Proiect+de+An+la+Organizarea+si+Amenajarea+Teritoriului+Agricol

5/26/2018 Proiect+de+An+la+Organizarea+si+Amenajarea+Teritoriului+Agricol - sli...

PROIECT DE AN LAORGANIZAREA TERITORIULUI

INDRUMATOR: STUDENT:


CUPRINS

1.1 Delimitarea suprafeei amenajate i caracterizarea cadrului natural

1.1.1 Caracterizarea fizico-geografic i administrativ a teritoriului1.1.2 Conditiile climatice din zon

1.1.2.1. Regimul precipitailor (lunare anuale ma!ime"

1.1.2.2. Regimul temperaturilor

1.1.2.#. $vapotranspiraia potenial

1.1.2.%. Dinamica maselor de aer

1.1.#. Caracterizarea solurilor i starea de eroziune

1.1.%. &idrografia i 'idrologia zonei din perimetrul amenajat

1.1.. Condiii 'idrogeologice

1.1.). Caracterizarea geomorfologic. *ndicatorii morfometrici ai +azin

'idrografic

1.1.,. odul de folosin a terenurilor inainte de amenajare

1.1.,.1. tructura categoriilor de folosin

1.1.,.2. tructura culturilor1.1.,.#. /roducii realizate fora de munc disponi+il

1.1.0. Concluzii asupra cadrului natural

2.1./recizarea sc'emei de organizare antierozional a teritoriului

1.2.1. Restructurarea categoriilor de folosin

1.2.2. rganizarea antierozional a folosinelor (ara+il vii livezi psuni"

1.2.#. ucrri antierozionale speciale

II. Proiectul de execuie


2.1. $stimri cantitative privind eroziunea solului i precizarea msurilor i lucr

antierozionale necesare. Calculul distanei de amplasare a lucrrilor antierozionale.

2.2. rganizarea antierozional a terenului ara+il (sta+ilirea asolamente

proiectarea solelor amplasarea reelelor de circulaie"

2.#. rganizarea antierozional a terenului destinat plantaiilor viti-pomi(delimitarea unitilor teritoriale de lucru sta+ilirea reelei de circulaie amplas

zonelor de um+rire i de 3ntoarcere"

2.%. Dimensionarea teraselor cu platforma 3nclinat 3n sensul pantei terenului.

2.. Dimensionarea lucrrilor de dirijare a scurgerilor pe versante (canale de co

3nclinate de+uee"

2.). Captarea izvoarelor de coast

1. Deliit!re! "u#r!$eei !e%!&!te 'i c!r!cteri(!re! c!drului %!tur!l

Desfurat 3ntre paralelele de %,o204%%443n nord i %)o2%4%)44 3n sud respemeridianele de 2#o#542244 3n vest i 2%o1#4%)44 3n est judeul Cluj se situiaz 3n jumt

nord-vestic a rii la contactul a trei uniti naturale reprezentative6 unii 7pus

/odiul omeean i Campia 8ransilvaniei toate trei incluse numai parial 3n cuprin

celor ))9 :m2ai arealului su geografic. ocalitatea Dej aflandu-se situat 3n parte

nord a acestui jude.

1.1. C!r!cteri(!re! $i(ico)*eo*r!$ic+ 'i !di%i"tr!ti,+ ! teritoriului

;n funcie de relieful dominant localitatea Dej este o localitate a judeului Cluj f

format din dealuri (peste 2


Cotele cele mai reprezentative se 3nregistreaz 3n masivele =ldeasca 10%2 m (1

la staiunea meteorologic Dej" i untele are-102) m iar altitudimea minim 22, m

ieirea someului din jude.

Relieful muntos al acestei zone este reprezentat de unii 7puseni care ocup

ramificaiile lor nord-estice ceva mai puin de o treime din suprafaa judeului (sectvestic i nord-vestic" fiind reprezentai prin masivele untele are i =lde

(prelungite i 3n judeele limitrofe >i'or i 7l+a" precum i prin culmile intermediare

+azinele omeului Cald i omeului Rece (unii ?ilului" respectiv e!tremit

nordic a unilor 8rascului.

/etrografic masivul =ldeasca e alctuit din roci vulcanice (dacite i andaz

untele are din granie vec'i i din isturi cristaline aceiai structur 3ntalninde-se

unii ?iulului. /rin 3ndelungata lor modelare de ctre factorii e!terni (vanturi p

3ng'e-dezg'e ape curgtoare" aceste formaiuni au generat un relief caracterizat

interfluvii larg ondulate uneori ca nite adevrate esuri suspendate.

pre deose+ire de interfluviile largi favora+ile amplasrii aezrilor care urc p

la 1299-1#99 m vile sunt adanci (pe alociri depind )99-099 m" 3nguste um+rit

neospitaliere dar pretande-se la amenajarea unor importante o+ective 'idroenergetice.

