Date post: | 15-Jul-2015 |
Category: |
Presentations & Public Speaking |
Upload: | antonia-stroe |
View: | 288 times |
Download: | 2 times |
Studies have shown that people will believe
almost anything if you begin a sentece with
Studies have shown
CUPRINS
Definiţie Scurt istoric Tehnici
PUNCTE CHEIE ȘI TEORETICIENI Edward Bernays Walter Lippmann Harold Lasswell Carl Jung
Mass-media Media Ownership Standardizarea gacircndirii umane Pericole pentru libertatea umană Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noua propagandă Ambianța mass-media Tehnici icircn industria publicitară Desensibilizarea Concluzii parțiale
MENTALITĂŢI FAVORABILE PROPAGANDEI Divide et impera Efectul bandwagon Efectul bystander și difuzia responsabilităţii Experimente sociale (Stanford Milgram)
TABLE OF CONTENTS
Definition Brief history Techniques
KEY POINTS AND MAIN THEORISTS Edward Bernays Walter Lippmann Harold Lasswell Carl Jung
Mass Media Media Ownership Standardization of human thought
Dangers to human freedom Escapeism and the new meaning of propaganda The mass media environment Advertising techinques Desensitization Mass Media Conclusions
Propaganda Mindsets Divide et Impera Bandwagon effect Bystander effect and the diffusion of responsibility Social experiments (Stanford Milgram)
D E F I N I T I O N D E F I N I Ț I E
Propaganda is the deliberate systematic attempt to shape
perceptions manipulate cognitions and direct behavior to
achieve a response that furthers the desired intent of the
propagandist[1]
rdquoPROPAGANDA REPREZINTĂ IcircNCERCAREA DELIBERATĂ ŞI SISTEMATICĂ
DE A FORMA PERCEPŢ I I DE A MANIPULA COGNIŢ I I Ş I DE A
DIRECŢIONA COMPORTAMENTE PENTRU OBŢINEREA UNUI RĂSPUNS
CARE SĂ CORESPUNDĂ INTERESELOR PROPAGANDISTULUI rdquo [ 1 ]
[1] Garth S Jowett and Victoria J ODonnell Propaganda amp Persuasion (5th ed 2011)
A brief historyof propagandaThe term propaganda has a nearly universally
negative connotation Walter Lippmann described
it as inherently deceptive and therefore evil[1]
Propaganda is more an exercise of deception rather
than persuasion It is akin to advertising and public
relations but mainly with political purpose
Although propaganda has been utilized for
centuries the term was first used in 1622 by Pope
Gregory XV Gradually it has become a common
element of politics and war As new
communications technologies have developed
propagandists have developed new methods to
reach increasingly large audiences in order to shape
their views The shift to targeting mass audiences
and not just elite publics has been called by some
as new propagandaldquo[2]
[1] Lippmann W A Preface to Morals New York Macmillan 1929 281[2] Combs JE and D Nimmo The New Propaganda The Dictatorship of Palaver in Contemporary Politics New York Longman 1993
Scurt istoric alp r o p a g a n d e iPropaganda icircși are icircnceputurile icircn negura istoriei De exemplu
icircmpăratul roman Augustus i-a comandat poetului Vergiliu să
scrie Eneida cu scopul de a glorifica măreția Romei de a inocula
sentimentul de macircndrie pentru trecutul Romei și pentru a cultiva
virtuțile romane tradiționale precum loialitatea față de familie
Imperiu și zeii acestuia
Deși propaganda a fost utilizată de secole termenul a fost
introdus pentru prima dată icircn 1622 de către Papa Grigore al
XV-lea Treptat aceasta a devenit un element comun icircn
politică și icircn război
Icircn era modernă propaganda a căpătat o conotație aproape
universal negativă Walter Lippmann a descris-o ca fiind icircn
mod inerent icircnșelătoare și prin urmare malițioasă[1]
Propaganda este mai degrabă un exercițiu de decepție decacirct
unul de convingere Se aseamănă cu industria publicitară și
domeniul relațiilor publice dar adoptă icircn principal un scop
politic Pe măsură ce noile tehnologii de comunicare s-au
dezvoltat propagandiștii au creat noi metode pentru a ajunge
la un public din ce icircn ce mai larg icircn scopul de a modela
opiniile acestuia Țintirea directă a maselor ci nu doar a
elitelor publice a fost denumită propagandă nouăldquo [2]
