+ All Categories
Home > Documents > Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

Date post: 04-Apr-2018
Category:
Upload: grupa5
View: 260 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 35

Transcript
  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    1/35

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    2/35

    Abordarea fenomenologica a personalitatii isi concentreaza atentia asupraexperientelor subiective ale individuluicu alte cuvinte asupra viziunii

    personale catre lumea acestuia. Teoriile fenomenologice difera de toatecelelalte teorii prin faptul ca nu urmaresc motivatiile sau trairile dintrecutul unei persoane si nici predictiile in legatura cu comportamentulacesteia. In schimb, ele sunt orientate asupra felului in care individulpercepe si interpreteaza evenimentele care se petrec in mediul sau curent-

    adica asupra fenomenologiei individului. In cadrul acestei abordari un loccentral il ocupa psihologia umanista.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    3/35

    In prima jumatate a acestui secol, psihologia a fost dominata de psihanaliza sibehaviorism. In 1962, un grup de psihologi a fondat Asociatia de PsihologieUmanista, prezentand-o ca pe o a treia forta.

    Pentru a-si defini pozitia, Asociatia a adoptat un set de patru principii: Interesul fundamental il reprezinta experienta personala Aspectele preferentiale ale investigatiei sunt alegerea individuala,

    creativitatea si autoactualizarea

    In alegerea temelor de cercetare intelesul trebuie sa primeze in fataobiectivitatii Demnitatea umana este valoarea fundamentala

    Psihologii care au aderat la valorile acestei asociatii au orientari diferite.De exemplu, Gordon Allport, teoretician al trasaturilor de personalitate, afost in mod evident un psiholog umanist; de asemenea o serie de

    psihanalisti ca Alfred Adler, Carl Jung, Erik Erikson au preferat operspectiva umanista asupra motivatiei, ceea ce i-a indepartat de Freud.Dar, cu toate acestea, ideile lui Carl Rogers si cele ale lui Abraham Maslowraman ideile central ale psihologiei umaniste.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    4/35

    Cele patru principii enuntate de Asociatia de Psihologie Umanista, amintitemai sus, stabilesc distinctii nete intre imaginea asupra personalitatii asacum rezulta ea din conformitate cu aceasta abordare si imaginea pe care oconfera abordarea psihanalitica sau cea behaviorista. Abordarea fenomenologica nu discuta daca variabilele biologice si cele

    de mediu influenteaza sau nu comportamentul, ci pun accentul pe rolulcare ii revine individului insusi in definirea si crearea propriului destin.

    Ea stabileste un set de standarde deosebit de inalte pentru ceea ce senumeste sanatate mentala. Numai un individ care evolueaza in directiaautorealizarii poate fi considerat sanatos din punct de vedere mental.

    Spre deosebire de celalalte teorii, cea umanista se concentreaza asupraindividului sanatos luat ca intreg si contureaza o imagine pozitiva,optimista a personalitatii umane.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    5/35

    Critici

    Orice teorie a personalitatii este incompleta si nu analizeaza in suficientamasura cauzele comportamentului.

    Psihologii adepti ai acestei orientari au reusit sa puna la punct metode totmai ingenioase de evaluare a imaginii de sine si a constructelorpersonale, totusi este pus sub semnul intrebarii calitatea datelor(ex. In cemasura caracteristicile unei persoane autoactualizate sunt consecintaprocesului psihologic denumit autoactualizare, sau in ce masura ele nusunt mai degraba o reflectare a sistemului de valori la care au aderatRogers si Maslow? Cum putem obtine dovezi pentru a proba piramidatrebuintelor?)

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    6/35

    Critici

    Criticii subliniaza ca atat Rogers cat si Kelly si-au elaborat teoriileplecand de la observatiile facute pe studenti relativ sanatosi. Ca urmare,teoriile lor se potrivesc in cazul unor persoane tinere, relativ adaptate ,care isi permit sa acorde timp nevoilor situate in partea superioara a

    piramidei lui Maslow. Aplicabilitatea acestei teorii in cazul unorpersoane cu tulburari grave sau al persoanelor dezavantajate din punct devedere social, cultural sau economic este mai putin evident.