/odiul omeean se caracterizeaz prin raportul strans 3ntre structura geologreprezentat printr-o alternan de formaiuni sedimentare (calcare gresii marme arg

uor 3nclinate spre a!a omeului-i formele de relief dominand suprafeele structur

a+rupturile cu 3nclinri de peste 2-#99 (coaste sau cueste" vile asimetrice (Cpu

@adul omeul ic pan la 7pa'ida" cu 3ngustri locale su+ form de c'ei (C'

>aciului 3n calcare eocene"

;n mod deose+it se remarc aliniamentul de coaste fragmentate i 3n gena+rupte pe seama tufurilor vulcanice mai rezistente la eroziune s-au impus 3n re

dealurile cu 3nlimi de peste )99 m i care strjuie localitile C'inteni =ultur

Aoimeni Corneti 8iocu culminand la )5# m.

Ca procese de versant sunt specifice alunecrile de teren monticulare (cunoscut

localnici su+ numele de Bglimee" din dealurile 8ec'intu urgu /iatra Aoim


?recea alunecri vec'i (cuaternare" ce dau o not particular reliefului deluros

ansam+lu din sud-vestul /odiului omeean.

Campia 8ransilvaniei corespunztoare treimii estice i sud-estice a jude

reprezint ca treapt de relief o unitate deluroas intens defragmentat dar e!cept

cateva cote din dealurile nguraului de langa Dej care se apropie sau depesc cu p)99 m celelalte interfluvii principale se menin su+ 9 m pentru ca 3n interi

+azinelor 'idrografice ale ?dlinului Eizeului >andei >olduului altitudinile s tr

rar de %9 m iar la nivelul luncilor acelorai vi s co+oare aproape generalizat su+

m. *ntens i de timpuriu defriat regiunea a cptat denumirea de Bcampie pentru fun

s-a economic de grFnar transilvnean.

Ca procese de versant sunt de semnalat 3n special alunecrile de teren eroziu

torenial este 3n general atenuant e!ceptand dealurile Eizeului i ale nguraului u

fregvena acestor fenomene pune unele pro+leme legate de valorificarea raiona

terenurilor.

7stfel judeul Cluj dispune de terenuri ara+ile predominante 3n lungul vilor m

i 3n Campia 8ransilvaniei puni i fanee naturale ( 3n toate compartimentele de rel

pduri (3n cuprinsul unilor 7puseni i 3n /odiul omeean" versani cu 3nclin

moderate i e!puneri favora+ile viticulturii i pomiculturii de potenial 'idroenergeticadrul montan.

1.-. Co%diii cli!tice di% (o%+

Gudeul Cluj +eneficiaz de un climat continental moderat. 7ltitudinea formel

relief i e!poziia lor vegetaia i apele privite ca factori locali determin 3ns diferendemne de reinut 3n mersul elementelor climatice nota cea mai specific fiind dat

modificrile impuse de relief respectiv aparitia fenomenelor de fo'm fie i atenua

zonele depresionare de la periferia estic i nordic a unilor 7puseni dato

descendenei aerului de provenien vestic dup escaladarea culmii >i'orului.


1.-.1. Re*iul #reci#it!ilor lu%!re/ !%u!le/ !xie0

mezeala aerului variaza ca medie anuala 3ntre ,9-09H 3n Campia 8ransilvani

/odiul omeean depind 09H 3n unii 7puseni iar ne+ulozitatea medie 3ntrezecimi la Cluj-@apoca i )1 la >ioara decem+rie fiind luna cea mai noroas 3n zo

joase i mai 3n cadrul montan.

Cu e!cepia culuarului arieului inferior (oldoveneti-8urda-Campia 8ur

celelalte regiuni ale judeului primesc cantiti de precipitaii semnificative (Cam

8ransilvaniei /odiul omeean" i din a+unden (unii 7puseni". 8otui e!ist

pericolul unei secete relativ prelungite toamna (septem+rie-octom+rie" i prim

(martie" 3n regiunea de dealuri (cu deose+ire 3n Campia 8ransilvaniei".

;n mod e!cepional se 3nregistreaz cantiti mari de precipitaii pe uniti de timp (2

152) cu 129 mm.


1.-.-. Re*iul te#er!turilor

Deose+irile dintre zona montan i cea deluroas presupune urmtoarele valor

radiaiei glo+ale6 119-110 :cal


septem+rie la %9 3n octom+rie pan la 12 mm 3n luna noiem+rie urmand ca 3n l

decem+rie sa atinga pragul minim de 9 mm.

