Universitatea Tehnica “GH. ASACHI”, Iasi

Facultatea de Construcții si Instalații

Master : Management si Tehnologii Speciale pentru Constructii

PROIECT URMĂRIREA COMPORTARII ÎN TIMP

A CONSTRUCTIILOR

Profesor îndrumător :

Prof.dr.ing

STUDENT:

AN: I Master

Etapele proiectului de urmarire speciala sunt:

1. Denumirea si amplasarea obiectului de constructie:

Clădirea propusa prin tema proiectului are funcțiunea de sediu administrativ firma – birouri, este situata in județul Iasi, zona Nicolina. Este formata dintr-un corp cu dimensiunile in plan de 37 x 17.2 m cu demisol, parter si 7 etaje.

2. Motivele instituirii urmaririi speciale: Construcţia trebuie urmărită din punct de vedere al comportării în exploatare. Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine informaţii în vederea asigurării aptitudinii construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social, cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării activităţii în construcţii. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în timp a construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale celorlalte cerinţe esenţiale. Urmărirea comportării în exploatare reprezintă ansamblul de evenimente şi acţiuni necesare pentru evaluarea stării tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii de exploatare pe toata durata de existenţă a acestora. Urmarirea speciala - este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta din masurarea, inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a valorilor parametrilor ce definesc masura in care constructiile isi mentin cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se instituie la: a) constructii noi de importanta deosebita sau exceptionala stabilita prin proiect; b) constructii in exploatare cu evolutie periculoasa, recomandata de rezultatele unei expertize tehnice sau a unei inspectari extinse; c) cererea proprietarului, a Inspectiei de Stat in Constructii, sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de specialitate. In momentul instituirii urmaririi speciale a comportarii constructiilor

aceasta va ingloba si urmarirea curenta. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se efectueaza cu mijloace de observare si masurare complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice ale fiecarui caz in parte si tinand seama de prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, standarde, normative, instructiuni tehnice, ghiduri tehnice). Organizarea urmaririi speciale este sarcina proprietarului. Activitatea de urmarire speciala are un caracter permanent sau temporar, durata ei stabilinduse de la caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituita urmarirea speciala a comportarii constructiilor. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor poate fi de scurta durata sau de lunga durata. Instituirea urmaririi speciale asupra unei constructii se comunica de catre investitor, proprietar sau utilizator, Inspectiei de Stat in Constructii,

3. Descrierea lucrarii pe scurt (tip de constructie, caracteristici generale ale structurii, materiale folosite, dimensiuni, caracteristici ale conditiilor de fundatie si ale mediului etc);

Conform Cod de proiectare seismică , indicativ P 100/2006 construcţia este situată în zona de hazard seismic cu ag=0.20g ce corespunde unui interval mediu de referinţă de IMR=100 ani, perioada de control (colt) T=0.7s. Amplasamentul este situat in zona de acţiune a zăpezii cu greutatea de referinţă s0,k 250 daN/m2. Având în vedere funcţiunea, clădirea este încadrată in clasa de importanţă II (cu factorul de importanţă şi

expunere la cutremur γ I = 1,2 conf. P100-1/2006).

Structura de rezistenţa este constituită din cadre (stâlpi şi grinzi) şi planşee din beton. Planşeele se realizează din beton armat monolit cu grosimea constantă de 13 cm asigurând şaiba rigida de la fiecare nivel.

Fundaţiile sunt realizate în varianta grinzi din beton armat cu elevaţie şi talpă; elevaţiile au dimensiunile de 110cm (înălţime) x 65cm (lăţime) iar tălpile de 160 cm (lăţime) x 50 ….. 25 cm (înălţime).

Adâncimea de fundare este de -2.40m de la cota terenului amenajat;

Data fiind destinatia si amplasarea cladirii, s-a urmarit ca forma arhitecturala sa indeplineasca si sa imbine intr-un mod cat mai armonios numeroasele cerinte privind:

- gabaritul- aspectul exterior- incadrarea in mediul inconjurator- functionalitatea.Cladirea afost proiectata respectand principiul coordonarii modulare. Ca urmare,

dimensiunile in plan intre axele principale sunt multiplu de 30cm.Pentru iluminarea naturala si pentru ventilarea camerelor s-au prevazut ferestre (cu geam Termopan); indicii de iluminare realizati se incadreaza in valorile normate.

Ventilarea bailor se face pe cale artificiala, cladirea fiind prevazuta la subsol cu o centrala de ventilatie, iar la etajul curent cu tavane false, pentru mascarea canalelor de ventilatie.

Cota ±0.00 a fost stabilita din conditia de ventilare si iluminare naturala a subsolului, ceea ce permite desfasurarea normala a activitatii in numeroasele dependinte situate la acest nivel.

Finisajele cladirii sunt realizate dupa cum urmeaza:

- la exterior, avem o tencuiala decorativa cu terasit; la soclu avem o tencuiala cu mortar de ciment,in camere, pe holuri, precum si in casele de scara s-a prevazut o tencuiala obisnuita din mortar de var-ciment, finisata cu glet de var, pe care se vor aplica zugraveli in culori de apa,

- in bai s-a prevazut un soclu din placaj de faianta.Izolarea acustica a elementelor componente ale structurii respecta normele in

vigoare. De asemenea, aceste elemente au fost dimensionate –sau, cel putin verificate - din conditiile de transfer termic, urmarind incadrarea in cerintele normelor si normativelor referitoare la acest aspect.

Alcatuirea si dimensionarea fundatiilor s-a facut respectand normativul NP112/2004.Dimensionarea fundatiilor s-a facut prin doua metode respectiv, metoda aproximativa pentru grinda longitudinala ax B si prin metoda Winkler pentru grinda transversala ax 3. Calculul capacitatii portante a terenului e fundare s-a facut conform Stas

3300 /1-2-85. Fundarea se va realiza direct in stratul bun de fundare (praf argilos), nerealizandu-se o imbunatatire a acestuia in prealabil.

Materilele folosite sunt:

- beton simplu C6/7,5 – strat de egalizare

- beton armat: C16/20 – grinzi de fundare,

- armătură de rezistenţă PC52, OB37

Sistematizare pe verticală:

Peste straturile de umplutură se dispune stratul filtrant (pietriș) atât sub pardoseli cât şi sub trotuare peste care apoi se vor executa straturile suport ale pardoselilor.

Odată ce s-au încheiat lucrările până cota terenului natural, se realizează umpluturile din argilă compactate manual. La interior, se completează umplutura sub pardoseli cu argilă de bună calitate şi se compactează manual în straturi de 10-15cm.

