Proiect Virginia Radwan

5/7/2018 Proiect Virginia Radwan - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-virginia-radwan 1/165

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII TINERETULUI SISPORTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “THOMAIONESCU’’

PLOIESTI

PROIECT



COORDONATOR

PROFESOR: GHIDU VALERIA

ABSOLVENT

ASISTENT MEDICALGENERALIST

RADWAN VIRGINIA-MIHAELA

2010

TEMA PROIECTULUI



INGRIJIREA

PACIENTULUI

CU FRACTURI

ALE MEMBRELOR

INFERIOARE



PLANUL LUCRARII

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATEPACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE

ARGUMENT

CAPITOLUL I

INGRIJIREA PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE

1.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI OSOS



1.2. FRACTURA. DEFINITIE. ETIOLOGIE . FORME

1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALEPACIENTILOR

CU FRACTURI

1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DEINVESTIGATIE

1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTIIAUTONOME SI

DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI

1.6. FRACTURILE MEMBRELOR INFERIOARE. EVOLUTIE.

COMPLICATII.PROGNOSTIC

1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

1.8. NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAPITOLUL AL II-LEA

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU FRACTURI ALEMEMBRELOR

INFERIOARE

CAZUL A

II.A.1. CULEGEREA DATELOR



II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR

II.A.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

CAZUL B

II.B.1. CULEGEREA DATELOR

II.B.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.B.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.B.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

II.B.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR

II.B.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

CAZUL C

II.C.1. CULEGEREA DATELOR

II.C.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.C.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.C.4. APLICAREA INGRIJIRILOR



II.C.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR

II.C.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

CAPITOLUL AL III-LEA

CONCLUZII

SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITIANEXE

BIBLIOGRAFIE



MEMORIU EXPLICATIV

MOTTO:

““Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viata, este dragostea

pentru viata celorlalti”

(L.F. Celine)

Viata oricarui om poate fi amenintata la un moment dat de o suferintaaparuta brusc, care-l aduce intr-o situatie critica, acuta ce trebuie rezolvataurgent de personalul medical cu promptitudine si competenta.

Accidentele rutiere, de munca sau casnice, starea nefavorabila avremii (ninsorile,gheata si zapada), au atins un procent greu de imaginat siacceptat mai ales prin consecintele grave pe care le au : invaliditate sau deces si

au facut ca frecventa traumatismelor (respectiv a fracturilor) sa creascaajungand la acelasi nivel cu bolile cardio-vasculare sau cancerul.

Dintre aceste traumatisme, fracturile sunt cele mai frecvente siindeosebi fracturile membrelor inferioare. Aceste fracturi sunt si cele mai greusuportate de catre pacienti pentru ca piciorul bolnav, fracturat, imobilizat inaparat gipsat face din pacient un infirm, dependent de cei din jur cel putin

pentru o perioada. De aceea, acestor pacienti trebuie sa li se acorde ingrijiri siatentie deosebite, un rol important revenindu-i asistentei medicale. Asistenta



medicala pe langa ingrijirile specifice, trebuie sa convinga pacientii,inca din perioada in care sunt imobilizati pentru o fractura, ca reluarea activitatii la parametrii anteriori nu poate sa se faca fara o actiune sustinuta de recuperare lacare ei trebuie sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi si independenticat mai repede posibil.

Am ales ca tema pentru lucrarea mea de diploma ,,Fracturi alemembrelor inferioare”, deoarece am fost impresionata de numarul mare decazuri si de starea psihica si fizica a acestor pacienti. Cunoscandu-se impactulfracturilor asupra calitatii vietii pacientilor si familiei acestora se impuneutilizarea unor metode de educatie sanitara, transformand astfel familia si

pacientii in parteneri activi si responsabili pentru recuperarea independenteiintr-un timp cat mai scurt.

CAPITOLUL I



INGRIJIREA PACIENTILOR

CU

FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE



1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

SISTEMULUI OSOS

Sistemul osos

Sistemul osos reprezinta totalitatea oaselor din corp legate intre ele prinarticulatii. Acestea sunt organele cele mai dure ale corpului, care ii determinaforma si dimensiunile. Duritatea,rezistenta si elasticitatea oaselor sunt

determinate de structura si de compozitia lor chimica.

Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletulcorpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare.

Structura oaselor

Oasele sunt organe tari si elastice. In structura lor predomina tesutul osos.

Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv.

TESUTUL OSOS este format din :



celule osoase

substanta fundamentala

substanta osoasa

TESUTUL OSOS formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul desustinere a partilor moi ale organismului; este totodata un important rezervor desubstante fosfocalcice.

In functie de structura si arhitectura sa, exista doua varietati de tesut osos:

TESUTUL OSOS COMPACT

TESUTUL OSOS SPONGIOS

TESUTUL OSOS COMPACT – formeaza diafiza vaselor lungi,portiunea externa

a epifizelor si oaselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.

Pe sectiunea transversala, diafiza osului lung este formata:

− in portiunea centrala de canalul medular

− la exterior de periost

Microscopic, substanta osoasa este dispusa in lamele osoaseconcentrice,in grosimea carora se gasesc osteoblaste ce contin osteocitele.

Scheletul lamelelor este format din oseina si fibre de colagen paraleleintre ele.

Fibrele de colagen din lamelele vecine au directii oblice,spiralate saucirculare. Aceasta structura asigura o deosebita rezistenta osului. Un canal



Havers impreuna cu lamelele din jur formeaza osteonul-sistemul Harvesunitatea morfofunctionala a osului.

TESUTUL OSOS SPONGIOS – formeaza epifizele oaselor lungi,scurte si late.

Este format din lame osoase numite trabecule, alcatuite la randul lor dinmai multe lamele. Lamelele osoase delimiteaza cavitati cu aspecte si marimidiferite, numite areole, care dau osului aspect de burete.

Areolele si lamelele osoase sunt sisteme heversiene incomplete.Areolelecomunica intre ele si contin maduva osoasa.

Osteogeneza

Procesul de formare a osului se numeste osteogeneza, care include procesul de dezvoltare (osificare) si de crestere a oaselor.

Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletulcartilaginos al embrionului si fatului, presupune un lung proces care se incheiein jurul varstei de 25 ani.

Osteogeneza este de doua tipuri:

OSIFICARE DE MEMBRANA/ DESMALA, prin care in modelulconjunctiv al osului, apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei.

Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si secreta oseina. Prinimpregnare cu saruri de Ca, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza osul

primar.

In faza urmatoare acesta va fi modelat prin procese de distrugere, deremaniere osoasa sub actiunea osteoplastelor si a fosfatazei acide formandu-seosul definitiv.



Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei. Prin osificare de membrana se face cresterea in grosime a osului si seformeaza calusul sub fracturi.

OSIFICARE DE CARTILAJ/ ECONDRALA, prin care celulelecartilaginoase se hipertrofiaza si degenereaza. Substanta fundamentala acartilajului se distruge partial, iar restul se va impregna cu Ca.

In faza urmatoare, membrana care inveleste matricea cartilaginoasa aosului (pericondru), pleaca mugurii conjunctivali vasculari spre celulelecartilaginoase distruse de osteogeneza.

Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care seimpregneaza saruri de Ca si formeaza osul primar.

In oasele lungi, mugurii conjunctivali vasculari formeaza canalulmedular.

In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, sub actiuneaosteoplastelor si se formeaza osul definitiv.

Acest tip de osificare este caracteristica majoritatii tipurilor oaselor corpului si totodata se face cresterea in lungime a osului, la nivelul cartilajelor de crestere (diafiza- epifizari).

Este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos carecoordoneaza activitatea mai multor factori:

-mecanici

-endocrini( hormoni hipofizari,tiroidieni, sexuali);

-vitamine( vitamina D);

-enzimatici(fosfataza alcalina si acida);

-factori metabolici.

Morfologia oaselor



Formarea oaselor este adaptata functiilor pe care le indeplinesc inorganism. Se

impart in trei categorii:

Oase lungi - humerus ,radius, ulna (cubitus), femur, tibie, fibula (peroneu).

Acestea sunt cele la care lungimea predomina fata de celelaltedimensiuni.

Unui os lung i se deosebesc trei parti:

- doua extremitati mai voluminoase- epifize- o regiune mijlocie mai subtire- diafiza

Oasele lungi tinere au intre diafiza si epifiza doua discuri cartilaginoasenumite cartilaje de crestere sau cartilaje epifizodiafizare.

Oase late- frontal, parietal, occipital, omoplat, stern, coxal.

Acestea sunt cele la care predomina latimea si inaltimea; grosimea fiindmult mai mica decat celelalte dimensiuni, au forma de lama.

Oase scurte- carpiene, tarsiene.

Acestea sunt cele la care cele trei dimensiuni- lungimea, latimea sigrosimea sunt aproximativ egale. Se mai numesc oase rotunde, “sferice''.

Oase neregulate, mixte- etmoid, sfenoid, mandibula, vertebre.

Dupa cum le spune si numele, formele acestora sunt neregulate.



Oase pneumatice- frontal, maxilar, etmoid, sfenoid.

Acestea contin cavitati cu aer.

In canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste maduvaososasa. Este alcatuita din tesut conjunctiv cu mare diversitate de celule, vasesangvine si terminatii nervoase.

Maduva osoasa este o substanta de consistenta fluida care se gaseste ininteriorul canalului central din oasele lungi si in tesutul spongios din oasele late.Ea sufera o evolutie morfologica si paralel cu ea o evolutie functionala intimpul evolutiei organismului. De aceea , in dezvoltarea organismului vom gasi:

maduva primitiva

maduva rosie osteogena

maduva rosie hematogena

maduva galbena

maduva cenusie

Maduva primitiva- este formata dintr-un tesut mucos si capilare sangvine.Din aceasta se diferantiaza apoi maduva rosie hematogena, al carui rol principaleste hematopoieza.

Maduva rosie osteogena- este formata din tesut conjuctiv, din care sediferentiaza celulele specifice numite osteoblasti si numeroase vase sangvine.

Osteoblastii se specializeaza si devin:

- fie osteocite, adica celule ososase care produc substanta osoasacontribuind astfel la formarea osului;



- fie osteoclasti, adica celule care distrug elementele osului vechi. Pemasura ce individul inainteaza in varsta, numarul osteoblastilor scade, functiaosteogenetica slabeste si in cele din urma dispare.

Maduva rosie osteogena este inlocuita in timpul dezvoltarii cu maduvarosie hematogena, care se pastreaza in unele oase ale adultului in tot timpul

vietii.

Maduva rosie hematogena- este o formatiune foarte complexa cate segaseste in toate cavitatile oaselor, in alcatuirea ei gasim un tesut conjunctiv cucaractere speciale, avand rol in formarea elementelor figurate ale sangelui,capilare sangvine si terminatii nervoase.

Tesutul conjunctiv medular este format din doua parti:

-stroma medulara

- elemente libere

Maduva rosie hematogena este inlocuita in unele oase cu maduvaadipoasa.

Maduva galbena- este caracterizata prin faptul ca elementele hematogeneau disparut si majoritatea celulelor ei devin adipoase, adica celule careacumuleaza picaturi de grasime, aceasta ii da culoarea galbena. Ea reprezinta

pentru organism o rezerva nutritiva. Maduva galbena nu apare in mod normal inunele oase cum sunt: sternul, corpul vertebral, sacrul.

Maduva cenusie- la indivizii inaintati in varsta, maduva galbena esteinlocuita prin maduva cenusie; la adulti aceasta maduva este formata din fibrecolagene si o substanta fundamentala foarte abundenta; ea se numeste maduvafibroasa.

In cazul unor boli ea este formata din celule conjunctive si o substantafundamentala cu aspect mucos, de aceea se numeste maduva cenusiegelatinoasa. Maduva cenusie nu indeplineste niciun rol in organism.



Rolul oaselor

Alcatuiesc aparatul de sustinere a organismului, oasele prin structura lor chimica, proportia crescuta a sarurilor minerale, au duritatea necesaraindeplinirii acestui rol. Oasele sunt piese rigide, componente ele scheletului.

Ele indeplinesc mai multe roluri functionale:

a) Rol de sustinere si de parghii ale aparatului locomotor

Asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea si locomotiacorpului.

b) Rol de protectie a unor organe vitale:

- cutia craniana pentru creier

- canalul rahidian pentru maduva spinarii

- cutia toracica pentru inima si plamani

- bazinul osos pentru organele pelviene

c) Rol antitoxic

Oasele retin numeroase substante toxice(Hg, Pb, F) patrunse accidental inorganism si le elibereaza treptat, fiind eliminate renal. In felul acesta,concentratia sangvina a toxicului numai creste prea mult si sunt preveniteefectele nocive asupra altor organe.

d) Rol de sediu principal al organelor hematopoietice



La copii toate oasele, iar la adulti oasele late contin maduva rosiehematogena.

e) Rol in metabolismul calciului, fosforului si electrolitilor

Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale aleorganismului.

Scheletul uman

Scheletul uman reprezinta o piesa de rezistenta principala a corpului. El poate fi impartit in trei zone de interes:

scheletul capului

scheletul trunchiului

scheletul membrelor sau al extremitatilor

Scheletul capului

Este alcatuit din neurocraniu (care adaposteste encefalul), si din

viscerocraniu, unde se afla atat segmentele periferice ale organelor de simt catsi primele segmente ale aparatelor respirator si digestiv.

Neurocraniul este alcatuit din patru oase neperechi – frontal, etmoid sioccipital – doua oase perechi – temporale si parietale.

Viscerocraniul este alcatuit din doua oase neperechi – vomerul simandibula – si sase oase perechi – maxilare, palatine, nazale, cornete nazaleinferioare, lacrimale si zigomatice



Osul hioid

Os nepereche, situat in partea antero-superioara a gatului, deasupralatringelui, face parte din scheletul osteofibros al limbii.

Central, prezinta un corp, iar lateral se afla la coarnele mari si mici. Peosul hioid se prind muschii supra si infrahioidieni.

Scheletul trunchiului

Este format din:- coloana vertebrala

- stern

- coaste

- bazin

Coloana vertebrala

Prezinta un numar de 33-34 vertebre impartite in regiuni, astfel:

- regiunea cervicala – 7 vertebre

- regiunea toracala – 12 vertebre- regiunea lombara – 5 vertebre

- osul sacru – 5 vertebre sudate

- coccigiene – 4-5 vertebre sudate intre ele



Sternul

Este un os lat, situat anterior pe linia mediana a toracelui.

Este format din : - manubriu- corp

- apendice xifoid, care ramane cartilaginos pana in jurulvarstei de 40 ani. La locul de unire a manubriului cu corpul sternului se aflaunghiul sternal, in dreptul caruia se afla cartilajul coastei a II -a, reper folosit

pentru numararea coastelor prin palpare).

Coastele

Sunt arcuri osteocartilaginoase, situate in partea latreala a toracelui,intinse de la coloana vertebrala toracala pana la stern. Sunt in numar de 12

perechi.

Primele 7 perechi de coaste adevarate, cartilajul lor articulandu-se cu

sternul. Coastele VII, IX, X sunt coaste false deoarece se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului caoastei VII. Ultimele doua coaste nu au cartilaj sinu ajung la stern. Se numesc coaste flotante, libere.

Bazinul

Se mai numeste centura pelviana. Osul coxal este format din trei oase:

- ischionul-posterior

- ileonul- laterosuperior

- pubele- anterior



Aripile osului coxal se articuleaza posterior cu sacrul, formand articulatiasacro-iliaca. Anterior, prin sudarea la pubertate, formeaza simfiza pubiana.

Scheletul membrelor

A) Scheletul membrelor superioare

Este format din:

- scheletul centurii scapulare

- scheletul membrului superior liber

Scheletul centurii scapulare este format din clavicula si scapula(omoplat).

Centura scapulara leaga membrul superior de torace.

Scheletul membrului superior liber este format din:

-scheletul bratului : - humerusul

-scheletul antebratului : - ulna (cubitus), radius

-scheletul mainii: - carpiene – 8 oase scurte pe doua randuri:

- in randul proximal : – scafoid

- semilunar

- piramidal



- pisiform

- in randul distal : -trapez

- trapezoid

- osul mare

- osil cucarlig

- metacarpiene – 5 oase numerotate de la I la V dinsprelateral

spre median- falange sau oasele degetelor; degetul I are numai

doua falange, degetele II, III, IV, V au cate trei falange.

B) Scheletul membrelor inferioare libere.

Scheletul membrului inferior este format din:

- scheletul centurii pelviene

- scheletul membrului inferior propriu-zis.

Centura pelviana - reprezinta oasele prin care membrul inferior se prindede scheletul axial al trunchiului. Este formata din cele doua oase coxale, uniteanterior prin simfiza pubiana, iar posterior cu sacrul, ce se infige ca o pana intreosul coxal drept si stang.Centura pelviana este adaptata in primul rand la functiade sprijin si stabilitate, necesare pozitiei bipede la om.



Osul coxal - rezulta prin contopirea a trei oase: - Ilionul, Ischionul siPubisul, care la adult se sudeaza intr-un os lat, cu aspect de elice sau al uneiaripi de moara de vant, prezentand două fete, patru margini si patru unghiuri.

Pe fata interna se evidentiaza o cavitate articulara, numita acetabulum,in care patrunde capul femurului formand impreuna articulatia coxofemurala.

Aceasta cavitate este prevazuta cu o buza osoasa numita spranceana

acetabulara. Fundul cavitatii este rugos, nearticular, in timp ce partea sa periferica are aspect de semiluna, deschisa in jos, acoperita de un cartilaj hialin.

Deasupra acestei cavitatii se intinde pe fata externa a aripii osului iliacnumita facies glutea, strabatuta de trei linii semicirculare, care delimiteaza treizone, de pe care isi au originea muschii fesieri. Tot aici se afla gaura obturata,incadrata de ramurile oaselor pubis si ischion, acoperita de membrana

obturatoare, pe care se prind muschii obturator intern si extern.

Pe fata interna( excavata), se remarca o linie care porneste de la promontoriu si coboara, sfarsind la simfiza pubiana. Aceasta linie reprezintademarcatia dintre bazinul mare si cel mic. Deasupra ei si posterior aripa osuluiiliac prezinta o zona rugoasa, intinsa, o fata articulara de forma pavilionuluiurechii, intors pentru articularea cu o fateta asemanatoare de pe osul sacru.

Marginea anterioara este neregulata si prezinta de sus in jos urmatoarele:

- spina iliaca anterosuperioara;

- o incizura, dupa care se schiteaza spina iliaca anterosuperioara;

- iminenta iliopubiana, determinata de sudura ilionului cu pubelul.

Pe ramura superioara a osului pubis se desemneaza creasta pectineala si la

capatul ei inferior tuberculul pubelului.

Marginea posterioara prezinta de sus în jos urmatoarele:

- spina ilica posterosuperioara;



- o cotitura foarte adânca;

- spina ischiadica, aflata la limita: ilion-ischion;

- mica incizura ischiadica

- rugozitate întinsa de pe care isi au originea diferiti muschi.

Creasta iliaca, convexa in sus si incurbata in forma literei S, poarta pe eatrei reliefuri liniare paralele: - labia externa,

- linia intermediara

- labia interna, pe care se prind muschii lati ai peretelui abdominal.

Marginea inferioara este formata de ramurile ischionului si pubis.

Scheletul membrului inferior propriu-zis

Este format din: - scheletul coapsei – femur

- scheletul genunchiului- patela (rotula)

- scheletul gambei – tibia, fibula (peroneul)

- scheletul plantei – tarsiene : - 7 oase scurte pe douaranduri:

- in randul posterior : - talus

-calcaneu

-navicular

- in randul anterior : - cuboid



-cuneiform medial

-cuneiform

-intermediar

-cuneiform lateral

- metatarsiene : - 5 oase, numerotate dela I la V dinspre median spre lateral

- falange sau oasele degetelor; degetul I

are numai doua falange, degetele II, III, IV, V au cate trei falange.

Scheletul coapsei

Femurul- cel mai mare os din corpul omenesc formeaza singur scheletulcoapsei si este format dintr-un corp si doua extremitati.