Deasemenea i evapotranspiraia real are o evoluie asemanatoare cu cea poten

diferena dintre ele fiind facut doar de valorile medii lunare 3nregistrate i de luna 3n

se 3nregistreaz valoarea ma!im. 7stfel 3n lunile de iarna ea este de 9 mm urmancreasc progresiv pan 3n luna iunie cand atinge pragul ma!im de 11# mm 3n timp

evapotranspiraia potenial 3nregistreaz valoarea cea mai ridicat 3n luna iulie dup

scade treptat ajungand ca 3n luna noiem+rie s ai+ valoarea de 12 mm iar 3n decem+ri

ating pragul minim de 9 mm.

1.-.7. Di%!ic! !"elor de !er

=Fnturile cu dominan general vestic sunt totui influienate de po

masivelor i de orientarea culuarelor de vi astfel c la Cluj-@apoca circulaia nord-ve

totalizeaz 120H iar 3n Campia 8urzii este sud-vestic 1#%H. a Dej deine 1H

circulaia nord vestic 3n timp ce la >ioara datorit poziiei de adpost a staiu

predomin vanturile din sud-est cu 15,H zilele de calm 3nsumand pan la %5H.

=iteza ma!im a vantului se 3nregistreaz 3n aprilie pentru zona de dealuri fe+ruarie pentru cea de munte. importan deose+it prezint fregvena dup direc

vantului element esenial de care tre+uie s se in neaprat seama 3n amplas

o+iectivelor economice i sociale.


1.6. C!r!cteri(!re! "olurilor 'i "t!re! de ero(iu%e

olurile reflect atat etajarea climatic cat i pe cea a vegetaiei elementele stau la +aza procesului de pedogenezK roca mama i unele particulariti 'idrogeolo

(profunzimea nivelului freatic salinitatea apelor freatice etc." justific mai ales form

solurilor intrazonale. ;ntr-o msur remarca+il la diversificarea local a tipurilor zo

de sol particip i fragmentarea accentuat a reliefului e!poziia versanilor 3nclin

acestora etc. ele jucand un rol destul de important 3n declanarea eroziunii toreniale

alte procese de degradore a solurilor (alunecri pr+uirietc."

a nivelul 3ntregului jude se remarc predominana solurilor silvestre +run

+rune- gl+ui podzolite (#)H" ocupand areale e!tinse 3n zona munilor mijlocii.

vegetaia de molidiuri i fgete i pe roci cristaline s-au dezvoltat podzolirea 'um

feriiluviale a solurilor +rune acide i podzolice +rune. 7cestea sunt favora+ile domeni

de utilizare silvic-pastoral avand un randament necorespunztor 3n culturi c'iar i 3n

specifice muntelui (cartof ovz grau de primvar". ;n acelai timp ele sunt sup

procesului de eroziune 3n funcie de fragmentarea reliefului i de condiiile sporiteprecipitaii astfel 3ncat se recomand utilizarea lor ca fanee puni i +ineaneles

suprafee 3mpdurite.

;n preajma omeului pe versanii cu e!poziie sudic apar cernoziomurile levig

/seudorendzinele rendzinele roii-+rune solurile negre argiloase se dispun intrazonl

arii restranse 3n funcie de petrografie i drenajul apelor superficiale.

Campia 8ransilvaniei cu relativ uniformitate petrografic (fa de /odomeean" reprezint domeniul cernoziomurilor levigate (1,5H din totalul pe jud

dezvoltate cu precdere pe versanii cu e!poziie sudic alturi de solurile silvestre +r

i +rune gl+ui tipice sau podzolite e!ploatate 3n culturi cerialiere i de plante industr

dar i cu puni fanee i c'iar pduri (pstrate insular".


;n zona cutelor diapire de pe aliniamentul 8urda-omeeni-7pa'ida-Dez

Cojocna-ic-Dej-cna Dejului etc. 3i fac apariia insule de srturi.

De reinut faptul c %H din terenurile agricole ale judeului cu ponderea cea

mare 3n /odiul omeean i Campia 8ransilvaniei sunt afectate de procese de eroziun

diferite intensiti apro!imativ 10H fiind puternic i e!cesiv erodate ceea ce a imtrecerea la lucrri de prevenire a e!tinderii eroziunii i de reantroducere 3n circu

economic a tuturor suprafeelor degradate.

1.7. >idro*r!$i! 'i ?idrolo*i! (o%ei di% #erietrul !e%!&!t

8eritoriul judeului Cluj dispune de numeroase resurse de ap reprezentate

rauri lacuri i ape su+terane.