De asemenea, imediat se execută trotuarele perimetrale în grosime de 10cm, din b.s. C8/10, peste un strat de pietriş+nisip de 10cm.

La interfaţa cu soclul se toarnă un cordon de bitum care apoi va fi protejat de tencuiala faţadei.

Trotuarele vor avea pantă transversală de 2% şi longitudinală de min. 0,5%.

Suprastructura:

Construcţia este concepută în cadre spaţiale din beton armat. Soluţia este optimă întrucât asigura o flexibilitate a spaţiului interior, în funcţie de necesităţi.

Un alt considerent care a stat la baza optării pentru cadre spaţiale din beton armat a fost şi aspectul economic, această structură fiind deosebit de eficientă în ceea ce priveşte raportul siguranţă structurală/cost de realizare.

Materiale utilizate:

-beton armat C 20/25 turnat monolit, in placi, stalpi, grinzi şi centuri;

armături din PC 52, OB 37 .

Elementele verticale de rezistenţă:

Stâlpii au secţiunea de 45×55cm si sunt dispuşi la distanţe interax de 3.6m şi 5,40m.

La demisol cât şi la golurile de lift si pentru casa scării sunt dispuşi pereţi structurali din beton armat de 20cm grosime.

Elemente orizontale de rezistenţă

Planşeele: grosimea plăcii este de 13cm la toate nivelele . Planşeele se armează cu bare independente PC52 şi OB 37,

Grinzile au lăţimea de 30cm şi înălţimea de 50cm transversal şi 40cm, longitudinal.

Se armează longitudinal cu bare PC52 şi transversal cu etrieri OB37.

Dimensionarea elementelor din beton armat s-a făcut cu respectarea stasului 10107.

Elemente de închidere şi compartimentare

Pentru a uşura sarcina seismică şi pentru o obţinerea unei bune termoizolări a incintei se utilizează închideri din zidărie de BCA de 30cm.

Pereţii despărţitori sunt în general de 10cm grosime şi sunt din placi din ghips-carton izolați fonic cu vata minerala.

Terasa:

Straturile terasei circulabile vor consta din:

tencuială

planşeu ba 13 cm

strat de pantă

sapa de egalizare

strat de difuziune a vaporilor

folie

termoizolație polistiren extrudat (15 cm grosime rezultat din calculul termotehnic)

hidroizolatie din membrana bituminoasa

nisip

strat de uzura (dale din beton)

Terasele circulabile sunt prevăzute cu balustradă, iar cele necirculabile cu atic din beton armat cu înălţimea de 90cm, armate cu bare longitudinale şi etrieri lăsaţi sub formă de mustăţi din grinzile perimetrale ale ultimului nivel. Balustradele sunt fixate de grinzi sau planşee prin intermediul unor plăcuţe metalice ancorate în beton.

Termoizolarea, hidroizolarea clădirii presupune:

Plăci de polistiren extrudat 10cm grosime, la demisolul tehnic, sub stratul suport al pardoselii.Termosistem pentru pereții exteriori – polistiren expandat 10 cm grosime.Se va avea în vedere şi hidroizolarea elementelor, astfel: membrană hidroizolatoare pentru pereții exteriori de beton armat de la demisol, in contact cu pământul, pana la cota terenului.

4.Obiectivele urmaririi speciale (proprietati), fenomene, marimi,

criterii de apreciere, conditii de calitate, limite de atentionare,

avertizare si alarmare etc);

*Obiectivele urmaririi speciale a comportarii constructiilor sunt: a) asigurarea sigurantei si durabilitatii constructiei, prin depistarea la timp a fenomenelor periculoase si a zonelor unde apar;

b) supravegherea evolutiei unor fenomene previzibile, cu posibile efecte nefavorabile asupra aptitudinii in exploatare;

c) semnalarea operativa a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limita date de aparatura de masura si control;

d) verificarea eficientei tuturor masurilor de interventie aplicate;

e) verificarea impactului constructiei asupra mediului inconjurator;

f) asigurarea unui volum mare de date sigure si prelucrabile statistic (banca de date) necesar pentru: stabilirea intervalelor valorilor corespunzatoare unei exploatari normale si sigure, in toate situatiile prin care trece constructia, in decursul vietii sale, atat din punct de vedere al solicitarilor cat si al influentei mediului.

* Fenomene urmarite prin observatii vizuale

a) Schimbări în poziţia obiectelor de construcţie în raport cu mediul de implantare al acestora manifestate direct, prin deplasări vizibile (orizontale, verticale sau înclinări) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scărilor, ghenelor şi altor elemente anexă, de soclul sau corpul clădirilor şi apariţia de rosturi, crăpături, smulgeri); apariţia de fisuri şi crăpături în zonele de continuitate ale drumurilor şi podurilor în dreptul rostului tablierelor sau elementelor căii; deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de construcţie, tronsoane de clădiri, ploturi de baraje, umflarea sau crăparea terenului ca urmare a alunecărilor în versanţii diferitelor amenajări, ramblee, pe lângă clădirile şi construcţiile speciale; obturarea progresivă aorificiilor aflate în dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de construcţie; dereglarea sau blocarea funcţionării unor utilaje condiţionate de poziţia lor (lifturi, utilaje ş.a.);b) Schimbări în forma obiectelor de construcţii manifestate direct prin deformaţii vizibileverticale sau orizontale şi rotiri sau prin efecte secundare ca înţepenirea uşilor sau ferestrelor,greutăţi sau blocare în funcţionarea utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de instalaţii sau tehnologice, îndoirea barelor sau altor elemente constructive, apariţia unor defecte în funcţionarea îmbinărilor ca forfecarea sau smulgerea niturilor şi şuruburilor fisurarea sudurilor, slăbirea legăturilor ş.a.;c) Schimbări în gradul de protecţie şi confort oferite de construcţie sub aspectul etanşeităţii, al izolaţiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc, antiradiante sau sub aspect estetic,manifestate prin umezirea suprafeţelor, infiltraţii de apă, apariţia izvoarelor în versanţii barajelor şi digurilor, înmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pământului după cutremure, exfolierea sau crăparea straturilor de protecţie, schimbarea culorii suprafeţelor, apariţia condensului,ciupercilor, mucegaiurilor neplăcute, efectele nocive ale vibraţiilor şi zgomotului asupra oamenilor şi vieţuitoarelor manifestate prin stări mergând până la îmbolnăvire etc;d) Defecte şi degradări cu implicaţii asupra funcţionabilităţii obiectelor de construcţie;înfundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale); porozitate, fisuri şi crăpături în elementele şi construcţiile etanşe prin destinaţie (rezervoare, bazine,