    Exista si voci care critica valorile adoptate de teoreticienii acestei

    orientari. Numerosi observatori considera ca America are o preocupareobsesiva pentru individ si acorda prea putina atentie bunastarii intregiisocietati.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    7/35

    Obiectiv prioritar

    Unul dintre obiectivele prioritare ale orientarii umaniste il constituieraspunsul la o necesitate majora a societatii contemporane: dezideratulputernic de a perfectiona si imbunatati relatiile umane. Eforturile noiiorientari de intelegere si ameliorare a atitudinilor oamenilor unii fata de

    ceilalti tind sa se prelungeasca in proiectarea unor adevarate actiunipractice de schimbare a unui mod imperfect de viata, de reconstructiepsihologica si psiho-sociala, de educare in sensul clarificarii siamplificarii constiintei de sine si de altii.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    8/35

    Caracteristici esentiale

    In tentativa sa de a aprofunda principalele directii ce definesc conditiaumana, noua orientare isi concentreaza atentia asupra conceptului deunicitate a existentei umane. Omul trebuie inteles in ceea ce are elunic si de aceea trebuie considerat in sine si nu prin prisma unortehnici inconstiente si fanteziste, sau a unor notiuni abstracte, inalt

    intelectualizate. Fara a nega determinarile constitutionale si genetice ale personalitatii,

    psihologia existentialist-umanista accentueaza libertatea de alegere aindividului, pe capacitatea sa de a-si construi, prin decizii constientesi responsabile, propriul sau destin.

    Pornind de la ideea ca orice teorie psihologica se sprijina pe conceptieimplicita asupra naturii umane, psihologia umanista isi propune safaca portretul omului ce traieste cu un proiect si cu o intentie si seafla intr-un proces constant de devenire.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    9/35

    Caracteristici esentiale

    In virtutea alegerilor pe care le efectueaza, omul se autocreeaza si seredefineste pe sine. Astfel intervine starea de maturitate, care nu esteconceputa unilateral, ci complex, multidimensional.

    Un prim aspect al maturitatii il constituie marirea constiintei de sine sia capacitatii de reflectie asupra propriei existente. In al doilea rand,maturitatea inseamn autonomie, care nu este legata de determinarileinconstiente. In evolutia spre maturitate apare o nevoie fundamentalaa omului de Altul. (acesta, Altul, joaca un rol semnificativ in

    dezvoltarea personalitatii). (Dorofte Tatiana)

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    10/35

    Rogers considera psihanaliza prea abstracta pentru a putea abordasentimentele reale ale individului. El propune o teorie mult mai simpla,

    care este axata in mod esential pe descrierea unui proces unic,growth(maturizare), a carui evolutie se confrunta cu insasi evolutiapersonalitatii.

    Conceptul esential al psihanalizei, cel de refulare este substituit deRogers prin expresia experiente respinse prin constiinta (este vorba deacele date ale experientei percepute ca periculoase).

    Personalitatea, in viziunea lui Rogers nu are decat o singur determinare:tendinta spre autodezvoltare (growth). Astfel, accentul este pus pe aspectul

    de evolutie si schimbare. De aceea, teoria lui Rogers a fost apreciata cafiind o teorie a dezvoltarii personalitatii.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    11/35

    In activitatea sa desfasurat in clinica, Rogers a fost impresionat de ceea ce

    a vazut ca fiind tendinta innascuta a indivizilor de a cauta cresterea,maturizarea si schimbarea pozitiva. Astfel, el a ajuns sa considere ca fortafundamentala care motiveaza organismul uman este tendinta deactualizare- tendinta de implinire sau de actualizare a tuturor capacitatilororganismului. Rogers nu a negat niciodata ca exista si alte nevoi, cum suntcele biologice, dar el a considerat ca motivatia organismului include aceste

    nevoi ca autointarire.