Corpul femurului are o forma prismatic-triunghiulara cu trei fete si treimargini. Marginea posterioara este formata din doua buze: -labia mediala silaterala, care in sus se bifurca intr-o creasta mediala pentru muschiul omonim,si alta laterala si riguoasa pentru muschiul fesier mare.

Inferior cele doua diverg si cuprind intre ele o arie triunghiulara.Extremitatea superioara prezinta: un cap, un gat si doi tuberculi numiti

trohanteri.

Capul femurului cuprinde 2/3 dintr-o sfera articulandu-se cu cavitateaacetabulara, cu care formeaza impreuna articulatia coxofemurala. Gatulfemurului leaga capul de cei doi trohanteri, formand cu corpul acestui os ununghi de 130grade (unghi colodiafizar).

Extremitatea inferioara prezinta doi condili(median si lateral), care ausuprafete de articulatie cu tibia, formand articulatia genunchiului. Intre cei doi



condili anterior exista o suprafata de articulare pentru patela, iar posterior existao fosa (intercondiliana) in care se prind ligamentele incrucisate ale articulatieigenunchiului. Deasupra condililor exista un epicondil, pe cel mediansituandu-se tuberculul adductorului pentru insertia muschiului adductor mare.

Scheletul genunchiului

Patela- este un os turtit anteroposterior de forma triunghiulara, cu baza insus si varful in jos, asezat in partea anterioara a genunchiului. Se considera unos sesamoid incorporat in tendonul muschiului cvadriceps. Fata anterioara asteconvexa, palpabila imediat sub piele; fata posterioara cuprinde o ariesuperioara, articulara, mai mare si una inferioara, nearticulara, rugoasa si mai

mica.

Scheletul gambei

Scheletul gambei se compune din doua oase: tibia si fibula, dintre carerolul prima, de sustinere, revine tibiei, in timp ce fibula are rol principal informarea furcii maleolare, care cuprinde astragalul.

Tibia- este un os tubular lung, avand pe sectiune un corp de forma prismatic-triunghiulara si doua extremitati dintre care cea proximala este maivoluminoasa.

Corpul prezinta trei fete si trei margini.

Fata laterala este acoperita de muschii anteriori ai gambei, cea mediala estesubcutana, palpabila, cea posterioara in treimea superioara prezinta o linieoblica numita linia solearului, pentru insertia muschiului omonim; margineaanterioara este acoperita numai de piele, marginea laterala priveste spre fibula siserveste pentru insertia membranei interosoase care leaga tibia de fibula;marginea mediala desparte fata mediala de cea posterioara, fiind palpabila intoata lungimea ei.



Extremitatea superioara prezinta doi condili, avand pe fata lor superioara doua suprafete articulare (platouri tibiale) care participa la formareaarticulatiei genunchiului. Intre aceste suprafete articulare se afla iminentaintercondiliana, cu cate o depresiune inaintea si inapoia ei. La locul de intalnire

al condililor cu corpul tibiei se gaseste o rugozitate extinsa pe care se inseraligamentul patelelor.

Extremitatea inferioara: se continua medial cu maleola tibiei, iar lateral prezinta o scobitura pentru extremitatea inferioara a tibiei. Aceasta extremitate participa la formarea articulatiei talocrurale (glezna piciorului).

Fibula – este un os subtire si lung, in forma de nuia, situat lateral de tibie şieste format dintr-un corp si doua extremitati.

Corpul are trei fete: - laterala (acoperita de muschi)

- posterioara (invelita de muschi)

- anterioara (creasta mediala) pe care se prindemembrana interosoasa a gambei.

Extremitatea superioara are o forma conica cu varful in sus si baza in jos,continuându-se cu corpul osului; medial se afla o fateta articulara usor excavata

pentru articularea cu fateta similara situata pe condilul lateral al tibiei.

Extremitatea inferioara se prelungeste in jos cu maleola laterala, mailunga si mai ascutita decat cea mediala. Pe fata ei mediala se remarca osuprafata articulara triunghiulara pentru articularea cu talusul

Scheletul plantei

Se compune din trei segmente: tarsul, metatarsul, falangele , carerealizeaza un sistem unitar, adaptat functiei statice si de locomotie.



Tarsul - primul segment al piciorului este compus din sapte oase dispuse pe un rand proximal, format din doua oase suprapuse si pe un rand distal formatdin cinci oase juxtapuse.

Astragalul (talusul) este un os indesat, pe care se disting trei parti maimari:

-corpul, gatul si un segment rotunjit.

Corpul prezinta mai multe proeminente:

• una cilndrica care participa la formarea

articulatiei talocrurale;

• doua fete articulare triunghiulare ce searticuleaza cu maleola mediala si laterala;

• sinusul tarsului, existent pe fatainferioara.

Gâtul scurt se continua cu capul (de forma unui segment de sfera) prevazut

cu o fata de articulare cu osul naricular.

Calcaneul este osul cel mai voluminos al tarsului. Are o formadreptunghiulara fiind format dintr-un segment posterior, rugos si nearticulat pecare se afla doi tuberculi si un segment anterior, prevazut cu multe fatetearticulare.

Pe fata superioara se afla santul calcanean care participa la formareasinusului tarsului si trei fatete articulare care corespund suprafetelor articularesituate pe fata inferioara a talusului.

Osul navicular este situat pe marginea mediala a piciorului, avand oforma ca o,, luntre “.Se intercaleaza inaintea talusului (astragalului), inapoiacelor trei oase cuneiforme si medial pe cuboid, articulandu-se cu aceste oase.



Medial are un tubercul rugos, pe care se insera muschiul tibial posterior.

Oasele cuneiforme sunt in numar de trei si sunt asezate inainteanavicularului, articulandu-se intre ele, proximal cu navicularul si cu primele trei

oase metatarsiene. Primul este cel mai mare, asezat vertical, are formasemilunara; al doilea este cel mai mic, avand forma de pana, cu baza orientatadorsal; al treilea ocupa aceeasi pozitie ca si al doilea.

Osul cuboid , de forma patrulatera-alungita se situeaza pe marginealaterala a piciorului, inaintea calcaneului si in afara navicularului si osuluicuneiform lateral.Pe fata plantara prezinta o creasta si o tuberozitate turtitaînaintea careia se afla un sant diagonal pentru tendonul muschiului omonim.

Metatarsul reprezinta segmentul mijlociu al piciorului, format din cincioase metatarsiene, fiecare avand un corp triunghiular.

Primul metatarsian, scurt si voluminos, proximal este prevazut cu o fatetaarticulara semilunara pentru osul cuneiform medial; baza metatarsienelor II-IVse ingusteaza plantar; metatarsul V prezinta la baza un puternic tubercul ce

proemina lateral.

Falangele reprezinta scheletul degetelor. Ca si la mana, fiecare deget al piciorului are trei falange, exceptand halucele, prevazut cu o falanga proximalasi una distala. Fiecare falanga are un corp si doua extremitati, cele distale

prezentand la capatul lor o tuberozitate pentru insertia unghiilor.

Falangele medii si distale la degetele II-V sunt oase rudimentare, care nu

depasesc marimea unui bob de mazare.Ca repere primare la palpare servesc: tuberozitatea navicularului, a

metatarsului I si V. Daca tuberozitatea osului navicular de pe dosul piciorului seuneste cu un punct situat la 1cm, inapoia tuberozitatii metatarsului V, se obtineinterlinia articulatiei mediotarsiene, linia Chopart .

Linia care pleaca de la tuberozitatea metatarsianului I la cea ametatarsianului V marcheaza articulatia tarsometatarsiana, linia Lisfranc.



Aceste date sunt importante in dezarticulatiile piciorului, operatii ce seexecuta frecvent la nivelul acestor linii articulare.

Anatomia studiaza organizarea structurilor organismului la diferiteniveluri : macroscopic, microscopic si molecular.

In acelasi timp, fiziologia se ocupa cu studiul functiilor diferitelor structuri anatomice si cu mecanismele de reglare a functiilor si de integrare alor, astfel incat organismul sa constituie un tot unitar, in echilibrul dinamic

permanent cu mediul inconjurator.

Anatomia si fiziologia sunt studiate impreuna, deoarece constituie o

unitate dialectica, forma si functia fiind caracteristicile fundamentale alemateriei vii, in permanenta interrelatie si interconditionare.

1.2. FRACTURA. DEFINITIE. ETIOLOGIE.FORME

Definitie

Fractura este o boala traumatica locala caracterizata prin intrerupereacontinuitatii osoase, care poate avea rasunet complex asupra intreguluiorganism.

Fractura este de fapt un rezultat al conflictului aparut intre os si

rezistenta sa mecanica si efectul local direct sau indirect al agentului vulnerant.Fractura apare cand solicitarea produsa de acest agent este mai mare decatrezistenta ososasa. Astfel se explica de ce aceeasi forta genereaza fracturanumai la anumite persoane si la altele nu, sau dau nastere la aspecte diferite alefocarului de fractura.

Polimorfismul fracturilor a dus la necesitatea unei clasificari aacestora.



Etiologie

In marea majoritate a cazurilor, actiunea agentului traumatic trebuie safie foarte violenta pentru a produce o fractura. Pentru producerea unei fracturisete necesara existenta unor factori:

-extrinseci

- intrinseci

Factori extrinseci

Fracturile sunt produse datorita actiunii unei forte exterioare.Mecanismul de actiune al fortei exterioare poate fi direct sau indirect.

Fracturile prin mecanism direct

Sunt cele mai frecvente, forta aplicata asupra unui fragment demembru determina o deformare a osului care se fractureaza la distanta de loculde aplicare al fortei.

Dupa modul de actiune a acestor forte se pot descrie mai multemecanisme de producere:

- mecanismul de parghie – fractura se realizeaza aplicand forta pe epifizadistala. Cand punctul de sprijin este situat medial si forta actioneaza din afara,se realizeaza tipul denumit ,, prin adductie”.

- mecanismul lateral – se produce in urma abductiei de 90* si cu rotatieinterna maxima a gambei cu genunchiul flectat tot la 90*.

- mecanismul de incovoire (flexie, indoire) – forta este aplicata asupraunei extremitati a diafizei, in timp ce estremitatea opusa ramane fixa.



- mecanismul de hiperextensie – se produce in urma extensiei fortata agenunchiului, ligamentele anterioare rezista, iar epifiza se rupe la condil.

Fracturile prin mecanism indirect

Se produc in urma socului direct al agentului contondent asupra loculuide impact. De cele mai multe ori agentul vulnerant determina leziuni aletegumentului, tesutului celular subcutanat, muschilor si in final osului,

producand o fractura deschisa.

Factori intrinseci

Sunt importanti in determinarea susceptibilitatii la fractura a scheletuluiuman. Din acesti factori fac parte:

- varsta – la care apar cel mai frecvent fracturile este de 20- 40 de ani,deoarece prin activitatea lor, oamenii sunt mai expusi traumatismelor in aceasta

perioada. A doua perioada cu incidenta crescuta este cea a varstei a treiadatorita osteoporozei care diminueaza rezistenta osoasa. Copii, desi suntfrecvent expusi traumatismelor, datorita elasticitatii oaselor sunt mai putin

predispusi la fracturi.

- sexul – determina frecventa crescuta la femeile in varsta, datorita lipseide rezistenta a oaselor si musculaturii.

- densitatea – rezistenta osului este direct proportionala cu densitatea lui.Cand densitatea osoasa scade, solicitarea necesara pentru a produce o fracturaste cu mult mai mica. Din acest punct de vedere, fracturile se pot produce pe unos normal sau pe un os patologic ( densitate osoasa scazuta printr-un proces

patologic: infectii osoase, formatiuni tumorale, etc).

Clasificare



Dupa traiect :

Incomplete – sunt fracturi in care traiectul de fracturaintereseaza numai una din corticale, neajungand la cea de-a doua.

Transversale – sunt fracturi in care planul fracturii este perpendicular pe corticala.

Oblice, scurte sau lungi – sunt fracturi in care planul de fracturaface un unghi oarecare, mai mic sau mai mare cu corticala osoasa.

Spiroide – sunt fracturi in care planul fracturii este rasucit inspatiu in jurul unui ax situat aproximativ in lungul osului.

Duble – sunt de fapt doua fracturi situate la 2 niveluri diferite pe acelasi os.

Cominutive – sunt fracturi care au mai mult de un plan sautraiect de fractura, in acelasi timp avand deci mai mult de douafragmente osoase

Dupa deplasare :

Fracturi fara deplasare

Fracturi cu deplasare

Dupa starea tegumentelor :



Fracturi inchise

Fracturi deschise

Dupa tipul osului :

Fracturi pe os normal

Fracturi pe os patologic (,, spontane”) - aceste fracturi sunt celecare apar pe un os bolnav, oricare ar fi etiologia acestei boli. Suntincluse aici fracturile aparute pe tumori osoase benigne saumaligne, osteite, osteomielite, malformatii sau boli congenitale,

osteoporoza,etc.

Dupa mecanism :

Fracturi prin traumatism direct – fractura apare la locul deactiune al agentului vulnerant. Aceste fracturi prezinta frecventasocieri cu leziuni cutanate, in cele mai multe cazuri fracturideschise sau necroze cutanate cu deschidere secundara. Se producfrecvent prin accidente rutiere sau de munca, agresiuni individuale,arme de foc,etc.

Fracturi prin traumatism indirect – fractura apare la distanta delocul de actiune al agentului vulnerant. Mecanismele incriminatesunt : torsiunea, smulgerea, compresiunea cu accentuarea unor curburi fiziologice peste limita de rupere, tasarea, forfecarea,etc.

Dupa localizare :



Intra / extracapsulare -se clasifica dupa tractul de fractura situatinauntrul capsulei articulare sau in afara acesteia.

Intra / extraarticulare – in functie de afectarea sau nu acartilajului articular.

Dupa etiologie :

Fracturi prin accident rutier, casnic, de munca, agresiuneindividuala, etc.

1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME SIPROBLEME ALE PACIENTILOR CU

FRACTURI

Fractura este o suferinta locala care are rasunet asupra intreguluiorganism. Ca urmare exista o serie de semne generale care apar si pot fi gasiteintr-o fractura. De obicei aceste semne sunt estompate de semnele locale, caresunt mai ,,zgomotoase” din cauza durerii. Trebuie avute insa in vedereintotdeauna semnele generale pentru ca uneori pot determina simptomatologia

dominanta, uneori urmata de complicatii grave.

Semne clinice generale :



bolnavul traumatizat, cu fractura, are o stare generala mai mult sau mai

putin alterata, de obicei o indispozitie generala; poate prezenta frisoane si temperatura ce poate ajunge chiar la valoriridicate (39*C)

tahicardie

uneori stare de soc – soc traumatic : - agitatie sau apatie

- facies palid acoperit de transpiratii

recicu privirea in gol

- ochi incercanati si infundati inorbite

- tegument rece si palid, uneoricianotic de

aspect cenusiu (marmorat),acoperit cu

transpiratie vascoasa, rece

- cianoza patului unghiilor

- tahicardie (puls mic filiform)frecvent

peste 100/min

- hipotensiune arteriala (la inceputTA

poate fi normala, in fazacompensata a

socului)



- polipnee superficiala ( dispnee cu

tahipnee si batai ale aripilor nasului)

- oligurie extrema pana la anurie.

- soc hemoragic : -severitatea semnelor clinicevariaza in raport cu cantitatea de sange pierdut si cu rapiditatea pierderii.

-tahicardie

- scaderea amplitudinii pulsului

- scaderea TA sistolice- extremitati reci, palide (mai

tarziu cianotice)

- transpiratii abundente

- oligurie (apoi anurie)

- senzatie de sete intensa.

Semne clinice locale :

Acestea se impart in doua mari categorii : - semne clinice probabile

- semne clinice sigure

La acestea se adauga explorarea imagistica ce ofera date suplimentare siin acelasi timp un document obiectiv.

▪ Semne clinice probabile de fractura



- durerea – aparuta din primul moment, poate avea sediul in focarul defractura sau pot aparea dureri reflectate

-impotenta functionala – este o caracteristica intalnita in toate fracturile,la nivelul segmentului respective

- echimoza tardiva – apare ca urmare a hematomului primar de fracturacare migreaza prin toate straturile anatomice, de la focar pana la tegument

- flictenele – apar datorita modificarilor circulatorii si metabolice localecu aparitia de metaboliti acizi, care nu pot fi preluati in circulatia generalasuficient de prompt

- hematomul – este de obicei redus. Daca s-a produs ruperea unui vasmare, el poate fi si extrem de voluminos, declansand chiar un soc hemoragic

- temperatura ridicata locala – tegumentele din jurul focarului defractura au o temperatura mai ridicata, semn al vasodilatatiei locale crescute

- edemul local – se explica tot prin vasodilatatie ca si prin tulburaricirculatorii locale care apar fie reflex, fie determinate de modificari patologicelocale- compresiuni pe vasele de intoarcere

- deformarea regiunii sau segmentului – poate fi produsa de deplasareafragmentelor osoase, de hematomul primar de fractura, de edemul posttraumatic

- scurtarea segmentului anatomic – apare prin incalecarea celor douafragmente fracturate principale datorita contracturii musculare antalgice.

▪ Semne clinice sigure de fractura

- crepitatiile si cracmentele osoase – reprezinta senzatia tactila, insotita

uneori si de perceptia acustica a zgomotelor ce apar in momentul in carefragmentele osoase se freaca unul de celalalt la palpare sau mobilizare.

- mobilitate anormala – existenta unei miscari unde aceasta nu exista inmod normal

- netransmisibilitatea miscarilor – se constata imprimand miscari lanivelul uneia dintre epifize si neperceperea acestora la cealalta epifiza. Segaseste de cele mai multe ori concomitent cu mobilitatea anormala.



- intreruperea continuitatii osoase – se constata prin palparea dinaproape in aproape a osului in zonele unde acesta este accesibil sub tegumentesau un strat muscular subtire.

- angulatia diafizara a osului lung

- examenul radiologic fata si profil a segmentului anatomic lezat

▪ Explorarea imagistica

Examinarile paraclinice sunt complementare examinarii clinice,confirmand diagnosticul de fractura si furnizand informatii cu privire lalocalizarea exacta a acesteia, stabilitatea fracturii, traiectul si traiectele defractura, ajutand la precizarea conduitei terapeutice.

Examinarea clinica de rutina este radiografia. Mai pot fi folosite pentru precizari suplimentare sau in cazuri mai deosebite tomografia computerizata sirezonanta magnetica nucleara.

• Radiografia – este un examen radiologic prin care seconfirma, sau se infirma existenta unei fracturi ca si aspectul acesteia.

Se executa standard in doua incidente, de fata si de profil, de la odistanta in general prestabilita si cu o intensitate adaptata fiecarei localizari. Incazuri incerte este indicat sa se execute radiografii bilateral, simetric, pentru ase putea face o comparatie cu celalalt segment presupus sanatos.Acest examentrebuie efectuat sistematic, înaintea oricarei manevre de reducere a fracturii.

• Tomografia computerizata – ofera sectiuni radiologicetransversale la nivelul oricarui segment al corpului. Poate furniza imagini desectiuni frontale, prin recompunere computerizata a elementelor. In functie de

performantele aparatului se pot vizualiza elemente de cativa milimetri. Este maifolosita pentru fracturi craniene, ale coloanei vertebrale, calcaneului,

bazinului,etc. Se poate executa de asemenea cu substanta de contrast, in general pentru depistarea tumorilor.



• Rezonanta magnetica – este o investigatie imagisticaneinvaziva care ofera imagini de o foarte mare fidelitate, prezentand adevaratesectiuni anatomice. Este folosita in special pentru traumatismele coloaneivertebrale, craniene,etc. Este din pacate inca destul de costisitoare si putin

accesibila pentru marea majoritate a bolnavilor.

Probleme ale pacientilor cu fracturi ale membrelorinferioare

Ca urmare a fracturii si legat de procesul de vindecare a acesteia se produc o serie de tulburari:

• Tulburari musculare, fractura insotindu-se de atrofiemusculara, chiar daca nu este imobilizata.