This poster was produced before conscription was introducedi n 1 9 1 6 a n d a i m e d t o e n c o u r a g e m e n t o j o i n t h ea r m e d f o r c e s t h r o u g h e m o t i o n a l b l a c k m a i l
Many US produced propaganda posters from World War II would typecast theJapanese as goofy and cartoonish Buck teeth big ears and an exaggeration on theeyes were recurring features
After the attack on Pearl Harbour many posters were producedt h a t a c t i v e l y p r o m o t e d r e v e n g e a g a i n s t t h e J a p a n e s e
Uncle Sam is portrayed as triumphant against the enemy
A v e r y p o w e r f u l i m a g e t h i s p o s t e r a s k s f o r p e o p l e t osupport the effort financially to save their kids from harm
Un număr al reviste TIME apărut pe 24 Iulie
2014 intitulat rdquoCOLD WAR II - The World is
Losing Putin´s Dangerous Gamerdquo a abordat
inevitabil criza mondială provocată de
doboracircrea Malaysia Airlines Flight 17
(MH17MAS17) pe teritoriul Ucrainei Primul
articol al publicației rdquoIn Russia Crime Without
Punishmentrdquo atrage atenția asupra modului icircn
care Vladimir Putin actualul președinte al
Rusiei se folosește de crizele ce apar icircn
context international Prăbușirea avionului de
tip Boeing 777 presupus lovit cu o rachetă sol-
aer rusească a provocatla data de 17 iulie
moartea a 298 de oameni Imaginea de pe
coperta revistei icircl icircnfățişează pe Putin pe
fundal roşu (culoarea dictaturii imperiului
sovietic) călcacircndpe o umbră de avion (la nivel
simbolic pe viețile celor 298 de pasageri) cu
aura unui om hotăracirct şi sigur de victorie Stilul
artistic simplu dar cu o clară și puternică
icircncărcătură simbolică și emoțională amintește
de posterele de propaganda aparținacircnd WWII
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
CUPRINS
Definiţie Scurt istoric Tehnici
PUNCTE CHEIE ȘI TEORETICIENI Edward Bernays Walter Lippmann Harold Lasswell Carl Jung
Mass-media Media Ownership Standardizarea gacircndirii umane Pericole pentru libertatea umană Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noua propagandă Ambianța mass-media Tehnici icircn industria publicitară Desensibilizarea Concluzii parțiale
MENTALITĂŢI FAVORABILE PROPAGANDEI Divide et impera Efectul bandwagon Efectul bystander și difuzia responsabilităţii Experimente sociale (Stanford Milgram)
TABLE OF CONTENTS
Definition Brief history Techniques
KEY POINTS AND MAIN THEORISTS Edward Bernays Walter Lippmann Harold Lasswell Carl Jung
Mass Media Media Ownership Standardization of human thought
Dangers to human freedom Escapeism and the new meaning of propaganda The mass media environment Advertising techinques Desensitization Mass Media Conclusions
Propaganda Mindsets Divide et Impera Bandwagon effect Bystander effect and the diffusion of responsibility Social experiments (Stanford Milgram)
D E F I N I T I O N D E F I N I Ț I E
Propaganda is the deliberate systematic attempt to shape
perceptions manipulate cognitions and direct behavior to
achieve a response that furthers the desired intent of the
propagandist[1]
rdquoPROPAGANDA REPREZINTĂ IcircNCERCAREA DELIBERATĂ ŞI SISTEMATICĂ
DE A FORMA PERCEPŢ I I DE A MANIPULA COGNIŢ I I Ş I DE A
DIRECŢIONA COMPORTAMENTE PENTRU OBŢINEREA UNUI RĂSPUNS
CARE SĂ CORESPUNDĂ INTERESELOR PROPAGANDISTULUI rdquo [ 1 ]
[1] Garth S Jowett and Victoria J ODonnell Propaganda amp Persuasion (5th ed 2011)
A brief historyof propagandaThe term propaganda has a nearly universally
negative connotation Walter Lippmann described
it as inherently deceptive and therefore evil[1]
Propaganda is more an exercise of deception rather
than persuasion It is akin to advertising and public
relations but mainly with political purpose
Although propaganda has been utilized for
centuries the term was first used in 1622 by Pope
Gregory XV Gradually it has become a common
element of politics and war As new
communications technologies have developed
propagandists have developed new methods to
reach increasingly large audiences in order to shape