conducte); dereglări în poziţia şi stabilitatea căilor de rulare ale mijloacelor de circulaţie, pe roţi (cale ferată, linii tramvai şi metrou, poduri rulante); denivelări, şanţuri, gropi în îmbrăcămintea drumurilor, curăţenia şi mobilitatea elementelor de rezemare ale podurilor, deschiderea rosturilor funcţionale etc;e) Defecte şi degradări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei obiectelor de construcţie; fisuri şi crăpături, coroziunea elementelor metalice şi a armăturilor la cele de beton armat şi precomprimat, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc; flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora întinse; slăbirea îmbinărilor sau distrugerea lor; afuieri la pilele podurilor; scăpări de pe aparatele de reazem; putrezirea sau slăbirea elementelor din lemn sau din mase plastice în urma atacului biologic etc.B. În cadrul activităţii de urmărire curentă se va da atenţie deosebită:a) Oricăror semne de umezire a terenurilor de fundaţie loessoide din jurul obiectelor deconstrucţie şi tuturor măsurilor de îndepărtare a apelor de la fundaţia obiectelor de construcţie amplasate în terenuri loessoide (pante spre exterior pe cel puţin 10 m, etanşeitatea rostului trotuarclădire, scurgerea apelor spre canalizarea exterioară, integritatea şi etanşeitatea conductelor ce transportă lichide de orice fel etc);b) Încăperilor în care există condiţii de mediu deosebit de agresiv în raport cu materialele din care sunt alcătuite construcţiile (umiditate ridicată, mediu acid sau bazic, uleiuri, ape moi, degajări mari de temperatură sau emulsii de soluţii fierbinţi, metale topite, regim criogenic ş.a.);c) Elementele de construcţie supuse unor solicitări deosebite din partea factorilor de mediu natural sau tehnologic; terase însorite; mediu marin; căi de rulare funcţionând cu poduri rulante în regim greu; zone de construcţie supuse variaţiilor de umiditate uscăciune;locuri în care se pot acumula murdărie, apă soluţii agresive ş.a.d) Modificărilor în acţiunea factorilor de mediu natural şi tehnologic care pot exprima comportarea construcţiilor urmărite.

- Starea fundatiilor — fenomene urmarite:

• fisurare;

• macinare;

• fisura evolutiva;

• segregare;

• tasari neuniforme;

• inclinari;

• sparturi;

• armaturi aparente;

• armaturi corodate;

• existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei;

• stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei;

• infiltratii.

- Starea terasamentetor zonei adiacente fundatiitor - fenomene urmarite:

• surpari;

• alunecari de teren;

• lucrari de sapaturi neumplute san necompactate;

• gropi de stagnare a apei;

• fenomene evolutive — eroziuni;

• alunecari de teren;

• excavatii accidentale.

- Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale suprastructurii - fenomene urmarite:

• schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri etc;

• indoirea barelor sau a altor elemente constructive;

• aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea

niturilor si suruburilor;

• fisurarea sudurilor.

• aprecierea modificarii suprafetei betonului

• existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton

• existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizarilor de saruri,

• compactitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafetele din beton

- Starea protectie anticorozive - fenomene urmarite:

• schimbarea culorii;

• pierderea luciului

• basicarea stratului de protectie anticoroziva;

• fisurarea stratului de protectie anticoroziva;

• exfolierea stratului de protectie anticoroziva;

• desprinderea stratului de protectie anticoroñva

• degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata elementelor din metal.

- Starea integritatii si continuitatii hidroizolatiilor - fenomene urmarite:

• fisurari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;• faiantari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;• degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa);• dezlipiri ale hidroizobatiei;• crapaturi ale hidroizolatiei;• alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).

- Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor - fenomene urmarite:

• pierderea rigiditatii;

• ruperea unor elemente:

• desprinderea unor elemente:

• lipsa sau deteriorarea organelor de prindere;

• pierderea protectiei anticorozive.

a.Imprejmuiri

- Starea conservarii imprejmuirilor - fenomene observate:

• deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale;

• deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism

• deteriorarea punctelor de acces (porti, usi);

• deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);

• deteriorarea fundatiilor de stalpi:

• deteriorarea plasei de sarma:

• deteriorarea protectie anticorozive;.

b.Drumuri de acces

- Starea conservaril drumurilor de acces

• inundari baltiri;

• surpari;

• inierbari;

• deteriorarea stratului de macadam indopat, diametrul mai mare de 8 cm);

• alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil.

c. Partea electrica

- Starea capacitatii de asigurare a dulapurilor ce contin aparataj

fenomene urmarite :

• deteriorarea incuietorilor si a zavoarelor;

• deteriorarea modului de inchidere a usilor;

• deteriorarea balamalelor.

- Starea de continuitate a elementelor de protectie impotriva trasnetului -fenomene urmarite:

• deprecierea san lipsa elementelor de continuitate la protectia irnpotriva trasnetului;

• deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor.

- Verificarea gradului de corodare a instatatiitor de legare la pamant se realizeaza pe desgroparea in portiunea de intrare in sol a legaturii la priza pe o adancime de 0,3 -0,7 m la priza de pamant (artificiala san naturala).

d. Instalatii

- Starea instatatiilor sanitare interioare si exterioare

• Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee

• Conducte de alimentare cu apa defecte

• Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala

• Distrugerea hldroizolatiei dintre perete si cazile de baie

• Scurgeri de apa pe langa preaplin

• Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conducte neizolate

• Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate san izolate necorespunzator

• Tasarea Iocala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor

• Conducte de alimentare cu apa defecte

• Existenta unui robinet deschis care debiteaza o cantitate mai mare decat poate prelua conducta de canalizare

• Presiunea scazuta in retea

• Blocarea partiala sau totala a unor armaturi

• Neechilibrarea retelelor de distributie

• Controlul vizual al etanseitatii instalatiei

- Starea instatatiilor de canalizare

• Tasari ale terenului san pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul conductelor

• Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare(refulari periodice,reducerea debitului evacuat,)

• Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia de pete de umezeala sau baltiri

• Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin

• Peretii si treptele caminelor sau fisurilor (alte degradari)

• Peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii, eroziuni,

• Controlul subsolurilor si canalelor termice pentru depistarea scurgerilor sau infiltratiilor

• Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de scurgere a apelor

- Starea instalatiilor de stingere a incendiilor

• Asigurarea in permanenta a rezervei de apa

• Curatirea de praf, scame,

• Starea tehnica a celei de-a doua surse de alimentare cu energie a statiei de pompelor

• Starea pompelor de stingere a incendiului

*Marimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea fenomenelor In cazul observarii vizuale: • fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al existentei/non existentei), iar calificativele se vor acorda starii respective; • calificativul “corespunzator” se acorda unei stari in cazul in care nu se observa existenta nci unuia dintre fenomenele defavorabile descrise; • in cazul in care calificativul unei stari este “necorespunzator” persoana desemnata cu urmarirea in teren va descrie la rubrica “Observatii” din “Raport” fenomenele care au determinat aprecierea respectiva.

