfel:

- nu se uzează de cheltuieli de exploatare (Ce ) deoarece în problemă se dau direct

fluxurile financiare nete;

- fluxurile financiare anuale nete se vor corecta cu diferenţa de amortizare ΔA (b) care în

acest caz este favorabilă.

În aceste condiţii avem :

( ) ( ) ( )( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ...651,8%81*133,0%81*716,1133,0

1*1*)(

10

6

5

1

11

mumldFtFt

ibAFtibAFtVNA

t

tt

t

tn

kt

k

t

t

=++++−+=

=+Δ+++Δ+=

∑∑

∑∑

=

−−

=

+==

unde Ft sunt valorile deja precizate mai sus , în rezolvarea efectuata pentru varianta a) .

c) În mod similar se determină valorile indicatorilor iA , A , R , A , ΔA si VNA pentru

variantele de finanţare .

d) În cazul celei de-a patra variante de finanţare, valoarea actuală a investiţiei şi

anuitatea care trebuie rambursată pentru stingerea creditului se determină ţinând seama de

Page 53: Proiecte economice

faptul că perioada de graţie este de 4 ani ( faţa de 3 ani ) în toate celelalte cazuri cu

excepţia variantei b) , adică valoarea investiţiei trebuie calculată la momentul 1 ( la finele

anului 1 ) şi nu la momentul 0 . În această situaţie avem :

∑ ∑+

+

+

=+=+=1m

11

13

2

tcrt

tcrt 196,7%)71(i)d1(iiA mld u.m.

124,2196,7*%)71(

1*)1(

14

11

=+

=+

=

∑∑=

=

t

tk

t

tiA

dR mld. u.m.

Pentru determinarea amortizării anuale ce urmează a fi inclusă în costuri, astfel ca la

finele duratei de viaţă economică investiţia să fie complet recuperată, ţinem seama de

particularităţile acestei variante de finanţare şi anume :

- valoarea investiţiei este cea determinată la finele perioadei de graţie, chiar dacă

amortizările se includ în costuri şi înainte de acest moment;

- în calculul amortizării se practică procedura de actualizare şi pentru anii anteriori

momentului de închidere a perioadei de graţie.

În cazul nostru, prima tranşă de amortizare este inclusă costuri simultan cu încheierea

perioadei de graţie . Formula de calcul se modifică conform particularităţilor menţionate :

( )tin

t

iAAIA−−

=∑ ++=

1

1* de unde :

( )

( ) ⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ ++=

⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ ++=

=

=

1

1

1

1

11

;11

n

t

t

n

t

t

i

IAA

iAIA

( )...993,0

%811

196,79

1

mumldeA

t

t=

⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ ++=

∑=

Avem în continuare :

( ) ( )

( )( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) .m.u698,9%81*16,0Ft%81*124,216,0Ft%81*16,02,1

i1*dAFti1*dRdAFti1*dA1FVNA

.m.u16,0dAaAA

10

6t

t5

2t

t1

n

1kt

tk

2t

t1

=++++−++++=

=+Δ+++−Δ+++Δ+=

=−=Δ

∑∑

∑∑

=

=

−−

+=

=

−−

Pentru cazurile de acest gen se poate formula un raţionament adoptat în sensul că

momentul de referinţă pentru procedeul actualizării ar putea fi considerat finele anului 1, în

loc de anul 0, deoarece din punct de vedere financiar – obligaţiile de rambursare încep să

curgă de aici înainte .

Page 54: Proiecte economice

h) Pentru ultima variantă de finanţare se procedează similar cazului d) .

În urma analizării variantelor de finanţare a) – h) se întocmeşte o situaţie sintetică de

forma tabelului nr. 3.4 .

Tabelul nr.3.4 Analiza sintetică a variantelor de finanţare

Variante iA R A ΔA VNA

a 7,923 - 1,181 - 14,611

b 7,035 1,1716 1,048 + 0,133 8,651

c 6,725 1,640 1,002 + 0,179 9,343

d 7,196 2,124 0,993 + 0,188 9,358

e 6,657 1,624 0,992 + 0,189 9,307

f 6,607 1,611 0,985 + 0,196 9,493

g 6,519 1,548 0,972 + 0,209 9,832

h 6,910 1,994 0,953 + 0,228 10,025

Dacă luăm în considerare drept criterii de apreciere costul investiţiei şi valoarea

actuală netă rezultă aprecieri diferite :

- din punctul de vedere al costului investiţiei, cea mai avantajoasa variantă este g);

- din punctul de vedere al valorii nete actualizate cea mai avantajoasa variantă este a).

Pentru alegere se va aplica în continuare un procedeu de clasificare multicriterială. În

urma derulării acestuia se poate opta pentru oricare variantă, dar, în situaţia analizată, două

dintre acestea se pot argumenta prin motive ce prezintă importanţă şi interes din punct de

vedere economico-financiar, astfel :

- varianta a) prezintă interes pentru că presupune autofinanţarea, adică mobilizarea exclusiv a

surselor proprii;

- varianta g) prezintă importanţă pentru că presupune cel mai mare efort investiţional .

Page 55: Proiecte economice

54

CAPITOLUL IV

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PRIN INTERMEDIUL

INDICATORILOR BILANŢIERI ŞI A RATELOR

4.1. Bilanţul contabil – documentul de bază pentru analiza echilibrului financiar

Bilanţul contabil evidenţiază cifric şi în etalon monetar echilibrul între bunurile economice

şi sursele lor de finanţare şi rezultatele obţinute ca urmare a investirii şi utilizării capitalului.

Structurile calitative prin care bilanţul realizează dubla reprezentare a patrimoniului sunt cele de

activ şi pasiv.

Totodată, bilanţul contabil constituie reprezentarea patrimoniului unui agent economic:

întreprindere, societate, asociaţie, cooperativă. În acest sens al constituie totdeauna modelarea

conceptului juridic de patrimoniu, oricare ar fi convenţiile formale care direcţionează prezentarea

sa.

Patrimoniul constituie un ansamblu de drepturi şi angajamente scadente la o anumită dată. În

exprimarea contabilă a patrimoniului, bilanţul prezintă drepturile în activ şi angajamentele în pasiv.

Drepturile patrimoniale conferă beneficiarului lor o putere asupra lucrurilor sau posibilitatea

obţinerii unor prestaţii din partea altor persoane. Angajamentele patrimoniale corespund obligaţiilor

pe care întreprinderea le are la o anumită dată.

Importanţa bilanţului contabil este reflectată de proprietăţile sale informaţionale şi poate fi

sintetizată după cum urmează:

a) constituie un instrument de control al gestiunii, care permite cunoaşterea şi analiza

patrimoniului şi activităţii unităţii patrimoniale atât de către consiliile de administraţie, adunarea

generală a acţionarilor, cât şi de către organele fiscale.

b) informaţiile din bilanţ stau la baza procesului de fundamentare a deciziilor organelor de

conducere atât pentru activitatea curentă cât şi pentru activitatea de perspectivă;

c) asigură informaţii privind modul de evoluţie al realizărilor prin compararea indicatorilor

exerciţiului curent cu cei din exerciţiul precedent;

d) contribuie la îmbunătăţirea conţinutului şi organizării contabilităţii, care trebuie să asigure

datele necesare, exacte şi la timp, în vederea elaborării la termenele prevăzute a unui bilanţ de nivel

calitativ ridicat.

Bilanţul contabil îşi poate îndeplini rolul ce-i revine în procesul de conducere numai în

Page 56: Proiecte economice

55

măsura în care îndeplineşte unele condiţii:

- să reflecte situaţia reală a elementelor de patrimoniu. Aceasta presupune înregistrări

corecte şi la timp pe baza documentelor justificative şi confruntări periodice a situaţiilor faptice, de

pe teren, cu cele scriptice din conturi, folosind inventarierea şi balanţa de verificare ca procedee ale

metodei contabilităţii;

- să respecte metodologia de determinare a indicatorilor şi a corelaţiilor dintre aceştia;

- să fie complet, cu toate formularele completate având la bază modele de bilanţ şi norme de

întocmire a bilanţului elaborate de Ministerul Finanţelor;

- să fie simplu şi clar, să cuprindă indicatori semnificativi, care să fie ordonaţi după

importanţa lor;

- să se întocmească şi să se prezinte la termenele stabilite contribuind astfel la asigurarea

centralizării datelor la termenele precizate şi la asigurarea conducerii, controlului şi analizei

activităţii desfăşurate.