Reeaua de rauri aparine 3n cea mai mare parte +azinului 'idrologic al omeu

Criului Repede i 7rieului inferior fiind ceilani colaterali. omeul ic ia natere

unirea 3n zona lacului de +araj ?ilu a celor dou +rae principale omeul Cal

omeul Rece am+ele drenand cadrul montan al judeului de unde 3i culeg nume

tri+utari mruni dar viguroi cu de+it relativ constant6 >eliul Raca 8rnia *rio

Rctul Raca are etc.;n mod deose+it se remarc valea spectaculoas a omeul Cald cu un secto

c'ei 3n calcarele jurasice din cursul superior al defileului adanc taiat in sisturi cristalin

granite care au permis amplasarea impunatoarelor +araje de la Eantanele si 8arnita.

Crisul Repede pe parcursul ultimilor ) :m culege de+itele vailor colis *

&asdate si =aii Racilor care stra+at in cursul lor sectoare spectaculoase de c'ei si defil

7limentarea din ploi sau zapezi predomina in proportie de )%-,,H aportul apsu+terane fiind mai ridicat la raurile din spatiul montan (omesul Cald ##H omesul R

#%H etc."

curgerea medie anuala se incadreaza intre 29-2 1


valorificat pana in prezent in sistenul 'idroenergetic omes a cre-i putere insta

totalizeaza circa 2,9 L.

acurile naturale sunt putine si de importanta secundara cu utilitate economica

interesate ca geneza (alunecari de teren dizolvare de sare" si mai ales ca val

stiintifica doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale (8aul tiucii si 8aul egii" categorie cu geneza mi!ta lacurile antroposaline nascute prin invadarea cu a

unor ocne parasite se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitatile terapeutice

apelor cu salinitate ridicata. /rintre cele mai importante se numara comple!ele lacustr

la 8urda Cojocna ic cna Dejului toate functionand ca +azine de tratament in sezo

estival.

*azurile (lacuri antropogene" sunt mai raspandite in Campia 8ransilvaniei si in m

deose+it in +azinul 'idrografic al Eizesului. Categoria cea mai reprezentativa ata

dimensiuni cat si ca importanta o constituie lacurile de interes 'idroenergetic.

1.9.Co%ditii ?idro*eolo*ice

*versitatea conditilor petrografice si ale reliefului din cuprinsul judetului a per

formarea unor rezerve de ape su+terane cu de+ite reduse. Eac e!ceptie luncile si tera

inferioare ale raurilor mai mari (omes Crisul Repede 7ries".7pele de adancime sunt mai sla+ reprezentate si se caracterizeaza prin minerali

ridicata fiind deci nepota+ile. *n zona de diapir (cu prezenta masivelor de sare" s

cantonate ape minerale cu duritate mare sulfatate calcice clorurosodice. a omesen

au captat in scopul tratamentului +alnear ape clorurate +icar+onatate sulfa

radioactive iar la >aita-?'erla ape +icar+onatate sla+ clorurate sulfuroase atermale.

1.5.C!r!cteri(!re! *eoor$olo*iei. I%dic!torii or$oetrici !i !(i%ului

?idro*r!$ic

Regimul de variatie al apei freatice este in functie de cel al precipitatiilor la car

adauga alimentarea su+terana din campia inalta inundatiile sau infiltratiile laterale


rauri si canale. =ariatia nivelurilor freatice in timpul anului are o importanta practica fo

mare pentru agricultura si pentru lucrarile de gospodarire a apelor. @ivelul apelor frea

incepe sa creasca din luna ianuarie si se mentine la valori ridicate pana in iunie-iu

uneori c'iar pana in august.

Daca avem in vedere grosimea orizontului freatic si adancimea relativ micnivelului piezometric aceste ape se pot folosi cu succes la irigarea culturilor.

/e planul topografic de ansam+lu se delimiteaza +azinul 'idrografic al para

=alea are.

1. 7ria suprafetei +azinului 'idrografic "

> ML

FM 95#.1

%0.#

09#.#= :m

1.;.Modul de $olo"i%+ ! tere%urilor i%!i%te de !e%!&!re

*ntre anii 15), si 15,, suprafetele de teren dupa categoriile de folosinta au evo

diferit.


1.;.1. Structur! c!te*oriilor de $olo"i%t!

7gricultura ca si celelante ramuri ale economiei nationale a cunoscut o dezvo

semnificativa in istoria sa. /roductia glo+ala agricola din anul 15,, a reprezentat #

milioane lei cu ,)H mai mare de cat in 15)7sezarea productiei agricole pe temelia cuceririlor stiintei si te'nicii contempora

utilizarea tot mai rationala a pamantului in functie de conditile pedoclimatice au condu

sporirea continua a randamentelor la 'ectar la cresterea productiei o+tinute de pe fie

unitate de teren. 7stfel productia medie la grau a crescut de la 1#5 :g la 101 :g

15,9-15, si la 2901 :g in 15,5 la porum+ productia medie a crescut in aceleasi inter

de la 1,# :g la 15#% :g respectiv 2#0, :g6 recolta medie la sfecla pentru za'ar a cre

de la 1590 :g la 29512 :g si la 2.%1 :g.