CRITERII ORIENTATIVE PENTRU APRECIEREA STĂRII CONSTRUCŢIILOR

A. CRITERII PRIVIND SIGURANŢA

A. 1 Siguranţa structuralăA. 1.1. Rezistenţa la acţiuni mecaniceA. 1.2. Rezistenţa la acţiuni termiceA. 1.3. Rezistenţa la acţiuni chimiceA. 1.4. Rezistenţa la apţiuni biologiceA. 1.5. Rezistenţa la radiaţiiA. 1.6. Stabilitatea de formă şi poziţieA. 1.7. Deformabilitatea, rigiditateaA. 1.8. ElasticitateaA. 1.10. Etanşeitatea, permeabilitateaA. 1.11. Starea defectelor şi degradărilorA.1.12....A.2. Siguranţa funcţionalăA.2.1. Organizarea spaţiilorA.2.2. Organizarea circulaţiei şi transportuluiA.2.3. Protecţia contra agresiunilorA.2.4.....B. CRITERII PRIVIND CONFORTULB.l. Confort acustic

B.2. Confort vizualB.3. Confort climatic (higrotermic)B.4. Confort olfactiv şi respiratorB.5. Confort tactilB.6. Confort igienicB.7. Confort antropodinamicB.8. Confort socialB.9....C. CRITERII PRIVIND ALTE CERINŢEC.1. StructuraleC. 1.1. DurabilitateC. 1.2. MentenabilitateC.2. FuncţionaleC.2.1. Fiabilitate

CRITERII SI METODE PENTRU DETERMINAREA PRIN MASURATORI A TASARII CONSTRUCTIILOR

1. Generalitati

Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de determinare a deformatiilor terenului de fundare a constructiilor in timpul executiei si al exploatarii acestora prin metode topogeodezice.

Deformatiile terenului de fundare sunt generate de starea de tensiuni provocata de incarcarile transmise de constructie.

Deformatiile terenului de fundare produc asupra constructiilor:

- deplasari verticale - tasari si ridicari;

- deplasari orizontale (lunecari);

- rotiri

- incovoiere relativa exprimata prin raportul intre sageata si lungimea partii de constructie care se incovoaie.

Masurarea deformatiilor terenului de fundare a constructiilor trebuie efectuata pe intreaga durata a perioadei de executie si continuand pe pacursul exploatarii, pana la atingerea conditiei de stabilizare a deformatiilor, prevazuta in proiectul de executie sau de catre beneficiar.

Pentru constructiile aflate in exploatare dupa perioada de stabilizare a deformatiior, se impun masuratori:

- in cazul aparitiei unor fisuri, crapaturi etc.;

- in cazul aparitiei unor deplasari, denivelari, inclinari etc.;

- dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatii, alunecari de teren);

- la modificari importante ale conditiior de exploatare.

Deplasarile pe verticala ale terenului de fundare (tasari), cat si tasarile fundatiilor pot sa produca in elemntele de rezistenta suprastructurii, cand acestea sunt sisteme static-nedeterminate, modificari esentiale in stare de solicitare. Totodata deformatiile pot fi insotite de solicitari de compresiune, intindere, incovoiere, torsiune si forfecare. Principalele obiective ale urmaririi deformatiilor sunt:

• determinarea deplasarilor sau deformatiilor constructiilor, generate de tasari ale terenului de fundare ca de exemplu: tasarea absoluta a fundatiilor izolate, tasarea medie, tasarea relativa, inclinari ale fundatiilor sau ale cosntructiilor in ansamblu si compararea acestora cu deplasarile sau deformatiile calculate;

• determinarea prin calcul a eforturilor si deformatiilor suplimentare ale elementelor constructiilor si obtienerea de date necesare in vederea clarificarii cauzelor unor degradari ale constructiilor;

• stabilirea unor elemente pentru definitivarea programului de executie si a regimului de exploatare a constructiilor.

Constructiile la care trebuie determinate deplasarile si deformatiile datorate deformatiilor terenului de fundare se stabilesc de proiectant pentru constructii noi, sau de catre un organ de specialitate pentru constructiile existente, tinand seama de

importanta constructiei, de natura terenului de fundare si de conditiile de exploatare.

Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activitatea de urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor privind asigurarea durablitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor.

2. Executia masuratorilor

Instrumentarea constructiei si terenului de fundare se va stabili functie de tipul si alcatuirea structurii de rezistenta, natura si distributia incarcarilor, de conditiile geotehnice ale amplasamentului.

Pentru determinarea deplasarilor verticale prin masuratori topometrice se folosesc:

a) repere de referinta (repere fixe), amplasate in afara zonei de influentare;

b) marci de tasare (repere mobile), fixate pe constructii.

a) Repere de referinta

Reperele de referina (reperele fixe) pot fi:

• de suprafata

• de adancime

Reperele de referinta (reperele fixe) trebuie amplasate:

• in afara drumurilor, cailor ferate, comunicatiilor subterane, depozitelor si altor zone unde este posibila distrugerea reperului sau modificarea pozitiei acestuia;

• in afara zonelor afectate de presiunile transmise de fundatiile terenului;

• in umpluturi recent executate a caror consolidare nu este incheiata

• in pamanturi sensibile la umezire;

• in afara limitelor de influenta ale unor terasamente instabile, versanti lunecatori, goluri carstice etc.

Reperele de referinta de suprafata

• sunt concepute in functie de posibilitatile de amplasare in pozitie verticala sau orizontala;

• sunt concepute pentru fixarea in borne de beton care se amplaseaza in afara zonei de influenta a constructiilor;

• sunt de constructie simpla si asigura precizie la masuratori.

Tipul reperului de referina se alege in functie de precizia impusa masurarii:

• in cazul unor masurari cu precizie ridicata si foarte ridicata, se vor utiliza repere de refeitta de adancime, avand baza incastrata in roci semistancoase sau alte formatiuni geologice practic incompresibile;

• in cazul unor masuratori cu precizie medie sau redusa se vor utiliza repere de suprafata, avand baza coborata sub adancimea de inghet sau repere de referinta fixate pe constructii vechi, ale caror tasari se considera a fi stabilizate.