În practică se întâlnesc mai multe feluri de bilanţuri, astfel că ele se pot clasifica după mai

multe criterii şi anume:

a) după statutul juridic al unităţii patrimoniale pentru care se întocmeşte:

- bilanţ iniţial: se întocmeşte la înfiinţarea unităţii patrimoniale;

- bilanţ curent: întocmit de-a lungul activităţii unităţii patrimoniale, la termenele

prevăzute de legislaţia în vigoare

- bilanţ final: întocmit în momentul în care o unitate patrimonială îşi încetează

activitatea.

b) după perioada legală când trebuie întocmit:

- bilanţ anual;

- bilanţ intermediar

c) după mărimea unităţii patrimoniale:

- bilanţ contabil în sistem de bază: pentru unităţile mari;

- bilanţ contabil în sistem simplificat: pentru unităţile patrimoniale mici şi mijlocii;

d) după sfera de cuprindere a nivelului organizatoric:

- bilanţuri primare: pe baza datelor din conturi;

- bilanţuri centralizatoare: întocmite la nivelul organelor centrale, prin centralizarea

datelor din bilanţurile primare;

e) după reglementările locale:

- bilanţ comercial: ţinând seama de averea consumată, de cea înlocuită şi estimarea ei la

inventar pentru a nu obţine rezultate fictive;

- bilanţ fiscal: întocmit după dispoziţiile fiscale, care serveşte ca bază pentru impozitarea

Page 57: Proiecte economice

56

veniturilor.

Sistemul de contabilitate românească aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a inspirat din

planurile contabile generale ale ţărilor vest-europene în special cel francez şi se bazează pe normele

contabile internaţionale care au fost adaptate cerinţelor şi practicilor româneşti. Astfel, deşi

exerciţiul financiar se încheie la sfârşitul anului calendaristic, în România se întocmesc şi lucrări de

sinteză contabilă trimestriale, astfel:

1. Trimestrial: rezultate financiar; situaţie patrimonială; încasări şi plăţi în valută; impozite

şi taxe datorate şi vărsate;

2. Anual: bilanţ contabil care se compune din bilanţ propriu-zis, cont de profit şi pierderi,

anexe la bilanţ şi raportul de gestiune.

Formularea normelor generale referitoare la analiza financiară a bilanţului se loveşte de

problema prezentării bilanţului. Metodele de prezentare şi întocmire a bilanţului variază de la o

ţară la alta şi chiar de la o întreprindere la alta în cadrul aceleiaşi ţări.

Oricare ar fi metodele de elaborare, bilanţurile sunt construite pe baza unor reguli comune

de prezentare. În primul rând apar separat drepturile patrimoniale acumulate de întreprindere de la

un moment dat (activele) şi angajamentele patrimoniale contractate la aceeaşi dată (pasivele).

Această separare se face, cel mai adesea printr-o prezentare a bilanţului sub formă de tabel

cu două coloane reprezentând activul şi pasivul. Există şi o altă variantă de prezentare sub formă de

listă. Bineînţeles, suma şi conţinutul activului şi pasivului sunt aceleaşi oricare ar fi prezentarea

aleasă.

Astfel putem folosi o structură simplă a bilanţului contabil, cum este cea în formă de tabel

cu două coloane, necesare analizei echilibrului financiar.

Forma de tabel cu două coloane a bilanţului

A C T I V P A S I V 1. Active imobilizate

1.1. Imobilizări necorporale 1.2. Imobilizări corporale 1.3. Imobilizări financiar

2. Active circulante 2.1. Stocuri şi producţie în curs de execuţie 2.2. Creanţe 2.3. Disponibilităţi 3. Active de regularizare şi asimilate 4. Prime privind rambursarea obligaţiunilor

1. Capitaluri proprii 1.1. Capital 1.2. Rezerve 1.3. Rezultat (profit cu”+”

Pierdere cu „-„) 1.4. Alte capitaluri proprii 2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 3. Datorii 3.1. Împrumuturi şi datorii financiare 3.2. Alte datorii 4. Pasive de regularizare

În ceea ce priveşte CONŢINUTUL bilanţului, vom detalia posturile de activ şi pasiv în cele

Page 58: Proiecte economice

57

ce urmează:

1. Activul bilanţului

a. Activele imobilizate – se mai numesc şi active fixe şi cuprind toate acele valori

economice a căror perioadă de utilizare şi lichiditate este mai mare de un an. Ele alcătuiesc baza şi

mijloacele de acţiune ale unităţii patrimoniale şi se caracterizează prin durabilitate îndelungată şi

participare la circuitul economic. Ele se împart în imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi

imobilizări financiare.

a1. Imobilizări necorporale cuprind valorile economice de investiţie care nu îmbracă fizic

forma de bunuri materiale concrete. Ele sunt reprezentate de cheltuielile de constituire (cu

înfiinţarea, dezvoltarea, fuziunea unităţilor patrimoniale: taxe de înmatriculare, emitere şi vânzare

acţiuni); cheltuielile de cercetare – dezvoltare (efectuarea unor lucrări sau obiective de cercetare

care să prezinte garanţia realizării eficienţei scontate, sunt amortizabile în cinci ani); concesiunile,

brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare (aporturi în natură realizate de

acţionari, achiziţionate de la terţi sau create de unitatea patrimonială); fondul comercial (elemente

necorporale care contribuie la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului de activitate a unei unităţi

cum ar fi: vadul, debuşeele, reputaţia; fondul comercial se constituie numai prin achiziţie sau aport

şi se evaluează cu ocazia determinării preţului de vânzare al unei unităţi patrimoniale); alte

imobilizări corporale (programe informatice, se amortizează într-o perioadă care nu depăşeşte 3

ani).

a2. Imobilizări corporale cuprind bunurile materiale de folosinţă îndelungată în activitatea

unei unităţi patrimoniale. Ele se găsesc sub forma de terenuri şi mijloace fixe (se delimitează pe

următoarele şase categorii conform Hotărârii Guvernului 964/2004şi anume: 1 – construcţii; 2 –

echipamente tehnologice; 3 – aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare; 4 – mijloace de

transport; 5 – animale şi plantaţii; 6 – mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a

valorilor umane şi materiale şi alte active corporale).

Activele imobilizate îşi pierd în timp din valoare ca urmare a uzurii determinate de utilizarea

lor, acţiunea agenţilor naturali şi progresul tehnic. Constatarea contabilă a pierderii de valoare

suferită de imobilizările corporale, cu excepţia terenurilor şi includerea sa în costuri se numeşte

amortizare.

a3. Imobilizări financiare cuprind valorile financiare investite de unitatea patrimonială în

patrimoniul altor societăţi sub forma titlurilor de valoare, creanţelor ataşate participanţilor,

împrumuturile acordate şi alte imobilizări financiare (depozite pe termen lung).

b. Activele circulante – cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor şi producţiei

în curs de execuţie, creanţelor, valorilor mobiliare şi plasament şi disponibilităţilor băneşti. Activele

Page 59: Proiecte economice

58

circulante se află într-o continuă modificare valorică, ele îşi schimbă forma materială şi utilitatea în

cadrul circuitului economic al patrimoniului. Sub aspectul lichidităţii, caracteristica de bază a

activelor circulante este aceea că perioada de rotaţie este mai mică de un an.

b.1 Stocurile şi producţia în curs de execuţie reprezintă acele valori economice care prin

natura şi destinaţia lor sunt folosite ca materii prime, materiale consumabile, producţie în curs de

execuţie, produse finite şi semifabricate, mărfuri şi ambalaje. În sfera stocurilor se cuprind şi

obiectele de inventar şi baracamentele. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mică

decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de

serviciu sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.

b.2 Creanţele sau valori în curs de decontare reprezintă valorile economice avansate

temporar altor persoane fizice sau juridice şi pentru care urmează să primească un echivalent valoric

(sumă de bani, lucrare sau serviciu). Clienţii reprezintă creanţele faţă de terţi determinate de

vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul activităţii unităţii

patrimoniale. Celelalte drepturi (creanţe) diferite decât cele asupra clienţilor se împart în

următoarele structuri: avansuri acordate furnizorilor, decontări cu asociaţii privind aportul în natură

şi în bani; creanţele generate de relaţiile de decontare pentru fondurile avansate de societăţi pe

termen scurt; debitori pentru creanţele determinate de cesiunea titlurilor de plasament, cesiunea

activelor imobilizate, garanţii depuse, reclamaţii, pagube materiale, creanţe reactivate etc.

b.3 Titlurile de plasament şi disponibilităţile băneşti denumite valori de trezorerie

cuprind valori economice care îmbracă forma sau îndeplinesc funcţia de bani. Titlurile de

plasament cuprind titluri de valoare achiziţionate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt.