/onderea cea mai ridicata in structura categoriilor de folosinta avand-o ceria

paioase si cerialele prasitoare (in Campia omeselor avond si mari posi+ilitati de iriga

ponderi semnificative inregistrand si sfecla pentru za'ar cartof in partea de @$ si

judetului. Cea mai mare suprafata a terenului fiind acoperita cu paduri plantatii forest

si pasuni.

uprafetele acoperite cu livezi detin ponderi mai importante in regiunea dealurpe versantii cu e!punere favora+ila si in alternanta cu alte culturi agricole.

1.;.-. Structur! culturilor

ocul dominant in cadrul culturilor de camp il ocupa cultura cerealelor pe

+oa+e reprzentand 2


azarea a scazut ca suprafata cultivata de la %92, 'a la 1)9 'a. Easolea in sc'

inregistreaza o continua crestere.

Pl!%tele te?%iceocupa locul imediat urmator dupa culturile cerealiere insum

12H din suprafata cultivata.

Pl!%tele uleio!"es-au cultivat in 15,, pe suprafete restranse.Pl!%tele #e%tru i%du"tri!li(!ri ocupa suprafete semnificative dintre ace

ponderea majora o are sfecla de za'ar care detine primul loc si cartoful.

Pl!%tele textilee cultiva frecvent in Campia omeselor.

Pl!%tele edici%!le se intalnesc frecvent in flora spontana si cultivata. /lan

medicinale cultivate printre care menta mustarul macul fenicolul..

Culturile de le*ue "i c!rto$idetin suprafete importante ce se ridica la 2#,2

din care cartofi 19%,0 'a.

Cultura legumelor printre legumele cu pondere mai mare se situeaza culturil

tomate ceapa varza.

Pl!%tele de %utretse cultiva pe o suprafate mari dintre culturi cea mai raspan

este lucerna pe locul urmator se situeaza trifoiul care se cultiva in zona de campie.

Poicultur!detine o pondere mai mare in economia agricola.

1.;.6. Productii re!li(!te/ $ort! de u%c! di"#o%iil!

Dezvoltarea comple!a si in ritm sustinut a economiei judetului a determ

cresterea corespunzatoare a populatiei ocupate aceasta inregistrand o crestere de 11.H

perioada 15))-1509. c'im+arile petrecute in ultimul deceniu constau in crest

populatiei ocupate in general si a numarului de personal retri+uit in special distri+umai rationala a fortei de munca intre ramurile si su+ramurile economiei ca si folosirea

deplina pe plan local a resurselor de munca.

7naliza pe ramuri a populatiei ocupate denota o crestere importanta a acestei

industrie constructii transporturi si in domeniul cercetarii stiintifice concomitent

scaderea numarului persoanelor ocupate in agricultura. 7stfel in industrie num


persoanelor ocupate a crescut cu 09.2H in constructii cu ,5.%H in transporturi cu %9.

iar in domeniul stiintei cu 1,H in timp ce personalul ocupat in agricultura a scazu

%5.)H.

Corespunzator transformarilor care au avut loc in industria si agricultura judet

Cluj s-a modificat si structura personalului ocupat in diferite ramuri de activiCresterea importanta a numarului populatiei ocupate precum si modificarile in cee

privste ponderea acesteia in diferite ramuri demonstreaza o dezvoltare accentua

ctivitii industriale si de constructii eli+erarea unui numeros personal din agricultura

actiuni intense de dotare te'nica si mecanizare in acest domeniu.

1..Co%clu(ii !"u#r! c!drului %!tur!l

uncile cursurilor de apa ofera atat prin soluri cat si prin prezenta apelor frea

la mica adancime terenuri +une pentru agricultura. Densitatea mare a asezar

omenesti de-a lungul principalelor vai dovedeste e!istenta unor conditii opt

de locuire datorita topoclimei apei freatice usor e!ploata+ile terenurile ara+i

pasunilor de pe versanti si culmi. *n urma lucrarilor de indiguire luncile rau

omes si Cris au fost scoase de su+ influenta inundatiilor si pot fi folositintreaga lor capacitate de productie.

-.1.Preci(!re! "c?eei de or*!%i(!re !%tiero(io%!l+ ! teritoriului

1.-.1. Re"tructur!re! c!te*oriilor de $olo"i%t!

/entru realizarea unui randamend mai mare deci pentru cresterea productiei m

la 'ectar este necesara restructurarea categoriilor de folosinta a terenului agricol in gensi in special a terenului in cauza. Restructurarea categoriilor de folosinta se refera nu nu

la sc'im+area culturilor ci si la aplicarea unor lucrari de prevenire si com+atere a erozi

solului determinand o usurare a comple!ului de lucrari mecanizatorii.


