Proiect racire

8/13/2019 Proiect racire

1/36

1


2/36

2

CONSTRUCTIA,DIAGNOSTICAREA,

INTRETINEREA SI REPARAREAINSTALATIEI DE RACIRE


3/36


4/36

4

ARGUMENTProgresele inregistrate de !irmele a,ansate in ultimul deceniu- au

demonstrat ca sistemele de racire ale motoarelor cu ardere interna repre inta o

parghie importanta in procesul de per!ectionare a !unctionarii acestora- putind sacontri*uie su*stantial la reducerea consumului speci!ic de com*usti*il- a emisiilor

poluante primare- a e!ectului de sera la scara glo*ala- a!ectand direct !ia*ilitatea

motoarelor si durata de ,iata a acestora.

'istemul de racire tre*uie sa asigure !unctionarea in conditii de siguranta

a motorului cu ardere interna- trans!erand prompt si integral caldura dega/ata in

timpul procesului de lucru- de la componentele cu stare termica critica chiulasa-

pistoanele- cilindrii - de la agentii termici directi uleiul de ungere- aerul de ardere-

com*usti*ilul - mai departe- catre !luidul de racire si prin acesta- catre mediul

incon/urator. 0,acuarea caldurii tre*uie sa !ie ast!el e!ectuata- incat sa se e,ite

aparitia oricaror e!ecte negati,e in urma !unctionarii de lunga durata a motorului

o*oseala termica- deteriorarea supra!etelor e+puse ca,itatiei .

n sistem de racire corect dimensionat mentine in orice situatie posi*ila

de intalnit in e+ploatare- temperatura componentelor motorului solicitate termic si

uneori a !iecarei one importante a acestora in limite care garantea a o *una

!unctionare.

0,aluarea per!ormantelor unui sistem de racire care echipea a un

auto,ehicul poate !i !acuta con!orm standardelor in ,igoare 'A0 1"#" 1##4 -

'A0 81# 1#87 3 care pre,ad e!ectuarea unor teste in timpul carora

auto,ehiculul respecti, tre*uie sa !ie condus con!orm cu conditiile si modul de

operare speci!icat de producator.

Pentru a se putea o*tine re ultate *une la testele amintite mai sus- este

necesar ca sistemul de racire sa !ie conceput- constituit si adaptat per!ect cumotorul.

In ca ul motorului cu aprindere prin scanteie- datorita contactului

incarcaturii proaspete cu peretii cal i ai canalelor de admisie din chiulasa- cu

supapa- cu peretii camerei de ardere- capul pistonului si peretii cilindrului se


5/36

5

micsorea a coe!icientul de umplere din cau a cresterii temperaturii si reducerii

densitatii incarcaturii retinute in cilindru la s!arsitul admisiei. Pe de alta parte in

ca ul unor temperaturi prea sca ute ale peretilor cilindrului- se produce marirea

pierderilor mecanice prin cresterea ,asco itatii lu*ri!iantului si cresterea

pierderilor de caldura sca and ast!el randamentul indicat.

Functionarea indelungata a motoarelor in conditiile unor racirii e+agerate

conduce la u uri premature ale pieselor datorita diluarii peliculei de ulei cu

!ractiuni grele de com*usti*il condensate pe cilindru sau prelinse din conducta de

admisie.

na dintre cerintele !undamentale ale sistemului de racire este asigurarea

unei temperaturi relati, constante a cilindrilor in !unctie de lu*ri!iantul utili at. e

asemenea- este esential ca intensitatile de e,acuare a caldurii din chiulasa sa !ie

sta*ilite din conditia asigurarii unui coe!icient de umplere cat mai ridicat si a unor

pierderi minime prin racire.

Cresterea per!ormantelor motoarelor cresterea puterii si scaderea

consumului de com*usti*il- precum si scaderea e!ectelor poluante se pot reali a

printr o racire mai intensa a chiulasei- deoarece se constata o crestere a

coe!icientului de e+ces de aer.