Disponibilităţile băneşti în lei sau devize se delimitează sub forma numerarului din casierie,

depozitele la bancă în conturi curente (pot funcţiona la vedere sau la termen, cele la termen sunt o

formă de imobilizare a mijloacelor băneşti până la un an), carnetele de cecuri (documente –

valoare folosite pentru efectuarea plăţii unor servicii sau bunuri), acreditivele, avansurile de

trezorerie.

c. Conturi de regularizare şi asimilate – cuprinde cheltuielile constatate în avans (prin

natura lor acestea reprezintă: chirii plătite în avans, abonamente, taxe de locaţiune, prime de

asigurare plătite anticipat); cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii (cheltuieli pentru

reparaţii capitale neprevizibile, cheltuieli pentru reparaţii curente şi revizii tehnice, cheltuieli

amânate) şi diferenţele de conversie-activ (diferenţele între valoarea de intrare a creanţelor mai

mare şi valoarea convertibilă la cursul de schimb mai mică).

d. Primele de rambursare a obligaţiunilor – sunt diferenţe dintre valoarea de emisiune sau

valoarea de rambursare, după caz, şi valoarea nominală a obligaţiunilor emise de societate, care sunt

amortizabile pe toată durata împrumutului creat prin emisiunea acestor titluri de credit.

Page 60: Proiecte economice

59

2. Pasivul bilanţului – reprezintă sursele de finanţare a bunurilor economice clasificate

după modul de constituire şi exigibilitate. Pentru procurarea bunurilor economice o unitate

patrimonială foloseşte finanţarea proprie şi finanţarea străină. Finanţarea proprie se realizează prin

contribuţia proprie a titularului de patrimoniu sub formă de capital individual sau social. Finanţarea

străină se realizează prin diferite forme juridice: credite bancare, obligaţiuni, credite comerciale,

alte datorii în curs de decontare.

a. Capitalurile proprii – se delimitează prin capitalul social, primele de capital, diferenţele

sau plusvalorile din reevaluare, rezervele unităţii patrimoniale, rezultatul reportat, rezultatul

exerciţiului, subvenţiile pentru investiţii, provizioanele reglementate şi fondurile proprii.

a.1 Capitalul social – se constituie la înfiinţarea întreprinderii şi se diferenţiază în capital

subscris nevărsat şi capital subscris vărsat. Pe parcursul funcţionării, capitalul social se poate

majora prin emisiune de acţiuni noi sau se poate reduce atunci când este considerat prea mare în

raport cu activitatea unităţii patrimoniale.

a.2 Diferenţele din reevaluare reprezintă plusurile create prin reevaluarea imobilizărilor

corporale şi a celor financiare. Pe măsura amortizării sau realizării bunurilor, plusvaloarea este

utilizată parţial sau total, pentru creşterea capitalului social sau transferarea la rezerve.

a.3 Rezervele reprezintă profitul capitalizat în mod durabil de unitatea patrimonială.

Rezervele se constituie şi se datorează în raport cu cotele reţinute din rezultatul exerciţiului

financiar. Ele se împart în: rezerve legale, rezerve statutare şi alte rezerve.

a.4 Rezultatul reportat – conţine rezultatele pozitive reportate din anii precedenţi, a căror

repartizare a fost amânată de AGA.

a.5 Rezultatul exerciţiului – profitul net al exerciţiului financiar încheiat până în momentul

repartizării lui pe destinaţiile stabilite prin lege sau prin statutul unităţii patrimoniale.

a.6 Fondurile – se constituie cu scopul de a susţine financiar activitatea unităţii

patrimoniale sau pentru stimularea salariaţilor.

b. Datoriile (capitalul străin) sunt formate din capitalurile furnizate de terţi, pentru care

unitatea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Pot îmbrăca forma creditelor

contractate de la bănci sau alte instituţii financiare, împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni şi a

datoriilor create în cadrul relaţiilor de decontare ale unităţii patrimoniale cu alte persoane fizice şi

juridice (denumite creditori). În cadrul datoriilor unităţii patrimoniale, mai importante sunt: datoriile

financiare, datoriile comerciale, datoriile fiscale, salariale, sociale; datoriile privind relaţiile de

decontare cu asociaţii şi creditori diverşi.

b.1. Datoriile financiare – îmbracă forma creditelor primite de la bancă sau alte instituţii de

credit şi împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni. Creditele sunt destinate fie finanţării

Page 61: Proiecte economice

60

investiţiilor, fie cheltuielilor curente pentru activitatea de exploatare, ele sunt purtătoare de dobândă

şi garantate cu activele întreprinderii.

b.2 Datoriile comerciale se creează în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru

aprovizionări cu bunuri materiale, lucrări şi servicii primite.

b.3 Datoriile fiscale, sociale, salariale – cuprind obligaţiile din impozite şi taxe la bugetul

statului, salariile şi alte drepturi salariale, datoriile intermediare create în cadrul relaţiilor de

decontare cu angajaţii prin reţineri de contribuţii pentru pensia suplimentară şi ajutorul de şomaj.

b.4 Datoriile faţă de asociaţi reprezintă obligaţiile faţă de acţionari pentru capitalul

rambursat, dividende de plată şi datoriile privind fondurile puse la dispoziţia întreprinderii pe

termen scurt de către întreprinderile asociate.

c. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli – sumele constituite la închiderea exerciţiului

pe seama cheltuielilor, pentru elementele de patrimoniu a căror realizare sau plată este probabilă sau

pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare: amenzi, penalităţi, despăgubiri, litigii,

daune, alte datorii incerte, cheltuieli legate de activitatea de service.

d. Conturi de regularizare şi asimilate – cuprind veniturile înregistrate în avans

(încasarea anticipată a unor lucrări şi servicii: chirii, taxe, dobânzi); diferenţele de conversie pasiv

(diferenţele între valoarea de intrare a creanţelor mai mică şi valoarea convertibilă la cursul de

schimb mai mare).

În mod general, relaţia de echilibru prin care operează bilanţul este de forma:

ACTIV = PASIV

Ea mai poate fi numită şi execuţia generală a bilanţului contabil. Această relaţie de echilibru

înseamnă că orice activ al unităţii patrimoniale are unul sau mai multe izvoare de finanţare

reflectate în pasiv.

4.2. Pregătirea bilanţului contabil pentru analiza financiară. Bilanţul financiar

Bilanţul contabil şi anexele sale răspund unor multiple cerinţe de ordin juridic, contabil şi

fiscal. Pentru a obţine bilanţul financiar plecând de la bilanţul contabil, se procedează la o serie de

regrupări a datelor: se vor comasa anumite date ale bilanţului contabil; se vor diviza unele date

pentru a se obţine mărimi semnificative pe plan financiar; se vor opera corectări atât în activul cât şi

în pasivul bilanţului.

