Home >Documents >Proiectarea Unui System de Irigatie Prin Aspersiune Pe o 2

Proiectarea Unui System de Irigatie Prin Aspersiune Pe o 2

Date post:26-Jun-2015
Category:
View:556 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Transcript:

Proiectarea unui system de irigatie prin aspersiune pe o suprafata de 234 de hectare

1

Tema proiect : Sa se amenajeze suprafata de 234 hectare pentru irigare utilizand metoda de irigare prin aspersiune cu conducte subterane de inalta presiune avand urmatoarea structura de culturi : - Vinete - Ardei gras - Tomate - Cartofi timpurii - Castraceti de toamna

2

CUPRINS

Cap. I. Importanta si actualitatea temei Cap. II. Memoriu descriptiv. Cadru natural 2.1. Asezare geografica 2.2. Consideratii geomorfologice 2.3. Consideratii climatice - Regim termic - Resursa hidrica 2.4. Consideratii privind vegetatia 2.5. Consideratii pedologice - Tip de sol - Insusiri fizice - Insusiri fizico-mecanice - Indici chimici Cap. III. Memoriu justificativ Cap. IV. Bibliografie

3

Cap I. Importanta si actualitatea temei Irigatiile au influente radicale asupra mediului inconjurator, influentand bilantul hidrosalin din sol si regimul arheohidric, modificand activitatea microorganismelor, a bacteriilor si vietuitoarelor din sol, exercitand si influente asupra climatului din zona respectiva. Influenta irigatiilor asupra mediului este pozitiva, insa, in conditiile unei irigatii necontrolate, pot avea loc procese negative : saraturarea secundara a solului, levigarea elementelor nutritive, crearea unui mediu nefavorabil microfaunei solului. Aplicarea unor norme mari de apa determina ridicarea nivelului apei freatice, distrugerea insusirilor solului, aparitia unor procese de inmlastinare etc. Evitarea acestor fenomene negative se realizeaza prin aplicaea irigatiilor in functie de cerintele fiziologice ale plantelor, iar elementele tehnice ale udarilor se stabilesc pe baza insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului, constitutia orografica si hidrogeologica a terenului, astfel incat acestea sa conduca la obtinerea unor eficiente maxime si la pastrarea unui echilibru biologic natural. Metoda de udare reprezinta modul prin care apa este preluata din retea si distribuirta la plante. Matoda repartizarii apei la plante prezentata in proiect este metoda de udare prin aspersiune. Aspersiunea este metoda de irigare prin care apa este pulverizata, cu ajutorul unor instalatii si dispozitive speciale, la plante si sol, sub forma unor ploi naturale. Avantajele acestei metode constau in urmatoarele aspecte : aplicarea pe terenuri inaccesibile altor metode nu sunt necesare lucrari de nivelare dozarea precisa a apei si folosirea unor norme reduse randament ridicat al udarii se preteaza bine la automatizare Dezavantajele acestei metode sunt : necesita costuri ridicate pentru instalatii si utilaje consum mare de energie este sensibila la vanturi puternice determina in timp tasarea solului prezinta dificultati in exploatare, referitoare la mutarea aripilor, cand plantele au o talie mare

4

Aspersoarele reprezinta cele mai importante piese ale instalatiei de aspersiune, de care depinde calitatea udarii. Se monteaza pe aripa de ploaie. Exista o serie de aspersoare dintre care cel ales de mine este aspersorul ASM-1 (aspersor cu soc, de medie presiune cu un singur jet). Duzele utilizate sunt de 8,510-11,5mm, realizand o intensitate de 5-15,1 mm/h si o ploaie fina la presiuni de 2,5-4,5 atm. Elementele tehnice ale udarii prin aspersiune Elementele tehnice se refera la urmatoarele aspecte : alegerea aspersorului, schema de udare, determinarea duratei de udare, numarul de mutari ale aripii intro zi, numarul mutarilor aripii de udare pe durata udarii, lungimea tronsonului de antena, suprafata deservita si lungimea utila de udare a aripii. Alegerea aspersorului Alegerea aspersorului se face tinand cont de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt : viteza de infiltratie a apei in sol caracteristicile regimului eolian intensitatea undei orare finetea si uniformitatea ploii