Cerintele esentiale ce tre*uiesc indeplinite de catre sistemul de raciresa mentina motorului e,itand ast!el o temperatura relati, constanta a

supraincal irea sau supraracirea motorului indi!erent de conditiile climatice

si de drum3

sa permita termoga odinamice cu un randament cat mai des!asurarea

proceselor ridicat3

capacitate cat mai ridicata raportul dintre supra!ata de racire si ,olumul

ocupat3 simplitate constructi,a si monta/ !acil3

greutate dimensiuni de ga*arit cat mai reduse3 cat mai mica si

siguranta e+ploatare cat mai ridicate3 si dura*ilitate in


6/36

6

consum cat antrenarea elementelor componente. mai mic de putere

pentru

CAPITOLUL I

CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIREatorita procesului termic care are loc in camera de ardere a motorului-

ga ele re ultate in timpul unui ciclu au o temperatura medie de 5 . . . 6 C.

Aceste ga e incal esc prin conducti*ilitate chiulasa- cilindrii- pistoanele si

supapele- ast!el ca- din aceasta cau a- se pot produce pertur*atii in !unctionarea

normala a motorului3 ast!el- nu se mai asigura o ungere normala a motorului-

deoarece la temperatura de 6 C uleiul se arde si se depasesc limitele

admisi*ile ale ,alorilor termice pentru mecanismul de distri*utie. e aceea-pentru !unctionarea normala a motorului- tre*uie sa se asigure racirea

elementelor care se incal esc in contact cu ga ele de ardere- respecti, peretii

cilindrilor si ai chiulasei.Prin racirea acestor elemente se mentine temperatura

peliculei de ulei de pe !ata interioara a camasii cilindrului su* temperatura de

descompunere si se reali ea a o uni!ormi are a temperaturii peretilor- ceea ce

are ca e!ect e,itarea dilatarilor inegale si a solicitarilor termice periculoase3 se

e,ita- de asemenea- pericolul care ar putea re ulta din reducerea re istentei

materialului- datorita temperaturii ridicate.

In !unctie de natura agentului de racire e+ista urmatoarele tipuri de

instalatii de racire

instalatia de racire cu aer3

instalatia de racire cu lichid.

1.1 INSTALATIA DE RACIRE CU AER

Racirea directa se reali ea a prin racire cu aer diri/at prin tur*ina9 si prin

racire cu aer nediri/at cu aerul incon/urator9. $acirea cu aer diri/at se o*tine

printr o tur*ina actionata de motor- iar curentul de aer este diri/at spre toti cilindrii

printr un sistem de galerii. In ,ederea racirii cu aer nediri/at- cilindrii- chiulasa si

carterul motorului sunt pre,a ute cu aripioare pe supra!ata lor e+terioara- care


7/36

7

maresc supra!ata de racire iar curentul de aer generat prin deplasarea

auto,ehiculului trece printre aceste aripioare si preia-o parte din temperatura

acestora.A,anta/ele sistemului de racire cu aer sunt urmatoarele

: se elimina radiatorul3

: se elimina pompa de apa si conductele.

In consecinta motorul este mai ie!tin- mai usor cu 1 15; !ata de cele racite

cu apa- dupa pornirile la rece motorul se incal este imediat- se e,ita pericolul

inghetului lichidului de racire- este usor de intretinut.

Cu toate a,anta/elc pe care le pre inta- acest sistem are o s!era de !olosire

limitata la automo*ile deoarece nu asigura o racire uni!orma a motorului si ca

urmare determina un consum marit de com*usti*il.

$acirea cu aer se !oloseste in special la automo*ilele cu motoare de

capacitate mica- precum si la motociclete.

'chema instalatiei de racire cu aer este repre entata in ANEXA 1 .