/entru o mai +una fructificare a terenului in cauza sau adus unele im+unatatiri le

de organizarea terenului (sta+ilirea si amplasarea parcelelor tarlalelorK sta+ilire

amplasarea retelelor de circulatie6 amplasarea zonelor de um+rire si de intoarcere K"

Ca o masura pentru prevenirea si com+aterea eroziunii sau determinat izvoarel

coasta si s-au luat masuri prin captarea acestora si elininarea apei rezultate in cursul raapropiat.

8oate acestea au dus la o crestere a suprafetei cultivate (printr-o mai +una organi

a amplasarii unitatilor de lucru" a productivitatii (prontr-o mai +una sistematizare

unitatilor de lucru"

1.-.-. Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! $olo"i%telor !r!il/ ,ii/ li,e(i/ #!"u%i0

rganizarea teritoriului reprezinta un sistem unitar de masuri econom

organizatorice te'nice si juridice al carui o+iectiv principal il constituie folosirea ratio

si conservarea fondului funciar.

Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! tere%ului !r!il tre+uie sa rezolve cel p

urmatoarele pro+leme6

ta+ilirea numarului asolamentelor precum si suprafetele acestoraK

/roiectarea solelor asolamentelorK

8rasarea retelei de drumuriK

/recizarea masurilor si lucrarilor antierozionale agrofitote'nice si speciale

Stabilirea asolamentelor /e suprafetele ara+ile inclinate seproiecteaza asolamen

de camp asolamente furajere de protectie si asolamente mi!te. /e terenurile erodate

pante mai mari de 1)-10H se proiecteaza o+ligatoriu asolamante de protectie in care )

din suprafata se cultiva cu ier+uri perene iar restul cu plante anuale semanate in ran

apropiate.

@umarul asolamentelor de la caz la caz se aplica unul sau mai multe asolame

asa cum cer conditiile locale si planul de dezvoltare in perspectiva.


De cele mai multe ori intr-o ferma se organizeaza un singur asolament in car

incadreaza atat culturile cerealiere cat si plantele furajere.

Eorma solei se proiecteaza cu forma de dreptung'i paralelogram sau trapez. /e

posi+il tre+uie evitate solele cu forma triung'iulara.

ungimea solei poate varia in limite largi de la 99m la 2999m lungimea cea potrivita este intre 1299-1)99 m

atimea solei este dependenta in special de valoarea pantei si poate varia intre %

299 m K 299-199 m. 7ria unei sole pe terenurile in panta poate varia foarte mult d

cateva 'ectare la 9-)9 'a.

*n functie de pozitia pe versant drumurile de camp pot fi6 pe linia de cea mai m

panta o+lice si in serpentina pentru legatura pe lungimea versantului si drumuri cu tras

pe directia generala a cur+elor de nivel.

Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! tere%ului de"ti%!t #l!%t!tiilor de ,it! de ,ie

/roiectul de organizare a teritoriului pentru o plantatie de vita de vie tre+ui

rezolve cel putin urmatoarele pro+leme6 impartirea terenului in unitati de lucru sta+i

cailor de circulatie amplasarea zonelor de intoarcere si de um+rire amplas

constructiilor gospodaresti si de prelucrare a strugurilor amplasarea plantatiilor ajutat

si de protectie alimentare plantatie cu apa alegerea soiurilor de vita sta+iliredimensionarea lucrarilor antierozionale organizarea muncii estimarea investitie

eficienta economica a lucrarilor.

Impartirea terenului plantatiei in unitati teritoriale de lucru. nitatile terito

caracteristice plantatiilor de vita de vie sunt6 parcela tarlaua trupul viticol si mas

viticol.

Parcelaeste cea mai mica unitate teritoriala a plantatiei reprezentand elementu+aza pentru organizarea antierozionala a teritoriului si este limitata pe linia cea mai m

de poteci de+usee zone de intoarcere sau de drumuri de legatura iar in lungul cur+elo

nivel de drumuri te'nologice. /oate avea forma dreptung'iulara patratica trapezoi

sau alta forma determinata de limitele o+ligate.


Tarlauaeste unitatea teritoriala de lucru cu mijloace mecanizate si cuprinde #-)

mai multe parcele. 7re forma de dreptung'i paralelogram sau trapez cu laturile lung

directia cur+elor de nivel. 8arlalele sunt delimitate pe laturile scurte de zone de intoar

iar pe cele lungi de drumuri si au dimensiunile diferentiate mai ales in functie de pa

terenului.Trupul viticol este unitatea teritoriala a unei plantatii viticole marginita de

folosinte si limite o+ligate cuprinzand mai multe tarlale inclusiv celelalte elemente

organizarii teritoriului. 7re suprafata de #99-99 'a.