Pornim de la următoarea structură a bilanţului unei societăţi comerciale:

Datele se vor individualiza utilizând următoarea formulă de calcul:

Page 62: Proiecte economice

61

Valoarea individuală = V x 0,n;

n-reprezintă numărul de ordine din g rupă

- mii lei -

ACTIV 2004 2005 PASIV 2004 2005 1.Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare 2.Active circulante Stocuri Creanţe Disponibilităţi 3.Active de regulari- zare şi asimilate 4.Prime privind ram- bursarea obligaţiuni- lor

11.547.396

0 11.539.848

7.548

5.782.854 3.426.192 1.785.350

571.312

66.706

0

11.372.152

0 11.363.604

8.548

8.555.380 5.740.404 2.517.412

297.564

51.492

0

1.Capitaluri proprii Capital social Rezerve Rezultatul exerciţiului Repartizarea profitului Fonduri Subvenţii pt. investiţii Provizioane regl. 2.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 3. Datorii Împrumuturi şi datorii Furnizori Alte datorii 4.Pasive de regulari- zare

12.835.484 12.036.350

137.610

187.692

187.692 661.524

0 0

0

3.744.152

985.134 2.249.334

509.684

817.320

13.031.20212.036.350

162.588

264.462

264.462832.264

00

05.745.776

881.9404.056.688

807.148

1.202.046

TOTAL ACTIV 17.396.956 19.979.024 TOTAL PASIV 17.396.956 19.979.024

1. Corecţiile operate în activul bilanţului vizează obţinerea unor mărimi folositoare

analizei financiare, precum: activul imobilizat corectat şi activele circulante corectate.

Pentru a obţine cele două mărimi, atât imobilizările financiare şi creanţele, cât şi cheltuielile

înregistrate în avans se împart în două categorii: cele cu durata mai mică de un an şi cele cu durata

mai mare de un an.

În urma regrupării, imobilizările nete vor cuprinde elementele:

- imobilizări necorporale;

- imobilizări financiare mai mari de un an;

- creanţe mai mari de un an;

- cheltuieli constatate în avans care privesc o perioadă mai mare de un an;

- prime de rambursare a obligaţiilor.

În cazul bilanţului contabil al societăţii considerăm, imobilizările financiare în valoare de

7.458 mii lei sunt mai mari de un an, deci valoarea lor integrală rămâne la imobilizări financiare.

Creanţele societăţii reflectă un termen mai mic de un an, deci nu se include o parte din ele

în cadrul activelor imobilizate. La fel cheltuielile constatate în avans au un termen mai mic de un

an şi se vor trece la activele circulante. Primele de rambursare a obligaţiunilor se trec la activele

imobilizate dar având în vedere că ele au valoarea 0, partea de activ imobilizat a bilanţului rămâne

aceeaşi.

Page 63: Proiecte economice

62

În urma regrupării, activele circulante corectate vor cuprinde elementele:

- imobilizări financiare mai mici de un an (nu este cazul în cadrul bilanţului contabil al

societăţii considerate);

- - stocuri;

- creanţe (dacă existau creanţe pe termen >1 an, acestea se treceau în partea de activ

imobilizat);

- disponibilităţile băneşti;

- cheltuielile înregistrate în avans şi decontările din operaţii în curs de clarificare care

cresc se include în partea de activ circulant, parte care creşte cu suma acestora – 66.706

mii lei.

Activul financiar al bilanţului se reprezintă în tabelul următor:

Activ financiar

ACTIV 2004 2005

1.Active imobilizate

2.Stocuri şi producţie în curs

3.Alte active circulante

11.547.396

3.426.192

2.423.368

11.372.152

5.740.404

2.866.468

TOTAL ACTIV 17.396.956 19.979.024

2. Corecţii operate în pasivul bilanţului – au ca scop constituirea a trei mărimi

semnificative în pasiv:

- capitalurile proprii;

- datoriile pe termen mediu şi lung;

- datoriile pe termen scurt.

În primul rând se au în vedere sumele din pasiv după repartizarea rezultatelor.

Repartizarea profitului

- mii lei -

2004 2005 Profitul exerciţiului

187.692 264.462

Rezerve legale

Fond de participare a salariaţilor la profit

Cota managerului din profit

Fond de dezvoltare

Dividende de plătit

15.489

14.123

8.100

102.301

47.679

24.978

26.446

18.586

115.114

79.338

TOTAL 187.692 264.462

Page 64: Proiecte economice

63

În cei doi ani, societatea a realizat un profit de 187.692 mii lei şi respectiv 264.462 mii lei,

care a fost repartizat conform legislaţiei în vigoare, pentru constituirea rezervelor legale, a

fondurilor şi dividendelor.

Partea de capitaluri proprii, în urma repartizării profitului, s-a modificat astfel:

- Rezervele au crescut cu 15.489 mii lei în 2004, iar 2005cu 24.978 mii lei.

- Fondurile unităţii s-au mărit cu suma de 14.123+8.100+102.310=124.533 mii lei în

2004, iar în 2005cu 26.446+18.586+115.114=160.146 mii lei

- Dividendele de plătit se trec la postul „Alte datorii”, cu suma de 47.679 mii lei pentru

anul 2004şi cu suma de 79.338 mii lei pentru anul 2005.

Structura Capitalurilor proprii după repartizarea profitului este exemplificată mai

jos:

Capitaluri proprii 2004 2005

Capital social

Rezerve

Rezultatul exerciţiului

Repartizarea profitului

Fonduri

Subvenţii pentru investiţii

Provizioane reglementate

12.036.350

153.099

187.692

786.048

12.035.350

187.566

264.462

992.410

Total capitaluri proprii 12.787.805 12.951.864

Obs.: Din totalul capitalurilor proprii s-a scăzut elementul „Repartizarea profitului”

deoarece această sumă a intrat în componenţa celorlalte elemente din postul „Capitaluri proprii”.

După ce s-a repartizat profitul, trebuie avut în vedere modul cum se repartizează

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. Provizioanele pentru riscuri se consideră a fi nişte

rezerve şi se includ în capitalurile proprii. În ceea ce priveşte bilanţul societăţii, acest element are

valoarea 0, deci nu există provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

Corectarea datoriilor: în primul rând se face separarea/gruparea datoriilor în: datorii pe

termen lung şi mediu (>1 an, include credite pe termen lung şi mediu) şi datorii pe termen

scurt (<an, include creditele pe termen scurt, furnizorii şi conturile asimilate, alte datorii pe

termen scurt).

Folosind anexa bilanţului contabil, datoriile pe termen lung şi mediu sunt în sumă de 80.000

lei în anul 2004şi de 100.000 mii lei în anul 2005, datorii provenite din credite pe termen lung şi

mediu.

Page 65: Proiecte economice

64

Calculul datoriilor pe termen scurt include partea din datorii mai mici de un an, la care se

adaugă veniturile constatate în avans cu o durată mai mică de un an şi se mai adaugă dividendele

care trebuie plătite.

Astfel în 2004 la datoriile pe termen scurt în valoare de 3.664.152 mii lei se adaugă venituri

constatate în avans în sumă de 817.320 mii lei şi dividendele în sumă de 47.679 rezultând:

Dts (2004) = 3.664.152 + 817.320 + 47.679 = 4.529.151

În 2005 la datoriile pe termen scurt în valoare de 5.645.776 mii lei se adaugă venituri

constatate în avans în sumă de 1.202.046 mii lei şi dividendele în sumă de 79.338 rezultând:

Dts (2005) = 5.645.776 + 1.202.046 + 79.338 = 6.927.160

Acum, putem prezenta situaţia datoriilor după repartizarea profitului şi corectarea posturilor

de datorii:

Datorii 2004 2005

1. Datorii pe termen lung şi mediu

2. Datorii pe termen scurt

80.000

4.529.151

100.000

6.927.160

Total datorii 12.787.805 12.951.864

Având corectate atât activul cât şi pasivul bilanţului contabil al societăţii putem reprezenta

BILANŢUL FINANCIAR pentru a calcula indicatorii echilibrului financiar.

BILANŢ FINANCIAR

ACTIV 2004 2005 PASIV 2004 2005

1. IMOBILIZĂRI

2. STOCURI ŞI

PRODUCŢIE ÎN CURS

3. ALTE ACTIVE

CIRCULANTE

11.547.396

3.426.192

2.423.368

11.372.152

5.740.404

2.866.468

1.CAPIT.PROPRII

2.DATORII PE

TERMEN LUNG ŞI

MEDIU

3. DATORII PE

TERMEN SCURT

12.787.805

80.000

4.529.151

12.951.764

100.000

6.927.160

TOTAL ACTIV 17.396.956 19.979.024 TOTAL PASIV 17.396.956 19.979.024

Page 66: Proiecte economice

65

4.3. Fondul de rulment – principalul indicator al echilibrului financiar

Întocmirea bilanţului financiar prin regruparea datelor bilanţului contabil oferă posibilitatea

cercetării echilibrelor principale ale bilanţului. Analiza financiară recurge la două tipuri de agregate.