Ruptura musculara se caracterizeaza prin durere intensa aparuta brusc,impotenta functionala, hematom intre capetele muschilor din cauza lezariivaselor sangvine, deformarea regiunii la nivelul fracturii, echimoza.

• Tulburari articulare, articulatiile supra si subadiacentefocarului de fractură sunt sediul unui revarsat sinovial precoce. Modificarile



cele mai importante apar însa tardiv, pot ajunge pana la anchiloza fibroasa.Pentru a preveni aceste dereglari articulare trebuiesc evitate imobilizarile

prelungite în aparate gipsate.

•

Tulburari circulatorii - in primele zile de dupa fractură seinstaleaza un edem care cuprinde tot membrul afectat si care cedeaza în douăsăptămâni. Dupa scoaterea aparatului gipsat de la membrul pelvian sireluarea mersului, se produce reaparitia unui edem tranzitoriu, care cedeazadupa cateva zile. Uneori insa, acest edem este persistent si produce tulburarivasomotorii determinate de tromboza venelor profunde.

• Tulburari cu caracter general - din cauza interdependenţei

strânse a osului lezat cu celelalte tesuturi, organe, nervi, muşchi, vasesangvine, etc., vindecarea fracturii pune în joc numeroase mecanisme dereglare. Apar: -insomnie, oboseala accentuata, anorexie, ridicareatemperaturii.

• Alterarea intergritatii osului

• Disconfort

• Diminuarea mobilitatii fizice

• Anxietate

• Deficit de autoingrijire

• Posturainadecvata

• Perturbarea imaginii corporale

• Dificultate in indeplinirea rolurilor sociale

• Vulnerabilitate fata de pericole

• Deficit de cunostinte



• Potential de complicatii

1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALELA ACTE DE INVESTIGATIE

• Asigurarea conditiilor adecvate unui examen clinic

Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asigurarea unui examenclinic medical sunt urmatoarele:

− pregatirea psihica si fizica a pacientului

− asigura linistea necesara desfasurarii examinarii

− verificarea si pregatirea materialelor si instrumentaruluimedical

− dezbracarea si imbracarea pacientului

− asezarea pacientului in pozitiile adecvate examinarilor

− asigurarea iluminarii necesare pentru examinareacavitatilor naturale

− deservirea medicului cu instrumente



− pregateste produsele biologice recoltate pacientului pentru a le arata medicului la vizita

− rezultatele examenelor de laborator, al produsele biologice si patologice efectuate, le noteaza in foaia deobservatie

− completeaza simptomatologiile bolilor cu elementeobiective, examinand modificarile aparute in morfologia,fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma/ infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii sieficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleazaaparitia unor complicatii.

− asezarea pacientului in pat dupa examinare si facerea patului.

• Pregatirea psihica a pacientului

Atitudinea asistentei fata de pacient este foarte importanta. Pacientultrebuie sa fie informat cu privire la tehnicile si interventiile necesare puneriiunui diagnostic corect, unde va trebui sa coopereze cu echipa de ingrijire si sa-si dea consimtamantul.

In preajma examinarilor de orice natura, asistenta medicala trebuie salamureasca pacientul asupra caracterului inofensiv al examinarilor, cautand sa-idiminueze durerile. Asistenta linisteşte pacientul, il ajută să se dezbrace cumişcari blânde pentru a nu-i amplifica durerea.

Asistenta medicala trebuie sa creeze un climat favorabil pentrudesfasurarea in conditii optime a investigatiilor si trebuie sa fie un sprijin permanent pacientului.

Pacientul nu trebuie indus niciodata in eroare deoarece va pierdeincrederea in cadrele medicale.

• Verificarea si pregatirea materialelor si instrumentaruluimedical



Pentru examenul clinic medical, asistenta medicala pregatesteurmatoarele materiale si instrumente :

- termometru medical

- aparat pentru masurarea TA

- ciocan pentru examinarea reflexelor osteo-tendinoase

- masa de tratament

- manusi sterile

- tampoane sterile

- comprese sterile

- tavita renala

- casolete cu instrumentar special in functie de natura examinarii

- atele

- substante dezinfectante

- trusa de perfuzie, seringi si ace sterile

- garou

- solutii perfuzabile

- analgezice, antiinflamatoare, ATPA

- surse de oxigen

- sapun , prosop

- brancarda, carucior rulant

• Dezbracarea si imbracarea pacientului



Dezbracarea si imbracarea pacientului trebuie efectuate cu mult tact, blandete si grija pentru a nu-i amplifica durerile si pentru a evita complicatiile.

Se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul bolnav. Cand dezbracarea este dificila, se prefera sacrificarea imbracamintii prin descoasere sau prin taiere.

• Actele de investigatie in care asistenta medicala are un rolimportant

Pentru precizarea diagnosticului de fractura este necesar un examen clinicminutios si examene paraclinice pentru decelarea altor afectiuni concomitente

fracturii cat si pentru pozitivarea examenului clinic.

Examenul clinic consta in inspectie, palpare, percutie si auscultatie. Incazul diagnosticarii unei fracturi, de mare valoare sunt inspectia si palparea,

percutia si auscultatia dau indicatii asupra starii generale a pacientului. Astfel,la inspectia locala se observa semnele de fractura, acestea fiind certificate prin

palpare, indica un diagnostic pozitiv de fractura.

Dintre examenele paraclinice cel mai important si cu valoare dediagnostic este examenul radiologic. Radiografia se executa obligatoriu in oricesuspiciune de fractura sau leziuni de parti moi articulare. Ea furnizeaza datedespre sediul, tipul fracturii si mai ales stabileste atitudinea terapeutica.

Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului

osteo-articular



Explorarea radiologica a sistemului osteo-articular se efectueaza de catremedic prin radiografii. Interpretarea radiografiilor se face la negatoscop.

Scop :

Studierea morfologiei osului si functionalitatii unor articulatii osoase dinsistemul osteo-articular pentru stabilirea diagnosticului de luxatie, fractura saualte afectiuni care modifica structura osului ( tumora sau distrofie osoasa).

Etape de executie :

• Pregatirea psihica a pacientului

- se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii, precum si conditiile incare se efectueaza – examinarea in obscuritate si cu ajutorul unor aparatespeciale

• Pregatirea fizica a pacientului

- se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi examinata

- la femei, parul lung se leaga in crestetul capului

- se indeparteaza margelele si lantisoarele de la gat, precum si obiecteleradioopace din

buzunar

- se ridica pansamentul (daca exista) de pe regiunea ce urmeaza a fi explorata



- unguentele sau alte forme medicamentoase se indeparteaza prin spalare cualcool sau

benzina

- daca membrul examinat nu poate fi mentinut fara atele in pozitia necesara, se

vor folosiatele transparente pentru raze X

- la indicatia medicului se administreaza pacientului un medicamentanalgezic,in cazul in

care miscarile ii provoaca dureri; fracturi, luxatii, artrite acute

- se efectueaza o clisma evacuatoare, in cazul radiografiilor oaselor bazinului;

nu seexecuta in traumatisme recente

- se administreaza substante de contrast dupa ce in prealabil s-a facut testarea pacientului

sau se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen pentru evidentiereacartilajelor

articulare– daca medicul solicita- se ajuta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia indicata de medic in functiede

regiunea ce se examineaza

- se ajuta pacientul sa se ridice dupa masa de radiografie si sa se imbrace

- pacientul este condus la pat

- examenul radiologic efectuat se noteaza in foaia de observatie (si data).

Alte examene paraclinice:

- examenele de laborator – VSH-viteza de sedimentare a hematiilor



- HLG-hemoleucograma completa

- ureea

- timpul de coagulare,TQ, TH, AP

- glicemia

- ionograma sanguina

- examenul sumar de urina

- grup sangvin ABO si Rh

- probe functionale hepatice

- fibrinogen

- fosfataza alcalina

- proteina ,,C” reactiva

-pentru recoltarea sangelui se folosesc materiale si instrumente in functiede scopul pentru care se fac acestea, dar si de locul unde se va recolta sangele.

- examenele de laborator ale produselor biologice si patologice au oimportanta crescuta in stabilirea complicatiilor generale, a tratamentului si maiales a evolutiei pacientului.

- in leziunile sistemului osteo-articular se mai realizeaza cu scopexplorator si terapeutic punctii articulare, osoase si biopsice.



Punctia osoasa

Reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasaa osului, strabatand stratul sau cortical, prin intermediul unui ac.

Scop

-explorator – recoltarea maduvei pentru examinare, in vederea stabilirii

structurii, compozitiei si pentru studierea elementelor figurate alesangelui in

diferitele faze ale dezvoltarii lor.

- terapeutic – administrarea de medicamente lichide, hidratante sinutritive, precum si transfuzia intraosoasa; recoltarea maduvei de la persoanesanatoase in vederea transfuzarii sale la un pacient.

Indicatii – boli hematologice



Locul punctiei – este de obicei la nivelul oaselor superficiale usor accesibile, cum ar fi:

- spina iliaca posterosuperioara

- creasta iliaca

- sternul – manubriul sau corpul

- maleolele tibiale

- calcaneul

- apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si primelor vertebrelombare

Pregatirea punctiei

Materiale

- materiale pentru protectia patului

- materiale pentru dezinfectia tip III

- instrumentar si materiale sterile : -ace de punctie Rohr, Rosegger,Klima (de

cca 5 cm lungime, rezistente, cudiame-

trul 1-2 mm, varful scurt, ascutit, preva-

zute cu mandrin);

- seringi de 10-20 ml, ace

- seringa pentru anestezia locala

- pense

- tampoane, comprese



- camp chirurgical

- manusi

- mediu de cultura

- alte materiale: - sticla de ceasornic

- lame de microscop

- medicamente: - anestezice

- ser fiziologic

- solutii perfuzabile

- medicamentele recomandate in cazul punctieiterapeutice

Pacientul

- pregatirea psihica: - se informeaza cu privire la necesitatea punctiei

- se explica ca se va inlatura durerea prinanestezie

- i se cere consimtamantul

- pregatirea fizica: - se controleaza in preziua punctiei timpul desangerare,

timpul de coagulare si timpul Quick

- se aseaza in pozitie adecvata locului de punctiesi

anume: - decubit dorsal cu toracele putinridicat, pe

un plan dur, pentru punctia sternala

- decubit ventral pe un plan dur saudecubit



lateral cu genunchii flectati pentru punctia increasta

iliaca

- se rade pilozitatea

Executia punctiei

- se face de catre medic ajutat de una – doua asistente medicale

- se desfasoara in sala de tratamente

Asistenta I – isi spala mainile

- le dezinfecteaza

- pregateste locul punctiei, dezinfectie de tip III

- serveste seringa incarcata cu anestezic

- serveste manusile chirurgicale

- serveste campul chirurgical

- dezinfecteaza locul punctiei

- serveste acul de punctie medicului

- ia mandrinul cu pensa si il aseaza pe un camp steril

- serveste seringa pentru aspiratie

- serveste seringa cu medicamente

- dezinfecteaza locul punctiei si face compresiune cu un tamponsteril

- aplica comprese sterile pe locul punctiei pe care le fixeaza cu benzi de

romplast



- imbraca pacientul, il aseaza comod in pat

Asistenta II – isi spala mainile

- le dezinfecteaza

- protejeaza parul

- dezbraca regiunea

- aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare locului ales

- mentine pozitia pacientului

- mentine pacientul in pozitie fixa

- supravegheaza pacientul pe tot parcursul punctiei

Ingrijirea ulterioara a pacientului

- se asigura repausul la pat, se supravegheaza starea generala si semnele

vitale

- se observa pansamentul daca se imbiba cu sange

reorganizarea locului de munca

notarea tehnicii in foaia de observatie





1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALELA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

DE APLICARE A TRATAMENTULUI

Interventiile acordate de catre o asistenta medicala cunosc trei etape deexecutie:

1. Interventii la locul accidentului

2. Interventii pe timpul transportului

3. Interventii la camera de garda sau sectia de urgente

Interventii la locul accidentului



O fractura reprezinta o urgenta si tratamentul se incepe la locul produceriiaccidentului. Primele gesturi de prim ajutor ale asistentei medicale ajunsa lalocul accidentului sunt urmatoarele:

• Crearea unui baraj de securitate pentru a putea acorda primeleingrijiri in conditii cat mai bune

• Evaluarea rapida a leziunilor pentru aprecierea functiilor vitale, starea de constienta, situatia regiunilor anatomice principale ce pot fiafectate de agentul traumatic si anume: - extremitatea cefalica (neuro siviscerocraniul)

- toracele (T)

- abdomenul (A)

- aparatul locomotor (L) care cuprinde:

membrele superioare si inferioare, coloana vertebrala si bazinul.

• Gradul de afectare a regiunilor invecinate pentru a descoperieventualele regiuni asociate

• Stabilirea prioritatilor de prim ajutor. Prioritatile deinterventie in ordinea urgentei vitale sunt urmatoarele: - resuscitare cardio-respiratorie

- combaterea insuficientei respiratorii acute

- hemostaza

- combaterea insuficientei cardio-circulatorii

- pansamente

- combaterea starilor grave de soc

- imobilizari de fracturi

• dupa masurile de prim ajutor intreprinse se face o a douaexaminare si trierea urgentelor

• Urgenta I cuprinde : - stopul cardiorespirator



- hemoragiile grave externe ce nu pot fi oprite la locul

accidentului

- hemoragiile interne

• Urgenta II cuprinde : - hemoragii arteriale oprite princompresiune

- amputatiile de membre

- plagile abdominale

- traumatizati inconstienti

• Urgenta III cuprinde : - traumatismele cranio-cerebrale

- traumatismele vertebro-medulare si de bazin

- fracturile deschise

- plagile deschise, profunde

• Urgenta IV cuprinde : - toti traumatizatii cu leziunisuperficiale, constienti, cu fracturi ale membrelor,toracice, alte fracturi care se

pot imobiliza provizoriu.

In ce priveste strict interventiile la locul accidentului in cazulfracturilor mentionam:

- in cazul unei parti amputate, aceasta va fi recuperata imediat si va fiintrodusa intr-un recipient cu gheata deoarece in mai putin de 6 ore de laaccident se poate incerca refacerea pe cale chirurgicala a configuratiei corporale

- executarea imediata a hemostazei in cazul hemoragiilor



- efectuarea toaletei, dezinfectiei si pansamentului plagilor existente

- reducerea si imobilizrea provizorie a fracturilor, atunci cand este posibil

- pregatirea bolnavului pentru transport



Imobilizarea provizorie a fracturilor

Imobilizarea provizorie prezinta o importanta deosebita deoarece ofractura trebuie imediat imobilizata provizoriu, chiar la locul accidentului.Imobilizarea se va face si atunci cand suspicionam o fractura.

Pentru imobilizarea provizorie improvizata, se vor folosi ateleconfectionate din scanduri, coji de copac, bastoane, bete, invelite intr-unmaterial moale – panza stofa, vata- care se vor pune de o parte si de alta asegmentului zonei fracturate a membrului respectiv, si se vor strange moderatintre ele, cu o fasa sau alt sistem de strangere ( baticuri, prosoape, fulare,centuri, cordoane, cravate). Ori de cate ori este posibil, vor fi folosite pentruimobilizare atele gata confectionate din scanduri sau din sarma. Atelele careimobilizeaza vor depasi intotdeauna atat articulatia de deasupra cat si pe cea dededesubtul zonei fracturate pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseazanici lateral nici in jurul axului longitudinal.

Alte mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie sunt:

- atela Thomas care realizeaza extensia membrului fracturat

- atele lungi ce pot fi mulate pe membrul ranit- atele Cramer, facute din sarma, care au avantajul ca sunt atele din

material plastic, simplu sau gonflabil

- atela gipsata, aparat gipsat circular

- cand se afla la indemana un obiect convenabil pentru imobilizareafracturii, va fi folosit ca atela membrul sanatos de care se leaga membrul

bolnav.

Indepartarea imbracamintii este necesara numai atunci cand existasuspiciunea prezentei unei rani care trebuie curatate si pansate, sau candtransportul accidentatului va dura o perioada de cateva ore. Dezbracarea siimbracarea pacientului trebuie efectuate cu mult tact, blandete si grija pentru anu-i amplifica durerile si pentru a evita complicatiile.



Se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul bolnav. Cand dezbracarea este dificila, se prefera sacrificarea imbracamintii prin descoasere sau prin taiere.

Se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat prin actiune atraumatica si progresiva in ax, in momentul aplicarii imobilizarii.

Scopul imobilizarii :

− de a impiedica miscarile active si pasive, pentru a pune inrepaus organele si tesuturile traumatizate

− de a mentine axarea corecta a membrului atunci candfragmentele nu sunt deplasate, sau cand au putut fi reduse corect, cu ocaziaacordarii primului ajutor

− de a diminua durerile, care in cazul fracturilor sunt deosebitde chinuitoare

− de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea infocar a unui fragment osos rupt si devenit taios

− sectionari ale unor nervi si vase

− sfasierea musculaturii din jurul osului

− perforarea tegumentului si transformarea fracturii inchise intr-una deschisa

− suprimarea sau atenuarea reflexelor nociceptive si ameliorareaunor tulburari functionale( respiratie paradoxala si altele).



Principiile unei imobilizari corecte:

u asigurarea functiilor vitale are prioritate fata de alte manevre

u se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat,prinactiune atraumatica si progresiva in ax in momentul aplicarii imobilizarii

− pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nicilateral, nici in jurul axului longitudinal, imobilizarea trebuie sa prinda in modobligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura

− sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate

− sa fie simpla pentru a putea fi utilizata si de persoane mai

putin instruite

− aparatul gipsat sau atela de imobilizare nu trebuie sa fie nicicompresive, pentru a nu ingreuna circulatia sangvina intr-un segment in careexista deja tulburari circulatorii secundare traumatismului.

Interventii pe timpul transportului

Transportul trebuie facut numai cu pacientul absolut intins, de preferat cuo autosanitara, asigurandu-se imobilizarea corpului. In lipsa acesteiaaccidentatul se transporta pe o tablie de usa sau pe o scandura lata, care se

poarta de catre salvatori pana la un loc unde se poate acorda primul ajutor sau

se aseaza intr-un vehicul si este transportat pana la spital.

• Asezarea persoanei pe targa sau pe alt mijloc improvizat siapoi in mijlocul de transport si pozitionarea accidentatului potrivit leziunilor suferite astfel:



− pozitie in decubit dorsal pe un plan dur cu usoarahiperextensie la accidentatii constienti, suspecti de fractura a coloaneivertebrale sau a bazinului

− decubit ventral la accidentatii cu leziuni cranio-faciale

− pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si farasemne de soc, cu fracturi ale craniului

− pozitie Trendelemburg inversata cu inclinarea max de 10-15*la accidentatii cu fracturi ale bazei craniului si cei traumatizati in stare de soc

− pozitie in care , in cazul fracturilor sa fie mentinutaimobilizarea provizorie initiala

• Continuarea masurilor de prim ajutor

• Prevenirea si combaterea complicatiilor

• Supravegherea pacientului – se va tine cont de functiile vitale,starea de

constienta, culoarea tegumentelor, orice modificari importante.

Interventiile in unitatea sanitara specializata

Tratamentul unei fracturi – vindecarea corecta a unei fracturi presupune oserie intreaga de masuri terapeutice ce trebuie luate. Scopul urmarit este de a serealiza consolidarea clinica si radiologica a fracturii si recuperarea functionalacat mai completa si precoce a articulatiilor invecinate, cat si a forteimusculare.trebuie remarcat ca procesul de consolidare nu inseamna vindecarea,

procesul intreg fiind mult mai lung si uneori dificil.

Sunt doua mari tipuri de tratament: ortopedic si chirurgical.



Tratamentul ortopedic (reducerea ortopedica)

Presupune manevre si procedee care se fac numai prin intermediultegumentelor si al partilor moi. Asistentii medicali pot interveni, la indicatiamedicului, in reducerea ortopedica prin extensie continua cu tractiune indirecta.

