Home > Documents > PROIECT TEHNOLOGIC PASARI

PROIECT TEHNOLOGIC PASARI

Date post: 01-Jul-2015
Category:
Author: mrgaffa
View: 1,598 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 51 /51
3 CAPITOLUL 1 MEMORIU JUSTIFICATIV 1.1. Oportunitatea înfiinţării exploatației Creşterea păsărilor domestice reprezintă o sursă importantă de acoperire a cerinţelor omului în proteine animale cu o înaltă valoare biologică, în special aminoacizi. Carnea de pasăre şi-a căştigat o poziţie foarte importantă între alimentele de origine animală, datorită atât calităţilor ei nutritive, cât şi costurilor de producţie reduse cu care se realizează faţă de alte alimente de origine animală. Valoarea alimentară a cărnii de pasăre se datorează prezenţei în compoziţia ei chimică a principalelor grupe de substanţe necesare vieţii: proteinele cu rol plastic şi lipidele cu rol energetic. În plus oligoelementel e şi vitaminele conţinute îi conferă remarcabile proprietăţi nutriţionale şi organoliptice. Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasăre este mai gustoasă şi în plus are sarcolema fibrelor musculare mai subţire, bobul mai fin şi o cantitate mai redusă de ţesuturi conjuctive; de asemenea carnea de pasăre este superioară cărnurilor provenite de la alte specii de animale domestice şi prin compoziţia ei chimică, conţinând mai multe proteine şi în unele cazuri (la palmipedele îngrăşate) chiar mai multe grăsimi de cea mai bună calitate. La grăsimile din carnea de pasăre se remarcă o participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face ca punctul lor de topire să fie mai coborât (+33...+40ºC la găină, faţă de +41...+49ºC la taurine şi +44...+51ºC la ovine). De asemenea şi randamentul la sacrificare este superior celui înregistrat la mamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56,5% la ovine. În ţara noastră, cât şi în celelalte ţări cu o avicultură avansată, cea mai însemnată cantitate de carne de pasăre se obţine pe seama creşterii hibrizilor comerciali de găină, curcă, raţă şi gâscă, specializaţi în această direcţie, dar în producerea de carne de pasăre prezintă interes şi alte specii de păsării domestice, aşa cum sunt: bibilicile, fazanii, prepeliţele, porumbeii şi mai recent, struţii. În timp ce, carnea de bibilică, fazan, prepeliţă sau porumbel face parte din categoria ,,delicatese", carnea provenită de la găină şi curcă este considerată a fi un produs dietetic, întrucât are o foarte mare digestibilitate a componentelor, un conţinut optim de grăsimi, o cantitate mică de ţesuturi conjuctive şi o pondere ridicată a ţesutului muscular de cea mai bună calitate.
Transcript

CAPITOLUL 1 MEMORIU JUSTIFICATIV Oportunitatea nfiinrii exploataiei Creterea psrilor domestice reprezint o surs important de acoperire a cerinelor omului n proteine animale cu o nalt valoare biologic, n special aminoacizi. Carnea de pasre i-a ctigat o poziie foarte important ntre alimentele de origine animal, datorit att calitilor ei nutritive, ct i costurilor de producie reduse cu care se realizeaz fa de alte alimente de origine animal. Valoarea alimentar a crnii de pasre se datoreaz prezenei n compoziia ei chimic a principalelor grupe de substane necesare vieii: proteinele cu rol plastic i lipidele cu rol energetic. n plus oligoelementele i vitaminele coninute i confer remarcabile proprieti nutriionale i organoliptice. Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasre este mai gustoas i n plus are sarcolema fibrelor musculare mai subire, bobul mai fin i o cantitate mai redus de esuturi conjuctive; de asemenea carnea de pasre este superioar crnurilor provenite de la alte specii de animale domestice i prin compoziia ei chimic, coninnd mai multe proteine i n unele cazuri (la palmipedele ngrate) chiar mai multe grsimi de cea mai bun calitate. La grsimile din carnea de pasre se remarc o participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face ca punctul lor de topire s fie mai cobort (+33...+40C la gin, fa de +41...+49C la taurine i +44...+51C la ovine). De asemenea i randamentul la sacrificare este superior celui nregistrat la mamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56,5% la ovine. n ara noastr, ct i n celelalte ri cu o avicultur avansat, cea mai nsemnat cantitate de carne de pasre se obine pe seama creterii hibrizilor comerciali de gin, curc, ra i gsc, specializai n aceast direcie, dar n producerea de carne de pasre prezint interes i alte specii de psrii domestice, aa cum sunt: bibilicile, fazanii, prepeliele, porumbeii i mai recent, struii. n timp ce, carnea de bibilic, fazan, prepeli sau porumbel face parte din categoria ,,delicatese", carnea provenit de la gin i curc este considerat a fi un produs dietetic, ntruct are o foarte mare digestibilitate a componentelor, un coninut optim de grsimi, o cantitate mic de esuturi conjuctive i o pondere ridicat a esutului muscular de cea mai bun calitate.