Primele sunt derivate din bilanţul financiar şi constituie relaţia fundamentală de trezorerie, celelalte

provin din contul de profit şi pierderi şi formează soldurile intermediare ale gestiunii.

Pentru a determina relaţia fundamentală a trezoreriei se vor utiliza:

a) Fondul de rulment;

b) Necesarul de fond de rulment;

c) Trezoreria unităţii patrimoniale.

Fondul de rulment (FR) exprimă un prim echilibru sumar prin confruntarea capitalului

permanent sau a pasivului pe termen lung, cu imobilizările. Echilibrul curent este indicat de

necesarul de fond de rulment (NFR) iar echilibrul pe termen scurt, de calculul trezoreriei (T).

Noţiunea de fond de rulment a dat loc la multiple formulări. Totuşi, două din aceste

formulări prezintă un interes particular şi merită să apară drept concepte fundamentale ale gestiunii

şi analizei financiare. E vorba de noţiunea de fond de rulment net sau permanent, pe de o parte şi

de noţiunea de fond de rulment propriu, pe de altă parte.

Fondul de rulment net (FRN)

- reprezintă partea din capitalurile permanente ale unităţii patrimoniale care este

afectată pentru finanţarea ciclului de exploatare.

Pentru a permite calcularea fondului de rulment net, bilanţul trebuie organizat în părţi mari

regrupând elementele de activ şi de pasiv pe baza criteriului duratei activului şi pasivului. Folosim

bilanţul financiar reprezentat în subcapitolul anterior pentru a grupa elementele de activ şi pasiv

astfel:

- elementele de pasiv de împart în capitaluri permanente şi datorii pe termen scurt;

- elementele de activ se împart în: active imobilizate şi active circulante.

Reducerea bilanţului la părţile necesare calculării fondului de rulment net

- mii lei -

ACTIV 2004 2005 PASIV 2004 2005

1.ACTIVE

IMOBILIZATE

11.547.396 11.372.152

1.CAPITALURI

PERMANENTE

12.867.805 13.051.764

2.ACTIVE

CIRCULANTE

5.849.560 8.606.872

2.DATORII PE

TERMEN

SCURT

4.529.151 6.927.160

TOTAL ACTIV 17.396.956 19.979.024 TOTAL PASIV 17.396.956 19.979.024

Page 67: Proiecte economice

Noţiunea de fond de rulment poate fi definită prin două formulări echivalente, exprimând,

fie o abordare a părţii de sus a bilanţului, fie o abordare a părţii de jos a bilanţului.

FRN = Capitaluri permanente – Active imobilizate (partea de sus a bilanţului)

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt (partea de jos a bilanţului)

1) Folosind partea de sus a bilanţului, în cazul societăţii analizate avem:

FRN2004= 12.867.805 – 11.547.396 = + 1.320.409 mii lei

FRN2005 = 13.051.764 – 11.372.152 = + 1.679.612 mii lei

Ambele valori ale fondului de rulment sunt pozitive, ceea ce reflectă faptul că o parte din

capitalurile permanente (1.320.409 mii lei în 2004şi 1.679.612 mii lei în 2005) au fost folosite

pentru finanţarea ciclului de exploatare – active circulante.

În ambele cazuri Capitalurile permanente > Activele imobilizate. În cazul în care fondul

de rulment ar fi fost negativ, atunci o parte din imobilizările unităţii patrimoniale ar fi fost finanţate

din resursele pe termen scurt.

∆FRN = FRN2005 - FRN2004= 1.679.712 – 1.320.409 = 359.203 mii lei

( ) %1,271001272,1100x1409.320.1712.679.11001

FRNFRN%

2004

2005 =×−=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=×⎟⎟

⎞⎜⎜⎝

⎛−=Δ

Se observă că în urma activităţii desfăşurate de societatea comercială, fondul de rulment a

crescut în anul 2005faţă de anul 2004cu 359.203 mii lei (27,1%), ceea ce reflectă o situaţie

favorabilă în ceea ce priveşte solvabilitatea unităţii patrimoniale.

De remarcat că aceste modificări s-au produs datorită scăderii activelor imobilizate şi nu a

creşterii capitalurilor permanente care au rămas constante ca sumă, fapt care se poate observa din

tabelul următor care exprimă părţile de activ în procente:

Active imobilizate

66,36 % - 2004 56,92 % - 2005

Capitaluri permanente

73,96 % - 2004 65,32 % - 2005

Active circulante 33,62 % - 2004 43,08 % - 2005

Datorii pe termen scurt

26,04 % - 2004 34,68 % - 2005

66

Page 68: Proiecte economice

67

În 2004 activele imobilizate reprezentau 66,36 %, iar în 2005 are loc o scădere a acestora la

56,92 % din totalul activului, scădere care corelată cu faptul că au scăzut şi în sumă fixă, înseamnă

că, creşterea fondului de rulment s-a realizat prin vinderea unor active imobilizate şi nu prin

îmbunătăţirea activităţii de gestiune financiară, crescând foarte mult şi procentul de datorii pe

termen scurt (cu peste 8 %).

2) Pentru calculul fondului de rulment, putem folosi şi datele din partea de jos a bilanţului:

FRN2004=Active circulante1988-Datorii pe termen scurt2004=5.849.560-4.529.151=1.320.409

FRN2005=Active circulante2005-Datorii pe termen scurt2005=8.606.872-6.927.160=1.679.712

Datele din cele două formule duc la acelaşi rezultat al fondului de rulment. Deşi, una este

echivalentă cu cealaltă, cea de a doua modalitate de calcul a fondului de rulment atrage atenţia

asupra excedentului activelor circulante asupra datoriilor pe termen scurt şi pune în evidenţă

finalitatea fondului de rulment (aşa-numita analiză internă a fondului de rulment).

Dacă activele circulante = datoriile pe termen scurt va rezulta un FRN = 0, iar dacă activele

circulante < datoriile pe termen scurt va rezulta un FRN < 0, adică o situaţie dificilă a unităţii

patrimoniale.

În cazul nostru Activele circulante >Datoriile pe termen scurt, adică faptul că activele

circulante permit să se spere la încasări băneşti pe termen scurt prin care se vor rambursa integral

datoriile exigibile pe termen scurt, dar şi să se obţină lichidităţi excedentare.

Fondul de rulment propriu (FRP)

- reprezintă o utilitate analitică mai limitată decât cea a fondului de rulment net. Se

calculează când se doreşte să se aprecieze autonomia financiară a unei întreprinderi:

FRP = Capitaluri proprii – Active imobilizate

FRP2004= 12.787.805 – 11.547.396 = + 1.240.409 mii lei

FRP2005 = 12.951.764 – 12.372.152 = + 1.579.712 mii lei

Valorile fiind pozitive rezultă că întreprinderea îşi finanţează activele integral din

capitalurile sale, existând autonomie financiară.

Diferenţele dintre fondul de rulment net şi cel propriu sunt următoarele:

∆2004= FRN2004- FRP2004= 1.320.409 – 1.240.409 = 80.000 lei

∆2005 = FRN2005 - FRP2005 = 1.679.712 – 1.579.712 = 100.000 lei

Observăm că diferenţele reprezintă exact datoriile pe termen lung în anii respectivi, fapt prin

care se verifică calculul.

Page 69: Proiecte economice

68

4.4. Necesarul (nevoia) de fond de rulment

Ciclul de exploatare antrenează formarea nevoii de finanţare care conduce la constituirea

mijloacelor de finanţare. Confruntarea globală a acestor nevoi şi a acestor mijloace de finanţare face

să se degajeze o nevoie de finanţare indusă de ciclul de exploatare sau nevoia de fond de rulment.

Nevoile de finanţare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizările ciclice, corespund

avansărilor de fonduri pe care întreprinderea le afectează pentru constituirea stocurilor sale (materii

prime, materiale, produse finite) şi pentru a acorda termenele de plată partenerilor săi comerciali

cărora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrări sau le-au prestat servicii.

În schimb, activitatea întreprinderii produce mijloace de finanţare legate de ciclul de

exploatare sau resurse ciclice de fiecare dată când întreprinderea obţine de la furnizorii săi termene

de plată.