Tratamentul ortopedic are indicatie specifica, de la caz la caz.

Indicatiile tratamentului ortopedic:

− fracturi incomplete

− fracturi fara deplasare

− fracturi asa zise stabile( care pot fi stabilizate in pozitie corecta prin gips)

Contraindicatiile tratamentului ortopedic:

− fracturi instabile, la care tratamentul ortopedic ar duce la un calus vicios sau pseudoartroza

− fracturi la care imobilizarea de lunga durata estecontraindicata datorita altor boli preexistente sauconcomitente, sau datorita varstei si starii biologice, cazin care imobilizarea prelungita ar duce la aparitia unor complicatii ce au risc vital .



Etapele tratamentului ortopedic:

1. Reducerea ortopedica: - reducerea unei fracturi se face intotdeaunasub anestezie, deoarece, prin aceasta se evita aparitia unui soc traumatic si seobtine o relaxare musculara, conditie esentiala pentru reducerea corecta afracturii.

Dupa efectuarea anesteziei reducerea se face de multe ori cu usurinta.Totdeauna sunt necesare 3 persoane pentru reducerea corecta a unei fracturi.Reducerea ortopedica se realizeaza prin extensie si contraextensie, urmata demanevre in focarul de fractura.

O persoana face extensia, o alta persoana face contraextensia. Dupa cesegmentele osoase s-au indepartat suficient intre ele, medicul chirurg sauortoped face reducerea fracturii asezand fragmentele osoase cap la cap si catmai corect in axul osului

Este indicat sa se controleze radiologic situatia fragmentelor osoase siapoi sa se aplice aparatul gipsat pentru imobilizare. Imediat dupa aplicareaaparatului gipsat, se face obligatoriu inca un control radiologic, pentru a sevedea daca segmentele osoase fracturate sunt bine reduse. In caz contrar,aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele de reducere.

2. Mentinerea reducerii: se poate face printr-una din urmatoarelemetode :

Imobilizare prin aparat gipsat – aparatul gipsat trebuie sa asigureimobilizarea fracturii, imobilizand in general articulatiile supra- si subjacenta,dar in acelasi timp sa nu fie prea strans pentru a nu determina staza sauischemie, sa nu fie prea larg, pentru a fi eficient, sa permita ingrijireaeventualelor plagi traumatice sau operatorii si sa imobilizeze articulatiile in

pozitie functionala.



Aparatele gipsate se denumesc dupa regiunea din care se aplica panain regiunea la care ajunge – de ex. aparat gipsat femuro- podal, sau sedenumesc prin denumiri incetatenite in practica de zi cu zi- de ex. cizma lungasau scurta.

Interventiile in cazul imobilizarii cu aparate gipsate:

- se pregateste si se aplica aparatul gipsat dupa regulile cunoscute

- urmarirea miscarilor si segmentelor distale( degetele membrelor inferioare si

superioare

- observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat ( cianoza, paloare)

- sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi, amorteli, presiune

la nivelul membrului afectat

- sesizarea oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid

denota prezenta escarei de decubit sau infectia plagii)- observarea schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii (sange,

secretii

purulente)

- asezarea obiectelor langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelor

- se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale

- aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat

- se educa pacientul cu privire la modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru

schimbarea pozitiei si deplasare; verificarea intelegerii recomandarilor facute



- necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare (carja, baston) in deplasare pentru

protejarea membrului lezat, in timpul consolidarii

- modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare

- consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat

- necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului

- exercitii in perioada de recuperare

Prepararea unei fesi gipsate

Materiale necesare :

- Fasa – se folosesc in mod curent fesile de 10 cm, pentru atele pot fi folositefesi de 15 si 20 cm, pentru degete se pot folosi fesi mai inguste de 3-5 cm,taiate din fesi mai late

- Gips – (sulfatul de calciu natural, calcinat) sau un gips mai bun (alabastru)

Tehnica prepararii cu gips a fesii simple:

- pe un plan neted (masa,scandura) se desfasoara fasa pe o portiune de ~ 50 cm

- pe portiunea de fasa desfasurata se presara cu mana un strat de gips

- persoana care executa manevra intinde uniform stratul de gips, cu marginea



cubitala a mainii stangi, astfel incat grosimea stratului de gips pe suprafatafesii sa

fie de 1-2 mm

- cu mana dreapta se infasoara nu prea strans fasa astfel gipsata de la capatul

liber pana in portiunea de fasa inca negipsata

- se repeta manevrele expuse si se continua pana ce fasa gipsata ajunge la un

diametru de maxim 8-10 cm. Aceasta dimensiune nu trebuie depasita pentruca

miezul si periferia fesii gipsate sa poata fi inmuiate simultan la introducerea

in apa- fesile se pastreaza intr-o lada ferite de umezeala

- se va avea grija ca in timpul depozitarii fesii, praful de gips sa nu se scurgade pe

fasa

- fesile pot fi utilizate atat pentru confectionarea aparatelor gipsate circulare,

cat sipentru confectionarea atelelor gipsate

Bandaje gipsate



. Diminueaza timpul alocat pacientilor si sunt mult mai usor de utilizat.

Compozitie :

− tifonul este de 100% bumbac, Ca SO4, ½ H2O

− continutul este de minim 88%

− produsul este fabricat dintr-o materie prima de gips natural alb pur, materii

pastoase nontoxice si tifon

Dimensiuni:

− lungime -2,6 m ;

− latime- 7,5 cm, 10 cm, 12,5 cm, 15 cm si 20 cm.

Instructiuni de utilizare:

− timpul de inmuiere este de <15 sec

− timpul de uscare completa a ghipsului este de 2-15 min

− dupa deschiderea pachetului, se ia o cantitate de produs pentrua o imnuia in apa timp de 10 sec si acoperiti imediat zona fixata. Pentru a obtineun efect maxim de fixare, finalizati operatia in intervalul de solidificare.

Confectionarea atelei gipsate



Aceasta se poate confectiona atat din fesi gipsate in prealabilconform tehnicii descrise anterior, cat si din metraj de tifon pregatit pe diferitedimensiuni.

− se apreciaza dimensiunea ei in lungime si latime, in functie desegmentul pentru

care urmeaza sa fie folosita

− se desfasoara fasa pe lungimea necesara

− se presara stratul de gips, care se intinde uniform pe o grosimede 1-2 mm

− se aseaza apoi a doua foaie de fasa peste stratul de gips

− se pune un alt strat de gips, de aceeasi grosime, peste care sedesfasoara iar fasa

negipsata

− manevra se repeta in acelasi mod, suprapunand astfel 5-20 destraturi de fasa

− aceasta atela se impatureste in doua, in lungime, si apoi iar indoua repetandu-se

manevra pana cand se obtine un pachet gipsat

− atela, dupa intarire este un element mai rezistent de sustinere aintregului aparat

gipsat

!!! ATENTIE



− Atat fasa ghipsata,cat si atela ghipsata nu vor fi infasuratesau impachetate prea strans, caci, daca nu se respecta aceasta conditie,lichidul de imbibare nu va patrunde cu usurinta printre foite.

Aplicarea atelei gipsate

− se fixeaza lungimea necesara atelei, luand masura pe membrulsanatos cu ajutorul unei bucati de fasa negipsata

− pe masura luata se intinde fasa in 4-7 randuri

− in mod exceptional se foloseste in prealabil invelirea

protectoare cu vata a segmentului de corp pe care se aplica fasa gipsata,deoarece din cauza stratului de vata, cu timpul, aparatul gipsat devine larg siineficient

− se prefera aplicarea fesilor direct pe piele sau cel mult dupaacoperirea pielii cu un strat de tifon

− se pot pune mici pernite de vata la nivelul proeminentelor osoase (calcai, maleole,etc)

− inainte de aplicarea pentru imobilizarea unui segment, fasagipsata sau atela gipsata se introduce intr-un vas cu apa sau intr-o chiuveta, latemperatura camerei in cantitate suficienta sa le acopere bine, fara a le misca

− imbibarea cu apa a fesei gipsate este uniforma si deciterminata atunci cand din interiorul lor numai ies bule de aer

− stoarcerea se face prin rasucirea usoara a fesei gipsate sau a pachetului gipsat, astfel incat odata cu apa scursa sa nu se piarda si gipsul dintre

foile tifonului

− fesile nu trebuie lasate mult timp la inmuiat, pantru ca dupacirca 10-15 minute gipsul incepe sa se intareasca si nu vor mai putea fi utilizate

− dupa ce a fost scoasa din apa si stoarsa, atela gipsata seintinde de la capete si i se netezeste suprafata cu mana, ca sa nu ramanaasperitati sau cocoloase de gips



− fesile trebuie derulate in jurul membrului fracturat, repede, cumulta abilitate, avand grija sa nu se creeze cute si, totodata, ca in timpulaplicarii lor fragmentele osoase sa nu se deplaseze

− atela se fixeaza fie cu fesi simple negipsate, fie cu circulare defesi gipsate

− aparatul gipsat nu trebuie sa fie prea gros, dar totusi sa fiesuficient de rezistent

− aparatul gipsat este lasat sa se usuce

− inainte de a se usca, aparatul gipsat se va modela corect, se varascroi cu un foarfece special (foarfece de gips)

!!! ATENTIE

Un aparat gipsat trebuie astfel aplicat incat sa prindaintotdeauna atat articulatia de deasupra, cat si cea de dedesubtul uneifracturi.

3. Extensia continua (reducerea prin extensie continua)

In unele fracturi, mai ales la cele produse la oase care se insera mase

mari musculare care trag segmentele osoase in diferite directii, reducereafragmentelor nu se poate face, de cele mai multe ori, pe cale simpla ortopedica.In acest caz, daca nu se intervine chirurgical, se recurge la extensia continua,pemembrul respectiv.

Extensia se aplica fie cu benzi de leucoplast, fie cu o brosa Kirschner (andrea subtire metalica) care se trece prin os si este prinsa apoi intr-o brosaortopedica. De aceasta potcoava se leaga o sarma moale care se trece peste un



scripete si de care se agata greutati in functie de forta musculara care trebuieinvinsa.

Membrul inferior este asezat de cele mai multe ori pe o atela Braun-Bohler. Contragreutatea este realizata de greutatea corpului.

Extensia continua pe o perioada de 4-6 saptamani pana candconsolidarea clinica va permite imobilizarea gipsata, fara risc de deplasaresecundara sub gips.

Se realizeaza extensie unipolara, bipolara sau mult mai rar tripolara.

Este folosita aproape exclusiv pentru fracturi ale bazinului simembrului inferior.

Se face aproape intotdeauna extensie continua directa, trans-

scheletica, deoarece cea indirecta ar duce la aparitia unor leziuni cutanatesimilare escarelor de decubit.

In momentul cand, cu ajutorul controlului radiologic, s-a constatatreducerea si asezarea in axul normal a osului fracturat (ceea ce are loc intre 10-15 si 30 zile) se aplica un aparat gipsat.

Interventiile asistentei medicale:

− verificarea frecventa a dispozitivul de tractiune ( cablurile satreaca prin

mijlocul rolelor scripetelui; greutatile sa atarne libere; cadrul si barele patului

sa nu stanjeneasca aparatul)

− verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune

− plasarea unei paturi facute sul sub membrul afectat

− plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea

− urmarirea culorii si temperaturii membrelor, sesizarea oricaror modificari



aparute

− aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii

− suport psihic :- incurajarea pacientului; indepartarea sentimentuluide

neputinta

− educarea pacientului cu privire la necesitatea tractiunii pentruvindecarea

membrului afectat; modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise;

pozitionarea corecta a corpului in timpul tractiunii

− ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale.

Tratamentul chirurgical

Ori de cate ori reducerea unei fracturi nu a reusit pe cale ortopedica si nici

prin extensie continua, se va recurge la reducere pe cale chirurgicala, asa -numita cale sangeranda.

Indicatiile tratamentului chirurgical sunt urmatoarele:

− fracturi instabile- care au indicatie absoluta pentru tratamentulchirurgical

− fracturi stabile-dar la care tratamentul ortopedic ar duce la orata mult prea mare de complicatii locale sau generale



− fracturi la care exista riscul unei deplasari secundare sub ghipsin urma tratamentului ortopedic

Contraindicatiile tratamentului chirurgical:

− leziuni cutanate locale sau de vecinatate care duc la o probabilitateinacceptabil de mare, de aparitie a unor complicatii locale (necroza cutanata sauinfectie)

− existenta unor afectiuni cronice care sa contraindice formal o interventiechirurgicala

− fracturi incomplete sau fara deplasare care duc la un rezultat bun printratament ortopedic

Principal, operatia consta in deschiderea focarului de fractura, reducerea

fragmentelor deplasate si fixarea acestora prin diverse procedee de osteosinteza( implante metalice sau de alta natura). Materialele de osteosinteza sunt tijerigide sau elastice, brose, suruburi, placi si suruburi, cuiul gamma,etc.

Dupa reducerea pe cale sangeranda, peste segmantul fracturat se aplica unaparat gipsat.

Fara indoiala ca manevrele executate precum si materialele straineintroduse pot determina o osteita sau o osteomielita, nesudarea oaselor si decinefunctionarea membrului respectiv.

Recuperarea functionala

Recuperarea functionala se reia de asemenea cat mai precoce pentru aevita hipotrofierea muschilor, redoarea articulara si distructiile osoase. Datoritafixarii mecanice imobilizarea gipsata este uneori inutila sau cu o perioada multmai scurta, ceea ce permite reluarea miscarilor articulare mult mai precoce sidecio recuperare functionala mai rapida si mai buna.



Recuperarea functionala se incepe sub indrumarea ortopedului, dar secontinua intotdeauna sub indrumarea si supravegherea medicului fizioterapeutsau mai bine a kinetoterapeutului.

In primele zile se incepe cu miscari pasive si apoi active ale degetelor siapoi contractii izomerice sub aparatul gipsat. In functie de fixarea obtinuta se

permit miscarile active ale membrelor si chiar mersul cu sprijin partial.Asistenta medicala trebuie sa convinga pacientii, inca din perioada in

care sunt imobilizati pentru o fractura, ca reluarea la parametrii anteriori nu poate sa se faca fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie sa participe foarte activ.

Asistenta medicala are de asemenea datoria sa convinga bolnavii sarespecte sfaturile medicale, ale cadrelor medii de specialitate si ale instructorilor de reeducare fizica din serviciile unde vor merge sa faca aceasta recuperare.

Recuperarea se incheie in momentul cand s-a obtinut consolidareaclinica si radiologica iar membrul respectiv si-a recuperat in totalitatemobilitatea articulara si forta musculara.

Ingrijirea plagilor

− primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenireainfectarii acestora

− este necesara spalarea pe maini inaintea inceperii manevrelor

− respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constituiesuccesul vindecarii rapide si fara complicatii

− inaintea efectuarii pansamentului se administreazaantalgice( algocalmin) eventual si sedative, la indicatia medicului, pentrucalmarea durerilor si linistirea bolnavului

!!! ATENTIE



− nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu niciun fel deinstrument

− nu se scot fragmente osoase in cazul fracturilor deschise

− nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa

oxigenata (pericol de hemoragie)

−

Tratamentul local al plagilor

Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ingriji o plaga in modcorespunzator se cere ca:

− ingrijirea sa se faca in conditii de asepsie perfecta

− sa se asigure, prin pansament, o buna absorbtie a secretiilor

− plaga sa fie protejata de factorii nocivi – termici, infectiosidin mediul inconjurator

− sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate

Tehnica pansarii plagii la locul accidentului

− toaleta si dezinfectia tegumentului

− toaleta plagii



− dezinfectia din nou a tegumentului

− acoperirea plagii

− fixarea pansamentului

!!! ATENTIE

− Plagile care nu au depasit 6 ore de la accident se curatasau dezinfecteaza in spirala, de la interior spre exterior; germenii dinzonele invecinate sunt astfel indepartate

− Plagile care depasesc 6 ore de la accident se considerainfectate si se curata circular, de la exterior spre interior, pentru a evitaantrenarea germenilor din plaga

− Obligatoriu, in ambele cazuri, se face profilaxiatetanosului

Ingrijirea unei plagi operatorii

− plaga neiflamata se trateaza prin pansare sterila

− se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii

− se dezinfecteaza cu tinctura de iod, alcool iodat saualcool, pe o distanta de 6-7 cm, folosind, la fiecare stergere, alt tampon

− plaga suturata se dezinfecteaza, de asemenea, printr-osingura stergere cu tamponul imbibat in tinctura de iod sau alcool

− apoi se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagii

− se acopera plaga cu compresa sterila



− pansamentul se fixeaza cu galifix, leucoplast sau prininfasare (bandajare), in functie de regiunea unde se afla plaga

Ingrijirea pacientului dupa tehnica

− se aseaza pacientul in pozitie comoda

− regiunea lezata se pune in repaus, pentru a se reduce durereasi a se asigura o vindecare rapida

− se inveleste pacientul cu patura

− se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale

− se reorganizeaza locul de munca

− asistenta medicala se spala pe maini

− se noteaza tehnica in FO

Masuri pentru ingrijirea pacientilor imobilizati la pat

Asistenta medicala are sarcina de a ingriji si suplini in toate nevoilefundamentale pacientii imobilizati la pat, deoarece acestia necesita o preocuparedeosebita fiind mai irascibili si mai capriciosi.

Comportamentul personalului medical fata de pacientii imobilizati trebuiesa fie cat se poate de atenta. Asistenta medicala trebuie sa aiba o atitudine calma, sa-i ofere incredere pacientului , sa aiba rabdare si mult tact, sa comunice cu

pacientul in termeni adecvati si sa fie un sprijin pentru pacient pe toata perioadaspitalizarii.

Masurile de realizare sunt urmatoarele:



− crearea conditiilor optime de confort

− igiena generala si corporala a pacientilor

− alimentarea pacientilor − supravegherea starii generale, executarea examinarilor si tratamentelor

− prevenirea escarelor

− prevenirea complicatiilor

Tot in cazul bolnavilor imobilizati la pat, trebuie notata zilnic diureza

pentru ca retentia acuta de urina si infectiile urinare pot surveni la cei cuadenom de prostata.

Un alt risc la care sunt supusi pacientii imobilizati la pat este si aparitia

escarelor. Pentru a preveni acest lucru asistenta medicala trebuie sa iaurmatoarele masuri:

− Shimbarea pozitiei pacientului se face la 2 sau 3 ore, lanevoie mai des, notandu-se exact orele de schimbare si pozitia, aspectul cutanat,zonele de masaj

− Se inspecteaza aspectul tegumentelor in zonele predispuse laescare, se face masajul si frictionarea cu alcool a zonelor predispuse la escare,se pudreaza cu talc.

− Se evita cutele lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp

− Se spala zilnic regiunile cu apa si sapun si se ung, in specialcele predispuse umezelii

− Folosirea materialelor auxiliare: - se folosesc saltele speciale,a pernelor de diferite dimensiuni si forme, colaci de cauciuc, a unguentelor

pentru ungerea pielii: oxid de zinc cu vitamina A + D2 si pudrarea regiuniirespective cu talc.



− Alimentatia sa fie bogata in proteine si vitamine pentru afavoriza cicatrizarea, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. Sa se asigureun aport lichidian de 1500-2000ml la 24 ore

− Favorizarea vascularizatiei în zonele comprimate se face prinmasaj şi prin utilizarea agentilor fizici (frig si cald).

− Masajul favorizeaza vascularizatia superficiala si profunda,îndeparteaza celulele descuamate si desfunda glandele sebacee, rehidrateaza

pielea, favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea si anxietatea. Seexecuta intotdeauna dupa toaleta pacientului si schimbarea lenjerei de pat, sefoloseste un unguent care se aplica cu mana goala in directia circulatiei deintoacere, de jos in sus, si circular spre exterior

− Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata; pozitiasa fie comoda iar durata masajului sa nu depaseasca 15 minute si sa nu fiedureros

− Este contraindicat la pacientii febrili, cu neoplazii, cu infectiiale pielii sau cu septicemie.