1.1.

3

Tocmai de aceea, producia de carne de pasre cunoate o cretere semnificativ, niveluri spectaculoase atingnd n ri ca: SUA, China, Brazilia, Canada, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Turcia, .a. n afar de producia de carne, prin creterea psrilor se mai obin i alte producii, cum ar fi: ou, ficat gras, pene,(puful i fulgii palmipedelor), cojile de ou i dejeciile. Oule constituie pentru alimentaia omului o surs important de energie i substane nutritive, n special proteine cu nalt valoare biliogic. Au o digestibilitate foarte mare a componentelor, care ajunge la 100% pentru glbenu i 97% pentru albu, determinnd ca oule s fie alimente cu valoare complet i etalon pentru aprecierea valorii nutritive a celorlalte produse alimentare de origine animal.

4

1.2.

Amplasarea unitii i caracteristicile acesteia Datorit numeroselor caliti nutritive pe care le posed carnea de pasre ct i

faptului c ntr-o perioad mai scurt de timp (39-42 zile) se pot valorifica psrile, comparativ cu alte categorii de animale, am luat decizia nfiinrii unei ferme avicole, axat pe creterea puilor broiller. Societatea " Chicken House S.A."este amplasat la periferia municipiului Pacani, judeul Iai, la 4 km de ora, pe valea rului Siret. Municipiul Pacani are o pia atractiv, cu 150.000 de consumatori, cu o mare capacitate de antrenare n zonale limitrofe i prezint un potenial uman cu grad de instruire ridicat, structurat pe o gam larg de profesii, ncepnd de la cele tradiionale pn la noile tehnologii. Capacitatea industrial existent este dotat cu utiliti, zone agricole extinse i sector teriar n plin dezvoltare. Mediul natural este protejat, fr surse majore de poluare. Clima este temperat continental, cu influene asiatice mai mult evidente iarna. Solul este brun rocat, spre cernoziom degradat. Vegetaia este foarte variat, de la cea de lunc pn la etajul fagului i a carpenului. Unitatea conine trei zone, dfereniate prin gradul de acces: Zona de liber circulaie: magazia de furaje; magazia de materiale; garaj, atelier, pavilion administrativ, cantin.

Zon cu circulaie limitat: filtru sanitar; magazia de medicamente. staia de incubaie; fermele de tineret-prini (reproducie); fermele de prini aduli (reproducie); fermele de pui broiller (producie); surs i rezervor de ap

Zon de maxim siguran: -

5

CAPITOLUL 2 DIMESIONAREA I FUNCIONALUL SECTORULUI DE REPRODUCIE TINERET PRINI (TP) 2.1. Elemente de calcul pentru tineret prini 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Perioada de cretere Durata vidului sanitar Sistemul de cretere Suprafaa halei Densitatea la populare Raportul ntre sexe Mortalitate Reforme tehnologice Necesarul de aternut 0-20 sptmni 4 sptmni la sol (pe aternut permanent) 145 m2 7,2 cap/m2 1 : 10 8,1 1) la 8 sptmni = 4,5%; 870 g la i 1260 g la 2) la 20 sptmni = 2%; 2300 g la i 2900 g la 20 kg/m2 21-3IR (0-3 sptmni) consum: 28 g cap/zi/femel; 38,7 g cap/zi/mascul Consum de hran (3 tipuri) 21-3IR (4-17 sptmni) consum: 58,2 g cap/zi/femel; 73,1 g cap/zi/mascul 21-4R (18-20 sptmni) consum: 88,3 g cap/zi/femel; 92,3 g cap/zi/mascul 11 12 Consum de ap (2 tipuri) Front de adpare 0-8 sptmni = 70-90 ml/cap/zi 9-20 sptmni = 180-200 ml/cap/zi 1,5 cm/cap 0-5 sptmni = 5 cm/cap 13 Front de furajare 6-10 sptmni = 10 cm/cap 11-20 sptmni = 15 cm/cap

10

6

2.2. Dimensionarea sectorului tineret prini 2.2.1. Calculul efectivului anual de psri a) Efectivul total tineret psri la populare Et = Necesar psri adulte x 100: [100 (mortalitate+reforme)] = 1461x 100:[100-(8.1+6.5) = 1711 cap. b) Efectivul de cocoi la populare : Ec = Efectiv la populare : Raport ntre sexe = 1711:11 = 156 cocoi la populare c) Efectiv de puicue la populare : Ep = Efectiv total de TP la populare Efectiv de cocoi la populare = 1711-156 =1555 puicue d) Durata unei serii de cretere : Ds.c. = Perioada de cretere + vidul sanitar =20 spt.+4 spt. = 24 spt. e) Numrul anual de serii de cretere : Na = Numr de sptmni pe an : Durata unei serii de cretere = 52:24 =2.17