Utilizând noţiunile de utilizări ciclice, descrise anterior, nevoia de fond de rulment (NFR) se

poate formula astfel:

NFR = Utilizări (alocări) ciclice – Resurse ciclice

NFR - ul este determinat prin luarea în calcul a elementelor pe termen scurt ale activului şi

pasivului, elemente care se reînnoiesc permanent.

Folosind bilanţul financiar al societăţii putem calcula necesarul de fond de rulment pe anii

2004şi 2005.

ALOCĂRI CICLICE 2004 2005 RESURSE CICLICE 2004 2005

1.STOCURI ŞI

PRODUCŢIE ÎN CURS

3.426.192

5.740.404

1.FURNIZORI ŞI

CONTURI ASIMILATE

2.249.334

4.045.688

2.CREANŢE 1.852.056 2.295.156 2.DATORII FISCALE ŞI

SOCIALE

1.374.683

2.088.532

Deci, necesarul de fond de rulment în anul 2004:

NFR2004=Alocări ciclice2004– Resurse ciclice2004

NFR2004=(Stocuri2004+Creanţe2004)–(Furnizori2004+Datorii fiscale şi sociale2004)=

=(3.426.192+1.852.056)-(2.249.334+1.374.683)=5.278.248-3.624.017=1.654.231

NFR2005=Alocări ciclice2005 – Resurse ciclice2005

NFR2005=(Stocuri2005+Creanţe2005)-(Furnizori2005+Datorii fiscale şi sociale2005)=

=(5.740.404+2.295.156)-(4.056.688+2.088.532)=8.035.560-6.145.220=1.890.340

Page 70: Proiecte economice

Necesarul de fond de rulment se modifică de la 1.654.231 în anul 2004la 1.890.340 în 2005,

adică cu %27,141001

231.654.1340.890.1

=×⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ −

Alocări şi resurse ciclice în procente faţă de totalul activ respectiv pasiv

ALOCĂRI CICLICE 2004 2005 RESURSE CICLICE 2004 2005

1.STOCURI ŞI

PRODUCŢIE ÎN CURS

19,69% 28,73% 1.FURNIZORI ŞI

CONTURI ASIMILATE

12,91% 4.056.688

2.CREANŢE 10,64% 11,48% 2.DATORII FISCALE ŞI

SOCIALE

7,9% 2.088.532

Activ:

%69,19956.396.17192.426.3

ActivStocuriStocuri%

2004

20042004 ===

%48,11024.979.19156.295.2

ActivCreanteCreante%

%73,28024.979.19404.740.5

ActivStocuriStocuri%

%64,10956.396.17

056.852.1Activ

CreanteCreante%

2005

20052005

2005

20052005

2004

20042004

===

===

===

Pasiv:

%9,7956.396.17683.374.1

PasivsfDatoriisocialesifiscaleDatorii%

%92,12956.396.17334.249.2

PasivFurnizoriFurnizori%

2004

20042004

2004

20042004

===

===

69

Page 71: Proiecte economice

%4,10024.979.19532.088.2

PasivsfDatoriisocialesifiscaleDatorii%

%3,20024.979.19688.056.4

PasivFurnizoriFurnizori%

2005

20052005

2005

20052005

===

===

O analiză mai aprofundată conduce la identificarea elementelor strict legate de exploatare şi

a celor care nu sunt legate de exploatare. Elementele strict legate de exploatare corespund mărimii

activelor şi pasivelor puse în mişcare de operaţiile de aprovizionare, de producţie şi de vânzare. În

activ, aceste mărimi înglobează în principal stocurile şi creanţele din exploatare, iar în pasiv

numai datoriile din exploatare.

Astfel vorbim despre: Necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE) şi Necesarul

de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE).

1) NFRE = Utilizări pentru exploatare – Resurse din exploatare

Utilizările pentru exploatare sunt cele legate strict de activitatea de exploatare. Din totalul

utilizărilor ciclice se scad conturile „Debitori diverşi” – în sumă de 245.571 mii lei pentru anul 2004

şi 1.283.936 mii lei pentru anul 2005 (suma este foarte ridicată având în vedere vânzările de active

care au avut loc) şi conturile de regularizare în sumă de 66.706 mii lei pe 2004, respectiv 51.492 mii

lei pe 2005.

Din total resurselor ciclice se scad conturile „Impozit pe profit” în sumă de 195.456 mii lei

pe anul 2004, respectiv 272.860 mii lei pe 2005 şi conturile de regularizare în sumă de 817.320 mii

lei pe anul 2004, respectiv 1.202.046 mii lei pe 2005.

Astfel avem:

NFRE2004=Utilizări din exploatare2004– Resurse din exploatare2004

Utilizări din exploatare2004=5.278.248-(245.571+66.706)=5.278.248-312.277=

= 4.965.971 mii lei

Resurse din exploatare2004=3.624.017-(195.456+817.320)=3.624.017-1.012.776 =

=2.611.241 mii lei

Deci, NFRE2004=4.965.971-2.611.241=2.354.730

NFRE2005=Utilizări din exploatare2005 – Resurse din exploatare2005

70

Page 72: Proiecte economice

71

Utilizări din exploatare2005=8.035.560-(1.283.936-51.492)=8.035.560-1.335.428=

=6.700.132 mii lei

Resurse din exploatare2005=6.145.220-(272.860-1.202.046)=6.145.220-1.474.906=

=4.670.314 mii lei

Deci, NFRE2005=6.700.132-4.670.314=2.029.818 mii lei

2)NFRAE2004=Utilizări din afara exploatării - Resurse din afara exploatării

NFRAE2004= (245.571+66.706)-(195.456+(195.456+817.320)=312.277-1.012.776=

=-700.499 mii lei

NFRAE2005 = (1.283.936+51.492)-(272.860+1.202.046)=1.335.428-1.474.906=

=-139.478 mii lei

NFR = NFRE + NFRAE

NFR2004=NFRE2004+NFRAE2004

1.654.231 mii lei=2.354.730 + (-700.499) mii lei

1.654.231 mii lei = 1.654.231 mii lei; relaţie care este adevărată

NFR2005= NFRE2005+NFRAE2005

1.890.340 mii lei = 2.029.818 + (-139.478) mii lei

1.890.340 mii lei = 1.890.340 mii lei; relaţie care este adevărată

4.5. Trezoreria netă

Trezoreria netă reprezintă confruntarea dintre utilizările trezoreriei şi resursele de trezorerie.

T = Utilizări de trezorerie – Resurse de trezorerie

În cazul societăţii considerate utilizările de trezorerie sunt formate din conturile la bănci în

lei şi alte valori, iar resursele de trezorerie sunt formate din creditele pe termen scurt.

- mii lei -

Utilizări de trezorerie Resurse de trezorerie

2004

- Conturi la bănci în lei - 5156

- Casa în lei – 522.786

- Alte valori – 23.370

2004

- Credite pe termen scurt

885.134

2005

- Conturi la bănci în lei - 0

- Casa în lei – 269.014

- Alte valori – 28.550

2005

- Credite pe termen scurt

781.940

Page 73: Proiecte economice

Situaţia trezoreriei nete se prezintă astfel:

T2004=Utilizări de trezorerie2004– Resurse de trezorerie2004

T2004=(5.156+522.786+23.370)-885.134=551.312-885.134= -333.822 mii lei

T2005= Utilizări de trezorerie2005- Resurse de trezorerie2005

T2005=(0+542.662+28.550)-781.940=571.212-781.940= -210.728 mii lei

Menţinerea resurselor de trezorerie apare ca o constrângere impusă întreprinderii şi

limitează autonomia sa financiară pe termen scurt. Dar, dacă o situaţie de trezorerie negativă (T<0)

exprimă o certă dependenţă financiară, ea nu trebuie interpretată imediat ca un simptom de

insolvabilitate.

Oricum întreprinderea şi-a îmbunătăţit situaţia trezoreriei, de la –333.822 mii lei în 2004la –

210.728 mii lei în 2005, deci cu +123.094 mii lei, fapt datorat în primul rând micşorării volumului

de credite pe termen scurt.