    In teoria asupra personalitatii a lui Rogers conceptul central il constituieSinele sau conceptul de Sine, care devine piatra unghiulara a teoriei sale.Sinele consta in totalitatea ideilor, perceptiilor, valorilor care caracterizeazaEul, inclusiv constiinta a ceea ce sunt si a ceea ce pot. Acest sineperceput influenteaza atat felul in care individul percepe lumea, cat si felulin care se comporta.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    12/35

    Dupa parerea lui Rogers, individul isi evalueaza fiecare experienta inraport cu aceasta imagine de sine. Oamenii doresc sa se comporte

    consecvent in raport cu imaginea de sine; experientele si sentimenteleneconsecvente cu aceasta imagine sunt infricosatoare, motiv pentru care lise refuza accesul spre constiinta.

    In esenta acesta este conceptul freudian de refulare, desi Rogers considera

    ca ea nu este nici necesara si nici permanenta. (Freud ar fi spus ca refulareaeste inevitabila si ca anumite aspecte ale experientelor parcurse vor ramaneintotdeauna inconstiente).

    Cu cat o persoana respinge mai multe experiente, considerandu-le

    inconsistente cu imaginea de sine, cu atat mai mare va fi prapastia dintresine si realitate, crescand posibilitatea dezadaptarii. Un individ a caruiimagine de sine este incongruenta in raport cu sentimentele si experientelesale, va trebui sa se apere impotriva adevarului, intrucat adevarul produceanxietate.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    13/35

    Sinele ideal

    Sinele ideal este un alt concept fundamental al teoriei lui Rogers. Cutotii avem in minte imaginea persoanei care am vrea sa fim. Individuleste cu atat mai fericit si mai implinit cu cat sinele ideal este maiapropiat de sinele real. O discrepanta prea mare intre sinele real si cel

    ideal are ca rezultat nefericirea si insatisfactia persoanei respective.

    Astfel, pot sa apara doua tipuri de incongruente: prima, intre sine siexperienta realitatii, cea de-a doua intre sine si sinele ideal.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    14/35

    Dincolo de masca Cand un individ este framantat de combinatia sa unica de dificultati, cel

    mai util este sa incercam sa construim o relatie cu el, in care sa fie libersi in siguranta.Trebuie sa intelegem felul in care se simte el in lumea salauntrica, sa-l acceptam asa cum este, sa creem o atmosfera de libertatein care sa se poata mica in orice directie vrea cu gandirea, simtirea sifiinta sa. Cum foloseste el aceasta libertate?

    O foloseste ca sa devina tot mai mult el nsusi. Incepe sa renunte lafatadele false, la mastile sau rolurile prin intermediul carora s-aconfruntat cu viasa.

    In incercarea de a-si descoperi propriul sine, clientul foloseste de celemai multe ori relatia ca sa exploreze, sa recunoasca profundelecontradictii pe care le descopera adesea si se confrunta cu ele.

    Descopera ca o buna parte din viata sa este calauzita de ceea ce crede elca ar trebui sa fie, si nu ceea ce este. Deseori, descopera ca exista numaica raspuns la solicitrile altora, ca pare sa nu aiba sine propriu, ca nuface decat sa incerce sa gandeasca, sa simta si sa se poarte asa cum altiicred ca trebuie el sa gandeasca, sa simta si sa se poarte.

    Filosoful danez Soren Kierkegaard: sa fii altul decat tu insuti.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    15/35

    Dincolo de masca

    Pe de altaparte, a vrea sa fii acel sine care esti cu adevarat constituieintr-adevar opusul disperarii, si aceasta alegere reprezinta cea maiprofunda responsabilitate a omului.