7

f) Micarea efectivelor de psri Anul Luna Spt. Sector reproducie TP 48 49 2008 Decembrie 50 51 52 1 2 Ianuarie 3 4 5 6 7 Februarie 8 9 10 11 2009 Martie 12 13 14 Aprilie 15 16 17 18 19 Mai 20 21 22 23 Iunie 24 PA Sector producie - broileri H1 H2 H3 H4 H5 H6

8

25 26 27 28 Iulie 29 30 31 32 33 August 34 35 36 37 Septembrie 38 39 40 41 Octombrie 42 43 44 45 46 Noiembrie 47 48 49 50 Decembrie 51 52 1 2 2010 Ianuarie 3 4 5

9

Plan de asigurare cu prini de o zi sexai Perioada Luna Ianuarie Iunie Decembrie Total Sptmna 1 25 49 Necesarul de pui de o zi 1555 1555 1555 4665 156 156 156 468 Total 1711 1711 1711 5133

2.2.2 Calculul necesarului de construcii a) Capacitatea unei hale CH = suprafa hal x densitate la populare =145 mx7.2 cap/ m=1044 cap/hal b) Necesar de hale NH = Efectiv total TP la populare : Capacitatea unei hale = 1711:1064 = 2 hale

2.2.3. Calculul necesarului de furaje a) Necesarul de furaje pe serie de cretere 21-3R (0-3 sptmni) 1555 x 21 zile x 28 g = 914.34 kg/perioad 156 x 21 zile x 38.7 g = 126.78 kg/perioad 21-3IR (4-17 sptmni) 1555 x 98 zile x 58.2 g = 8869.1 kg/perioad 156 x 98 zile x 73.1 g = 1117.55 kg/perioad 21-4R (18-20 sptmni) 1555 x 21 zile x 88.3 g = 2883.44 kg/perioad 156 x 21 zile x 92.3 g = 302.37 kg/perioad Subtotal 21-3 R = 1041 kg Subtotal 21-3 IR = 9987 kg Subtotal 21-4R = 3186 kg Total: 14214 kg/serie

10

b) Necesarul anual de furaje Na = kg x numr de serii 21-3R 21-3IR 21-4R 1041 kg x 2.17 = 2258.97 kg 9987 kg x 2.17 = 21671.79 kg 3186 kg x 2.17 = 6913.62 kg

Total = 2258.97 kg + 21671.79 kg + 6913.62 kg = 30844.38 kg Valoarea nutritiv a nutreurilor utilizate n hrana psrilor Nutre Porumb rot de soia 48 L-lizin DL-metionin Cret Fosfat dicalcic Orz Gru Sare Premix Kcal EM 3370 2440 3990 5020 0 0 2745 3050 PB 9 45.8 95.6 58.7 0 0 9.2 11.3 Lizin 0.25 2.91 78.4 0 0 0 0.35 0.32 M+C 0.3 1.37 0 99 0 0 0.41 0.47 Ca% 2.2 5.6 0 0 0 0 4.8 2.3 P% 0.01 0.3 0 0 39 24.5 0.05 0.06 CB% 0.27 0.69 0 0 0 18.6 0.17 0.05

11

21-3 R

Valoarea nutritiv a nutreurilor /Kg Kcal EM PB % L % M+C % CB % Ca % P % Nutre %in n.c. Kcal EM/kg 27502800 3370 2440 2745 3050 3990 5020 0 0 9 45.8 9.2 11.3 95.6 58.7 0 0 0.25 2.91 0.35 0.32 78.4 0 0 0 0.3 1.37 0.41 0.47 0 99 0 0 2.2 5.6 4.8 2.3 0 0 0 0 0.01 0.3 0.05 0.06 0 0 39 24.5 0.27 0.69 0.17 0.05 0 0 0 18.6 Porumb rot de soia 48 Orz Gru L-lizin DL-metionin Cret Fosfat dicalcic Sare Premix TOTAL 12 14.00 29.90 15.00 37.00 0.06 0.19 1.10 1.95 0.30 0.50 100.00 471.80 729.56 411.75 1128.50 2.39 9.54 0.00 0.00 0.00 0.00 2753.54

Norme de hran PB % 20 1.26 13.69 1.38 4.18 0.06 0.11 0.00 0.00 0.00 0.00 20.68 L % 1.12 0.04 0.87 0.05 0.12 0.05 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.12 M+C % 0.87 0.04 0.41 0.06 0.17 0.00 0.19 0.00 0.00 0.00 0.00 0.88 CB %


Recommended