Numarul reperelor de referina trebuie sa fie de cel putin trei, dispuse astfel incat sa acopere cat mai uniform zona inconjuratoare a constructei. Distanta maxima la care se amplaseaza reperele nu trebuie sa depaseasca 50-60 m fata de constructie.

Pentru protejarea reperelor se vor efectua imprejmuiri vopsite in culori de constrast. Dupa montarea reperului, acestuia trebuie sa i se transmita cota de la cele mai apropiate puncte ale retelei geodezice de stat sau locale.

Pe parcursul masurarii deplasarilor verticale trebuie controlata stabilitatea reperelor de referinta la fiecare ciclu de observatie si prin citiri incrucisate sau raportate la repere din reteaua geodezica.

b) Marcile de tasare (repere mobile)

Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in elementele de constructie, astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in

timp, pe intreaga durata a efectuarii observatiilor si sa permita efectuarea masuratorilor atat in timpul executiei, cat si in timpul exploatarii constructiilor.

Marcile de tasare se pot amplasa la partea inferiora a constructiei, atat de-a lungul perimetrului, cat si in interior, dar in mod obligatoriu fixarea marcilor de tasare se face in cazul de fata la colturile constructiei.

Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care efectueaza masuratorile, tinand cont de precizia impusa masurarii, de particularitatile constructive (forma, dimensuuni, rigiditate) ale constructiei, de tasarea estimata si de neuniformitatea acesteia, de conditiile geotehnice, geologice si hidrogeologice ale amplasamentului, de particularitatile de exploatare ale constructiei, de asigurarea celor mai favorabile conditii de efectuare a observatiilor, cu metoda de nivelinent aleasa.

Se recomanda ca montarea marcilor in elementele de rezistenta din interiorul constructiei sa se faca numai in cazul in care nu se pot monta pe perimetrul exterior. Marcile de tasare se vor amplasa astfel incat sa nu fie deteriorate sau acoperite de finisajele care se vor executa ulterior.

Montarea marcilor se va face imediat dupa executarea fundatiilor sau dupa ce constructia a depasit nivelul terenului cu 0,5-1 m.

La constructiile date in exploatare la care apare necesitatea urmaririi tasarilor, amplasarea marcilor precum si masuraea tasarilor se vor face prin grija organului tehnic al titularului investitiei.

Formele, dimensiunile si modul de incastrare al marcilor de tasare se pot realiza in functie de tipul si importanta constructiei. La constructiile metalice, marca va fi fixata prin puncte de sudura. De asemenea, se va tine seama ca locul de amplasare a marcior sa dea posibilitatea asezarii mirei in pozitie verticala (asezarea mirei sa nu fie impiedicata de cornise, balcoane etc.).

La alegerea formei si alcatuirii constructive ale marcilor de tasare se vor respecta si prevederile STAS 10493-91.

In activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, atat in faza de executie cat si in cea de exploatare, beneficiarul de investitie, proiectantul si

executantul pot utiliza si alte tipuri de marci de tasare decat cele prezentate in normativ, in functie de conditiile concrete din amplasamentul constructiilor, de natura si de importanta acestora, care sa asigure o precizie corespunzatoare.

3. Efectuarea masuratorilor.

a) Masurarea deformatiior.

Urmarirea deformatiilor unei constructii, datorate deformatiilor terenului de fundare, prin metode topografice consta in masurarea modificarilor cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare fixate de constructie, prin raportarea la repere de refeitta din reteaua geodezica.

In timpul exploatarii, masuratorile se fac in corelare cu modul de realizare a incarcarii utile, specifice fiecarei constructii (silozuri, castede de apa, magazii etc.), pana la atingerea incarcarii de regim. In continuare, masuratorile se fac da intervale, astfel incat sa se poata stabili evolutia in timp a tasarilor, si continua pana la indeplinirea conditiei de amortizare a deformatiior stabilite de proiectant.

Nivelmentul initial, pentru cotarea reperelor de referinta, trebuie executat cu atentie, in conditii atmosferice favorabile, in sens direct si invers, sau cu doua orizonturi.

Acest nivelment este deosebit de important, deoarece erorile cotelor reperelor de care, ulterior, se vor lega toate observatiile efectuate asupra marcilor, denatureaza in mod sistematic valoarea tasarilor inregistrate.

Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masuratorilor pe pacursul exploatarii pot fi modificate, in cazurile in care intervin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exemplu: variatia importanta a nivelului apei subterane, aplicarea unei incarcari in imediata vecinatate a constructiilor, baterea de piloti sau alte surse de vibratii in apropiere, socuri seismice, etc. (aporximativ, intervalele 3luni in primul an 6 lunii al doilea an si apoi din an in an, pana la atenuarea deformatiior). Toate acestea vor fi consemnate in caietul de sarcini.

Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale si orizontale se stabileste in functie de valoarea estimata a deformatiei, precizata in proiect.

In functie de importanta constructiei si de particularitatile alcatuirii

constructive si ale conditiilor de exploatare, proiectantul poate stabili eroarea admisibila de masurare si cerintele corespunzatoare privind precizia, pe baza altor tipuri de deplasari sau deformatii estimate (tasari relative, incovoieri relative, inclinari etc.), precipitatii abundente, precum si in cazul inmuierii terenudui de fundare la constructii fundate pe pamanturi sensibile la umezire sau la apaitia de fisuri.Precizia masurarii deplasarilor verticale si orizontale este consemnata in tabelul 1.

In lipsa datelor privind valorile estimate ale deplasarilor, clasa conventionala de precizie se poate determina dupa cum urmeaza:

-I constructii din clasa I de importanta, stabilita conform STAS 10100/0-75, constructii aflate in exploatare de peste 50 de ani, constructii fundate pe terenuri compresibile;

-II constructii fundate pe terenuri bune si de fundare, definite conform STAS 3300/2-85, cu exceptia terenurilor stancoase si semi-stancoase;

-III constructii fundate pe terenuri dificile;

-IV constructii de pamant.

b) Metode pentru masurarea deplasarilor verticale.

Deplasarile verticale ale terenului de fundare urmeaza a fi masurate cu una din urmatoaerele metode sau cu o combinatie intre acestea:

• nivelment geometric;

• nivelment trigonometric;

• nivelment hidrostatic;

• metoda cu laser;

• fotogrametrie.

Nivelmentul geometric reprezinta metoda de baza pentru masurarea

deplasarilor verticale ale constructiilor. Sunt cunoscute metoda nivelmentului geometric de mijloc, in circuit inchis, metoda retelelor constranse, pe reperele fixe ale retelei de referinta si nivelment geometric de inalta precizie.