    Explorarea devine si mai perturbatoare cand se trezesc implicati n

    inlaturarea chipurilor false despre care nu stiau ca sunt chipuri false.Clienii incep sa se angajeze in sarcina inspaimantatoare de a explorasentimentele turbulente si uneori violente pe care le nutresc. Indepartareaunei masti despre care credeai ca face parte din adevaratul tau sine poatefi o experienta profund tulburatoare.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    16/35

    La drept vorbind, ea inseamna descoperirea unor elemente pana atuncinecunoscute din sine.

    In viata noastra cotidiana exista o mie unu motive de a nu ne da voie satraim pe deplin atitudinile, motive din trecut si din prezent, motive ce tin desituatia sociala. A le trai liber si pe deplin pare prea primejdios, cu un riscmare de a fi vatamati. Dar in siguranta si libertatea oferite de relatiaterapeutica, ele pot fi traite pe deplin, pana la limita a ceea ce sunt.

    Poate fi vorba de durere, regret, gelozie, furie distructiva, dorinta profunda,siguranta de sine si mandrie, tandrete duioas sau iubire fata de altcineva.Poate fi oricare dintre trairile de care e capabil omul.

    Intr-un astfel de moment individul ajunge safie ceea ce este.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    17/35

    Deschiderea fara de experienta

    Prin acest proces individul devine mai deschis fata de experienta sa. Cercetarile psihologice au aratat ca, daca dovada pe care ne-o aduc

    simturile este contrara imaginii de sine pe care o avem, atunci dovadaeste deformata. Nu putem vedea tot ce ne informeaza simturile, ci doaracele lucruri care se potrivesc cu imaginea pe care o avem.

    Individul devine tot mai constient de propriile sentimente si atitudini, asacum exista in el la nivel organic, devine mai constient de realitate asacum exista ea in afara fiintei sale, in loc sa o perceapa prin prisma unorcategorii preconcepute.

    Este capabil sa asimileze dovezile dintr-o situatie noua asa cum sunt, nloc de a le deforma ca sa se potriveasca tiparului pe care il are deja.

    Aceasta deschidere a constiintei fata de ceea ce exista in acest moment npropria fiinta si nsituatie, este un element important in descriereapersoanei care a efectuat o terapie.

    Individul poate trai pe deplin experientele organismului sau intreg, in locsa isi interzica a le constientiza.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    18/35

    Se pare ca persoana descopera tot mai des ca organismul sau este demn deincredere, ca e instrumentul potrivit pentru a descoperi cel mai satisfacatorcomportament in fiecare situatie concreta.

    In masura in care individul este deschis fata de toate experientele sale, elare acces la toate datele existente in situatia respectiva, pe baza carora sa-sidecida comportamentul. si cunoaste sentimentele si impulsurile, care sunt

    deseori complexe si contradictorii. Are libertatea si capacitatea de apercepe cerintele sociale, incepand de la legile sociale relativ rigide panala dorintele prietenilor si ale rudelor. Are o perceptie relativ corecta asituatiei externe in toata complexitatea ei.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    19/35

    Alta tendinta evidenta in procesul devenirii persoanei are de-a face cu sursa

    sau locusul alegerilor si deciziilor sau ale judecatilor evaluatoare. Individulajunge sa simta tot mai mult ca acest locus al evaluarii se afla in sineinsusi. Intelege ca instanta alegerii se afla in el insusi si ca singura intrebarecare conteaza este:Traiesc intr-un mod care ma multumeste profund sicare ma exprima cu adevarat?