their views The shift to targeting mass audiences
and not just elite publics has been called by some
as new propagandaldquo[2]
[1] Lippmann W A Preface to Morals New York Macmillan 1929 281[2] Combs JE and D Nimmo The New Propaganda The Dictatorship of Palaver in Contemporary Politics New York Longman 1993
Scurt istoric alp r o p a g a n d e iPropaganda icircși are icircnceputurile icircn negura istoriei De exemplu
icircmpăratul roman Augustus i-a comandat poetului Vergiliu să
scrie Eneida cu scopul de a glorifica măreția Romei de a inocula
sentimentul de macircndrie pentru trecutul Romei și pentru a cultiva
virtuțile romane tradiționale precum loialitatea față de familie
Imperiu și zeii acestuia
Deși propaganda a fost utilizată de secole termenul a fost
introdus pentru prima dată icircn 1622 de către Papa Grigore al
XV-lea Treptat aceasta a devenit un element comun icircn
politică și icircn război
Icircn era modernă propaganda a căpătat o conotație aproape
universal negativă Walter Lippmann a descris-o ca fiind icircn
mod inerent icircnșelătoare și prin urmare malițioasă[1]
Propaganda este mai degrabă un exercițiu de decepție decacirct
unul de convingere Se aseamănă cu industria publicitară și
domeniul relațiilor publice dar adoptă icircn principal un scop
politic Pe măsură ce noile tehnologii de comunicare s-au
dezvoltat propagandiștii au creat noi metode pentru a ajunge
la un public din ce icircn ce mai larg icircn scopul de a modela
opiniile acestuia Țintirea directă a maselor ci nu doar a
elitelor publice a fost denumită propagandă nouăldquo [2]
This poster was produced before conscription was introducedi n 1 9 1 6 a n d a i m e d t o e n c o u r a g e m e n t o j o i n t h ea r m e d f o r c e s t h r o u g h e m o t i o n a l b l a c k m a i l
Many US produced propaganda posters from World War II would typecast theJapanese as goofy and cartoonish Buck teeth big ears and an exaggeration on theeyes were recurring features
After the attack on Pearl Harbour many posters were producedt h a t a c t i v e l y p r o m o t e d r e v e n g e a g a i n s t t h e J a p a n e s e
Uncle Sam is portrayed as triumphant against the enemy
A v e r y p o w e r f u l i m a g e t h i s p o s t e r a s k s f o r p e o p l e t osupport the effort financially to save their kids from harm
Un număr al reviste TIME apărut pe 24 Iulie
2014 intitulat rdquoCOLD WAR II - The World is
Losing Putin´s Dangerous Gamerdquo a abordat
inevitabil criza mondială provocată de
doboracircrea Malaysia Airlines Flight 17
(MH17MAS17) pe teritoriul Ucrainei Primul
articol al publicației rdquoIn Russia Crime Without
Punishmentrdquo atrage atenția asupra modului icircn
care Vladimir Putin actualul președinte al
Rusiei se folosește de crizele ce apar icircn
context international Prăbușirea avionului de
tip Boeing 777 presupus lovit cu o rachetă sol-
aer rusească a provocatla data de 17 iulie
moartea a 298 de oameni Imaginea de pe
coperta revistei icircl icircnfățişează pe Putin pe
fundal roşu (culoarea dictaturii imperiului
sovietic) călcacircndpe o umbră de avion (la nivel
simbolic pe viețile celor 298 de pasageri) cu
aura unui om hotăracirct şi sigur de victorie Stilul
artistic simplu dar cu o clară și puternică
icircncărcătură simbolică și emoțională amintește
de posterele de propaganda aparținacircnd WWII
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
D E F I N I T I O N D E F I N I Ț I E
Propaganda is the deliberate systematic attempt to shape
perceptions manipulate cognitions and direct behavior to
achieve a response that furthers the desired intent of the
propagandist[1]
rdquoPROPAGANDA REPREZINTĂ IcircNCERCAREA DELIBERATĂ ŞI SISTEMATICĂ
DE A FORMA PERCEPŢ I I DE A MANIPULA COGNIŢ I I Ş I DE A
DIRECŢIONA COMPORTAMENTE PENTRU OBŢINEREA UNUI RĂSPUNS
CARE SĂ CORESPUNDĂ INTERESELOR PROPAGANDISTULUI rdquo [ 1 ]
[1] Garth S Jowett and Victoria J ODonnell Propaganda amp Persuasion (5th ed 2011)
A brief historyof propagandaThe term propaganda has a nearly universally
negative connotation Walter Lippmann described