1.-.6. Lucr!ri !%tiero(io%!le "#eci!le .

/rincipalele lucrari antierozionale sunt6

canalele de coasta

de+useele

terasele.

C!%!lele de co!"t! i%cli%!te sunt constructii 'idrote'nice cu rulul de a intercep

evacua dirijat surplusul de apa de pe versante in colectoare naturale sau proiectate.

Reteaua de canale se amplaseaza in functie de unitatile teritoriale si drumurile

plantatie.

De+itul canalului de coasta inclinat care rezulta la producerea ploii torential

calcul cu asigurarea de -19H se poate calcula cu relatia6

N M c. .* .Os

Elementele dimensionale ale sectiunii de scurgere. Canalele de coasta inclinat

sectiunea transversala trapezoidala sau triung'iulara.

ectiunea trapezoidala se adopta atunci cand canalele se consolideaza cu dale

+eton sau cu zidarie de piatra cu mortar de ciment cazuri in care se dimensioneaza pe

viteze de circulatie a apei mai mari de 2 m


/entru canalele marginale drumurilor se adopta sectiunea trapezoidala numai at

cand este necesar sa fie evacuate de+ite mari de apa.

Deu"eele sunt canale cu sectiunea transversala trapezoidala para+olica

triung'iulara care se amenajeaza pe versante pentru a colecta si evacua dirijat spre em

apa ce se scurge de pe terase valuri si canale de coasta inclinate.7mplasarea si amenajarea de+useelor sunt su+ordonate caracteristicilor reliefulu

tre+uie corelate cu sc'ema impartirii plantatiei in unitati teritoriale de lucru si cu sc'

de terasare.De+useele se pot amplasa fie pe limita dintre tarlale fie intre parcele sau c

in interiorul acestora.

Dimensionarea de+useelor se face in functie de marimea de+itului de transport (N

de viteza ma!ima admisi+ila de circulatie a apei (=a"

N M 91), P P OsP *

Ter!"elesunt lucrari antierozionale care se e!ecuta pe terenurile inclinate pe

valorificarea superioara si conservarea solului de pe versante.

Dimensionarea teraselor. /entru dimensionarea teraselor intr-o parcela tre

cunoscute si determinate6 lungimea si latimea parcelei panta versantului din cupriparcelei panta transversala a platformelor teraselor si coeficientul de taluz.

atimea platformei terasei se calculeaza cu formula6 1M d1(n-1"I d2Id#

=olumul de terasamente se calculeaza cu formula6 =tM= P t

Trasarea teraselor. /entru trasarea teraselor sunt necesare6 un aparat de nivel sau

ta'imetru 1-2 mire o panglica de otel de 9 m sau o ruleta de 29 m tarusi jaloane.

Eolosind proiectul de terasare se materializeaza pe teren drumurile potecile zode intoarcere de+useele si plantatiile de protectie.

II. Proiectul de executie :


1.-. E"tieri c!%tit!ti,e #ri,i%d ero(iu%e! "olului "i #reci(!re! !"urilo

lucr!rilor !%tiero(io%!le %ece"!re. C!lculul di"t!%tei de !#l!"!re ! lucr!r

!%tiero(io%!le.

$ste necesara pentru apro!imarea pierderilor de sol anuale si se face pentru fie

suprafata in parte cu relatia6E @ B S B C B CSB L

8/6B 1.658.4; B I8.16 B I-0

7vand in vedere ca pe cartograma pantelor s-au delimitat 19 suprafete calculele

am efectuat pentru fiecare suprafata in parte coeficientul C si Csavand valori diferit

functie de categoria de folosinta aleasa.

7stfel pentru6

uprafata 1de )#.9# 'a cu destinatie pentru plantatiile viticole cu C

9#9 K

C M 909 eroziunea critica de %.2

$1 M 912# P 9., P 9#9 P 9.09 P #)9.1,9.#P (1.#) I 9.5, P 21.0 I 91#0 P 21.02" M %.2

Deoarece $


$% M 91#2 P 9., P (9.%P9.1I9.#P9.,I9.#P9.#" P 99 P #2.59#P (1#) I 95

1.2# I 91#0 P 1.2#2" M %.5

Deoarece $


D M O P $2. P *-2 D M 2).2P)2.22.,2-2M %.#5

uprafata 19 de 25.%# 'a cu destinatie ara+ila cu CM 9,K C M

eroziune critica de ).99

$, M 91#2 P 9., P 9, P (9.%P91 I9.#P9.,I9.#P9.#"P 100.) 9#P (1#) I 95, P 1).