Relaţia trezoreriei

Pentru relaţia trezoreriei trebuie identificate în bilanţ şase părţi principale:

Active imobilizate

AI

Capitaluri permanente

CP

Utilizări ciclice

UC

Resurse ciclice

RC

Utilizări de trezorerie

UT

Resurse de trezorerie

RT

Avem relaţiile principale:

FRN = CP – AI

NFR = UC – RC

T = UT – RT

Bilanţul fiind echilibrat, putem scrie egalităţile următoare:

Activ = Pasiv ⇒ AI+UC+UT = CP+RC+RT

Relaţia o scriem: UC + UT – RC – RT = CP – AI

Regrupăm termenii: (UC+RC) + (UT – RT) = CP – AI

Adică: FRN – NFR – T = 0, de unde rezultă:

72

Page 74: Proiecte economice

73

T = FRN – NFR (relaţia fundamentală a trezoreriei)

Astfel, analiza trezoreriei este impusă de studierea fondului de rulment şi a necesarului de

fond de rulment. Trezoreria reprezintă cuantumul mijloacelor băneşti de care dispune întreprinderea

la un moment dat şi prin care se asigură pe termen scurt echilibrul financiar dintre fondul de

rulment şi necesarul de fond de rulment.

Practic, fiecare operaţiune realizată de o unitate patrimonială presupune fie o operaţiune de

intrare, fie o operaţiune de ieşire de trezorerie. Astfel, pentru desfăşurarea în bune condiţii a

activităţii de producţie, unitatea patrimonială trebuie să-şi asigure stocurile necesare. Toate acestea

generează fluxuri de ieşire de trezorerie. Produsele obţinute, rezultatul activităţii de producţie, în

urma procesului de vânzare alcătuiesc fluxuri de intrări de trezorerie. Relaţiile de încasări şi plăţi

apar între unitatea patrimonială şi bănci şi alte instituţii financiare.

Calculăm trezoreria folosind relaţia fundamentală a trezoreriei:

TN2004=FRN2004- NFR2004= 1.320.409 – 1.654.231 = - 333.822 mii lei

TN2005 = FRN2005 – NFR2005 = 1.679.612 – 1.890.340 = - 210.728 mii lei

Prin faptul că fondul de rulment este depăşit de necesarul de fond de rulment, degajând o

trezorerie negativă în ambii ani studiaţi, rezultă necesitatea de a finanţa NFR care a rămas

neacoperită de capitalurile permanente. Deci trebuie apelat la resurse de trezorerie pentru a finanţa o

parte din NFR. Dar, NFR constituie o nevoie permanentă. Dependenţa faţă de resursele de

trezorerie prezintă un caracter permanent. O asemenea situaţie poate totuşi fi viabilă dacă

întreprinderea beneficiază de concursul partenerilor financiari.

4.6. Utilizarea ratelor în analiza echilibrului financiar

Principiul metodei ratelor constă în calcularea raporturilor caracteristice între mărimile

financiare. Această metodă permite să se pună în evidenţă anumite aspecte semnificative relative la

bilanţ. O exprimare a bilanţului în valori absolute şi valori relative permite să se identifice

caracteristicile majore ale structurii bilanţului şi dacă dispunem de date eşalonate în timp, să

desprindem evoluţiile semnificative.

Informaţiile furnizate de bilanţul exprimat în procente trebuie completate cu studiul ratelor

de structură referitoare la activ şi la pasiv.

1) Ratele referitoare la structura activului:

Page 75: Proiecte economice

Ratele din această serie raportează valoarea diferitelor posturi din activ la aceea a totalului

bilanţului. Cele mai importante, patru rate sunt următoarele:

totalActivcorporaleobilizariImR).a 1 =

Această rată reflectă mărimea imobilizărilor sub forma de capital fix în cadrul patrimoniului

întreprinderii.

Folosind bilanţul financiar al societăţii, calculăm această rată pentru anii 2004 şi 2005.

%6610066,0100956.396.17848.539.11R12004 =×=×=

%5610056,0100024.979.19152.372.11R12005 =×=×=

totalActivfinanciareobilizariImR).b 2 =

Această rată exprimă mărimea imobilizărilor financiare în cadrul patrimoniului

întreprinderii.

%042,010000042,0100024.979.19

548.8R

%043,010000043,0100956.396.17

548.7R

20052

22004

=×=×=

=×=×=

totalActivcursinproductiesiStocuriR).c 3 =

Această rată reflectă mărimea stocurilor în totalul activelor întreprinderii, aceasta fiind în

funcţie de natura activităţii. Durata operaţiilor de aprovizionare şi desfacere şi durata perioadei de

producţie sunt elementele principale care determină mărimea acestei rate.

%6,19100196,0100956.396.17192.426.3R 32004 =×=×=

%7,28100287,0100024.979.19404.740.5R 32005 =×=×=

74

Page 76: Proiecte economice

totalActivClientiR).d 4 =

Această rată reflectă practicile întreprinderii în legătură cu termenele de plată acordate

clienţilor şi este influenţată de obişnuinţele locale sau din sectorul de activitate la întreprinderii. Ea

este de asemenea, determinată de natura clienţilor, rata fiind în general mică pentru întreprinderi

având drept clientelă particulari şi mai ridicată în cazul în care clientela e constituită din

întreprinderi şi instituţii.

%6,10100106,0100956.396.17056.852.1R 42004 =×=×=

%48,111001148,0100024.979.19156.295.2R 42005 =×=×=

2) Rate referitoare la structura pasivului

Ratele referitoare la structura pasivului reflectă compoziţia resurselor întreprinderii. În acest

sens, ele exprimă politica sa de finanţare, aceasta constând în combinarea diverselor resurse

accesibile întreprinderii în cele mai bune condiţii de cost şi de durată posibile.

Principalele rate referitoare la structura pasivului bilanţului sunt:

100totalPasiv

mediusilungtermenDatoriipropriiCapitaluri100totalPasiv

permanenteCapitaluriR).a 1 ×+

=×=

Se numeşte rata stabilităţii financiare

Această rată exprimă ponderea capitalurilor cu durata mai mare de un an în ansamblul

resurselor. Este un indicator global relativ la stabilitatea finanţării.

%32,651006532,0100024.979.19764.051.13R

%86,731007396,0100956.396.17805.867.12R

12005

12004

=×=×=

=×=×=

75

Page 77: Proiecte economice

100totalPasivpropriiCapitaluriR).b 2 ×=

Se numeşte rata autonomiei globale (solvabilitatea patrimonială)

Această rată exprimă ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor. Este un

indicator relativ la autonomia financiară a întreprinderii, apreciind ansamblul finanţării sale.

%82,641000100024.979.19764.951.12R

%5,731007350,0100956.396.17805.787.12R

22005

22004

=×=×=

=×=×=

În legătură cu această rată se calculează şi ponderea datoriilor, indiferent de durată şi de

origine, în totalul pasivului.

100permanentCapital

propriuCapitalR).c

%18,351003518,0100024.979.19160.027.7R

%5,261002650,0100956.396.17151.609.4R

)R100(100totalPasiv

DatoriiR).1b

3

'22005

'22004

2'

2

×=

=×=×=

=×=×=

−=×=

Se numeşte rata independenţei financiare

Această rată exprimă autonomia financiară la termen a întreprinderii, adică partea din

fondurile proprii în ansamblul resurselor cu durata mai mare de un an

76

Page 78: Proiecte economice

%23,991009923,0100764.051.13764.951.12R

%37,991009937,0100805.867.12805.787.12R

32005

32004

=×=×=

=×=×=

%7,01000007,0100764.951.12

000.100R

%6,0100006,0100805.787.12

000.80R

100propriiCapitaluri

lungsimediutermenpeDatoriiR).d

32005

42004

4

=×=×=

=×=×=

×=

3. Ratele de sinteză

Ratele de sinteză se calculează se asemenea pornind de la elemente ale bilanţului,

comparând diferite componente ale activului cu diferite componente ale pasivului.

3.1. Rate propriu-zise ale echilibrului financiar

Sunt expresia fondului de rulment (FRN sau FRP), a nevoii de fond de rulment (NFR( şi a

trezoreriei (T).

a. rata de finanţare a activelor fixe – evidenţiază existenţa sau nu a unui fond de rulment

(RFRN), chiar a unui fond de rulment propriu (RFRP).