    A recunoaste cs Eu sunt cel care alege si Eu sunt cel care stabileste cevaloare are pentru mine o experienta, este o intelegere deopotrivainvioratoare si inspaimantatoare.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    20/35

    Este vorba de faptul ca individul pare sa ajung mai multumit cu faptul de

    a fi unproces si nu unprodus. In libertatea relatiei terapeutice, el tinde sarenunte la astfel de obiective fixe si sa accepte ideea, mai satisfacatoare, canu e o entitate fixa, ci un proces al devenirii.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    21/35

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    22/35

    Dinamica ierarhiei trebuintelor

    1.Ierarhia trebuintelor inferioare/primare Trebuinte fiziologice Trebuinte de securitate

    2.Ierarhia trebuintelor superioare Trebuintele de apartenenta si dragoste Trebuintele de stima si respect

    Trebuintele de actualizare a sinelui

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    23/35

    1.Ierarhia Trebuintelor Primare

    Trebuintele fioziologice: somn, apa, alimente, caldura, miscare, sex. Homeostazie - eforturile automate ale corpului de a mentine o stare

    constanta, normala a fluxului sangvin

    Apetitse afla in legatura stransa cu trebuintele organismului

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    24/35

    1.Ierarhia Trebuintelor Primare

    Trebuinte de securitate: siguranta, stabilitate, dependenta, protectie, ordine.

    Elemente motivatoare active

    Pericole precum: animale salbatice, temperaturile extreme, agresiunile,crima, tirania, haosul

    Elemente motivatoare non-active Preferinta pentru o slujba stabila

    Preferinta pentru lucruri familiare

    Dorinta de a detine un cont de economii si asigurari Tendinta de a avea o religie sau filosofie asupra lumii

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    25/35

    2.Ierarhia Trebuintelor Superioare

    Trebuinte de apartenenta si dragoste: oferirea si primirea afectiunii. Cauze

    Excesul general de mobilitate Imposibilitatea de a prinde radacini

    Negarea originilor

    Desprinderea de familie si grupul de prieteni Consecinte

    Cazuri de neadaptare Patologii grave

    Destramarea grupurilor traditionale

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    26/35

    2. Ierarhia Trebuintelor Superioare

    Trebuinte de stima si respect Dorinta de: putere, reusita, adecvare, maiestrie, competenta Dorinta de: prestigiu, statut, faima, glorie, dominatie, recunoastere,

    atentie, importanta, demnitate, apreciere

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    27/35

    2.Ierarhia Trebuintelor Superioare

    Actualizarea sinelui

    a fost inventat de Kurt Golstein

    Dorinta de implinire de sine a individului, de atingere a potentialuluimaxim in conformitate cu predispozitia naturala

    Poate lua mai multe forme

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    28/35

    Opera lui si a altor psihologi umanisti este stiintifica , in sensul ca se

    bazeaza pe studierea empirica a comportamentului uman , si totusi sedeosebeste de alte sisteme psihologice prin faptul ca accentueaza anumiteconvingeri filosofice privind fiintele umane(Buhler si Allen , 1972).

    Psihologia umanista este revolutionara prin aceea ca prezinta un model

    pozitiv al experientei umane. Psihologii umanisti se prezinta in primul randca fiinte umane si in al doilea rand ca oameni de stiinta. Nu au pretentia casunt obiectivi. Ei doresc sa descopere, in interactiunea extrem de subiectivadintr-o relatie , metodele care sa scoata la iveala cunoasterea unei alte fiinteumane.(Buhler si Allen, 1972 ; Polanyi , 1958)

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    29/35

    Caracteristici Urmatoarele teme principale constituie caracteristicile distinctive ale

    psihologiei umaniste contemporane:

    Nemultumirea fata de teoriile centrate pe patologie;

    Recunoasterea capacitatii potentialului uman de dezvoltare ,

    autodeterminare si de asumare a alegerilor si a responsabilitatilor ; Convingerea ca oamenii nu traiesc numai pentru paine , ci si pentru

    trebuinte superioare cum ar fi invatarea , munca , iubirea , creativitatea etc;

    Valorizarea sentimentelor , dorintelor si emotiilor , in loc de a obiectivizasau ignora aceste reactii;

    Convingerea ca oamenii sunt capabili de a discerne intre bine si rau si de ase comporta in concordanta cu ceea ce este mai bine;credinta in valorilesupreme , cum ar fi adevarul , fericirea , iubirea si frumusetea.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    30/35

    Miscarea umanista Maslow a scris definitia psihologiei umaniste in primul numar al revistei

    saleJournal of Humanistic Psychology.