it as inherently deceptive and therefore evil[1]
Propaganda is more an exercise of deception rather
than persuasion It is akin to advertising and public
relations but mainly with political purpose
Although propaganda has been utilized for
centuries the term was first used in 1622 by Pope
Gregory XV Gradually it has become a common
element of politics and war As new
communications technologies have developed
propagandists have developed new methods to
reach increasingly large audiences in order to shape
their views The shift to targeting mass audiences
and not just elite publics has been called by some
as new propagandaldquo[2]
[1] Lippmann W A Preface to Morals New York Macmillan 1929 281[2] Combs JE and D Nimmo The New Propaganda The Dictatorship of Palaver in Contemporary Politics New York Longman 1993
Scurt istoric alp r o p a g a n d e iPropaganda icircși are icircnceputurile icircn negura istoriei De exemplu
icircmpăratul roman Augustus i-a comandat poetului Vergiliu să
scrie Eneida cu scopul de a glorifica măreția Romei de a inocula
sentimentul de macircndrie pentru trecutul Romei și pentru a cultiva
virtuțile romane tradiționale precum loialitatea față de familie
Imperiu și zeii acestuia
Deși propaganda a fost utilizată de secole termenul a fost
introdus pentru prima dată icircn 1622 de către Papa Grigore al
XV-lea Treptat aceasta a devenit un element comun icircn
politică și icircn război
Icircn era modernă propaganda a căpătat o conotație aproape
universal negativă Walter Lippmann a descris-o ca fiind icircn
mod inerent icircnșelătoare și prin urmare malițioasă[1]
Propaganda este mai degrabă un exercițiu de decepție decacirct
unul de convingere Se aseamănă cu industria publicitară și
domeniul relațiilor publice dar adoptă icircn principal un scop
politic Pe măsură ce noile tehnologii de comunicare s-au
dezvoltat propagandiștii au creat noi metode pentru a ajunge
la un public din ce icircn ce mai larg icircn scopul de a modela
opiniile acestuia Țintirea directă a maselor ci nu doar a
elitelor publice a fost denumită propagandă nouăldquo [2]
This poster was produced before conscription was introducedi n 1 9 1 6 a n d a i m e d t o e n c o u r a g e m e n t o j o i n t h ea r m e d f o r c e s t h r o u g h e m o t i o n a l b l a c k m a i l
Many US produced propaganda posters from World War II would typecast theJapanese as goofy and cartoonish Buck teeth big ears and an exaggeration on theeyes were recurring features
After the attack on Pearl Harbour many posters were producedt h a t a c t i v e l y p r o m o t e d r e v e n g e a g a i n s t t h e J a p a n e s e
Uncle Sam is portrayed as triumphant against the enemy
A v e r y p o w e r f u l i m a g e t h i s p o s t e r a s k s f o r p e o p l e t osupport the effort financially to save their kids from harm
Un număr al reviste TIME apărut pe 24 Iulie
2014 intitulat rdquoCOLD WAR II - The World is
Losing Putin´s Dangerous Gamerdquo a abordat
inevitabil criza mondială provocată de
doboracircrea Malaysia Airlines Flight 17
(MH17MAS17) pe teritoriul Ucrainei Primul
articol al publicației rdquoIn Russia Crime Without
Punishmentrdquo atrage atenția asupra modului icircn
care Vladimir Putin actualul președinte al
Rusiei se folosește de crizele ce apar icircn
context international Prăbușirea avionului de
tip Boeing 777 presupus lovit cu o rachetă sol-
aer rusească a provocatla data de 17 iulie
moartea a 298 de oameni Imaginea de pe
coperta revistei icircl icircnfățişează pe Putin pe
fundal roşu (culoarea dictaturii imperiului
sovietic) călcacircndpe o umbră de avion (la nivel
simbolic pe viețile celor 298 de pasageri) cu
aura unui om hotăracirct şi sigur de victorie Stilul
artistic simplu dar cu o clară și puternică
icircncărcătură simbolică și emoțională amintește
de posterele de propaganda aparținacircnd WWII
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
A brief historyof propagandaThe term propaganda has a nearly universally
negative connotation Walter Lippmann described
it as inherently deceptive and therefore evil[1]