In functie de marimea si importanta constructiei, operatiile de prelucrarea datelor se executa prin metode semiriguroase sau riguroase. Astfel, s-au elaborat algoritmi de calcul, inclusiv de calcul direct al deformatiilor pe verticala, in functie de variatiile diferentelor de nivel masurate in fiecare ciclu pe teren.

c) Metode pentru masurarea deplasarilor orizontale

Deplasarile orizontale ale fundatiilor cladirilor si constructiior se masoara cu una din urmatoarele metode sau cu o combinatie a acestora. Metoda nivelnentului hidrostatic se foloseste atunci cand sunt de masurat puncte in interiorul cladirii, spre care viza este impiedicata.

In functie de clasele de precizie ale masuratorilor, diferitele metode se folosesc dupa cum urmeaza:

• Metoda vizelor incrucisate;

• Metoda vizelor independente;

• Triangulatia;

• Fotogrametria

Stereofotogrametria

Metoda triangulaţieiPentru această metodă semnalele de bază A şi B sunt amplasate în sol stabil la o distanţă destul de mare de la obiectul de observaţie, iar pe construcţie, de pildă pe baraj, se instalează pilonii de observaţie I. II, III şi periodic (în cicluri) prin metoda triangulaţiei se determină coordonatele lor.În acest scop se determină cu o precizie foarte înaltă, de exemplu cu telemetrul electrooptic, lungimea bazei AB şi se măsoară unghiurile tuturor triunghiurilor.În urma prelucrării datelor pentru fiecare ciclu se capătă coordonatele punctelor studiate, de exzemplu:Punctul 0 I II

Ciclul . .X°1 Y°1 XI1, Y11, XII1, YII 1. Metoda fotogrametriei si stereofotogrametrieiMetodele fetogrametriei terestre şi ale stereofoto- grametriei pot fi folosite cu succes pentru măsurarea deformaţiiler construcţiilor. Avantajul lor faţă de alte metode constă în aceea că ele fixează cu destulă precizie deformaţiile constante şi cele temporare (în două-trei coordonate) care au loc sub acţiunea solicitărilor statice şi dinamice, şi pot fi aplicate în diferite scopuri tehnice-inginereşti (construcţii de locuinţe, construcţii industrial şi hidrotehnice, încercări la poduri, şantiere navale, studierea alunecărilor etc). Fotografierea mărcilor de deformaţii se face cu ajutorul fototeodolitului în orice anotimp al anului şi într-un timp foarte scurt.Prelucrarea ulterioară de cabinet a fotogramelor se face la etereo-comparator în timpul convenit de executant. În afară de aceasta, fotogramele obţinute ale obiectului fotografiat cu mărcile de deformaţie constituie un document care fixează în mod obiectiv poziţia construcţiei în spaţiu la data fotografierii. Cu toate acestea, metodele fotogrametrice şi stereofotogrametrice trebuie aplicate numai în acele cazuri cînd acest lucru este indicat din punct de vedere economic.Metoda fotogrametrică de măsurare a mărimilor deplasărilor se aplică la determinarea deplasărilor unui număr mare de mărci de deformaţie. Ea se bazează pe folosirea fotogramelor obiectelor,căpătate în ciclul de observaţie zero şi ciclul curent. După aceste fotograme se determină schimbările coordonatelor punctelor identice pentru diferite cicluri. Pentru ridicări sunt folosite fototeodolitele sau aparatele metrice, deoarece ele sunt înzestrate cu nivele pentru instalarea planului de ridicare sub un unghi dat faţă de orizont şi cudispozitiv de orientare, asemenea teodolitului, pentru instalarea axei optice a aparatului de fotografiat în direcţia dată. Cea mai simplă pentru prelucrarea datelor, universală şi exactă, e considerată metoda de determinare a deplasărilor, după fotogramele paralele planului principal al construcţiei. Fotogramele aparte dau posibilitatea de a determina mărimea deplasărilor punctelor construcţiei în planul parallel fotogramei, iar perechea de fotograme stereo, ridicate de pe baza B, paralelă planului construcţiei, în trei planuri reciproc perpendiculare.

Schema determinării deplasărilor prin metoda fotogrametrică

Pe fig de mai sus este arătată fotograma din stînga (Ss) şi din dreapta (Sd) a staţiilor de fotografiere, amplasate paralel faţadei clădirii, pe care sînt fixate mărcile de deformaţie 1, 2, 3,..., i. În afara zonei de deformaţie sunt fixate punctele de control K1, K2,K3, K4. Axa X a sistemului de coordonate fotogrametrice este suprapusă cu linia bazei B (Ss, Sd)), vizele principale OSSS şiQdSd a fotogramelor din dreapta şi stînga sunt perpendiculare pe liniile bazei. În acest caz coordonatele punctelor construcţiei se determină după formulele:X = Bx /pY = Bf /pZ = Bz /p Deplasările mărcilor de deformaţie ΔX, ΔY, Δ Z se calculează ca şi în cazul efectuării observaţiilor prin metodele geodezice.Mărimile ΔX, ΔY, Δ Z vor fi deplasări adevărate ale punctelor obiectului, dacă locul de amplasare a camerei de fotografiat şi elementele de orientare ale fotogramei pentru fiecare ridicare următoare vor rămîne neschimbate, şi poate fi realizat prin instalarea camerei de fotografiat pe stative sau tumbe staţionare, care asigură instalarea exactă a camerei în unul şi acelaşi punct şi orientarea minuţioasă cu ajutorul nivelelor şi instalaţiilor de orientare.

d) Metode pentru masurarea rotirilor

Rotirea fundatiilor (sau constructii in ansamblu) se masoara cu una din urmatoarele metode sau cu o combinatie a acestora:

• metoda proiectiilor;

• metoda coordonatelor;

• masurarea unghiurilor sau directiilor;

• metode mecanice de masurare cu folosirea clinometrelor, nivelelor drepte si inverse.

e) Măsurarea rosturilor de dilataţie şi a fisurilor

Pentru determinarea deplasărilor relative ale diverselor părţi componente ale unei construcţii separate prin rosturile de dilatatie şi tasare se pot aplica următoarele metode.- Metoda observaţiilor prin măsurarea fisurilor