1.2 INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID

Racirea indirecta cu lichid . In pre ent- la ma/oritatea motoarelor de

automo*il- racirea este asigurata printr o instalatie cu circuit de apa sau lichid

antigel in /urul cilindrilor. In !unctie de presiunea lichidului din instalatiile de racire-

se deose*esc

: instalatii de racire la presiunea atmos!erica3

: instalatii de racire presuri ate.

'uprapresiunea din instalatie este asigurata de capacul *usonul9

radiatorului- pre,a ut cu doua supape

supapa de e,acuare care se deschide la o anumita suprapresiune

!ata de cea atmos!erica pentru ca ,aporii ori lichidul de racire in e+ces sa

!ie e,acuate in a!ara3

o supapa de aspiratie- pentru patrunderea aerului in instalatie cand

depresiunea in aceasta depaseste o anumita ,aloare.


8/36

8

In primul ca - ,aporii de lichid sunt e,acuati in atmos!era- in cel de al doilea

ca intr un ,as de e+pansiune.

Instalatia de racire presuri ata si capsulata repre inta solutia moderna de

racire a motoarelor- ea !iind aproape generali ata la automo*ile.


9/36

9

reali a trans!erul de caldura radiatorul tre*uie sa dispuna de o mare supra!ata

1525 m 29.

$adiatorul se compune din doua re er,oare- unul superior si altul in!erior-

con!ectionate din ta*la de alama sau otel.


10/36

10

'chema radiatorului si schema de reali are ale corpului acti, sunt pre entate in

ANEXA " .

Po)pa d$ apa asigura circulatia !ortata a lichidului in instalatia de racire.


11/36

11

i!. 3. Gar+ituri d$ $ta+'ar$ a/ -u ,i0ar$ i+ -ar-a'a( */ -u ,i0ar$ p$ ar*or$

1#i+$l d$ alu+$-ar$( 2#'ai*a d$ pr$'ar$( 3#ar-( 4#-ar-a'a( #-a)a'a d$$ta+'ar$( #-ar-a'a( 5#i+$l d$ ,i0ar$( 6#i+$l d$ $ta+'ar$( 17#i+$l d$ ,r$-ar$.

In timpul !unctionarii motorului- rotorul este pus in miscare- antrenand prin

paletele sale apa din pompa. In !elul acesta- lichidul de racire ,ine in contact cu

peretii cilindrilor si ai camerelor de ardere- dupa care trece in *a inul superior al

radiatorului.


12/36

12


13/36

13

i!. 4. T$r)o'tatul" 1 # ra-ord d$ a--$' 'pr$ po)pa( 2 # t$r)o'tat( 3 # ra-ord d$ a--$' 'pr$ radiator.

In interiorul *urdu!ului se a!la un lichid ,olatil- ceara sau alt material ce se

dilata usor.

'upapa este actionata de presiunea re ultata din ,apori area lichidului

,olatil sau prin dilatarea materialului din *urdu!- care se o*tine la temperatura de

regim pentru care a !ost reglat termostatul 8 1 C9. In stare de repaus si la

temperaturi ale apei su* ,aloarea celei de regim- supapa inchide ori!iciul de

acces spre radiator si il deschide pe cel de acces spre pompa. In !elul acesta-

apa circula de la motor la pompa si in,ers circuital mic9- reali indu se incal irearapida a apei pana la temperatura de regim sta*ilita.

Pentru mentinerea acestei temperaturi- supapa este actionata in asa !el

incat am*ele ori!icii sunt partial deschise- apa circuland o parte spre radiator si o

parte spre pompa.

aca se depaseste temperatura de regim- supapa deschide ori!iciul de

acces spre radiator si inchide ori!iciul de acces spre pompa. Ca urmare- apa

circula de la motor la radiator- unde cedea a o parte din temperatura acumulata-

trece in continuare prin pompa la motor Bcircuitul mare9 pana cand se a/unge

iarasi la temperatura optima.

'locarea termostatului in pozitia inchis determina supraincalzirea

motorului deoarece lichidul de racire nu parcurge ambele circuite (circuitul mare

si circuitul mic) fapt ce poate duce la arderea garniturii de chiulasa.