5

Cap. II. Memoriu descriptiv

Cadru natural 2.1. Asezare geografica Regiunea Western Young Drift ocupa marea parte din zona nord centrala a Statului Iowa. Nivelata in timpul ultimei glaciatiuni a ramas plata cu putine zone erodate. Statul Iowa se afla in centrul Statelor Unite, intreaga suprafata a acestuia facand parte din Marile Campii Interioare. 2.2. Consideratii geomorfologice Regiunii Western Young, spre deosebire de sudul statului, ii lipsesc depozitele de loesuri, dar solurile fertile s-au acumulat in straturi groase de la sfarsitul ultimei glaciatiuni. In agricultura aceasta parte a statului estecea mai productiva fiind perfecta pentru productie la scara larga a culturilor. 2.3. Consideratii climatice Clima Statului Iowa se caracterizeaza prin veri calde si umede si ierni reci. Temperaturile medii anuale se incadreaza intre 9 si 10 C. Temperaturile maxime in timpul verii incadrandu-se intre 29 si 32C. Precipitatiile se incadreaza intr-o medie anuala de aproximativ 800 mm. 2.4. Consideratii privind vegetatia Vegetatia predominanta a fost o vegetatie de prerie caracterizata de suprafete mari inierbate, brazdate pe langa cursurile de apa de paduri de foioase cum ar fi stejar, artar si ulm. 2.5. Consideratii pedologice Solurile predominante in nordul Statului Iowa sunt cernoziomurile. Cernoziomurile fac parte din clasa molisolurilor, si sunt caracterizate de prezenta orizontului Am. Raspandirea lui corespunde zonei de stepa. Conditiile naturale de formare sunt specifice zonei de stepa cu temperaturi medii anuale intre 9 si 11C si are regim hidric nepercolativ. Relieful este specific zonei de campie cu suprafete plane sau slab ondulate. Vegetatia naturala sub care s-au format cernoziomurile este reprezentata printr-un covor ierbos bine dezvoltat care lasa o mare cantitate de resturi organice in special la suprafata. Materilalul parental este reprezentat prin loesuri, luturi si mai rar prin nisipuri si argile. Apa fteatica se gaseste la adancimi mari si nu influenteaza procese de pedogeneza. 6

Procesele pedogenetice datorita cantitatii ridicate de resturi organice, se formeaza humusul care este de o foarte buna calitate. Alcatuirea profilului de sol: cernoziomul tipic are orizontul Am cu o grosime de 40 - 60 cm de culoare negricioasa cu o structura lutoasa sau lutonisipoasa, orizontul Ac cu o grosime de aproximativ 25 35 cm cu o culoare putin mai deschisa decat orizontul Am si orizontul C care reprezinta materialul parebtal de culoare galbuie. Datorita texturii mijlocii cernoziomurile se lucraza usor, au pH-ul slab alcalin in jur de 7,2 8 si sunt foarte bune pentru cultivarea plantelor agricole.

7

Cap.III Memoriu justificativ: Numarul de ordine: 20 Date tehnice pentru culturile de: Vinete (Solanum melongena) Adancimea sistemului radiculat H= 100 Randamentul =0,9 Plantare 1 mai Perioada de vegetatie 100-120 zile Numar de udari 10 Momentul udarii: la zece zile de la plantare Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 10 zile B. Ardei grasi (Capsicum Annuum) Adancimea sistemului radiculat H= 100 Randamentul =0,9 Plantare 1 mai Perioada de vegetatie 100-125 zile Numar de udari 10 Momentul udarii: la plantare Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 10 zile C. Tomate (Solanum Lycopersicum) Adancimea sistemului radiculat H= 100 Randamentul =0,9 Plantare 1 mai Perioada de vegetatie 115-130 zile Numar de udari 10 Momentul udarii: la 10 zile dupa plantare Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 8-10 zile D. Cartofi timpuri (Solanum Tuberosum) Adancimea sistemului radiculat H= 90 Randamentul =0,9 Plantare 15-30 martie Perioada de vegetatie 75-107 zile Numar de udari 3 Momentul udarii: la rasarire, la formarea tuberculului 8

Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 7-10 zile E. Castraveti (Cucumis Sativus) Adancimea sistemului radiculat H= 80 Randamentul =0,9 Plantare 1-15 iulie Perioada de vegetatie 70-80 zile Numar de udari 6 Momentul udarii: de la inflorire pana la formarea si cresterea fructelor Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 4-10 zile Procentul ocupat de fiecare cultura din suprafata totala: Vinete = 25% Ardei = 25% Tomate = 20 % Cartofi = 30% Castraveti = 30% Graficul de ofilire din studiul pedologic al regiunii: CO= 9,5% CA= 24,7% DA= 1,27 tone/m3 Viteza de infiltratie a apei in sol este de 9,7 mm/h. 3.1 Calculul elementelor regimului de irigatii 1. Suprafata: Vinete Ardei Tomate Cartofi Castraveti

S = 234 S =234 S =234 S =234 S =234

25/100= 58,5 25/100= 58,5 20/100= 46,8 30/100= 70,2 30/100= 70,2

9

2. Norma de udare neta m m=100 H DA(CA-PM) (m3/ha) Vinete m =100 1,26(24,7-17,1)= 965.2 Ardei m =100 1,26(24,7-17,1)= 965.2 Tomate m =100 1,26(24,7-17,1)= 965.2 Cartofi m =90 1,26(24,7-17,1)= 868.7 Castraveti m =80 1,26(24,7-17,1)= 772.2

3. Norma de udare bruta mbr mbr=m / Vinete mbr = 965.2 / 0,9= 1072.4 Ardei mbr = 965.2/ 0,9= 1072.4 Tomate mbr = 965.2 / 0,9= 1072.4 Cartofi mbr = 868.7 / 0,9= 965.2 Castraveti mbr = 772.2 / 0,9= 858

4. Norma de irigatie M M= m Vinete M = 10 1072.4= 10724 Ardei M = 10 1072.4= 10724 Tomate M = 10 1072.4= 10724 Cartofi M = 3 965.2= 2895,6 Castraveti M = 6 858= 5148 5. Hidromodulul de udare q q=mbr / (3,6 t T) t - durata de udare intr-o zi in ore T- durata de udare in zile Vinete q = 1072.4 / (3,6 20 10)= 1,489 Ardei q = 1072.4 / (3,6 20 10)= 1,489 Tomate q = 1072.4 / (3,6 20 10)= 1,489 Cartofi q = 965.2 / (3,6 20 10)= 1,341 Castraveti q = 858 / (3,6 20 10)= 1,192

10

6. Hidromodulul fractionat =qx - ponderea fiecarei culturi Vinete = 1,489 0,25 =0,37 Ardei = 1,489 0,25= 0,37 Tomate = 1,489 0,20= 0,3 Cartofi = 1,341 0,30= 0,4Castraveti Nr. crt. 1 2 3 4 5 Cultura = 1,192 0,30= 0,36 Suprafata m m3/h ha % 58,5 58,5 46,8 70,2 70,2 25% 25% 20% 30% 30% 965.2 965.2 965.2 868.7 772.2 mbr Nr. M q Durata Momentul m3/ha udari m3/ha l/s/ha l/s/ha udarii udarii 1072.4 1072.4 1072.4 965.2 858 10 10 10 3 6 10724 10724 10724 2895,6 5148 1,489 0,37 1,489

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended