SALUBRITATEA

Salubritatea – Definiție

“Calitatea vieții noastre nu este un dar divin. Dimpotrivă, de când omul a început să se ridice pe scara evoluției, aceasta a fost propria sa operă" (I. Bronowski)

SALUBRITÁTE s. f. Faptul de a fi salubru; stare generală favorabilă a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. ♦ Serviciu public care se ocupă cu curățenia dintr-o localitate (Sursa: Dicționarul Explicativ al Limbii Române - 2009)

De ce este salubritatea un serviciu public?• Este reglementata prin lege unde se subliniaza calitatea de

serviciu public (Legea 101/2006)

Cum se realiza acest serviciu public in sec al XIX-lea?

• Căruțașii particulari asigurau salubrizarea de cel puțin două ori pe săptămână

• Colectarea se efectua din bidoane sau găleţi, care erau dotate obligatoriu cu capac şi care erau scoase în stradă şi golite în căruţe de către proprietari, la auzul semnalului sonor al trecerii acestora.

• Gunoiul stradal, provenind din măturatul trotuarelor şi a străzilor, şi care cădea în sarcina proprietarilor, era transportat cu cărucioare de mână şi depozitat în amplasamente bine stabilite, de unde apoi era încărcat în căruţe şi transportat pentru depozitare.

• Erau arondate astfel 24 căruţe, platite de către municipalitate din taxele colectate de la proprietari.

In prima jumătate a secolului XX…

• Taxa pentru transportul și colectarea gunoiului menajer se aplica tuturor cetățenilor, indiferent dacă gunoiul se transporta cu mijloace proprii, fiind stabilită la nivelul de 0,5% din venitul chiriei brute.

• Taxele pentru gunoi erau percepute de la proprietarii de imobile de către Secția financiară a orașului. Anual se colecta și transporta aproximativ 15.000 mc gunoi menajer.

• Salubritatea, pe lângă colectarea și transportul gunoiului menajer, și-a extins sfera de activitate, preluând și măturatul și stropitul străzilor de pe raza oraşului.

Perioada postbelica• S-a încercat să se introducă mica mecanizare și modernizarea

utilajelor deja existente, precum și autodotarea cu tipuri de utilaje noi, în funcție de necesitățile populației deservite.

• Au fost construite noi tipuri de căruțe (platforme) cu tracțiune animală și hipovidanje pentru vidanjarea hasnalelor din zonele în care nu existau rețele de canalizare, fapt ce a determinat o uşurare a muncii angajaţilor din acest sector.

România și salubritatea în zilele noastre• numai 63% din populaţie este deservită de servicii de salubritate(2009) ponderea

în mediul urban fiind de aproximativ 85% şi de doar 52% în mediul rural.• La nivelul anului 2010, mai mult de 95% din cantitatea de deşeuri municipale

(exclusiv cele din construcţii şi demolări) colectată de operatorii de salubrizare a fost eliminată prin depozitare, ratele de reciclare şi valorificare a acestor tipuri de deşeuri fiind încă foarte reduse.

• O mare parte (57%) din cantitatea de deşeuri municipale generate este reprezentată de biodeşeuri (deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare). Însă depozitarea acestora are efecte nefaste asupra mediului (emisii de metan, gaz cu efect de seră şi contribuie la încălzirea globală) şi sănătăţii oamenilor.

București – Marea aglomerare urbană• Fiind un oraş-capitală, Bucureștiul reprezintă cea mai mare

aglomerare urbană a României.• Capitala este percepută ca fiind unul dintre cele mai murdare

orașe.• București este un mare producător de deșeuri municipale

(menajere, industriale, din comerț și instituții, stradale, etc.).• Starea nesatisfăcătoare de curățenie a Bucureștiului este dată de

ineficiența măsurilor luate de administrațiile locale și mai ales de neglijența și nepăsarea populației, ceea ce reflectă gradul scăzut de educație și responsabilitate pentru mediu al acesteia.

• Se confruntă cu un nivel crescând de deșeuri solide urbane.

Factori care contribuie la imaginea de ”oraș murdar” a Bucureștiului• Depozitarea necontrolată a deşeurilor urbane• Existenţa în Bucureşti, în special în zonele periferice, a numeroase

străzi nemodernizate, ceea ce îngreunează foarte mult salubrizarea manuală şi mecanică

• Aglomeraţia de pe anumite artere și parcarea autoturismelor, care nu permite, de cele mai multe ori, realizarea curăţeniei în condiţii optime

• Lipsa de educaţie şi de spirit civic ale unor cetăţeni în ceea ce priveşte menţinerea igienei urbane şi păstrarea mobilierului stradal (cum ar fi coşurile de gunoi sau containerele)

București - Zone• Zona centrală: zonă a marilor contraste arhitectonice; construcțiile ultramoderne coexistă cu

clădiri din „centrul istoric”, multe degradate sau abandonate, cu curți pline de gunoaie, în care și-a găsit adăpost o populație, în cele mai multe cazuri, cu un statut social incert

• Zona rezidențială veche: zona care, la periferia Capitalei, cuprinde o serie de cartiere sărace (Chitila, Ferentari, Rahova, Ghencea,Giulești etc.), lipsite, în multe cazuri, de canalizare și alimentare cu apă și cu străzi chiar de pământ; populația săracă din aceste zone confruntă cu grave probleme de salubritate, create de depunerea necontrolată a deșeurilor, depozitate în special pe terenurile virane

• Marea zonă rezidențială: alcătuită din cartiere noi (Balta Albă, Drumul Taberei, Berceni, Militari ş.a.); aproximativ 60% din populația Bucureștiului locuiește în astfel de clădiri; se caracterizează prin densități mari demografice și de construcții, prin suprafața mică a spațiilor verzi și a parcărilor, elemente care generează probleme mari de confort şi igienă urbană

• Zone rezidențiale noi și de perspectivă: apărute după 1989 prin dezvoltarea orașului; familiile își construiesc locuințe pentru îmbunătățirea confortului și a calității vieții, iar al firmele ridică construcții pentru diferite activități economice; expansiunea urbană a determinat fie apariţia de noi cartiere de locuinţe, fie spaţii comerciale sau de producție în zona de periferie a Capitalei; se remarcă atât prin arhitectura modernă, cât şi prin gradul înalt de igienă urbană, impus, mai ales, de statutul social al proprietarilor

Actori care influențează salubrizarea• Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile• Ministerul Reformei Administrative și Internelor• Consiliul General• Primăriile de sector – Administațiile domeniului public• ONG-urile• Prestatorii de servicii de salubritate• Agenții economici• Populația• Asociația Română de Salubritate• Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ECO-ROM AMBALAJE S.A.)

Asociația Română de Salubritate• Asociația Română de Salubritate (ARS) s-a constituit la 15 aprilie 1999 sub denumirea de Comitetul

Național de Salubritate, Igienă și Protecția Mediului Urban. Constituirea Asociaței s-a făcut cu participarea a peste 200 de delegați, manageri și specialiști dintr-un număr mare de localități urbane ale României, institute de cercetare, proiectare și învățământ superior, firme producătoare de utiliaje, echipamente, materiale și tehnologii de profil, organe legislative și administrative centrale și locale

• Asociația Română de Salubritate este o asociație autonomă, patronală, profesională, non-guvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, nonprofit și are personalitate juridică dobândită în baza prevederilor legale, înregistrată în Registrul special pentru Asociații și Fundații la poziția 15/PJ/2002.

ARS are membrii persoane juridice - operatori de salubritate; producători de utilaje și echipamente specifice; reprezentanți firme străine; societăți cu activități de cercetare, proiectare și consultanță în domeniul gestiunii deșeurilor și persoane fizice - profesori universitari, specialiști în domeniu.

ARS editează trimestrial revista „SALUBRITATEA”, publicație destinată exclusiv problemelor de mediu și de gestiune a deșeurilor, care are deja zece ani de existență și o recunoaștere națională și internațională. SALUBRITATEA se distribuie gratuit tuturor membrilor săi, operatorilor de salubritate, primăriilor de municipii și orașe, consiliilor județene și autorităților centrale.

Companiile prestatoare de servicii de salubritate în București

Sursa: www.zf.ro

Bugetul alocat salubrității Municipiului București• Cele cinci firme care ridică gunoiul în Bucureşti îşi împart o piaţă care

valorează circa 135 de milioane de euro anual, după bugetul alocat pentru salubritate de primăria generală şi sectoare.

• Cum Bucureştiul este cel mai mare generator de deşeuri din ţară, topul naţional al companiilor de salubrizare este dominat de firmele care lucrează în Capitală, acestea cumulând 57% din rulajul primelor 20 de companii de pe piaţa de colectare a deşeurilor.

• În acelaşi timp, contractele bănoase câştigate sau încredinţate de primăriile de sector reprezintă pentru operatorii de salubritate principala sursă de business, lucrările în Bucureşti contribuind cu peste jumătate din cifra de afaceri anuală.

• Liderul pieţei este compania Romprest Service, ale cărei maşini de ridicat gunoiul pot fi văzute pe străzile din sectoarele 1 şi 5 din Bucureşti.

Salubrizarea menajeră în București – Factori de influență• Numărul locuitorilor• Distribuția spațială a populației în spațiul intravilan• Structura și particularitățile spațiului construit• Configurația și gradul de modernizare a rețelei stradale• Dotarea tehnico-edilitară• Gradul de acoperire cu servicii de salubritate și calitatea acestor

servicii• Nivelul de trai al populației• Nivelul de civilizație și spiritul civic al locuitorilor

Salubrizarea stradală în București• Are ca scop principal realizarea și menținerea igienei căilor de comunicație, în scopul ridicării gradului de confort citadin.

• Este cea care pune în final calificativul de ”oraș curat” sau ”oraș murdar”.

• Factori de influență a calității salubrizării stradale: dotarea tehnică a operatorilor, starea rețelei de drumuri din cadrul localității, comportamentul și spiritul civic al populației

• Probleme care împiedică salubrizarea stradală corespunzătoare: existența drumurilor de proastă calitate (pietruite sau chiar de pământ) în zonele urbane, lipsa unui comportament adecvat al populației în această privință

Reciclarea• Colectarea selectivă și reciclarea sunt importante în gestionarea

deșeurilor, întrucât permit reprocesarea anumitor materiale sau produse pentru crearea altora, fără a apela la materii prime noi, reducând astfel consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, salvând importante resurse naturale şi reducând nivelul emisiilor nocive în aer, apă sau sol.

Romania si reciclarea• România reciclează în prezent doar 1% din deşeurile municipale pe

care le produce.• Peste 4 milioane de români au acces la containerele albastru,

verde şi galben care faciliteaza raciclarea, dar oare le folosim cum trebuie?

• 50% din deşeurile municipale reprezintă deşeuri reciclabile – care nu ar trebui să ajungă la groapa de gunoi

• Media europeana a deseurilor care ajung la groapa de gunoi este 38%, in timp ce in Romania 99% din deseuri ajung la groapa de gunoi, diferenta fiind imensa.

Cum reciclează alte țări?• În Suedia gospodăriile reciclează

majoritatea deșeurilor, doar 4% ajungând în depozite. Totuși, statul importă 800.000 tone anual pentru termoficarea din arderea deșeurilor.

• Statele Unite reciclează doar 34% din deșeuri, peste jumătate din deșeurile gospodăriilor ajungând la gropi de gunoi. Un studiu arată că jumătate din mâncarea americanilor ajunge la gunoi, reprezentând 165 de miliarde de dolari pe an.

Probleme sesizate în urma reclamațiilor cetățenilor• Depunerea necontrolată de deșeuri menajere și din construcții pe străzile

periferice• Igiena urbană precară, în zonele de blocuri cu confort scăzut• Eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în zonele de blocuri• Depozitarea necontrolată a deşeurilor provenite de la agenţii economici• Depozitarea în locuri nepermise a deşeurilor din construcţii• Prezenţa maşinilor abandonate pe trotuare, alei şi spaţii verzi• Garajele amplasate necorespunzător, în spatele cărora s-au creat puncte

de acumulare a gunoaielor• Construcţiile abandonate şi cele neterminate

Probleme sesizate în urma reclamațiilor cetățenilor• Terenurile virane nerevendicate şi neîmprejmuite• Creşterea animalelor în oraş• Degradarea parcurilor, datorată neîntreţinerii acestora, ca şi a neridicării

coşurilor de gunoi de către operatorii de salubritate• Spaţii de joacă pentru copii degradate prin depunerea necontrolată de deşeuri

şi transformarea lor în parcări• Servicii de salubritate necorespunzătoare, prestate atât de către Primărie (prin

ADP), cât şi de operatorul de salubritate• Necesitatea îmbunătăţirii activităţii operatorului de servicii de salubritate• Aprecieri făcute de către cetăţeni în legătură cu iniţierea de către primărie a

unor acţiuni de comunicare, precum şi unele sugestii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu

Măsuri şi programe de îmbunătăţire a igienei urbane a Bucureştiului şi managementului deşeurilor• Programul ”Curățenia de Primăvar㔕 Campania ”Deșeurile ne privesc pe toți”• Proiectul „Conştientizarea şi educaţia populaţiei, agenţilor

economici şi autorităţilor publice privind impactul deşeurilor asupra mediului”

• Proiectul „Promovarea spaţiilor verzi ca premisă a dezvoltării durabile a ariei urbane”

• Proiectul „Conştientizarea studenţilor privind protecţia mediului, în perspectiva integrării României în UE”

• Proiectul „Educaţie ecotehnologică pentru tineri şi studenţi”

Măsuri şi programe de îmbunătăţire a igienei urbane a Bucureştiului şi managementului deşeurilor• Programul ”Eco-școala”• Programul ”Primăvara școlilor”• Programul ”Verde curat”• Programul ”Și eu ocrotesc natura”• Programul ”E ușor! Zâmbeutl planetei stă în puterea ta.”• ”Concursul național pentru proiecte de mediu”• Capmania ”Primul pas către reciclare este al tău!”• ”Let’s Do It Romania!” - cel mai mare proiect de implicare socială

din România

Bibliografiehttp://moldova.cc/echilibru/salubrizare.htmhttp://www.retim.ro/istoric.phphttp://www.puterea.ro/economie/doar-63-din-populatia-romaniei-este-deservita-de-servicii-de-salubritate-84411.htmlhttp://www.revista22.ro/ct-gunoi-recicleaza-romnia-537i-suedia-539ara-care-importa-anual-800000-de-tone-de-deseuri-31476.htmlhttp://www.salubritatea.ro/despre.phphttp://www.zf.ro/companii/bani-din-gunoaie-care-sunt-firmele-care-isi-impart-piata-de-135-de-milioane-de-euro-a-salubrizarii-in-bucuresti-11175334http://www.maibine.eu/uploads/Deseurile_si_salubritatea-Indrumar_civic.pdfhttp://www.revista22.ro/ct-gunoi-recicleaza-romnia-537i-suedia-539ara-care-importa-anual-800000-de-tone-de-deseuri-31476.html