14/36

14

'locarea termostatului in pozitia deschis nu permite motorului sa a*unga

la temperatura de regim #$+.#%&C, fapt ce duce la consum marit de combustibil

deci o conducere neecologica a automobilului.

8$+tilatorul # Intensi!icarea circulatiei aerului prin radiator este reali ata

cu a/utorul ,entilatorului. 'e utili ea a ,entilatoare de tip a+ial pre entate in !ig.

5.

i!. . Co+'tru-tia 'i a)pla'ar$a &$+tilatorului

Paletele ,entilatorului au un anumit pro!il sau sunt inclinate su* un unghi

de atac de 4 5 o in asa !el incat sa se asigure aspiratia aerului cu pierderi

minime de lo,ire. nghiurile de iesire ale pro!ilului paletelor sunt in general de

"5 .


15/36

15

In ultimul timp se practica utili area unor cupla/e care permit !unctionarea

,entilatorului numai cand este necesar sau antrenarea printr un motor electric.

CAPITOLUL II

UNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE

2.1 UNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU LICHID

Instalatia de racire a motorului de autoturism cu lichid cu circulatie !ortata

si presuri ata permite ridicarea temperaturii de !ier*ere la circa 11 C.

In instalatia de racire- circuitul lichidului este urmatorul lichidul din /urul

camasilor de racire din *locul motor 19 se ridica in camasile de racire din

chiuloasa 29- a,acuand caldura- apoi prin termostatul "9 este diri/at !ie spre

motor de catre pompa de apa- cand temperatura este su* 7 grade celsius- !ie

spre radiatorul 59 prin racordul 49 cand temperatura trece de 7 grade celsius-

pentru racire de catre ,entilatorul 89- montat pe a+ul pompei de apa sau actionat

electric si comandat de termocupla 129. Apoi pompa 79 aspira lichidul din

radiator prin racordul 69 si l recircula prin camasile de racire din *locul motor.

>ariatia de ,olum a lichidului de racire datorata di!erentelor de temperatura este

preloata de ,asul de e+pansiune 1 9- prin racordul #93 *usonul cu supapa du*la

119 asigura mentinerea unei presiuni constante .

>eri!icarea !unctionarii normale a instalatiei de racire se !ace prin *ec de

control la *ord rosu9- care se stinge la temperatura optima- !ie prin termometru-

sesi ata de traductorul 12 montat la chiulasa motorului ( ANEXA $%&

INSTALATIA DE RACIRE A 'OTORULUI DE AUTOCA'ION este o

instalatie de racire cu lichid si circulatie !ortata si presuri ata-a,and urmatoarele

circuite de racire circuitul principalpentru racirea uleiului- *locului motor si chiulasei3

circuitul de completare D compensare a lichidului de racire din din circuitul

principal3

circuitul secundar de racire a apei prin incal irea ca*inei.


16/36

16

CIRCUITUL PRINCIPAL

Circulatia !ortata a apei este reali ata de catre pompa de apa- antrenata

de ar*orele cotit al motorului- prin intermediul unei curele trape oidale- pompa

de apa aspira apa racita din *a inul in!erior al raditorului- printr o conducta- o

re!ulea a in racitor- racind uleiul si o introduce prin rampa de distri*utie a apei-

intre camasile de cilindri. Preluind caldura inmaga inata de cilindri- apa este

impinsa in chiulasa- de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere a

in/ectoarelor si a ghidurilor de supapa si in stare !ier*inte- iese din chiulasa prin

conducta termostatului si a/unge in *a inul superior al radiatorului. Apoi- este

impinsa prin spatiile inguste ale !agurelui radiatorului- unde este racita de

curentul de aer pro,ocat de ,entilator. Apa rece se aduna in *a inul in!erior- de

unde este a*sor*ita iarasi de pompa de apa.