Se mai numeşte şi rata finanţării permanente

%11410014,1100152.372.11764.051.13R

%11110011,1100396.547.11805.867.12R

100eimobilizatActive

permanenteCapitaluriR

2005FRN

2004FRN

FRN

=×=×=

=×=×=

×=

sau

77

Page 79: Proiecte economice

%8,113100138,1100152.372.11764.951.12R

%7,110100107,1100396.547.11805.787.12R

100eimobilizatActive

propriiCapitaluriR

2005FRN

2004FRP

FRP

=×=×=

=×=×=

×=

b. În concordanţă cu rata de mai sus putem calcula rata de finanţare a nevoii de fond de

rulment (Rfn), care este de preferat să fie, de asemenea mai mare decât 1, pentru a evidenţia

existenţa unei trezorerii nete pozitive.

%8810088,0100340.890.1612.679.1R

%7910079,0100231.654.1409.320.1R

100rulmentdefonddeNevoia

rulmentdeFondR

2005fr

2004fn

fn

=×=×=

=×=×=

×=

Amândouă ratele sunt subunitare (respectiv mai mici de 100%) ceea ce conduce la faptul că

trezoreria netă este negativ.

Tot în legătură cu fondul de rulment putem calcula şi proporţia în care acesta finanţează

activele circulante, respectiv creanţele şi stocurile.

- rata de finanţare a activelor circulante, creanţelor şi stocurilor din fondul de

rulment

78

Page 80: Proiecte economice

%25,29100404.740.5612.679.1R

%5,38100192.426.3409.320.1R

%1,73100156.295.2612.679.1R

%71100056.852.1409.320.1R

%51,19100872.606.8612.679.1R

%5,22100560.849.5409.320.1R

100Stocuri

rulmentdeFondR;100Creante

rulmentdeFondR;100circulanteActive

rulmentdeFondR

2005st

2004st

2005cr

2004cr

2005ac

2004ac

stcrac

=×=

=×=

=×=

=×=

=×=

=×=

×=×=×=

c. rate de trezorerie – măsoară capacitatea de plată a întreprinderii (solvabilitatea pe termen

scurt). O valoare supraunitară a acestor rate dovedeşte că, cel puţin pe termen scurt, întreprinderea

are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.

- rata de lichiditate generală (capacitatea de plată a ciclului de exploatare)

%24,124100160.927.6872.606.8R

%15,129100151.529.4560.849.5R

100scurttermenpeDatorii

circulantActivR

2005lg

2004lg

lg

=×=

=×=

×=

Valorile minime acceptate sunt între 1,2 şi 1,8.

79

Page 81: Proiecte economice

- rata lichidităţii restrânse (testul acid)

această rată compară, de asemenea, capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor pe

termen scurt., făcând apel doar la elementele cele mai lichide, adică crenţele şi

disponibilităţile.

%3,41160.927.6468.866.2100

160.927.6404.740.5872.606.8R

%5,53100151.529.4368.423.2100

151.529.4192.426.3560.849.5R

100scurttermenpeDatorii

StocuricirculantActivR

2005ls

2004ls

lr

==×−

=

=×=×−

=

×−

=

Sunt satisfăcătoare între procentul de 0,65 şi 1,1 (respectiv 65% şi 110%).

- rata lichidităţii imediate (rata trezorerie imediate)

%8100160.927.6

212.571R

%6,12100151.529.4

312.571R

100scurttermenpeDatorii

itatiDisponibilR

2005li

2004li

li

=×=

=×=

×=

Literatura de specialitate arară că este destul de dificil de a stabili un nivel optim al

indicatorului de trezorerie imediată datorită faptului că nivelul trezoreriei unei unităţi nu poate fi

apreciat decât în funcţie de plăţile şi încasările viitoare, care sunt dificil de măsurat. Însă se

apreciază că, dacă rata de trezorerie imediată este egală cu unu (100%), unitatea patrimonială

dispune de o trezorerie abundentă, ceea ce nu reprezintă, de fapt, un aspect pozitiv.

3.2. rate ale îndatorării legate de echilibrul financiar

- aceste rate măsoară importanţa îndatorării pentru realizarea echilibrului financiar în

cadrul unităţii

80

Page 82: Proiecte economice

- rata îndatorării, levierul

%54100024.951.12160.027.7I

%36100805.787.12151.609.4I

100propriiCapitaluri

totaleDatoriiI

2005

2004

=×=

=×=

×=

În general existenţa unui levier mai mic decât 1 (100%) prezintă siguranţă pentru realizarea

echilibrului financiar şi pentru acordarea de credite.

- rata creditelor de trezorerie

caracterizează gradul de îndatorare (bancară) a activităţii de exploatare:

%36,41100340.890.1

940.781R

%71,54100231.654.1

134.905R

100rulmentdefonddeNevoia

trezoreriedeCrediteR

2005ct

2004ct

ct

=×=

=×=

×=

Această rată este complementară celei de finanţare a nevoii de fond de rulment şi deci

caracterizează apelarea de către întreprindere la credite pentru a suplini capacitatea de autofinanţare

a investiţiilor de exploatare.

4. Ratele de rotaţie

Ratele de rotaţie furnizează informaţii calitative foarte bogate în semnificaţii pentru analiza

bilanţului. Aceste rate exprimă de fapt ritmul în care diferite elemente ale bilanţului sunt reînnoite,

în cadrul activităţii curente a întreprinderii.

4.1. Ratele de rotaţie ale stocurilor

81

Page 83: Proiecte economice

Stocurile sunt supuse unei constante reînnoiri, datorită efectului conjugat al operaţiunilor de

aprovizionare, producţie şi vânzare.

Ritmul de reînnoire sau de rotaţie a stocurilor poate fi determinat prin relaţia între valoarea

stocului mediu existent în întreprindere şi valoarea aprovizionărilor care au alimentat stocul în

cursul unei perioade date.

cicluri97,4298.583.4980.786.22

2StocStoc

ariAprovizionstocurirotatiedeViteza

mediuStocariAprovizionstocurirotatiedeViteza

20052004

==+

=

=

Folosim contul de profit şi pierdere pentru a cunoaşte nivelul aprovizionărilor şi bilanţul

pentru stocuri.

Aprovizionări = 21.460.778 + 1.326.202 = 22.786.980 mii lei

Stoc mediu = (3.426.192 + 5.740.404)/2 = 4.583.298 mii lei

4.2. Ratele de rotaţie a creanţelor

Creanţele comerciale corespund drepturilor pe care întreprinderea le are faţă de clienţii săi,

ca urmare a vânzărilor pentru care acordă un termen de plată. Orice operaţiune de vânzare pentru

care se acordă un termen de plată, antrenează constituirea de creanţe noi. Invers, orice avans primit

de la clienţi face să se reducă creanţele întreprinderii.

rotatii87,13606.073.2732.778.28

2CreanteCreante

VanzaricreantelorarotatiedeViteza

creanteloramedieValoareaVanzaricreantelorarotatiedeViteza

20052004

==+

=

=

Vânzări = 28.778.732 mii lei

Valoarea medie a creanţelor = (1.852.056 + 2.295.156)/2 = 2.073.606

82

Page 84: Proiecte economice

4.3. Ratele de rotaţie a datoriilor faţă de furnizori

Datoriile contractate de furnizori corespund resurselor pe care întreprinderea le obţine de

fiecare dată când beneficiază de un termen de plată pentru cumpărările de bunuri sau servicii în

cadrul activităţii sale curente.

rotatii22,7011.153.3980.786.22

FurnizoriFurnizoriariAproviziondatoriilorarotatiedeViteza

furnizoridefatadatoriiloramedieDurataariAproviziondatoriilorarotatiedeViteza

20052004

==+

=

=

Aprovizionări = 22.786.980 mii lei

Valoarea medie a datoriilor faţă de furnizori=

= (2.249.334 + 4.056.688)/2 = 3.153.011 mii lei

Modalitatea de apreciere la disciplina “Proiecte economice”, presupune

întocmirea unui proiect care să conţină capitolele prezentate cu individualizarea

calculelor pe baza metodologiei expusă în cuprinsul fiecărui capitol.

83


Recommended