− Utilizarea agentilor fizici: - frigul si caldura, favorizeazarevascularizatia tisulara, provocand, alternativ o vasoconstrictie locala sivasodilatatie.

− Tratament local in functie de stadiu: - pentru stadiul I, masaj,unguente, violet de gentiana

- pentru stadiul II, cald si frig, pansamentgras

(cu zahar), bioxiteracor

- pentru stadiul III, pansamente

− Tratamentul general se refera la alimentatie, tratamentul cuantibiotice si al starii generale

− Complicatii : - infectii locale ale plagilor

- septicemie



Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie a pacientilor

In ingrijirea preoperatorie trebuie sa respectam trei reguli de baza:

Realizarea unor conditii de mediu care sa impiedice noi traumatisme psihice.

Camera pacientului , patul, personalul medical sa fie astfel organizate

incat sacontribuie la calmarea starii psihice a pacientului;

Cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului , ci si a bolii. Nici o operatienu trebuie sa inceapa fara stabilirea unui diagnostic precis, indicatie operatorie,

planul operatiei si anesteziei. Pentru a ajunge la diagnostic trebuie sa folosimtoate datele clinice, radiologice, de laborator, explorate toate constantele

biologice ale bolnavului;

Medicul si asistenta medicala sa stie sa vorbeasca cu pacientul, sa castigeincrederea acestuia, astfel incat el sa considere personalul medical ca prieten alsau, sa aiba convingerea ca echipa chirurgicala va depune toata grija pentruvindecarea sa.

Pregatirea generala preoperatorie

Pregatirea generala preoperatorie consta in:



Bilant clinic general

Culegerea de date privind antecedentele pacientului

Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetativeExamenul clinic pe aparate

Bilant paraclinic

Examene de rutina

Examene complete

Examene speciale

Bilant clinic general

Asistenta medicala, printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientului, are obligatia:

- sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea sigreutatea sa, varsta aparenta si reala, aspectul pielii, tinuta, faciesul,mersul,starea psihica

- sa urmareasca, atent si sistematic, necesitatile pacientului si manifestarile dedependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obiectiveevaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate

- sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si, intr-o manieraselectiva, sa remarce detaliile importante, schimbarile care apar in evolutia lui siutile pentru explorarea preoperatorie

- sa culeaga date din diverse surse: F.O., foaia de temperatura, familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane pacientul. Culegerea datelor sa se faca cu mare atentie si minutiozitate, pentru anu scapa problemele importante si pentru a se face o evaluare corecta a lor



- toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia senoteaza permanent in F.O. si planul de ingrijire, pentru a obtine un tablou clinicexact, care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing decalitate.

Culegerea de date privind antecedentele pacientului

- Familiale – daca in familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA, TBC,etc

- Chirurgicale – daca a mai suferit alte interventii

- daca au avut o evolutie buna- daca au fost complicatii

- patologice - se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si

interventiei

- afectiuni cardiace

- tare cronice: diabet, etilism, etc- epilepsie

Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative

Se va urmari , masura si nota :- tensiunea arteriala

- pulsul

- respiratia

- temperatura



- diureza

- scaunul

Examenul clinic pe aparate

Este facut de catre medic prin:

- inspectie

- palpare

- percutie

- auscultatie

Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentrucompletarea bilantului clinic preoperator.

Bilant paraclinic

- completeaza examenul clinic

- permite o apreciere exacta a starii viitorului operat

- rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul sicorectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor

biologice si patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie.

Examene de rutina



- sunt examene de laborator, obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferentde starea generala a pacientului

- timp de coagulare si de sangerare

- determinarea grupei sanguine si Rh- hematocrit

- glicemie

- uree sanguina

Examene complete

- HLG completa

- V.S.H

- ionograma

- echilibrul acido-bazic

- coagulograma completa

- proteinemie

- transaminaze

- examen de urina

- EKG

- radiografie sau radioscopie pulmonara

Examene speciale



- sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine.

Pregatirea din preziua operatiei

− asigurarea repausului fizic si psihic

− regimul alimentar – alimente usor digerabile, cantitate normala delichide

− asigurarea igienei corporale – asistenta medicala va examina foarteatent tot corpul pacientului si, in caz ca va observa o infectie cutanata, vasemnala aceasta medicului; se va efectua baie sau dus pe regiuni, se vor feriregiunile cu plagi, daca pacientul le are; toaleta bucodentara, toaleta nasului

− la indicatia medicului va administra pacientului, seara, un calmant

− uneori este necesara clisma, dar este un procedeu stabilit de medic

Pregatirea locala :

− se indeparteaza pilozitatea cu grija, cu aparatul de ras propriu,evitandu-se sa se produca escoriatii cutanate

− se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter

− se dezinfecteaza pielea cu alcool, tinctura de iod

− se acopera campul operator la indicatia medicului



Pregatirea in ziua interventiei

− se intrerupe alimentatia cu cel putin 12 ore inaintea interventieichirurgicale

−se indeparteaza bijuteriile

−se indeparteaza proteza dentara mobila

−se indeparteaza lacul de unghii pentru observarea capilarelor extremitatii

degetelor

−se va goli vezica urinara, iar celor care nu pot avea o mictiune voluntara li seva efectua un sondaj vezical

−se rebadijoneaza, cu un antiseptic colorat, regiunea rasa

−se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie

−cu 30 de minute inainte sa fie introdus in sala de operatii, i se va administra

IM medicatie preanestezica (Mialgin, Atropina, Fenobarbital). Dozele suntindicate de medicul anestezist

−se pregatesc documentele: F.O., analize, radiografii, care vor insoti pacientul

Ingrijirile postoperatorii

− incep imediat dupa intervantia chirurgicala si dureaza pana lavindecarea completa a pacientului

− se acorda pentru restabilirea functiilor organismului,asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor



− pacientul operat sub anestezie generala trebuie supravegheatcu toata atentia pana la aparitia reflexelor ( de deglutitie, tuse, faringian sicornean), pana la revenirea completa a starii de constienta cat si in orele careurmeaza

− transportul din sala de operatie se executa dupa revenirea

reflexelor

Ingrijirea postoperatorie in salon:

− pozitia bolnavului in pat

− calmarea durerii la indicatia medicului

− mobilizarea bolnavului

− reluarea alimentatiei

− reluarea tranzitului intestinal

− reluarea mictiunilor

− urmarirea functiilor cardiace si respiratorii

− urmarirea evolutiei febrei

− supravegherea evolutiei plagii operatorii si a drenajului



Rolul asistentei medicale in tratament si ingrijire

Administrarea medicamentelor este responsabilitatea asistentei medicale.

Nerespectarea dozelor, a caiilor de administrare, administrareamedicamentelor alterate sau schimbarilor de medicamente, pot da nastere unor accidente grave, chiar fatale. De aceea, pentru administrarea medicamentelor,asistenta medicala va tine seama de regulile generale de administrare amedicamentelor:

• Respecta medicamentul prescris de medic



• Identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma, culoare,miros, consistenta

• Verifica calitatea medicamentelor observand integritatea, culoareamedicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescentamedicamentelor sub forma de solutie

• Respecta caile de administrare prescrise de medicament

• Respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor

• Respecta doza de medicament – doza unica si doza /24 ore

• Respecta somnul fiziologic al pacientului – se trezeste pacientul incazul administrarii antibioticelor, chimioterapicelor

• Evita incompatibilitatile medicamentoase

• Serveste pacientul cu doza unica de medicament

• Luarea medicamentelor in prezenta asistentei medicale

• Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor:pe cale orala-solide, lichide, apoi injectii, dupa care administreaza ovulevaginale, supozitoare

• Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea cepriveste efectul urmarit si efectele secundare

• Anunta imediat medicul privind greselile produse in administrareamedicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare

• Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole,flacoane

•

Respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiileintraspitalicesti



1.6. FRACTURILE MEMBRELOR INFERIOARE

EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTICULBOLII

Evolutie:

Evolutia normala a unei fracturi este catre formarea unui tesut de reparatiede tip osos care se numeste calus si care va suda între ele fragmentele osoase,realizând refacerea continuitatii osului, deci vindecarea functionala. Pentru a seajunge la vindecare se trece prin faza de calus conjunctiv, numit si calus

fibros sau calus moale si prin faza de calus osos.

a). Faza calusului fibros : - celulele conjunctive nediferentiate, care auinvadat hematomul se multiplica si se transforma în celule formatoare de os(osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub influenta factorilor diversi, denatura vitaminica, hormonala, mecanica. Tesutul de neoformatie duce la unireafragmentelor osoase cu un calus fibros, în interiorul caruia se gasesc si insule detesut cartilaginos. La alcatuirea calusului fibros iau parte celulele stratului



profund al periostului, celulele endostului si ale maduvei si celulele tesutuluiconjunctiv al mansonului muscular din jurul focarului de fractura.

b). Faza calusului osos : - calusul fibros începe sa se mineralizeze si

zonele cartilaginoase sufera un proces de osificare, astfel încât se ajunge la uncalus osos primitiv, cu trabeculatie dezordonata. Treptat, printr-un proces deresorbtie, calusul osos primitiv sufera un lung proces de remodelare, care ducela înlocuirea tesutului osos primitiv prin tesut osos lamelar.

Constituirea calusului osos si consolidarea definitiva se fac între 30 si90 de zile. Calusul osos se modeleaza cu timpul si capata în final aproapeaspectul osului normal.

Constituirea calusului osos si variatiile de timp pâna la consolidarea

definitiva depind de:

• Vârsta bolnavului:- cu cât bolnavul este mai tânar, cu atât procesulde vindecare este mai rapid;

• Dimensiunile osului :- durata de consolidare a oaselor groase estemai lunga decât cea a oaselor subtiri;

• Fragmentele osoase care se gasesc în contact intim formeaza calusulosos mult mai repede decât cele care sunt distantate;

• Accidentatii cu mai multe fracturi concomitente se vindeca mai lentdecât cei cu o singura fractura;

• Accidentatii cu stare generala buna se vindeca mai usor decât cei cu boli cronice, în convalescenta, diabetici, cei cu tulburari hormonale, etc.

Semnele vindecarii fracturii sunt:

− disparitia durerii în focarul de fractura

− revenirea la valori normale a temperaturii locale



− disparitia edemului, a mobilitatii anormale, a impotentei functionale(reluarea miscarilor).

Complicatiile fracturilor:

Complicatiile fracturilor pot fi sistematizate în:

− complicatii imediate (generale si locale);

− complicatii tardive locale

Complicatii generale imediate:

− socul post-traumatic, manifestat în special la pacientii cu

politraumatisme, polifracturati;

− socul hemoragic

− embolia, apare de regula prin fragmente de grasimi mobilizate dinfocarul de fractura în torentul circulator. Ea se poate localiza pulmonar (cudispnee, junghi toracic, cianoza), sau poate interesa anumite teritorii cerebrale

producând somnolenta, obnubilare, coma, deficite motorii, tulburari de vedere;

−

flebita, este o complicatie frecventa, apare datorita tulburarilor circulatorii si de coagulabilitate cu punct de plecare din focarul de fractura siimobilizarii;

− congestia pulmonara se instaleaza la batrâni imediat dupa traumatism,conducând la bronhopneumonie grava;

− tulburari de emisie urinara apar la batrânii cu adenom de prostata;



− infectia urinara care urmeaza retentiei urinare (ischiuriei);

− diabetul zaharat, latent înainte de traumatism, poate lua un aspectclinic sever, ducând la acidocetoza;

− insuficienta cardiaca sau crize anginoase la pacientii cardiaci si/sau

coronarieni.

Complicatii locale imediate:

- fractura deschisa, realizata fie prin strapungerea partilor moi si a tegumentelor de capetele osoase fracturate, fie prin crearea de solutii de continuitate

tegumentara de însasi agentul traumatic;

- fractura cominutiva;

- leziunile nervoase, produse prin compresie, elongatie sau sectionare,intereseaza frecvent nervul radial în santul de torsiune al humerusului, nervulmedian la plica cotului, nervul sciatic popliteu la nivelul colului peronier;

- leziunile vasculare, cu producerea unor plagi venoase şi arteriale, se soldeazacu

hematoame în fracturile închise sau cu hemoragie externa în cele deschise.

- compresia pe trunchiurile vasculare poate produce fenomene ischemice,uneori grave, ale segmentului afectat.

- interpunerea de parti moi între capetele osoase fracturate;

- trombozele venoase;

- ischemia la nivelul membrului afectat.

Complicatii locale tardive:



- Calusul vicios, atunci când fractura nu a fost corect redusa sau cânddeplasarea s-a reprodus sub aparatul gipsat. În aceste cazuri consolidarea are locîn pozitii defectuoase care antreneaza în timp tulburari functionale, deteriorareafunctiei articulare, hipotrofii musculare.

- Întârzierea se recunoaste prin aceea ca la mobilizarea focarului bolnavul acuza

dureri.- Tratamentul calusului vicios consta în corectarea pe cale chirurgicala adeplasarilor.

- osteita cronica

- artrita reumatica

- tulburari vasculare si trofice

- dezaxarea

Pseudoartroza constituie starea definitiva care urmeaza în timp întârzieriiîn consolidare. Ea apare sub trei aspecte anatomo-patologice:

a) forma rara, fibrosinoviala, care realizeaza o articulatie rudimentara, cuextremitati osoase operculate si modelate unul sub celalalt;

b) pseudoartroza fibroasa, cea mai frecventa, reprezinta extremitatile osoasedensificate, uneori efiliate sau îngrosate în ,, picior de elefant”, cu canalulmedulat operculat;

c) în forma fiotanta, spatiul interfragmentar este larg (8-12 cm), umplut cutesut fibros; extremitatile apar efiliate, cu obliterarea canalului medular.

Aceasta complicatie tardiva se datoreaza mai multor factori dintre care mai

importanti sunt:

− caracterul traumei

− infectia



− necroza fragmentelor osoase

− starea generala deficitara a bolnavului

− maladiile intercurente

− si cel mai important, erorile terapeutice.Diagnosticul pseudoartrozei se bazeaza pe:

u mobilitate în focar,de obicei nedureroasa. Uneori mobilitatea este redusasau lipseste (pseudoartroza fibroasa strânsa);

u impotenta functionala partiala;

u examenul radiografic, care arata capetele osoase densificate si operculate,efiliate sau îngrosate, între ele interpunându-se tesut fibros dur.

Tratamentul pseudoartrozelor este prin excelenta chirurgical, urmarindu-seconsolidarea în pozitie normala a capetelor osoase.

Osteoporoza post-traumatica este consecinta tulburarilor vasomotorii sineuromotorii si se exprima clinic prin :

− durere

− hipertrofie musculara

− cianoza

− hipotermie locala

− hiperhidroza.

Radiografic se constata o demineralizare intensa a oaselor piciorului, acesteafiind transparente, numai conturate, sau cu aspect tulbure ca ,,norii pe cer”.

Tratamentul urmareste ameliorarea regimului circulator local, suplimentareaaportului de Calciu si Vitamina D.



Osteoamele periarticulare posttraumatice sunt formatiuni osoase careapar tardiv (dupa 2-3 saptamâni) în jurul articulatiilor sau în muschii dinvecinatatea acestora, prin depuneri de saruri calcare în hematoamele

periarticulare.

Radiografic apar ca mici opacitati cu contur net si structura omogena.

Tratamentul consta în extirparea lor chirurgicala.

Prognostic

Prognosticul restaurarii formei si mai apoi a functiei segmentului fracturatdepinde de :

− forma clinica ( cominutiva, deschisa...)

− nivelul fracturii ( articulara sau nu)

− tratamentul instituit

− axarea corecta a membrului si mentinerea a fragmentelor

− starea anterioara de sanatate a pacientului ( deficienta hormonala,insuficienta nutritiva)

− respectarea de catre pacient a indicatiilor medicale ( recuperare detip balneo- kinetofizioterapic)



1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Boala reprezinta ruperea echilibrului, a armoniei, este un semnal dealarma, tradus prin suferinta fizica, psihica sau o dificultate sau o inadaptare lao situatie noua, provizorie sau definitiva.

Educatia pentru sanatate in ceea ce priveste fractura, se axeaza in principal pe profilaxie prin:

− prevenirea accidentarilor si traumatismelor de multiple cauze

−

constientizarea in privinta traumatismelor mici a unei categorii de bolnavi care prezinta risc potential mare si care sunt expusi foarte usor lafracturi (cu tulburari de vedere, cu tulburari de echilibru si varstnicii).

Pentru evitarea traumatizarii acestora se va face;

− montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor

− folosirea covoarelor antiderapante in baie si in cada de baie

− purtarea incaltamintei adecvate si comode

− evitarea efortului fizic excesiv

− mentinerea tonusului muscular

− evitarea sedentarismului

− pozitionarea corecta in timpul unor activitati

− evitarea ortostatismului prelungit

− evitarea factorilor ce contribuie la aparitia osteoporozei : dietasaraca in calciu, consumul de cafea, tabagism, exces de proteine

Educatia pentru sanatate are o importanta deosebita la persoanele învârsta la care tesutul osos sufera un proces de distrugere fiziologica, copii caresunt expusi frecvent la accidente de circulatie si sportivii în rândul carora s-aconstatat faptul ca fracturile sunt foarte numeroase. Pentru prevenirea



afectiunilor aparatului locomotor, persoanele trebuie sa cunoasca anumite regulide care trebuie sa tina cont si sa le puna in aplicare:

• Alimentatia echilibrata

• Exercitiile fizice

• Consumul de apa

• Expunerea la soare

• Aerul curat

• Sanatatea mentala

În aceasta categorie de bolnavi, la care educatia pentru sanatate este

esentiala, se încadreaza persoanele cu asa-zisele ,,oase patologice” care au înele abcese, formatiuni tumorale sau la care osul sufera un proces de rarefiere astructurii sale (osteoporoza).

Unul dintre factorii importanti care contribuie la producerea fracturii îlreprezinta demineralizarea osului datorita carentei alimentare insuficiente înelemente minerale si vitamine; de aceea alimentatia corespunzatoare cu o dieta

bogata in calciu ,este un obiectiv principal în educatia pentru sanatate.

In perioada pubertatii, cand procesele metabolice sunt accentuate, tineriitrebuie sa cunoasca necesitatea sigurarii unei alimentatii bogate in minerale sivitamine, si sa evite excesul de proteine, cafeaua si fumatul, fiind factori nocivi.

Un rol important il are prevenirea obezitatii prin evitarea unei alimentatiihiperglucidice si a meselor copioase, care determina cresterea in greutate siafecteaza articulatiile importante.

Muncitorii in diverse sectoare de activitate trebuie sa poarte obligatoriuechipamentul de protectie adecvat.

Bolnavii care au prezentat fracturi trebuie sa cunoasca la externare faptulca segmentul osos afectat prezinta o fragilitate deosebita si trebuie sa evitetraumatismele si accidentarile de orice fel.

Asistenta medicala trebuie sa convinga bolnavii înca din perioada în caresunt imobilizati în urma fracturii, ca reluarea activitatii la parametrii anteriorinu poate fi facuta fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie



sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi si independenti cat mairepede posibil.

De asemenea, datoria asistentei medicale este sa determine bolnavii sarespecte sfaturile medicale ale cadrelor medii de specialitate si ale instructorilor de recuperare fizica. Succesul educatiei pentru sanatate depinde in foarte mare

masura de educatia si gradul de cultura al pacientului dar si de calitatea sicompetenta profesionala a asistentei medicale, de interesul pe care il arata pacientul privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde echipa medicala pentruvindecarea acestuia.



1.8. NORME DE SECURITATE A MUNCII INDOMENIUL SANITAR

Precautiunile universale se refera in special la modul de prevenire atransmiterii HIV, HVB, HCV si a altor agenti microbieni cu cale de transmiteresangvina in timpul actului medical si se aplica in procesul de ingrijire a tuturor

pacientilor.