17/36

17

CIRCUITUL SECUNDAR

'e reali ea a ast!el apa !ier*inte este impinsa in radiator pentru

incal irea ca*inei si dupa cedarea caldurii aerului- este impinsa la pompa de

apa.

'coaterea din circuit a intregii instalatii de incal ire a ca*inei se !ace cu

a/utorul unui intrerupator- iar reglarea incal irii ca*inei se !ace prin

mane,rarea ,entilului de incal ire.

2.2. UNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU AER

Instalatia de racire cu aer se !oloseste la motoarele de motocicleta-la care

aerul rece patrunde printre aripioarele cilindrului si chiulasei e+puse deschis in

atmos!era9-datorita ,ite ei de deplasare. entilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri si

chiulasa. e*itul acestuia este de 4 5 ori mai mare decat al ,entilatorului de la

sistemul de racire cu lichid.

nele motoare au ,entilatoare cu palete cu pas ,aria*il reglat automat

prin termostat- in !unctie de temperature motorului.Cilindrii si chiulasa motorului racit cu aer sunt pre,a uti prin constructi,e

cu aripioare turnate corp comun sau atasate- care au rolul de a mari supra!ata

de racire.

A,anta/ele sistemului de racire cu aer sunt incal irea mai rapida a

motorului la pornire3constructiamai simpla a chiulasei si a *locului motor !ara

camasa de apa93e,itarea nea/unsului creat de depunerea de piatra3 intretinerea

mai simpla3 nu pre inta pericol de inghet3 u uri mai mici ale cilindrilor -caurmare a unei incal iri mai rapide dupa pornire3cost mai redus.

e a,anta/e

imposi*ilitatea unui control precis al racirii3

racirea insu!icienta a onelor calde ca urmare a conducti*ilitatii termice

in!erioare a aerului in comparati,e cu apa3


18/36

18

gomot puternic al ,entilatorului3

la putetre egala motorul policilindric racit cu aer este mai lung din cau a

aripioarelor de la cilindri si prin urmare este mai greu.

atorita celor mentionate racirea cu aer se aplica mai !rec,ent la (AC

grele- dat !iind ca acestea lucrea a mai *ine la temperature mai mari ale

cilindrilor si la (A' de cilindrie mica.

CAPITOLUL III

INTRETINEREA DE ECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI

DE RACIRE

3.1. INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE

Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control-,eri!icare-

ungere- reglare si curatire- dupa cum urmea a

: ,eri!icarea etansietatii organelor component ale instalatiei3

: controlul ni,elului lichidului din radiator ,asul de e+pansiune9 ilnic-

care se completea a cu apa curata sau lichid antigel - in timp ce motorul

!unctionea a3

: ungerea rulmentilor pompei de apa daca nu sunt capsulati9-cu

unsoare consistent - la !iecare 1 . Em3: ,eri!icarea intinderii curelei de ,entilator - la 1 . 15. Em -care nu

tre*uie sa !aca o sageata mai mare de 15 2 mm la o apasare cu o !orta

de " 4 % la mi/locul dinstantei dintre cele doua !ulii. In ca ca e mai mare

se reglea a prin modi!icarea po itiei generatorului de curent- dupa sla*irea

piulitelor de !i+are3dupa reglare-se strang din nou piulitele. intindere

insu!icienta a curelei duce la racirea insu!icienta- iar o curea prea intinsa

duce la u area rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent

alternator9.

: spalarea cu /et de apa a radiatorului prin indepartarea impuritatilor- la

1 . Em3

: spalarea racitoului cu /et de apa la 6 . Em sau anual3


19/36

19

: controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu a/utorul

termodensimetrului anual3

: inlocuirea lichidului antigel- o data la doi ani- !olosind palnia speciala si

sistemul de aerisire a instalatiei3

: inlocuirea termostatului - la 6 . Em3

: curatirea depunerilor de piatra din instalatie - care reduce capacitatea

de racire3

: piatra se depune su* !orma de crusta calcaroasa pe peretii organeleor-

pro,enita din saruri in urma e,aporarii apei- mai ales cand se !ac completari

ale ni,elului cu apa dura.

i ol,area pietrei depuse se !ace pe cale chimica cu solutii acide -pentru

*locurile de aluminiu sau *a ice- pentru cele din !onta.