91#0 P 1).1%2

" M ).99Deoarece $ M ) pentru CsM 9.#)se recomanda cultivarea in fasii

1.6. Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! teritoriului !r!il "t!ilire! !"ol!e%t

/#roiect!re! "olelor /!#l!"!re! retelei de circul!tie0

*n scopul unei folosiri rationale si a conservarii cat mai +une a fondului funciar

recurs la organizarea antierozionala a terenului pe categorii de folosinta astfel pe

terenul ara+il s-a efectuat astfel6

uprafetele6 2 # % ) 0 19 datorita pantei terenului si e!pozitiei terenulu

au gasit ca teren ara+il.

prima masura de organizare a terenului consta in sta+i

asolamentelor6

2 asolamentul este alcatuit din6 %9H grau #9H porum+ #

mazare

# asolamentul este alcatuit din6cartof %9H mazare #9H sf

#9H.

% asolamentul este alcatuit din6 %9H grau #9H porum+ #

fasole.


) asolamentul este alcatuit din6 orzoaica %9H sfecla #

mazare #9H.

0 asolamentul este alcatuit din6 orzoaica %9H sfecla #

mazare #9H.

19 asolamentul este alcatuit din6 %9H orzoaica #9H car

#9H mazare

*n proiectarea solelor si a parcelelor s-a avut in vedere ca forma sole

fie cat mai apropiata de forma unui dreptung'i paralelogram sau tra

orientarea solei sa fie cu latura lunga pe directia generala a cur+elor de ni

lungimea solelor a fost aleasa de asa masura incat sa se incadreze intre 12

1)99m

Drumurile care fac legatura din deal in vale cu trumul comunal

proiectat ca si drumuri principale care servesc si ca zone de intoarcere.

*n urma calculelor efectuate a rezultat pentru toate suprafetele ara

aplicare ca masura antierozionala cultivarea in fasii.

-.6. Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l+ ! tere%ului de"ti%!t #l!%t!iilor ,iti)#oi

deliit!re! u%it+ilor teritoti!le de lucru/ "t!ilire! reelei de circul!ie/ !#l!"

(o%elor de urire 'i de %to!rcere0


uprafetele6 1 , 5 s-au amenajat cu plantatii viti-pomicole la care

urmarit in primul rand impartirea terenului in unitati de lucru apoi s-a sta+ilit reteau

drumuri si s-a amplasat zonele de intoarcere si lucrarile de protectie

*mpartirea terenului s-a facut in parcele cu dimensiunile de p M 199 m si l M 12

(pentru plantatii viticole" si p M 19 si lp M 199 (pentru plantatiile pomicole" dispuscur+ade nivel si tarlale deasemenea dispuse pe cur+a de nivel.

ta+ilirea retelelor de drumuri s-a facut tinand cont de cadrul general de amplasa

drumurilor astfel incat drumurile de e!ploarare si potecile sa se integreze in rete

generala de circulatie.

/entru amplasarea zonelor de intoarcere am luat in considerare suprafete de teren

latimea de -) m situate la capetele tarlalelor si la marginea ravenelor. /entru zon

limitrofe ravenei s-a prevazut deasemenea impadurirea.

-.7. Die%"io%!re! ter!"elor cu #l!t$or! %cli%!t+ % "e%"ul #!%tei tere%ulu

Ca masura antierozionala terasele s-au e!ecutat pe terasele inclinate de

suprafetele ocupate cu plantatii pomicole in scopul valorificarii superioare a solului

conservarii sale cat mai +ine.

/entru dimensionarea terasei s-a urmarit urmatorii parametri6

ungimea si latimea parcelei

/anta terenului si platformelor teraselor

/anta versantului

Coeficientul de taluz

-a ales ca coeficient de taluz mM 1.99 si o inaltime ma!ima a taluzului ' M 2 m.

latimea platformei terasei (" in functie de 'ma!a taluzului (2 m."

1 M '(1-mP*v"


e adopta pentru latimea platformei terasei valoare 1 M .0 si se calcule

inaltimea taluzului ('4" in functie de 4

'4 M 4( *v-*t"


1. se calculeaza distanta intre doua canale consecutive ("

M OP$2.#I,-@ -5.-101P9.992 M 5.,5 m.

2. e determina de+itul unui canal (N"

N M cP P*POs M 1%., l


Coeficientul de rugozitate (1.,"

odul de lucru6

e calculeaza de+itul de+useului

N M OPPOsP* M 9.1),P1P9.,P1.,2 M 9.291 m


e considera 'fM 9.% m si se determina adancimea de pozare a dren

a+sor+ant6

&dM '1I 'fM 9.%I9.% M 9.5 m.

e determina distanta dintre cele doua drenuri a+sor+ante.

M mm%(119(.9219(.9

%(.9=

@ M 9.5

Date post:	15-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	serghei-cucorean
View:	17 times
Download:	0 times

Proiect+de+An+la+Organizarea+si+Amenajarea+Teritoriului+Agricol

Documents