Scop :

− prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sangvina,la locul de munca al personalului medical

Reguli de baza in aplicarea precautiunilor universale:

− considera toti pacientii potential infectati

− considera sangele, alte fluide biologice si tesuturi ca fiindcontaminate cu HIV, HVB, HCV sau alti agenti microbieni



− considera ca acele si instrumentarul utilizat in practica medicalasunt contaminate dupa folosire

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu

aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimale obligatorii pentru

desfasurarea diferitelor activitati in conditii de sanatate:- purtarea corecta a echipamentului de protectie a muncii

- dozarea efortului fizic

- modul igienic de viata

- modul de functionare corecta a aparatelor cu curent electric

- masuri de securitate a muncii privind buteliile de gaze comprimate silichefiate

- masuri de securitate a muncii privind instalatiile de gaz metan

- masuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale si al accidentelor provocate

de substante chimice

- masuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale datorate sensibilitatiifata de

medicamente

- masuri de protectie a muncii in cursul activitatii cu raze ultraviolete

- norme de protectie a muncii fata de instalatiile ce produc radiatiiRoentgen

- masuri de prevenire a infectiilor

Scopul acestor masuri este:



- evitarea posibilitatii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionalein domeniul de sanatate.

Persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire

la:

- riscurile la care sunt expuse privind contractarea unei boli

- partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (aparaturaelectrica, etc)

- dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (sorturi de

protectie,manusi, ecran de protectie)

- mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse

biologice si tesuturi ( sange, urina, lichid peritoneal, lichid pleural,sperma,

lichid pericardic, secretii vaginale, LCR, sputa, materii fecale)- modul de interventie in caz de avarii sau accidente

- semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje

- la pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in proceselede

munca conform standardelor

- la purtarea echipamentelor de protectie

- la spalarea mainilor (ori de cate ori este nevoie): - inainte de contactuldirect cu

pacientul

− inainte de baie



− dupa contactul direct cu sangele sau cu produsele de excretie

− dupa indepartarea manusilor

− inainte si dupa parasirea saloanelor

− inainte de manuirea hranei

− inainte de procedurile aseptice

- cu privire la interzicerea efectuarii oricarei interventii cu mainile ude la

echipamentul electro-izolant

- in anumite sectii : - anestezie bloc operator

− terapie intensiva unde se lucreaza cugaze narcotice inflamabile se interzice purtareaimbracamintei sintetice sau de lana

- se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manacesau sa

se atinga gura sau fata cu mainile

- se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele ale bolnavilor

- depozitarea reziduurilor menejere se va face separat de cele medicale

- se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru, rpivind investigarea si

aplicarea tratamentului.

Echipamentul de lucru al asistentei medicale este urmatorul:

- halat din bumbac, usor de spalat, de dezinfectat

- o boneta(calota) din bumbac sa acopere parul

- un halat din monton



- masca de protectie, manusi, incaltaminte comoda, cu talpa si tocuri joasece pot

fi usor decontaminati

Folosirea echipamentului de lucru de catre asistenta medicala:

- inainte de imbracarea echipamentului se va verifica integritateamaterialelor necesare, se imbraca apoi halatul curat , bine calcat, se incaltacorespunzator, se verifica masca de protectie, se imbraca manusile ( unde estenevoie ), in sectiile de boli contagioase se mai imbraca un al doilea halat, care laiesirea din sectie se dezbraca.

Asistenta medicala este obligata sa poarte echipamentul de protectie laserviciu si sa respecte toate regulile de igiena personala.`





CAPITOLUL II

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU

FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE

CAZUL A

II.A.1. Culegerea datelor

II.A.2. Analiza si interpretarea datelor II.A.3. Planificarea ingrijirilor

II.A.4. Aplicarea ingrijirilor

II.A.5. Evaluarea ingrijirilor

II.A.6. Externarea pacientului

CAZUL B

II.B.1. Culegerea datelor

II.B.2. Analiza si interpretarea datelor



II.B.3. Planificarea ingrijirilor

II.B.4. Aplicarea ingrijirilor

II.B.5. Evaluarea ingrijirilor

II.B.6. Externarea pacientului

CAZUL C

II.C.1. Culegerea datelor

II.C.2. Analiza si interpretarea datelor

II.C.3. Planificarea ingrijirilor

II.C.4. Aplicarea ingrijirilor

II.C.5. Evaluarea ingrijirilor

II.C.6. Externarea pacientului



CAZUL

A



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI E.M.

II.A.1 CULEGEREA DATELOR

Metode de culegere a datelor : - interviul- observatia

- studierea documentelor medicale

- colaborarea cu echipa medicala

Surse de informare : - directe : - pacientul

- indirecte : - familia

- membrii echipei de ingrijire

- dosarul medical

I.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE RELATIV STABILE :

Nume: E

Prenume: M

Vârsta: 30 ani

Sex: feminin

Religie: ortodoxa

Nationalitate : romana

Stare civila: casatorita

Ocupatie: vanzatoare



DATE VARIABILE :

Domiciliul: urban

Conditii de viata si de munca: - locuieste impreuna cu sotul intr-un apartament

compus din 2 camere, confortabila, conditii

salubre

Gusturi personale si obiceiuri: - program relativ regulat de masa

- preferinte alimentare : - preparate din carne,

fructe, legume, lactate

- consuma cafea 1-2 cesti/zi

- nefumatoare- nu consuma alcool

Mod de petrecere a timpului liber :- plimbari, excursii impreuna cu sotul si prietenii,

lectura, vizioneaza emisiuni TV

I.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

I.2.a. DATE ANTROPOMETRICE :

Greutate: 54 Kg

Înaltime: 1,70 cm

Grup sangvin: B III

Rh: pozitiv (+)

I.2.b. LIMITE SENZORIALE :

Alergii: - nu prezinta

Proteze: - nu prezinta

Acuitate vizuala si auditiva: - buna, in limite normale

Somn: - normal fiziologic



Mobilitate: - diminuata

Alimentatia: - echilibrata

Eliminari: - in limite fiziologice ( scaun, urina si diureza prezente)

I.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :

- fara semnificatie patologica

- neaga TBC-ul, Luesul, infectia HIV in familie

I.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE : - FIZIOLOGICE

- nasteri : -

- avorturi : 1

- menarha la 14 ani

- menopauza : nu s-a instalat

PATOLOGICE :

- boli ale copilariei : varicela, rujeola, neaga alte afectiuni

I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. Motivele internarii :

Pacienta s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II (chirurgie), a

Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, la data de 24. 01. 2010, cu urmatoarele manifestari:

• durere vie la nivelul falangei deget II

• impotenta functionala este destul de redusa

• deformarea se datoreaza deplasarii si edemului

• echimoza tardiva este prezenta

1.3.b. Istoricul bolii :



Pacienta afirma ca in cursul zilei de 24. 01. 2010 in timp ce aranja marfa pe rafturi, s-a

lovit cu un obiect contondent care a cazut de la inaltime(~ 2 m ), in urma careia a simtit o

durere vie la nivelul degetului II, motiv pentru care se prezinta la Unitatea Primiri Urgente,

sectia urgente minore II (chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru

investigatii.

Fiind supusa examinarilor clinice si paraclinice ( radiografie fata si profil a degetelui) se

decide internare de zi in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti.

1.3.c. Diagnosticul la internare :

FRACTURA FALANGA PROXIMALA DEGET II MEMBRUL INFERIOR DREPT

1.3.d. Data internarii :

24. 01. 2010

1.3.e. Examenul clinic pe aparate :

u Stare de constienta: buna

u Facies : simetric

u Tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede;

u Tesut conjunctiv : adipos, normal reprezentat

u Fanere : normal implantate

u Sistem ganglionar: nepalpabil

u Sistem muscular : normokinetic, normoton

u Sistem osteo-articular : durere la nivelul falangei proximale deget II, impotenta

functionala redusa a membrului inferior drept, in rest aparat integru, articulatii mobile

u Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai

respiratorii permeabile, 18r/min

u Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine

batute, fara sufluri, TA – 110/60mmHg, AV-78b/min

u Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata,dentitie integra, abdomen suplu,nedureros, ficat in limite normale, splina nepalpabila, tranzit intestinal prezent

u Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normal, loji renale libere

u Aparat genital : normal

u Sistem nervos, endocrine, organe de simt : ROT prezente bilateral, OTS, mobilitate

voluntara,sensibilitatea normala.





II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA

FUNDAMENTA

-LA

MANIFESTARI DE

INDEPENDENTA

MANIFESTARI

DE

DEPENDENTA

SURSE DE

DIFICULTA-

TE

PROBLEMA

DE

DEPENDEN-

TA

NOTA

1. A respira

şi a avea o buna

circulatie

-Respiratie de tip

costal superior

-Miscari respiratorii

simetrice

-mucoasa

respiratorie umeda

R= 18r/min

A.V.= 78b/min

T.A.=110/60

mmHg

_

_

_

1

2. A bea si a

mânca

-dentitie in stare buna

-mucoasa bucala roz

si umeda

-gingii roz si aderente

dintilor

-reflex de deglutitie

prezent

-masticatie usoara

eficace

-digestie lenta si

nestingherita

_

_

_

1



-apetit prezent

-hidratare

corespunzatoare

1500 ml/zi3. A elimina -Mictiuni fiziologice

4-5/zi-scaun prezent

-diureza prezenta

-urina de culoare

deschisa,clara,

transparenta

-densitate normala

-transpiratia normala

-perspiratia normala

_

_

_

1

4. A se misca şi a

avea o buna

postura

-miscari active si

pasive

-pozitie fiziologica a

membrelor superioare

si inferioare

-Diminuarea

miscarii

-dificultate la

deplasare

-durere

-imobilizare in

aparat gipsat

-alterarea

integritatii

aparatuluilocomotor

-fractura

degetului II

membru

inferior drept

-imobilitate

-postura

inadecvata

-dificultate de a

se deplasa

2

5. A dormi si a se

odihni

-perioada de repaus

-perioada de relaxare

si timp liber

-somnul este calitativ

si cantitativ, odihnitor

_

_

_

1

6. A se îmbraca si

dezbraca

-Îsi alege vesmintele

dupa circumstante, cu

bun gust, sunt



adecvate climatului

-aspect ingrijit, curat

_

_

_

1

7. A-si mentine

temperatura

corpului în limite

normale

-temperatura corpului

normala

T=36,8°C

-culoareategumentelor roz

-senzatie placuta de

frig sau caldura

-transpiratie minima

_

_

_

1

8.A fi curat,

îngrijit, a-si

proteja tegument-

tele si mucoase

le

-igiena

corespunzatoare, cu

mucoasa bucala

umeda si roz

-urechi,nas curate

-unghii îngrijite,taiate

-piele curate, elastic,

neteda

-par curat, pieptanat,

ingrijit

-deprinderi igienice

_

_

_

1

9.A de a evita

pericolele

-mediul ambient

salubru

-mediul de siguranta,

securitate fizica,

psihologica,

sociologica

-apta pentru a evita

pericolele

-risc de accidente

prin caderi, raniri

-sentiment de

frustrare

-consecinte-le

unui traumatism

accidental

-dificultatea de

adaptare la

modificarea

corporala

-durere

-anxietate

moderata

-dificultatea de a

evita pericolele

2

10.

A comunica

-atitudine receptive

-debit verbal usor,

ritm moderat

-limbaj clar, precis

-stabilirea de relatii

armonioase cu cei din

_

_

_

1



jur 11.

A acţiona

conform propiilor

convingeri şi

valori, de a practica religia

-apartenenta

religioasa

-poarta obiecte

semnificative

actioneaza conform propriilor credinte si

obiceiuri

-are libertate deplina

si sanatate mintala

optima

_

_

_

1

12. A fi preocupat

în vederea

realizării

-prezinta receptivitate

fata de ce se intampla

in jur

-integritate fizica si

psihica

-stima de sine

-ambitie

-motivatie

-luarea de decizii

-comportamentnormal

_

_

_

1

13. A se recreea -existenta unor

modalitati de

relaxare, recreere

-destindere

-satisfactie

_

_

_

1

14. A invata cum

sa-ti pastrezisanatatea

-prezinta capacitatea

de a acumula noicunostinte

-formarea unor

atitudini si deprinderi

corecte pentru

obtinerea unei stari

de bine

-cunostinte

insuficiente despre boala, tratament,

complicatii

-indatorirea sa de a

se recupera

-modificarea

schemeicorporale

-durere

-lipsa de

informatii

-deficit de

cunostinte

2



-dorinta si interesul

de independenta

II.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

ACTUALE:

A lterarea integritatii aparatului locomotor : imobilitate

Impotenta functionala a membrului inferior drept

Alterarea confortului : durere, imobilizarea in aparat gipsat

Deficit de cunostinte

POTENTIALE :

Risc de accidentare

Risc de aparitie a unor complicatii

II.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA



Total 17 puncte = Nivel de dependent moderata

Pacienta prezinta un grad de dependenta moderata, temporara ,pe termen scurt.

II.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea integritatii aparatului locomotor din cauza traumatismului manifestata prin

intreruperea continuitatii osului

2) Impotenta functionala a membrului inferior drept din cauza imobilizarii in aparat

gipsat a degetului II , manifestata prin diminuarea mobilitatii

3) Alterarea confortului din cauza durerii si disconfortului aparatului gipsat, manifestat

prin durere la mobilizare si postura inadecvata

4) Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii manifestat prin cunostinteinsuficiente despre boala, prognostic, despre modul de utilizare a mecanismelor auxiliare.

5) Risc de accidentare din cauza mobilitatii limitate, manifestata prin pozitie inadecvata

si anxietate moderata.

6) Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului, manifestat prin postura

inadecvata si imobilitate.

II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

III.1. OBIECTIVE

III.2. INTERVENTII



NR

CRT

OBIECTIV INTERVENTII

1.

Pregatire psihica: pacienta

sa fie echilibrata psihic in

urmatoarele 3-4 zile

- i se asigura un climat de incredere pentru echipa

medicala,medic

-este asigurata ca va primi ingrijiri de calitate

-este informata despre procesul de recuperare fizica sidespre tratamentul ortopedic

2.

Pacienta sa-si exprime

diminuarea durerii in

termen de 2 ore

- incurajez pacienta pentru mobilizarea activa a celorlalte

segmente ale corpului

- administrez la indicatia medicului tratamentul

medicamentos antialgic si antiinflamator- Algocalmin 1

fiola i.m, Movalis 75 mg 1 tb/ per os

- ii explic scopul interventiei (reducerii ortopedice)

3.

Pacienta sa-si recapete

mobilitatea membrului

inferior drept in termen de

21 zile

-invat pacienta care este pozitia adecvata care sa favorizeze

circulatia sangelui(< 90*)

-sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta)

- sa faca exercitii pasive

-sa coopereze cu membrii echipei de recuperare fizica si sa

urmeze tratamentul recuperator la indicatia medicului

4.

Pacientul sa acumuleze noi

cunostinte, sa dobandeasca

atitudini, obiceiuri si

deprinderi noi

-corectez deprinderile daunatoare sanatatii

-educ pacientul cu privire la:

f o l osirea

sustinere

p

rotejarea membrului fracturat

m

od de viata echilibrat

re

spectarea tratamentului

i

mportanta controalelor medicale periodice

c



onsecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat

i

mportanta exercitiilor de recuperare fizica a membrului

fracturat

5.

Pacienta sa fie ferita de

accidente pe perioada

spitalizarii

-orientez pacienta in timp si spatiu, anturaj-determin factorii de risc

-asigur conditiile de mediu adecvate pentru a evita

pericolele prin accidentare

-favorizez adaptarea pacientului la noul mediu

II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR. II.A.5. EVALUARE

NEVOIA

FUNDAMENTAL

A

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE INTERVENTII

AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE



Nevoia de a se

misca şi a avea o

buna postura

24.01.2010

-diminuarea

mobilitatii

fizice

-postura

inadecvata

-dificultate de

a se deplasa

-disconfort

fizic-durere

-pacienta sa-si

recapete mobilitatea

membrului inferior

drept in termen de

21 zile

-pacientei sa-i fie

diminuata durerea

în decurs de 3 ore

-pacienta sa se poata

deplasa cu ajutorul

carjelor/bastonului

in decurs de 3 ore

-pregatesc

pacienta psihic si

fizic pentru

examenul

radiologic

-ii explic tehnica

-ajut pacienta sa

se ridice, sa

mearga, sa se

aseze

-notez tehnica in

foaia deobservatie

-la indicatia

medicului se

imobilizeaza

degetul II a

membrului

inferior drept in

aparat gipsat

(gheata gipsata)

-ii controlez

extremitatile

dupa

imobilizarea in

aparatul gipsat

(culoare,

mobilitate)

-administrez la

indicatia

medicului :

Algocalmin 1

fiola i.m,

-stare generala

imbunatatita

-pacienta suporta

bine aparatul

gipsat

-se poate deplasa

folosind mijloace

de

sustinere(carje,

baston)

-tegumentele

extremităţilor sunt normal

colorate,

needemaţiate.

TA=

110/60mmHg

AV=78b/min

R=18r/min

T=36,8*C

-se externeaza cu

stare ameliorata



Movalis 75mg

1 tb/per os

-masor si notez

functiile vitale in

F.O

- redau

increderea

pacientei ca

starea sa este o

stare trecatoare

- suplinesc

pacienta pentru

satisfacereanevoilor sale

Nevoia de a evita

pericolele

24.01.2010

-durere

-anxietate

moderata

-risc de

accidente

-pacienta sa fie

ferita de accidente

pe perioada

spitalizarii

-explorez

pericolele reale si

cele potentiale

-determin factorii

de risc

-asigur conditiile

de mediu

adecvate pentru a

evita pericolele

prin accidentare

-favorizez

adaptarea

pacientei la noul

mediu

-calmez durerea

-pacienta numai

prezinta durere

-pacienta este

supravegheata in

permanenta

-se mentin

mijloacele de

siguranta

-este ferita de

accidente pe toata

perioada

spitalizarii

-starea generala

este ameliorate

semnificativ



-administrez la

indicatia

medicului :

Algocalmin 1

fiola i.m,

Movalis 75mg

1 tb/per os

-educ pacienta sa

evite

ortostatismul

prelungit si

mersul fara

mijloace desustinere

Nevoia de a invata

cum sa-ti pastrezi

sanatatea

24. 01. 2010

-deficit de

cunostinte

-pacienta sa

acumuleze noi

cunostinte, sa

dobandeasca

atitudini, obiceiuri

si deprinderi noi

-explorez nivelul

de cunostinte al

pacientei privind

boala, modul de

manifestare,

masurile

preventive si

curative, modul

de participare la

procesul de

recuperare-stimulez dorinta

de cunoastere

-motivez

importanta

acumularii de noi

cunostinte

-pacienta prezinta

suficiente

cunostinte despre

boala sa

-constientizeaza

importanta

interventiilor

echipei de

ingriire, are

incredere in

echipa deingrijire



-constientizeaza

pacienta asupra

propriei

responsabilitati

privind sanatatea

EXAMENUL

CERUT

MOD DE RECOLTARE VALORI

NORMALE

VALOAREA OBTINUTA

V.S.H.

Punctie venoasa fara

garou

1,6ml sânge, pe 0,4 ml

Citrat de Na 3,8%

Tub vacuumtainer negru

Bărbaţi-1-10

mm/1h.

Femei-2-13mm/1h.

16mm/1h.

Timp de

coagulare

Punctie venoasa

4,5 ml sange/0,4 ml

citrate de Na 3,8%

Tub vacuumtainer bleu

11-13 sec

12sec

Hematocrit

Punctie venoasa

2ml sânge care se

recolteaza pe seringa

heparinizata sau 2 ml

sânge pe cristale de

EDTA

Tub vacuumtainer mov

Bărbaţi-40-52%.

Femei-36-46%.

43,6%.

Glicemie

Punctie venoasa

2 ml sange/4mg florura

de Na

Inteparea pulpei

degetului

Glucotest

70-105 mg/dL

96mg/dL



EXAMENE PARACLINICE

Examen radiologic : - in urma efectuarii radiografiei piciorului drept s-a pus

diagnosticul de fractura falanga proximala

deget II membru inferior drept.