'e utili ea a cel mai adesea solutia *a ica !ormata din 1 ; car*onat de

sodiu soda de ru!e9- 5; petrol lampant si restul apa.

'olutia acida cea mai !olosita este compusa din 1 ; acid clorhidric si

restul apa. In !unctie de *locul motor- se umple instalatia cu una din aceste

solutii-punandu se motorul in !unctiune circa 1 min se opreste si se lasa 8 1

h3se pune din nou motorul in !unctiune circa 5 min si apoi se goleste

instalatia3urmea a o spalarecu apa curate-cu motorul in !unctiune " 5 min dupacare se goleste si se umple cu apa curate-pentru o !unctionare normala a

motorului.

Pentru e,itarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o

operatie complicata se recomanda utili area si completarea ni,elului de apa

e,aporate -cu apa care are duritatea sca uta sau utili ind metode de reducere

cu permutit nisip !in care contine sodiu9 acesta intra in reactie cu sarurile de

calciu si magne iu pe care le di ol,a.3.2. DE ECTIUNI ALE INSTALATIEI DE RACIRE

In general- de!ectiunile instalatiei de racire duc la supraincal irea sau la

incal irea insu!icienta a motorului.

'upraincal irea are drept cau e pierdere de apa - sla*irea sau ruperea

curelei de ,entilator - termostatul de!ect sau *locat - !unctionarea


20/36

20

necorespun atoare a pompei de apa sau a ,entilatorului - in!undarea sau

spargerea radiatorului - depunerii de piatra.

Pi$rd$r$a d$ apa in e+terior pot a,ea loc pe la racorduri- radiator-

pompa de apa- *usoane- care se o*ser,a prin scurgeri in timp cat motorul nu

este in !unctiune. Pierderile interioare au loc datorita spargerii garniturii de

chiulasa sau inelelor de cauciuc de la cilindri de!ormarii supra!etelor de

etansare dintre *loc si chiuloasa- strangerii insu!iciente a suru*urilor de chiulasa.

'e constata prin !ormarea de *ule de aer in *a inul superior al radiatorului la

turatie ridicata sau a picaturilor de apa gal*ui de pe ti/a de ulei .

$emedierea consta in strangerea colierelor - inlocuirea racordurilor

de!ecte - inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor - strangerea

suru*urilor de chiulasa in ordinea indicata de la mi/loc spre

e+terior9-recti!icarea supra!etelor de im*inare a chiulasei sau a *locului motor.

cureaua insu!icient stransa se remedia a prin sla*irea piulitelor generatorului si

modi!icarea po itiei - pana la intinderea corecta3apoi se strang piulitele3daca este

rupta - cureaua se inlocuieste

T$r)o'tatul $'t$ d$,$-t sau *locat se datoreste deteriorarii *urdu!ului

sau capsulei- scurgerii lichidului sau pastei din interior- ceea ce poate *loca

supapa prin po itia inchisa.Constatarea se !ace prin controlul radiatorului- care daca este rece in

timp ce carcasa termostatului si motorul sunt incinse- iar la accelerarea motorului

nu se o*ser,a nici o induire a apei in radiator.

$emedierea se reali ea a prin inlocuirea termostatului

u+-tio+ar$a +$-or$'pu+%atoar$ a po)p$i d$ apa se datoreste ruperii

penei de !i+are a rotorului sau depresarii ei de pe ar*ore - iar uneori din cau a

inghetarii apei - ruperii paletelor rotorului. e!ectiunea se depistea a prin

o*ser,area unei unduiri sla*e in *a inul superior al radiatorului - la accelerarea

motorului .