Pentru măsurarea deplasărilor prin această metodă, pe construcţia urmărită, se aplică aparate de măsurare a fisurilor de diferite construcţii. Dintre ele, în ultimul timp, răspîndirea cea mai mare a obţinut-o aparatul de măsurare a fisurilor de triplă observaţie(construcţie sovietică) .Acest aparat este alcătuit din trei mărci de fontă fixate pesuprafaţa tronsoanelor învecinate, pe ambele părţi ale rostului. Aşezarea mărcilor se face cu ajutorul unui şablon, în vîrfurile unui triunghi echilateral cu laturile de 200 - 600 mm. În acest caz înclinarea în direcţie verticală şi orizontală poate fi pină la 5 - l0 mm.Fiecare marcă este alcătuită din căpăcel, capulcu orificiul şi corpul. Măsurarea distanţelor între orificiile din capetele mărcilor se face cu un dispozitiv de măsurare mobil, şubler pentru fisuri format din mira adusă în poziţie orizontală cu ajutorul nivelei cilindrice şi două ace, unul de sprijin şi al doilea mobil avînd şi un capăt cu diviziuni micrometrice.- Metoda corzii plutitoare

Esenţa acestei metode constă în următoarele:În punctele galeriei inferioare a barajului, la aceiaşi înălţime (pînă la 2 m de la pardoseală) pe ambele părţi ale rostului de tasare între ploturi se fixează mărcile în forma unor console . Pe fiecare consolă se aşează o cuvă de dimensiunile 25 x 12x 12 cm umplută cu apă pînă la 10 cm. Constanţa aşezării cuvei pe conselă se asigură prin contactul mecanic al adînciturii în formă de V al cuvei cu suportul cilindric ,

fixat rigid de consolă şi prin şurubul de calare pentru aducerea cuvei în poziţie orizontală.În cuvă pluteşte liber plutitorul cu greutatea de 400 gr şi cu o furcă pe care se aşează o sîrmă de oţel (coardă) cu diametrul de 0,8 - 1 mm. Sîrma se întinde cu o greutate pînă la 60 kg (la o lungime a aliniamentului de 600 m). Datorită acesteiconstrucţii sîrma întinsă între capetele aliniamentului (în galleria barajului) pluteşte liber pe plutitor şi sub acţiunea tensiunii se aşează rectiliniu, deplasîndu-se în plan orizontal.Poziţia marginii longitudinale a cuvei faţă de sîrmă se determină cu ajutorul săgeţii de contact deplasată împreună cu cursorul în lungul riglei de măsurare . Cursorul cu vermierul, pentru contactul precis al săgeţii cu coardă, are şurub defixare şi şurub micrometric. Precizia vermierului este de 0,l mm. Observaţia asupra deplasărilor relative ale unor părţi din construcţie se execută în felul următor:Se fixează sîrma cu un capăt de cîrlig şi celălalt se trece peste partea respectivă de construcţie păstrînd tensiunea constant şi se lasă să se liniştească. Apoi observatorul efectuează citirile pe vermierele riglelor gradate de la toate cuvele.În continuare, coarda se deplasează cu 2-3 cm în direcţie transversală şi programul de observaţii se repetă. Se fac astfel 3-4serii.Diferenţa maximă între abaterile reduse la poziţia iniţială a corzii nu depăşeşte practic ± 0,3 mm.

f) Măsurarea înclinărilor şi deplasărilor orizontale aleconstrucţiilor cu ajutorul firelor şi vizelor verticale

4. Inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatiilor.

Valorile masurate ale cotelor reperelor de referina si ale marcilor de tasare se inregistreaza in caietul de nivelment.

Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii cuprinde: verificarea carnetelor de teren, verificarea stabilitatii reperelor de referinta, calculul deplasarilor marcior de tasare, stabilirea preciziei masuratorilor intreprinse, inclusiv compararea erorilor inregistrate cu cele admisibile, pentru clasa conventionala de precizie impusa.

Datele privind tasarile marcior se trec intr-un formular “Fisa de masurare a tasarilor”.

Prelucrarea grafica a rezultatelor masuratorilor surprinde construirea pentru fiecare marca de tasare si reper de referinta a unei diagrame de evolutie in timp a tasarii, in corelare cu evolutia in timp a incarcarii transmise terenului de catre constructie.

Se consemneaza totodata de catre executant si alte date necesare pentru prelucrarea si interpretarea ulterioara a rezultatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a costructiei cu amplasarea reperelor de referinta si a marcilor de tasare, date asupra stadiului fizic atins de lucrare (numarul de nivele, cota cofrajului glisant etc.).

Fisa se completeaza dupe fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor tasarilor, in baza datelor din carnetele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita reperelor si marcilor. Pe baza tasarilor marcilor individuale se calculeaza tasarea medie a constructiei, a carei evolutie in timp se poate reprezenta in acelasi tip de formular.

In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marci de tasare plasate atat pe conturul constructiei cat si in interior, se pot construii curbe de egala tasare din fiecare ciclu de observatii.

Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de observatii, proiectantului care pe baza interpretarii lor avizeaza asupra mentinerii, modificarii sau sistarii programului de observatii.

5. Dosarul deplasarilor constructiilor

In baza rezultatelor masuratorilor tasarilor, proiectantul intocmeste, in colaborare cu unitatea care a intreprins masurarile pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmarire, in raport tehnic asupra tasarii constructiilor.

Pe masura desfasurarii masuratorilor, beneficiarul va atasa la dosar fisele de masuratori ale tasarilor, diagramele cu variatia in timp a incarcarii si miscarii constructiei, fisele sintetice etc.

In cazul aparitiei unor fisuri sau crapaturi ce pot fi atribuite deformatiei terenului de fundare, beneficiarul va atasa la dosar procese verbale de constatare a degradarilor, data aparitiei fisurilor si crapaturilor, forma si deschiderea lor, schite

si eventual fotografii, cat si evolutia lor in timp (datele masuratorilor privind deschiderea si lungimea lor etc.).

Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de catre beneficiar pe toata durata existentei constructiei, pentru a fi folosit atunci cand este cazul la expertizarea starii constructiei.

INREGISTRARE A DATELOR

In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in ideea optimizarii activitatii de urmanire a comportarii constructiilor au rezultat urmatoarele: responsabilul cu urmarirea va fi numit prin decizie interna de catre conducerea firmei si va fi subordonat “Responsabilului cu cartea tehnica a constructiior”. Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii conform instructiunilor de autorizare.

ATRIBUTIILE EXECUTANTILOR URMARII IN EXPLOATARE

1. Cunoasterea in detaliu a instructiunilor si prevederilor prezentului Ghid

2. Efectuarea verificarilor inscrise in fise de de observare in conformitate cu graficul de urmarire si transmiterea raportului responsabilului de zona

3. Controlul starii tehnice a constructiilor dupa evenimente deosebite ( incendiu, cutremur, inundatie, ploaie torentiala, cadere masiva de zapada, alunecari de teren )in scopul punerii in evidenta a acelor elemente care prezinta pericol de mare risc pentru rezistenta si stabilitatea constructiei

4. In cazul depistarii unor avarii sau degradari vor atentiona personalul de expdoatare ca este interzisa ascunderea, acoperirea sau mascarea efectedor unor avarii aparute si vor raporta in conformitate cu procedura de transmitere a datelor pentru luarea de decizii.