II.A.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externării: 24. 01.2010

Starea la externare:

- ameliorata, bolnava suportă bine aparatul gipsat, are o evoluţie fără complicaţii, revine la

control peste 10 zile si peste 21 zile când i se poate scoate aparatul gipsat.

Bilanţul autonomiei:

Pacientei i s-a explicat necesitatea respectării actelor medicale, este conştientă asupra

faptului că timp de 21 de zile v-a purta aparatul gipsat şi asupra necesităţii prezentării la

control in ambulator sectia Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti.

In urma supravegherii si a interventiilor aplicate, pacienta prezinta:

1) Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie

- mucoasa respiratorie umeda , secretii reduse

- respiratie ritmica

- T.A si puls in limite fiziologice – T.A=110/60mmHg, AV= 78b/min,R=18r/min

2) Nevoia de a bea si a manca

- hidratare corespunzatoare, nu prezinta semen de deshidratare

- prezinta apetit

- alimentatie corespunzatoare



3) Nevoia de a elimina

- diureza prezenta

- pacienta utilizeaza toaleta singura

- scaune prezente

4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

- pacienta se ridica, merge ajutata de mijloacele de sustinere (carje, baston )

- protejeaza membrul inferior drept in timpul schimbarilor de pozitie si

deplasare.

5) Nevoia de a dormi si a se odihni

- pacienta doarme 7-8h/noapte fara treziri- foloseste tehnici de relaxare si odihna

6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca

- se imbraca conform cerintelor cu un pantalon mai larg

7) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

- temperatura corpului in limite fiziologice T= 36,8*C

8) Nevoia de a fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele

- aplica masurile de igiena

- are grija sa nu-si ude gipsul aplicand o punga la nivelul piciorului

pentru protejarea lui

9) Nevoia de a evita pericolele

- este vulnerabila fata de pericole , accidente datorita imobilizarii membruluiinferior drept

- inlatura obstacolele

- manifesta interes pentru prevenirea unui proces infectios/inflamator

10) Nevoia de a comunica

- isi exprima gandurile cu privire la noua situatie



- interes in a primi informatii pentru pastrarea sanatatii

11) Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica

religia

- apartenenta religioasa

- valori, morala

12) Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

- nu prezinta sentiment de devalorizare

- este increzatoare in sine

13) Nevoia de a se recreea

- participa la activitati recreative- este constienta ca se confrunta cu o situatie tranzitorie

14) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

- prezinta interes pentru prevenirea complicatiilor

- administrarea corecta a tratamentului

- prezentarea la control medical pentru verificarea procesului de vindecare

Recomandări la externare:

- evitarea eforturilor fizice intense

- evitarea ortostatismului prelungit

- sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic- revine pentru control medical 03. 02. 2010

- sa efectueze gimnastica medicala recuperatorie atât în timpul imobilizării, cât şi

dupa scoaterea aparatului gipsat (21 zile)

Rp1 - Movalis 75mg XV tb

Ds intern 1 tb/3xzi (dupa masa)



Rp 2 - Algocalmin X tb

Ds intern 1 tb/2xzi la nevoie



CAZUL

B

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI N.C.

DIAGNOSTIC: FRACTURA DE MALEOLA PERONIERA FARA DEPLASARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT

II.B.1. CULEGEREA DATELOR

Metode de culegere a datelor : - interviul

- observatia




- indirecte : - familia, apartinatorii


- dosarul medical



Nume: N

Prenume: C

Vârsta: 41 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxa


Stare civila: casatorit

Ocupatie: inginer

DATE VARIABILE :



Domiciliul: urban

Conditii de viata si de munca: - locuieste impreuna cu sotia intr-un apartament

compus din 3 camere, confortabila, conditii salubre


- preferinte alimentare : - preparate din peste,

legume, salate

- consuma cafea 2-3 cesti/zi

- fumator – 15 tigarete/zi

- consuma alcool ocazional

Mod de petrecere a timpului liber :- sport ( tenis , footbal, sah, table), drumetii pe

munte impreuna cu sotia si prietenii,

vizioneaza emisiuni sportive TV.


I.2.a. DATE ANTROPOMETRICE

Greutate: 84 Kg

Înaltime: 1,79 cm

Grup sangvin: 0 I

Rh: pozitiv (+)





Somn: - perturbat

Mobilitate: - alterata



I.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :- fara semnificatie patologica


I.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE :

FIZIOLOGICE

- Tata : decedat- infarct miocardic (IMA)

PATOLOGICE :

- boli ale copilariei : varicela, rujeola, parotidita epidemica

- apendicectomie 1983


1.3.a. Motivele internarii :Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II (chirurgie), a Spitalului Judetean

de Urgenta Ploiesti, la data de 20. 03. 2010, cu urmatoarele manifestari:

-durere vie la nivelul gleznei membrului inferior drept

- impotenta functionala a membrului inferior drept

-deformarea axului gleznei

-mobilitate anormala

-intreruperea continuitatii osului

-netransmisibilitatea miscarii




Pacientul afirma ca in cursul zilei de 20. 03. 2010, in timpul meciului de football in care el era jucator, a

alunecat pe iarba si a cazut pe piciorul drept, in urma careia a simtit o durere vie, impotenta functionala si mobilitate

anormala la nivelul gleznei drepte, motiv pentru care se prezinta la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore

II (chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru investigatii.

Fiind supus examinarilor clinice si paraclinice ( radiografie fata si profil a gleznei drepte ) s-a decis internarea

in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, pentru aplicarea tratamentului corespunzator.


FRACTURA MALEOLA PERONIERA DREAPTA FARA DEPLASARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT


20. 03. 2010



u Facies : simetric

u Tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede;





u Sistem osteo-articular : durere vie, impotenta functionala a membrului inferior drept, mobilitate

anormala, in rest aparat integru, articulatii mobile

u Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai respiratorii

permeabile, 19r/min

u Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri, TA –

130/70mmHg, AV-80b/minu Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra, abdomen suplu, nedureros, ficat in limite

normale, splina nepalpabila, tranzit intestinal prezent

u Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normal, loji renale libere

u Aparat genital : normal

u Sistem nervos, endocrine, organe de simt : ROT prezente bilateral, OTS, mobilitate voluntara,sensibilitatea

normala.

II.B.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


NEVOIA

FUNDA-

MENTALA

MANIFESTARI

DE INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE

DEPENDENTA

SURSE DE

DIFICULTATE

PROBLEMA DE

DEPENDENTA

NO

TA

1. A

respira şi a

avea o buna

circulatie

-Respiratie de tip costal

inferior


simetrice

_

_

_

1



-mucoasa respiratorie

umeda

R= 19r/min

A.V.= 80b/min

T.A.=130/70

mmHg

2. A bea si a

mânca


-mucoasa bucala roz si

umeda

-gingii roz si aderente

dintilor

-reflex de deglutitie

prezent

-masticatie usoara

eficace

-digestie lenta si

nestingherita

-apetit prezent

-hidratare

corespunzatoare

1500-2000 ml/zi

_

_

_

1

3. A elimina

-Mictiuni fiziologice 5-

6/zi

-scaun prezent

-diureza prezenta

-urina de culoare

deschisa,clara,

transparenta

-densitate normala



_

_

_

1

4. A se misca

şi a avea o

buna postura

-miscari active si pasive

-pozitie fiziologica a

membrelor superioare si

inferioare

-impotenta functionala a

membrului inferior drept

-mobilitate anormala

-pozitie procliva,inadec-

vata in decubit dorsal

-repaus la pat

-durere vie

-imobilizare in

aparat gipsat

-alterarea

integritatii

aparatuluilocomotor

-imobilitate

-postura

inadecvata

-dificultate de a se

deplasa

3

5. A dormi si a -perioada de repaus

-disconfort

-durere vie

-dificultate



se odihni -perioada de relaxare si

timp liber

-somnul este calitativ si

cantitativ, odihnitor

-somn perturbat

-anxietate

la nivelul gleznei

drepte

-imobilitate

-spitalizare

de a dormi si a se

odihni

2

6. A se

îmbraca si

dezbraca

-Îsi alege vesmintele

dupa circumstante, cu

bun gust, sunt adecvate

climatului


-incapacitate fizica de a se

imbraca si dezbraca

-durere

-diminuarea

motricitatii

membrului inferior

drept

-imobilizare in

aparat gipsat

-dificultate de a se

imbraca si

dezbraca

3

7. A-si

mentine

temperatura

corpului în

limite normale

-temperatura corpului

normala

T=36,7°C

-culoarea tegumentelor

roz

-senzatie placuta de frig

sau caldura


_

_

_

1

8.A fi curat,

îngrijit, a-si

proteja

tegument-tele

si mucoase

le

-igiena

corespunzatoare, cu

mucoasa bucala umeda

si roz

-gingii aderente dintilor

-urechi,nas curate

-unghii îngrijite,

taiate,curate

-piele curata, elastica,

neteda

-par curat, pieptanat,

ingrijit-deprinderi igienice

-nu-si poate acorda

ingrijiri igienice fara

ajutor

-atela gipsata

-imobilitate

-impotenta

functionala a

membrului inferior

drept

-dificultatea de a-

si acorda ingrijiri

igienice

3

9.A de a evita

pericolele

-mediul ambient

salubru

-mediul de siguranta,

securitate fizica,

psihologica, sociologica

-apt pentru a evita

pericolele

-predispozitie la accidente

prin caderi, loviri

-anxietate

imobilizarea in

aparat gipsat

-impotenta

functionala a

membrului inferior

drept

-dificultatea de a

evita pericolele

-vulnerabili

tate fata de

pericole

2



10. A

comunica

-atitudine receptiva

-debit verbal usor, ritm

moderat


-stabilirea de relatii

armonioase cu cei din

jur

_

_

_

1

11.A acţiona

conform

propiilor

convingeri şi

valori, de a

practica

religia

-apartenenta religioasa

-poarta obiecte

semnificative

actioneaza conform

propriilor credinte si

obiceiuri

-are libertate deplina si

sanatate mintala optima

_

_

_

1

12. A fi

preocupat în

vederea

realizării

-prezinta receptivitate

fata de ce se intampla in

jur

-integritate fizica si

psihica

-stima de sine

-ambitie

-motivatie

-luarea de decizii

-comportament normal

_

_

_

1

13. A se

recreea

-existenta unor

modalitati de relaxare,

recreere

-destindere

-satisfactie

-incapacitatea de a

indeplini unele activitati

recreative

-anxietate

-spitalizare

-imobilizare in

aparat gipsat

-spitalizare

-dificultatea de a

se recrea

2

14. A invata

cum sa-ti

pastrezi

sanatatea

-prezinta capacitatea de

a acumula noi

cunostinte

-formarea unor

atitudini si deprindericorecte pentru obtinerea

unei stari de bine

-dorinta si interesul de

independent

-cunostinte insuficiente

despre diagnosticul

medical, boala, tratament,

complicatii, recuperare

-modificarea

schemei corporale

-lipsa de informatii

-deficit de

cunostinte

2


ACTUALE:



Durerea

Dificultatea de a se deplasa

Dificultatea de a dormi si a se odihni

Dificultatea de a se imbraca si dezbraca

Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice

Dificultatea de a se recreea


POTENTIALE :

Risc de accidentare

Risc de aparitie a unor complicatii : -atonie musculara, anchiloza, tromboembolie


Total 24 puncte = Nivel de dependenta II

Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata, temporara .


Dificultatea de a se deplasa datorita durerii la nivelul gleznei drepte si a imobilizarii in aparatul gipsat manifestata

prin impotenta functionala.

Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii vii la nivelul membrului inferior drept si a posturii inadecvate

(procliva), a spitalizarii, manifestata prin disconfort, somn perturbat, anxietate.

Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita imobilizarii in aparat gipsat, a impotentei functionale, manifestata

prin incapacitatea fizica de a se imbraca si dezbraca.

Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita imobilitatii, a aparatului gipsat, a spitalizarii, manifestata prin

neputinta efectuarii toaletei,a baii zilnice fara ajutor.

Dificultatea de a se recreea datorita impotentei functionale a membrului inferior drept, a spitalizarii, manifestata

prin anxietate, incapacitatea de a indeplini unele activitati recreative.Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii despre evolutia bolii, manifestat prin cunostinte insuficiente

despre boala, prognostic,tratament, complicatii, recuperare, despre modul de utilizare a mecanismelor auxiliare.

Risc de accidentare din cauza imobilizarii in aparat gipsat a membrului inferior drept.

Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului ( atonie musculara, anchiloza).

II.B.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR



III.1. OBIECTIVE

III.2. INTERVENTII

NR

CRT

OBIECTIV INTERVENTII

1.

Pregatire psihica: pacientul sa fie echilibrat psihic pe

perioada spitalizarii

( 3 zile)

- i se asigura un climat de incredere pentru

echipa medicala, medic

-este asigurat ca va primi ingrijiri de calitate

-este informat despre procesul de recuperare

fizica si despre tratamentul ortopedic

2.

Pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 24

ore

- incurajez pacientul pentru mobilizarea

activa a celorlalte segmente ale corpului

- administrez la indicatia medicului

tratamentul medicamentos antialgic si

antiinflamator- Algocalmin 1 fiola 2ml i.m,

Flamexin 20mg 1 tb/ 2x zi per os (dupa masa)

- ii explic scopul interventiei (reducerii

ortopedice)

3.

Pacientul sa se deplaseza singur, folosind mijloacele

auxiliare (carje, baston, cadru) in termen de 3 zile

-invat pacientul care este pozitia adecvata care

sa favorizeze circulatia sangelui( procliva)

-supraveghez pacientul si il ajut sa mearga

singur folosind mijloacele de sustinere

-efectuez exercitii pasive si active

-solicit cooperarea pacientului cu membrii

echipei de recuperare fizica

-suplinesc pacientul in satisfacerea nevoilor

sale



4.

Pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ

si cantitativ pe toata durata spitalizarii

-identific cauza care duce la alterarea

somnului si le inlatur pe cat se poate

-administrez antialgice pentru diminuarea

durerii la indicatia medicului

-educ pacientul sa practice tehnici de relaxare

-recomand pacientului sa serveasca o cana cu

lapte cald sau ceai de tei inainte de culcare

5. Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in termen

de 24 ore

-identific limitele pacientului

-sugerez familiei sa-i procure haine lejere, din

bumbac

-ajut pacientul si il invat cum sa se imbrace

-imbracarea incepe intotdeauna cu membrul

bolnav iar dezbracarea se face invers

6.

Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate pe


-asigur conditiile necesare acordarii

ingrijirilor de igiena

-ajut pacientul si il invat cum sa-si protejeze

aparatul gipsat in timpul dusului

-asigur climat de siguranta si confort

7.

Pacientul sa se recreeze in masura posibilitatilor pe


- explorez activitatile preferate ale pacientului

-ii ofer reviste, carti, ziare

-antrenez pacientul in discutii

-ii facilitez iesirea in parcul din curtea

spitalului sa poata juca sah si table

-corectez deprinderile daunatoare sanatatii



8. Pacientul sa acumuleze noi cunostinte, sa dobandeasca

atitudini, obiceiuri si deprinderi noi

-educ pacientul cu privire la:

-folosirea mijloacelor de sustinere

-protejarea membrului fracturat

-mod de viata echilibrat

-respectarea tratamentului

-importanta controalelor medicale periodice

-consecintele sprijinirii precoce pe membrul

afectat

-importanta exercitiilor de recuperare fizica a

membrului fracturat

9.

Pacientul sa fie ferita de accidente pe perioada spitalizarii

-orientez pacientul in timp si spatiu, anturaj

-determin factorii de risc

-asigur conditiile de mediu adecvate pentru a

evita pericolele prin accidentare

-favorizez adaptarea pacientului la noul mediu

10. Pacientul sa nu prezinte complicatii pe toata durata

spitalizarii

-administrez la indicatia medicului medicatie

anticoagulanta Fraxiparine 0,4ml -3800UI s.c

1inj/zi

-verific extremitatile membrului inferior drept

dupa imobilizarea in aparatul gipsat (culoare,

mobilitate)

-educ pacientul sa evite ortostatismul prelungit

-ii explic pacientului importanta exercitiilor de

recuperare fizica pentru prevenirea atoniei

musculare si a anchilozei

II.B.4. APLICAREA INGRIJIRILOR. II.B.5. EVALUARE

NEVOIA

FUNDA

MENTA

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE INTERVENTII

AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE



LA

Nevoia

de a se

misca şi a

avea o

buna

postura

20.03.2010

diminuarea

mobilitatii fizice

-postura

inadecvata

-dificultate de a

se deplasa

-disconfort

fizic-durere

-pacientului sa-i

fie diminuata

durerea în

decurs de 24 ore

-pacientul sa se

poata deplasa

cu ajutorul

carjelor/

bastonului in

termen de 3 zile

-pregatesc pacientul psihic

si fizic pentru examenul

radiologic

-ajut pacientul sa se ridice,

sa mearga, sa se aseze

-notez tehnica in foaia de

observatie

-la indicatia medicului se

imobilizeaza glezna dreapta

in aparat gipsat (atela

Cramer sau ghipsata)

-ii controlez extremitatile

dupa imobilizarea in

aparatul gipsat (culoare,

mobilitate)

-instalez pacientul intr-un

pat ortopedic cu somiera

mobila pentru usurarea

mobilitatii active

-asigur repausul la pat

-administrez la indicatia

medicului :

Algocalmin 1 fiola 2ml i.m,

Flamexin 20mg

1 tbx2/zi per os (dupa

masa),Fraxiparine 0,4ml-

3800UI s.c

1inj/zi

-efectuez miscari pasive la

fiecare 2 ore

- suplinesc pacientul pentru

satisfacerea nevoilor sale

20-21.03.2010

-stare generala

alterata

-pacientul acuza

durere vie la nivelul

membrului inferior

drept

-exercitii fizice pasive

si active

22-23.03.2010

-stare generala

imbunatatita

-pacientul suporta

bine aparatul gipsat

-pacientul numai

prezinta durere

-se poate deplasa

folosind mijloace de

sustinere(carje,

baston, cadru)

-tegumentele

extremităţilor sunt

normal colorate,

needemaţiate.