$emedierea se e+ecuta prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei

presari corespun atoare3in ca ul ruperii paletelor tur*ine- se inlocuieste complet

rotorul pompei.


21/36

21


22/36

22

ar*orele u at se recti!ica - se cromea a si se recti!ica rotund la cota

nominal3

canalul de pana largit se incarca cu sudura si se !re ea a un altul

decalat la 18 sau se recti!ica si se inlocuieste pana3

!isurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se

recti!ica3 daca sunt rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea

gra,a - se inlocuieste rotorul3

locasul pentru a+ul pompei de apa u at se reconditionea a prin *ucsare

dupa ali are- dupa care se !ace recti!icarea la cota nominala3

dupa reparare se controlea a a*aterea rotorului in locasul din corpul

pompei- /ocul a+ial al rotorului admis este de - 8 mm- apoi se

asam*lea a componentele.

entilatorul poate pre enta ca de!ectiuni

de!ormarea paletelor3

!isurarea sau ruperea paletelor3

sla*irea paletelor in locurile de im*inare3

de!ormarea ori!iciilor suru*urilor de !i+are pe !ulie.

$adiatorul se curate mai intai cu /et de apa si aer comprimat - apoi se

!ier*e in solutie cu soda caustic 1 ; pentru indepartarea pietrei si impuritatilor

depuse dupa care se supune controlul in *aia de apa -introducand in interior aer

comprimat su* presiunea de 1-5 *ar.

&ermostatul se controlea a !unctional intr o *aie de apa incal ita

progresi,- urmarind in acelasi timp - cu un termomentru ca inceperea deschiderii

supapei sa se !aca la 7 C- iar la 85# C sa !ie complet deschisa. 'u* 7 C

supapa tre*uie sa !ie complet inchisa.

-acitorul de ulei poate a,ea te,ile sparte sau supapa de!ecta. &e,ilesparte se lipesc- iar supapa se reglea a3 cand nu este etansa pe scaun- se

rodea a cu pasta apoi se !ace pro*a de etansare a racitorului ca si la radiator.


23/36

23

CAPITOLUL I)

NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA LA

REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE


24/36

24

dispo iti,ul de *locare a ca*inei-instalatia de protecti,e de punere la pamant-la

masini si intalatiile acestora. nu se ,a inter,eni3

: conducatorii de unitati si su*unitati sectii-ateliere9,or lua masuri de asigurare

a instalatiilor de ,entilatie naturala sau mecanica la toate locurile de munca-unde

se dega/a ga e-pra!-pul*eri-,apori to+ici etc.3

: incaperile si locurile de munca ,or !i iluminatein mod corespun ator natural

sau arti!icial3

: este inter is a se incepe roda/ul motoarelor pana cand nu s a asigurat

sistemul de e,acuare a ga elor in e+teriorul halei sau atelierului.&u*ulatura

pentru e,acuarea ga elor ,a !i *ine !i+ate si prote/ata contra deteriorarii3

: canalele pentru lucru tre*uie sa !ie mentinute in stare curate -sa ai*a

asigurat iluminatul la tensiune nepericuloasa 12G24>-scurgerea apei si sa nu !ie

aglomerat cu piese.


25/36

25

: petrolul lampant sau *en ina se pot !olosi numai in cantitati mici la spalarea

pieselor si numai in *ai specialepre,a ute cu capace amena/ate si dispuse in

locuri !erite de pericolul incendierii sau aprinderii3

: este inter is muncitorilor sa !ume e in timpul cind se lucrea a la spalarea

auto,ehiculelor- sa e+ecute lucrari de sudura sau sa !oloseasca lampi de *en ina

aprinse3

: se ,a asigura o *una aerisire naturala sau prin instalatii mecanice de

,entilatie-3la intrarea in aceste incaperi se ,or a!isa placute a,erti oarecu

urmatorul te+t HI%&$A$0A C F C 0'C I' I% AC0A'&A I%CAP0$0 0'&0

I%&0$JI'AH.