    Doua organizatii au modelat identitatea psihologiei umaniste ca miscare

    intelectuala la inceptul anilor `60. Institutul Esalen din California,prototipul centrelor de dezvoltare personala , a fost infiintat in 1962.Deasemenea , Abraham Maslow si colegii sai au creat in 1962 Asociatia dePsihologie Umanista(AHP).

    Scopul principal al revistei si al asociatiei consta in explorareacaracteristicilor comportamentului si a dinamicii afective afiintei umanedepline si sanatoase.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    31/35

    Miscarea Umanista Noua asociatie reprezenta un act de revolta impotriva ortodoxiei

    mecaniciste , deterministe, psihanaliticie si comportamentaliste.

    Psihologii umanisti au descoperit modurile in care actualizarea sineluipoate fi stimulata si masurata la nivelul indivizilor, grupurilor siorganizatiilor.

    In 1968 a fost conceput Inventarul de Orientare Personala (POI), menit samasoare gradul de actualizare a sinelui. Acest instrument a fost intensaplicat in afaceri, in educatie si psihologie.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    32/35

    Psihoterapia Umanista Practica psihoterapiei contemporane a fost influentata radical de Maslow si

    de alti psihologi celei de-a treia forte.

    Desi Maslow nu era clinician practicant , ideile sale au avut un impactsemnificativ asupra practicii terapeutice. El nu a elaborat un sistempropriu-zis de tehnici , ci o abordare etica a relatiilor umane in general.

    Maslow credea ca se pot obtine rezultate satisfacatoare prin toate metodeleclinice si ca un terapeut de succes trebuia sa-l ajute pe individ sa-sisatisfaca trebuintele primare conducandu-l astfel pe calea actualizariisinelui , pe care Maslow o definea drept scop ultim al oricarei terapii.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    33/35

    Psihoterapia Umanista

    Etica umanista descrisa de Maslow si dezvoltata de Bugental :

    Avut implicatii specifice in activitatea terapeutica. Cateva dintre principiilede baza ale eticii sunt:

    Acceptarea responsabilitatii pentru propriile actiuni si experiente; Reciprocitatea in relatii:admiterea perspectivei celuilalt; O perspectiva existentiala sau a lui aici si acum, care subliniaza faptul ca omul

    traieste intotdeauna in prezent; Recunoasterea faptului ca trairile afective precum durerea,conflictul,suferinta,furia si

    vinovatia fac parte din experienta umana si trebuie intelese si chiar pretuite , nureprimate sau ascunse;exprimarea trairilor afective dezvaluie descoperirea unui sens

    in viata persoanei; Cei care au imbratisat etica umanista sunt uniti prin cautarea experientelor care sa lestimuleze dezoltarea.

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    34/35

    Psihoterapia Umanista Terapeutii umanisti isi recunosc si-si folosesc propriile experiente si

    considera ca impactul si importanta personalitatii terapeutului in procesulconsilierii nu pot fi subestimate. Terapeutul serveste dreptmodel,demonstrandu-i implicit pacientului posibilitatea actiunii creative sipozitive. Terapeutii umanisti considera de asemenea ca deciziile si alegerile

    finale ii apartin clientului. Desi terapeutul poate juca un rol de sustinere,pacientului ii revine responsabilitatea principala pentru viata proprie si vafi mereu personajul principal in ea.(Buhler si Allen , 1972;Maslow,1970,142;Rogers,1961).

  • 7/29/2019 Proiect Psih. Personalitatii - Umanismul

    35/35

    Atkinson, RitaIntroducere in psihologie Havarneanu, CorneliuIntroducere in psihologie

    Maslow, Abraham - Motivatie si Personalitate

    Rogers, Carl - A deveni o persoana


Recommended