5. Intocmesc rapoante lunare privind realizarea urmaririi curente si propun masuri pentru mentinerea gradului de functionalitate si siguranta.

ATRIBUTIILE RESPONSABILILOR CU URMARIREA PE ZONE

1. Participa la avizarea proiectului de urmarire speciala (unde este cazul)

2. Sa cunoasca in detaliu prevederile Ghidului si instructiunilor de urmarire curenta

3. Sa cunoasca caracteristicile general ale constructiei, structura de rezistenta, conditiile de fundare, materialele folosite

4. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale

5. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare , detaliile de montaj pentru fiecare aparat si punct de masurare

6. Sa cunoasca modul de inregistrare si arhivare a datelor

7. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de control

8. Primesc lunar fisele de observare si intocmesc raportul lunar

9. Completeaza si transmit “Jurnalul evenimentelor“ responsabiului cu Cartea Tehnica a Constructiei

10. Primesc rapoartele lunare ale executantior si intocmesc Raportul trimestrial privind realizarea urmaririi comportamentului constructiilor

11.Transmit rapoartele trimestriale responsabiului cu Cartea tehnica a constructiei

12. Organizeaza si coordoneaza activitatea executantilor urmaririi

13. Instiinteaza compartimentul de asistenta tehnica in cazul aparitiei unor fenomene care afecteaza cerintele A si B si iau act de informarile transmise de asistenta tehnica

ATRIBUTIILE RESPONSABILULUI CU CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI

1.Raspunde de activitatea de urmarire a comportarii in timp sub toate aspectele

2.Are in pastrare cartile tehnice ale constructiilor pe care trebuie sa le completeze la zi si pe care trebuie sa le prezinte organelor de control din partea statului sau interne

3.Comanda proiectul de urmarire speciale

4.Comanda expertize tehnice la constructiile cu durata de seviciu depasita, carora li se schimba destinatia sau la care s-au constatat deficiente majore in timpul exploatarii

5.Cunoaste in detaliu continutul prezentului “Ghid”

6.Primeste de la responsabilii de ansambluri “Jurnalurile Evenimentelor” si le arhiveaza in Cartea Tehnica a Constructiei

7.Nominalizeaza persoanele care vor fi autorizate de catre ISC pentru urmarirea speciala

8.Intocmeste raportul anual privind activitatea de urmarire in timp a constructiior

9.Asigura impreuna cu compartimentul de Asistenta Tehnica luarea de masuri de interventii provizorii stabilite de proiectant

1. Modul de inregistrare si pastrare a datelor

Inregistrarea datelor privind urmarirea curenta va fi efectuata in “Juranalul evenimentelor” si “Fisele de observare”. Persoana desemnata cu executia urmaririi va completa fisele de observare tinand cont de prevederile prezentului “Ghid”. Constatarile inscrise in activitatea de urmarire vor fi analizate cu coordonatorul activitatii, care isi insuseste raportarea si procedeaza conform atributiilor sale.

Documentele amintite mai sus, intocmite, semnate si verificate, devin acte oficiale ale companiei, care se arhiveaza la Cartea Tehnica a Constructiei. Pastrarea, completarea si gestionarea fiselor de observare si a jurnalelor intra in atributiile responsabiului cu Cartea Tehnica, care sunt obligati sa prezinte situatia arhivei si a oricarui alt document persoanelor din firma, mandatate precum si

reprezentantior institutiilor statului care solicita verificarea respectivelor documente.

2. Modul de prelucrare primara

A. Calificativul “necorespunzator” referitor la starile ce caracterizeaza Cerinta A, “Rezistenta si stabilitate”, vor avea ca efect una din urmatoarele decizii:

I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la constructia repectiva (ce va fi, de asemenea, consemnata in Jurnatul evenimentelor) poate avea ca efect:

• confirmarea primelor concluzii;

• neconfirmarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente etc.

II. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea fi influentate de starea calificata in speta. La ancheta respectiva se recomanda sa participe si un reprezentant din cadrul compartimentului de asistenta tehnica. In urma acestei anchete se va intocmi un raport care va contine cel putin:

• cauzele care au produs fenomenul;

• efectele pe care le-a produs fenomenul;

• modul de solutionare a problemei aparute;

• termenul de remediere;

• dupa caz, angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru adoptarea unei solutii autorizate;

• modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului;

• dupa caz, extinderea urmaririi in mod special a fenomenulu respectiv si alte constructii identice sau asemanatoare

• declansarea urmaririi speciale la recomandarea proiectantului expertului, care va intocmi de asemenea si documentatia acestei activitati conform legii;

• modul de receptionare a activitatii de remediere, reparatie, modificare;

• desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu responsabiul cu urmarirea curenta, precum si responsabiul cu reparatiile, remediile asupra constructiei.

III. In cazul in care evenimentele oimpun, se procedeaza Ia dezafectarea de urgenta a zonei, astfel:

• punerea in siguranta a persoanelor expuse;

• punerea in siguranta a personalului;

• punerea in siguranta a aparatelor;

• anuntarea imediata a conducerii companiei.

B. Calificativul “necorespunzator” referitor la starile ce caracterizeaza cerinta B, “Siguranta in exploatare”, va avea ca efect una din urmatoarele decizii:

I. Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi activitati de constatare cu privire la constructia respectiva, ce va fi, de asemenea, consemnata in caiet.

Rezultatul acesteia poate avea ca efect:

• confirmarea primelor concluzii;

• neconfirmarea primelor concluzii ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente etc.

II. Ordonarea unei anchete ce va stabili:

• cauzele care au produs fenomenul;

• modul de solutionare a problemei aparute;

• termenul de remediere, reparare etc.;

• modul de receptionare al lucrarilor de remediere, reparatii etc.

JURNALUL EVENIMENTELOR

Nr.

Crt

.D

ata

Cat

egor

ia

Prezentarea

evenimentului si a

efectelor sale asupra

constructiei, cu

trimiteri la actele din

documentatia de baza

Numele,

prenumele si

unitatea persoanei

care inscrie eveni-

mentul si

semnatura sa

Semnatura

resposabilului cu

cartea tehnica a

constructiei

0 1 2 3 4 5

OBSERVATII VIZUALE