26/36

26

9I9LIOGRA IE

1. Antonescu- 0.- Fratila (.- nstalatii si echipamente auto - 0ditura idactica

si Pedagogica - )ucuresti- 1##73

2. Capruciu- F.- Ale+andrescu- P.- ragus- C.- Anvelopele autovehiculelor

exploatare, intretinere, reparare, 0ditura &ehnica- 1## 3

". Fratila- Kh.-- Calculul si constructia automobilelor - 0 P- )ucuresti- 1#773

4. Fratila- K.- /anualul conducatorului mecanic auto - 0ditura idactica si

Pedagogica- )ucuresti3 1## 3

5. Fratila- K.- Fratila- (.- 'amoila '.- Automobile cunoastere, intretinere si

reparare, 0ditura idactica si Pedagogica- )ucuresti- 2 53

6. %eculaiasa- >.- /iscarea autovehiculelor - 0d. Polirom- Iasi- 1##637. 'toicescu- A.- P.- inamica autovehiculelor - ,ol. I- II- III- I.P.).- )ucuresti-

1#823

8. ntaru- (.- Fratila- Kh.- Potincu- Kh.- s.a.- Calculul si constructia

automobilelor - 0 P- )ucuresti- 1#823

#. ntaru- (.- Potincu- Kh.- 'toicescu- A.- s.a.- inamica autovehiculelor pe

roti - 0 P- )ucuresti- 1#813

1 . Automobilul de la A la 0 - 0ditura (ilitara - )ucuresti 1#85

11. Agenda automobilistului - 0ditura &ehnica - )ucuresti 1## .


27/36

27

ANEXE ANEXA 1 * Sche+a siste+ului de racire cu aer


28/36

28

1 motor3 2 ,entilator3 "- 4 aripioare

ANEXA * Sche+a instalatiei de racire cu lichid


29/36

29

1 radiator3 2 pompa de apa3 " termostat3

4 ,as de e+pansiune3 5 tu* !le+i*il de cauciuc3

6 iesirea din pompa de apa a circuitului mic3

7 intrarea in radiator a circuitului mare3

8 intrarea in pompa de apa a circitului mic3

# intrarea in pompa de apa a circuitului mare3

1 *usonul radiatorului

ANEXA ! * Rac rduri


30/36

30

ANEXA "


31/36

31

S- $)a radiatorului

S- $)a d$ r$ali%ar$ al$ -orpului a-ti& -u" a/tu*uri 'i pla-i

*/ tu*uri 'i *$+%i( -/ tu*uri la)$lar$


32/36

32

ANEXA # * P +pe de lichid

Po)pa d$ li- id -u rul)$+t 'p$-ial

Po)pa d$ li- id du*la

ANEXA $ * Instalatia de racire a + t rului de aut turis+ culichid


33/36

33

1# *lo-ul )otor ( 2# - iuloa'a ( 3# t$r)o'tatul( 4 6 : ra-orduri( #radiator(

: po)pa( 17 # &a'ul d$ $0pa+'iu+$( 11 # *u'o+ul -u 'upapa du*la( 12 #t$r)o-upla.

ANEXA - * Sche+a instalatiei de racire deschisa


34/36

34

a/ -ir-uitul '-urt d$'- i'( */ -ir-uitul '-urt i+- i'

1.po)pa apa( 2.radiator( 3.ra-ord d$ l$!atura(

4.ra-ord l$!atura po)pa apa :ra-itor d$ ul$i(

.ra-itor ul$i( &$+tilator( .r$tur(

5.t$r)o'tat( 6.-o+du-ta i+trar$ apa i+ radiator

ANEXA . * Sche+a instalatiei de racire circuit inchis


35/36

35

ANEXA / * Sche+a instalatiei de racire pentru aut turis+ d tatcu 'AC


36/36

36

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	aragoog
View:	261 times
Download:	4 times

Proiect racire

Documents