-se externeaza cu

stare ameliorata

Nevoia

de a

dormi si

a se

odihni

20.03.2010

dificultatea de

a dormi si a se

odihni

-pacientul sa

beneficieze de

somn

corespunza-tor

calitativ si

cantitativ pe

perioada

spitalizarii

-invat pacientul sa practice

tehnici de relaxare

-asigur un climat linistit in

salon

-aerisesc salonul inainte de

culcare

-ofer pacientului o cana cu

lapte cald sau ceai de tei

inainte de culcare

-invat pacientul sa citeasca,

sa asculte muzica inainte de

culcare

20.03.2010

-stare generala

alterata

-disconfort

-somn agitat

21-23.03.2010

-stare imbunatatita

-somn mai putin

alterat

-pacientul doarme 7

ore/



-observ si notez calitatea si

orarul somnului

-ii administrez la indicatia

medicului antialgice

Algocalmin 1 fiola 2ml i.m

la nevoie

-observ efectul

medicamentelor asupra

organismului

noapte

-se externeaza cu

stare ameliorata

semnificativ

Nevoia

de a se

imbraca

si dezbra

ca

20.03.2010

dificultatea de

a se imbraca si

dezbraca

-pacientul sa se

poata imbraca

si dezbraca

singur in

termen de 24

ore

-identific limitele

pacientului

-sugerez familiei sa-i

procure haine lejere, din

bumbac

-ajut pacientul si il invat

cum sa se imbrace si sa se

dezbrace

-imbracarea incepe

intotdeauna cu membrul

bolnav iar dezbracarea se

face invers

-il sustin in ceea ce face si ii

arat intelegere

20.03.2010

-stare generala

alterata

-pacientul nu-si poate

satisface aceasta

nevoie datorita

aparatului gipsat si a

lipsei cunostintelor

21-23.03.2010

-pacientul se imbraca

si se dezbraca singur

-stare generala

ameliorata

Nevoia

de a fi

curat,

ingrijit,

a-si

proteja

tegument

ele si

mucoasel

e

20.03.2010

dificultatea de

a-si acorda

ingrijiri igienice

-pacientul sa

prezinte

tegumente si

mucoase curate

si integer pe

perioada

spitalizarii

-asigur conditiile necesare

acordarii ingrijirilor de

igiena

-asigur temperatura in

salon (20-22*C) si a apei

(37-38*C)

-ajut pacientul si il invat

cum sa-si protejeze

aparatul gipsat in timpul

dusului

-redau increderea in sine in

ceea ce priveste capacitatea

de a-si efectua singur

ingrijirile

-asigur climat de siguranta

si confort

20-23.03.2010

-secretii reduse

-pacientul prezinta

tegumente si mucoase

curate

-pacientul isi

efectueaza zilnic

igiena bucala,a

parului si isi

protejeaza aparatul

gipsat in timpul

dusului

-stare generala

favorabila



-verific aspectul

tegumentelor din jurul

aparatului gipsat (culoare,

aspect)Nevoia

de a evita

pericole

le

20.03.2010

-durere

-anxietate

-risc de

accidente

-pacientul sa fie

ferit de

accidente pe

perioada

spitalizarii

-pacientul sa nu

prezinte risc de

complicatii pe

perioada

spitalizarii

-explorez pericolele reale si

cele potentiale

-determin factorii de risc

-asigur conditiile de mediu

adecvate pentru a evita

pericolele prin accidentare

-favorizez adaptarea

pacientului la noul mediu

-calmez durerea

-sprijin aparatul gipsat pe o

perna

-administrez la indicatia

medicului :

Algocalmin 1 fiola 2ml i.m,

Flamexin 20mg 1 tb/per os,

Fraxiparine 0,4ml-3800UI

s.c 1inj/zi

-educ pacientul sa evite

ortostatismul prelungit si

mersul fara mijloace de

sustinere

20-23.03.2010

-pacientul numai

prezinta durere

-pacientul este

supravegheat in

permanenta

-se mentin mijloacele

de siguranta

-este ferit de accidente

pe toata perioada

spitalizarii

-pacientul nu prezinta

complicatii pe


-starea generala este

ameliorata

semnificativ

Nevoia

de a se

recreea

20.03.2010

dificultatea de

a se recreea

-pacientul sa se

recreeze in

masura

posibilitatilor

pe perioada

spitalizarii

- explorez activitatile

preferate ale pacientului

-ii ofer reviste,carti,etc.

-antrenez pacientul in

discutii

-ii facilitez iesirea in parcul

din curtea spitalului sa

poata juca sah si table

-linistesc pacientul cu

privire la starea sa si ii

explic ca este o stare

trecatoare si isi va putea

relua activitatile preferate

dupa ce se vindeca

20-23.03.2010

-pacientul isi satisface

nevoia de a se recrea

in limita

posibilitatilor

-pacientul a inteles ca

este o perioada

trecatoare

-poarta discutii cu

colegii de salon

-stare imbunatatita

pe perioada

spitalizarii



Nevoia

de a

invata

cum sa-ti

pastrezi

sanata

tea

20. 03. 2010

-deficit de

cunostinte

-pacientul sa

acumuleze noi

cunostinte, sa

dobandeasca

atitudini,

obiceiuri si

deprinderi noi

-explorez nivelul de

cunostinte al pacientului

privind boala, modul de

manifestare, masurile

preventive si curative,

modul de participare la

procesul de recuperare

-stimulez dorinta de

cunoastere

-motivez importanta

acumularii de noi

cunostinte

-constientizeaza pacientul

asupra propriei sanatati

20-23.03.2010

-pacientul prezinta

suficiente cunostinte

despre boala sa

.

constientizeazaimport

anta interventiilor

echipei de ingriire, are

incredere in echipa de

ingrijire-evolutie

satisfacatoare

EXAMENE PARACLINICE

Examen radiologic : - in urma efectuarii radiografiei gleznei drepte s-a pus

diagnosticul de maleola peroniera fara deplasare a membrului inferior drept.

II.B.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externării: 23. 03.2010

Starea la externare:

EXAMENUL

CERUT

MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALOAREA

OBTINUTA

V.S.H.

Punctie venoasa fara garou

1,6ml sânge, pe 0,4 ml Citrat de Na

3,8%

Tub vacuumtainer negru

Bărbaţi-1-10 mm/1h.

Femei-2-13mm/1h.

18mm/1h.

Timp de

coagulare

Punctie venoasa

4,5 ml sange/0,4 ml citrate de Na

3,8%Tub vacuumtainer bleu

11-13 sec

13sec

Hematocrit

Punctie venoasa

2ml sânge care se recolteaza pe

seringa heparinizata sau 2 ml

sânge pe cristale de EDTA

Tub vacuumtainer mov

Bărbaţi-40-52%.

Femei-36-46%.

49,2%.

Glicemie

Punctie venoasa

2 ml sange/4mg florura de NaInteparea pulpei degetului

Glucotest

70-105 mg/dL

98mg/dL



- ameliorata semnificativ, pacientul suportă bine aparatul gipsat, are o evoluţie fără complicaţii, revine la control

peste 20 zile in ambulator, sectia Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti.

Bilanţul autonomiei:

Pacientul este in tratament cu medicatie antiinflamatoare, antialgica si anticoagulanta, i s-a explicat necesitatea

respectării actelor medicale si a tratamentului medical, este constient asupra faptului ca v-a purta aparatul gipsat şi

asupra necesitătii prezentării la sectia de fizioterapie a Spitalului Schuller Ploiesti in vederea recuperarii

posttraumatice.

In urma supravegherii si a interventiilor aplicate, pacientul prezinta:

1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

- mucoasa respiratorie umeda , secretii reduse

- respiratie ritmica

- T.A si puls in limite fiziologice – T.A=130/70mmHg, AV= 80b/min, R=19r/min

2) Nevoia de a bea si a manca

- hidratare corespunzatoare, nu prezinta semne de deshidratare

- prezinta apetit

- alimentatie corespunzatoare

3) Nevoia de a elimina

- mictiuni fiziologice

- diureza prezenta

- pacientul utilizeaza toaleta singur

- scaune prezente

4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

- este satisfacut partial avand in vedere repausul temporar impus de imobilizare

- pacientul se ridica, merge ajutat de mijloacele de sustinere (carje, baston )

- protejeaza membrul inferior drept in timpul schimbarilor de pozitie si deplasare

5) Nevoia de a dormi si a se odihni

- pacientul doarme 6-7h/noapte fara treziri- foloseste tehnici de relaxare si odihna(citeste, bea ceai de tei)

- are un somn odihnitor

6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca

- se imbraca conform cerintelor cu un pantalon mai larg din bumbac

- protejeaza membrul fracturat

- imbracarea incepe cu membrul bolnav iar dezbracarea invers

7) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

- temperatura corpului in limite fiziologice T= 36,7*C

8) Nevoia de a fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele

- aplica masurile de igiena in limita posibilitatilor fizice- protejeaza aparatul gipsat in timpul dusului

9) Nevoia de a evita pericolele

- este vulnerabil fata de pericole , accidente datorita imobilizarii membrului inferior drept

- inlatura obstacolele

- manifesta interes pentru prevenirea unui proces infectios/inflamator

- aplica masuri de combatere a efectelor imobilizarii la pat

10) Nevoia de a comunica

- isi exprima gandurile cu privire la noua situatie



- interes in a primi informatii pentru pastrarea sanatatii

- poarta discutii cu colegii de salon si cu membrii echipei de ingrijire

11) Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica religia

- apartenenta religioasa

- valori, morala

12) Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

- nu prezinta sentiment de devalorizare

- este increzator in sine

- interes pentru independenta

13) Nevoia de a se recreea

- participa la activitati recreative ( joaca sah, table )

- este constient ca se confrunta cu o situatie tranzitorie

14) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

- prezinta interes pentru prevenirea complicatiilor

- administrarea corecta a tratamentului

- prezentarea la control medical pentru verificarea procesului de vindecare

Recomandări la externare:

- evitarea eforturilor fizice intense

- evitarea ortostatismului si a mersului prelungit

- sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic

- sa efectueze gimnastica medicala recuperatorie atât în timpul imobilizării, cât şi

dupa scoaterea aparatului gipsat

- se reia activitatea fizica numai daca aceasta nu provoaca durere si nu solicita

membrul afectat

- revine la control medical : 09.03.2010

Contraindicatii:- sportul intensiv

- efortul fizic intens

- ortostatismul prelungit

- expunerea la frig

Tratament:

Rp1/ - Flamexin 20mg XV tb

Ds intern 1 tb/2xzi (dupa masa)

Rp2/ - Fraxiparine 0,4ml XX

Ds s.c 1inj/zi

Rp 3/ - Algocalmin X tbDs intern 1 tb/2xzi la nevoie



CAZUL

C

PLAN DE INGRIJIRE ALPACIENTULUI C.M.



II.C.1. CULEGEREA DATELOR

Metode de culegere a datelor : - interviul

- observatia






- indirecte : - familia, apartinatorii


- dosarul medical



Nume: C

Prenume: M

Vârsta: 35 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxa


Stare civila: casatorit

Ocupatie: agent comercial

DATE VARIABILE :

Domiciliul: urban

Conditii de viata si de munca: - bune, locuieste impreuna cu sotia si cei doicopii



intr-un apartament compus din 4 camere,conditii

salubre


- preferinte alimentare : - preparate dincarne,fructe,

legume, salate

- consuma cafea 2cesti/zi

- nefumator

- consuma alcoolocazional

Mod de petrecere a timpului liber : - sport ( tenis , footbal, sah, table), concediila munte si

mare impreuna cu sotia si cei doicopiii,plimbari in

parc cu copiii, vizioneaza emisiuni sportiveTV,

documentare,etc.


I.2.a. DATE ANTROPOMETRICE :

Greutate: 75 Kg

Înaltime: 1,75 cm

Grup sangvin: 0 I

Rh: pozitiv (+)







Somn: - perturbat

Mobilitate: - alterata



I.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :

- fara semnificatie patologica


I.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE : - FIZIOLOGICE

- Tata : decedat- accident rutier in urma cu 15 ani

- Mama: decedata – miastenia gravis

PATOLOGICE :



- boli ale copilariei : varicela, parotidita epidemica

- apendicectomie 1984


1.3.a. Motivele internarii :

Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minoreII (chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, la data de 17. 04. 2010,cu urmatoarele manifestari:

u durere vie la nivelul soldului stang al membrului inferior stang

u impotenta functionala a membrului inferior stang

u nu-si poate pastra pozitia ortostatica

u talpa membrului pelvin stang este rotita spre exterior

u membrul inferior stang este mai scurt decat membrul inferior drept

u netransmisibilitatea miscarii


Pacientul declara ca in cursul zilei de 17. 04. 2010, in timp ce traversastrada printr-un loc nepermis, este lovit de un autoturism , motiv pentru careeste transportat de salvare la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II(chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru investigatii.

In urma examenului clinic si paraclinic ( radiografie bazin si sold stang ) s-a stability diagnosticul de certitudine si s-a decis internarea in sectia deOrtopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, pentru examene despecialitate si tratament corespunzator.




FRACTURA DE COL FEMURAL STANG A MEMBRULUIINFERIOR STANG


17. 04. 2010



u Facies : simetric

u Tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede, plagaoperatorie





u Sistem osteo-articular : durere vie la nivelul soldului stang, impotentafunctionala a membrului inferior stang, fractura de col femoral stang, in restaparat integru, articulatii mobile

u Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai respiratorii permeabile, 25r/min

u Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri, TA – 120/60mmHg, AV-65b/min



u Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra,abdomen suplu, nedureros, ficat in limite normale, splina nepalpabila, tranzitintestinal prezent

u Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normala, loji renale libere

u Aparat genital : normalu Sistem nervos, endocrine, organe de simt : ROT prezente, OTS,mobilitate voluntara, sensibilitatea normala.



PREOPERATOR



II.C.2. ANALIZA SI INTERPRETAREADATELOR


NEVOIAFUNDAMENTA-

LA

MANIFESTARI DEINDEPENDENTA

MANIFESTARI DEDEPENDENTA

SURSE DEDIFICULTA-

TE

PROBLDE

DEPENTA

1. Nevoia dea respira şi aavea o bunacirculatie

-Respiratie de tipcostal inferior


simetrice

-Zgomote respira-

torii normale-mucoasarespiratorie umeda

R= 25r/min

A.V.= 85b/min

T.A.=120/60

mmHg

- polipnee 25r/min

-tahicardie

A.V.= 85b/min

-durere lanivelul solduluistang

-anxietate

-dificultaa respira

-circulatiinadecva

2. Nevoia de a bea si a mânca


-mucoasa bucala rozsi umeda



-gingii roz siaderente dintilor

-reflex de deglutitie prezent

-masticatie usoaraeficace

-digestie lenta sinestingherita

-apetit prezent

-hidratare

corespunzatoare1500-2000 ml/zi

_

_

_

3.Nevoia de aelimina

-Mictiuni fiziologice5-6/zi

-scaun prezent

-diureza prezenta-urina de culoaredeschisa,clara,

transparenta

-densitate normala



-disconfort

-pozitie vicioasa amembrului inferior stang

-diminuareamobilitatii

-imobilizare inaparat gipsat

-eliminarurinarainadecva

-dificulta

de a se m

4. Nevoia de a se

-miscari active si pasive alemembrelor

-impotentafunctionala amembrului inferior

-durere vie lanivelul soldului

-circulatiinadecva



misca şi a avea o buna postura

superioare

-pozitie fiziologica amembrelor superioare

stang

-pozitievicioasa,inadec-vata in decubit

dorsal-repaus la pat

stang


-alterareaintegritatiiaparatuluilocomotor

-posturavicioasa,

inadecva

-dificultaa se misc

5. Nevoia de adormi si a se

odihni

-perioada de odihnasi relaxare in functie

de starea pacientului

-disconfort

-insomnie-anxietate

-atipiri diurne

-oboseala

-durere vie

la nivelulsoldului stang

-traumatism

-anxietate

-spitalizare

-dificulta

de a dormse odihni

6. Nevoia de a seîmbraca sidezbraca

-Îsi alege vesminteledupa circumstante,cu bun gust, sunt

adecvate climatului


-incapacitate fizicade a se imbraca/

dezbraca si a seincalta/descalta

-necesita ajutorulunei persoane pentrua se imbraca/

dezbraca si a seincalta/descalta

-diminuareamotricitatiimembrului

inferior stang


-stres

-dificultase imbracdezbraca

incalta/dcalta



7.Nevoia de a-simentinetemperaturacorpului în limite

normale

-temperaturacorpului normala

T=36,8°C

-culoareategumentelor roz

-senzatie placuta defrig sau caldura


_

_

_

8.Nevoia de a ficurat,

îngrijit, a-si proteja tegumen-tele si mucoase

le

-igienacorespunzatoare, cumucoasa bucalaumeda si roz

-gingii aderentedintilor

-urechi,nas curate-unghii îngrijite,taiate,curate

-piele curata,elastica, neteda

-par curat,tuns scurt, pieptanat, ingrijit

-nu-si poate facetoaleta fara ajutor

-alterareategumentelor

-aparat gipsat

-imobilitate

-impotentafunctionala amembruluiinferior stang

-dificultaa-si acordingrijiriigienice



-deprinderi igienice

9.Nevoia de aevita pericolele

-mediul ambientsalubru

-mediul desiguranta, securitatefizica, psihologica,sociologica

-apt pentru a evita pericolele

-predispozitie laaccidente princaderi, loviri

-predispozitie lainfectii,complicatii

- imobiliza-reain aparat gipsat

-lipsacunostinte-

lor

-fractura de colfemural stang

-impotentafunctionala amembruluiinferior stang

-dificultaa evita pericolel

-vulnerab

tate fata d pericole

10. Nevoia de acomunica

-atitudine receptiva

-debit verbal usor,ritm moderat


-stabilirea de relatiiarmonioase cu ceidin jur

-functionareadecvata a organelor de simt:

acuitate vizuala,auditiva,olfactiva sigustative,sensibilitate tactila

_

_

_

11.

Nevoia de a

-apartenentareligioasa



acţiona conform propiilor convingeri şivalori, de a

practica religia

-poarta obiectesemnificative

-actioneaza conform propriilor credinte si

obiceiuri-are libertate deplinasi sanatate mintalaoptima

_

_

_

12. Nevoia de a fi preocupat învederea realizării

-prezintareceptivitate fata dece se intampla in jur

-integritate psihica

-stima de sine

-ambitie

-motivatie

-luarea de decizii

-comportamentnormal

-culpabilitate

-incapacitatea de a

participa la activitatiobisnuite

-diminuareamotricitatiifizice

-stres

-deficit decunostinte

-neputint

-dificulta

a se reali

-dificultaa-si asumrolul soc

13. Nevoia de ase recreea

-existenta unor modalitati derelaxare, recreere

-destindere

-satisfactie

-incapacitatea de aindeplini uneleactivitati recreative

-anxietate

-spitalizare


-spitalizare

-dificultaa se recre

14. Nevoia de ainvata cum sa-ti

pastrezi sanatatea

-prezinta capacitateasi interesul de aacumula noi

-cunostinteinsuficiente desprediagnosticul

-modifica- reaschemei

-deficit dcunostint



cunostinte

-formarea unor atitudini sideprinderi corecte

pentru obtinereaunei stari de bine

-dorinta si interesulde independenta

medical, boala,tratament,complicatii,recuperare

-frica de necunoscut

corporale

-modifica-

rea modului de

viata-lipsa deinformatii


ACTUALE:

Alterarea respiratiei si circulatiei

Alterarea integritatii fizice- fractura de col femural stang

Imobilitate

Eliminare urinara inadecvata

Dificultatea de a dormi si a se odihni

Dificultatea de a se imbraca si dezbraca

Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice

Dificultatea de a se realiza



Dificultatea de a se recreea


POTENTIALE :

Risc de accidentare

Risc de aparitie a unor complicatii : -legate de imobilizare:- anchiloza,atrofie musculara, tromboflebite, complicatii pulmonare, alterareaeliminarilor-constipatie.


Total 27 puncte (de la 15-28) = Nivel de dependenta II

Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata, temporara .


Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii la nivelulsoldului stang si anxietatii manifestata prin polipnee si tahicardie.

Dificultatea de a se misca si a avea o buna postura datorita dureriila nivelul soldului stang si a imobilizarii in aparatul gipsat manifestata

prin impotenta functionala a membrului inferior stang.



Eliminare urinara inadecvata din cauza diminuarii mobilitatii si aaparatului gipsat, manifestata prin disconfort, pozitie vicioasa amembrului inferior stang.

Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii vii la nivelulmembrului inferior stang si a posturii vicioase si inadecvate, a spitalizarii,

manifestata prin disconfort, somn perturbat, insomnie, anxietate. Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita imobilizarii in

aparat gipsat, a impotentei functionale, manifestata prin incapacitateafizica de a se imbraca/dezbraca si de a se incalta/descalta.

Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita imobilitatii, aaparatului gipsat, a spitalizarii manifestata prin neputinta efectuariitoaletei, a baii zilnice fara ajutor.

Dificultatea de a se realiza din cauza diminuarii motricitatiimembrului inferior stang manifestata prin culpabilitate si incapacitatea dea-si indeplini rolul social.

Dificultatea de a se recreea datorita impotentei functionale amembrului inferior stang, a spitalizarii, manifestata prin anxietate,incapacitatea de a indeplini unele activitati recreative.

Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii despre evolutia bolii, manifestat prin cunostinte insuficiente despre boala,

prognostic,tratament, complicatii, recuperare, despre modul de utilizare amecanismelor auxiliare.

Risc de accidentare din cauza imobilizarii in aparat gipsat amembrului inferior stang, manifestat prin pericolul de a cadea, lovi, a seaccidenta.

Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului( atrofie musculara, anchiloza, tromboflebite), manifestat prin posturavicioasa ,inadecvata si imobilitate.

Date post:	06-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	radwan-virginia
View:	2,727 times
Download:	27 times

Proiect Virginia Radwan

Documents