Propaganda is more an exercise of deception rather
than persuasion It is akin to advertising and public
relations but mainly with political purpose
Although propaganda has been utilized for
centuries the term was first used in 1622 by Pope
Gregory XV Gradually it has become a common
element of politics and war As new
communications technologies have developed
propagandists have developed new methods to
reach increasingly large audiences in order to shape
their views The shift to targeting mass audiences
and not just elite publics has been called by some
as new propagandaldquo[2]
[1] Lippmann W A Preface to Morals New York Macmillan 1929 281[2] Combs JE and D Nimmo The New Propaganda The Dictatorship of Palaver in Contemporary Politics New York Longman 1993
Scurt istoric alp r o p a g a n d e iPropaganda icircși are icircnceputurile icircn negura istoriei De exemplu
icircmpăratul roman Augustus i-a comandat poetului Vergiliu să
scrie Eneida cu scopul de a glorifica măreția Romei de a inocula
sentimentul de macircndrie pentru trecutul Romei și pentru a cultiva
virtuțile romane tradiționale precum loialitatea față de familie
Imperiu și zeii acestuia
Deși propaganda a fost utilizată de secole termenul a fost
introdus pentru prima dată icircn 1622 de către Papa Grigore al
XV-lea Treptat aceasta a devenit un element comun icircn
politică și icircn război
Icircn era modernă propaganda a căpătat o conotație aproape
universal negativă Walter Lippmann a descris-o ca fiind icircn
mod inerent icircnșelătoare și prin urmare malițioasă[1]
Propaganda este mai degrabă un exercițiu de decepție decacirct
unul de convingere Se aseamănă cu industria publicitară și
domeniul relațiilor publice dar adoptă icircn principal un scop
politic Pe măsură ce noile tehnologii de comunicare s-au
dezvoltat propagandiștii au creat noi metode pentru a ajunge
la un public din ce icircn ce mai larg icircn scopul de a modela
opiniile acestuia Țintirea directă a maselor ci nu doar a
elitelor publice a fost denumită propagandă nouăldquo [2]
This poster was produced before conscription was introducedi n 1 9 1 6 a n d a i m e d t o e n c o u r a g e m e n t o j o i n t h ea r m e d f o r c e s t h r o u g h e m o t i o n a l b l a c k m a i l
Many US produced propaganda posters from World War II would typecast theJapanese as goofy and cartoonish Buck teeth big ears and an exaggeration on theeyes were recurring features
After the attack on Pearl Harbour many posters were producedt h a t a c t i v e l y p r o m o t e d r e v e n g e a g a i n s t t h e J a p a n e s e
Uncle Sam is portrayed as triumphant against the enemy
A v e r y p o w e r f u l i m a g e t h i s p o s t e r a s k s f o r p e o p l e t osupport the effort financially to save their kids from harm
Un număr al reviste TIME apărut pe 24 Iulie
2014 intitulat rdquoCOLD WAR II - The World is
Losing Putin´s Dangerous Gamerdquo a abordat
inevitabil criza mondială provocată de
doboracircrea Malaysia Airlines Flight 17
(MH17MAS17) pe teritoriul Ucrainei Primul
articol al publicației rdquoIn Russia Crime Without
Punishmentrdquo atrage atenția asupra modului icircn
care Vladimir Putin actualul președinte al
Rusiei se folosește de crizele ce apar icircn
context international Prăbușirea avionului de
tip Boeing 777 presupus lovit cu o rachetă sol-
aer rusească a provocatla data de 17 iulie
moartea a 298 de oameni Imaginea de pe
coperta revistei icircl icircnfățişează pe Putin pe
fundal roşu (culoarea dictaturii imperiului
sovietic) călcacircndpe o umbră de avion (la nivel
simbolic pe viețile celor 298 de pasageri) cu
aura unui om hotăracirct şi sigur de victorie Stilul
artistic simplu dar cu o clară și puternică
icircncărcătură simbolică și emoțională amintește
de posterele de propaganda aparținacircnd WWII
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
This poster was produced before conscription was introducedi n 1 9 1 6 a n d a i m e d t o e n c o u r a g e m e n t o j o i n t h ea r m e d f o r c e s t h r o u g h e m o t i o n a l b l a c k m a i l
Many US produced propaganda posters from World War II would typecast theJapanese as goofy and cartoonish Buck teeth big ears and an exaggeration on theeyes were recurring features
After the attack on Pearl Harbour many posters were producedt h a t a c t i v e l y p r o m o t e d r e v e n g e a g a i n s t t h e J a p a n e s e
Uncle Sam is portrayed as triumphant against the enemy
A v e r y p o w e r f u l i m a g e t h i s p o s t e r a s k s f o r p e o p l e t osupport the effort financially to save their kids from harm
Un număr al reviste TIME apărut pe 24 Iulie
2014 intitulat rdquoCOLD WAR II - The World is
Losing Putin´s Dangerous Gamerdquo a abordat
inevitabil criza mondială provocată de
doboracircrea Malaysia Airlines Flight 17
(MH17MAS17) pe teritoriul Ucrainei Primul
articol al publicației rdquoIn Russia Crime Without
Punishmentrdquo atrage atenția asupra modului icircn
care Vladimir Putin actualul președinte al
Rusiei se folosește de crizele ce apar icircn
context international Prăbușirea avionului de
tip Boeing 777 presupus lovit cu o rachetă sol-
aer rusească a provocatla data de 17 iulie
moartea a 298 de oameni Imaginea de pe
coperta revistei icircl icircnfățişează pe Putin pe
fundal roşu (culoarea dictaturii imperiului
sovietic) călcacircndpe o umbră de avion (la nivel
simbolic pe viețile celor 298 de pasageri) cu
aura unui om hotăracirct şi sigur de victorie Stilul
artistic simplu dar cu o clară și puternică
icircncărcătură simbolică și emoțională amintește
de posterele de propaganda aparținacircnd WWII
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
After the attack on Pearl Harbour many posters were producedt h a t a c t i v e l y p r o m o t e d r e v e n g e a g a i n s t t h e J a p a n e s e
Uncle Sam is portrayed as triumphant against the enemy
A v e r y p o w e r f u l i m a g e t h i s p o s t e r a s k s f o r p e o p l e t osupport the effort financially to save their kids from harm
Un număr al reviste TIME apărut pe 24 Iulie
2014 intitulat rdquoCOLD WAR II - The World is
Losing Putin´s Dangerous Gamerdquo a abordat
inevitabil criza mondială provocată de
doboracircrea Malaysia Airlines Flight 17
(MH17MAS17) pe teritoriul Ucrainei Primul
articol al publicației rdquoIn Russia Crime Without
Punishmentrdquo atrage atenția asupra modului icircn
care Vladimir Putin actualul președinte al
Rusiei se folosește de crizele ce apar icircn
context international Prăbușirea avionului de
tip Boeing 777 presupus lovit cu o rachetă sol-
aer rusească a provocatla data de 17 iulie
moartea a 298 de oameni Imaginea de pe
coperta revistei icircl icircnfățişează pe Putin pe
fundal roşu (culoarea dictaturii imperiului
sovietic) călcacircndpe o umbră de avion (la nivel
simbolic pe viețile celor 298 de pasageri) cu
aura unui om hotăracirct şi sigur de victorie Stilul
artistic simplu dar cu o clară și puternică
icircncărcătură simbolică și emoțională amintește
de posterele de propaganda aparținacircnd WWII
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Un număr al reviste TIME apărut pe 24 Iulie
2014 intitulat rdquoCOLD WAR II - The World is
Losing Putin´s Dangerous Gamerdquo a abordat
inevitabil criza mondială provocată de
doboracircrea Malaysia Airlines Flight 17
(MH17MAS17) pe teritoriul Ucrainei Primul
articol al publicației rdquoIn Russia Crime Without
Punishmentrdquo atrage atenția asupra modului icircn
care Vladimir Putin actualul președinte al
Rusiei se folosește de crizele ce apar icircn
context international Prăbușirea avionului de
tip Boeing 777 presupus lovit cu o rachetă sol-
aer rusească a provocatla data de 17 iulie
moartea a 298 de oameni Imaginea de pe
coperta revistei icircl icircnfățişează pe Putin pe
fundal roşu (culoarea dictaturii imperiului
sovietic) călcacircndpe o umbră de avion (la nivel
simbolic pe viețile celor 298 de pasageri) cu
aura unui om hotăracirct şi sigur de victorie Stilul
artistic simplu dar cu o clară și puternică
icircncărcătură simbolică și emoțională amintește
de posterele de propaganda aparținacircnd WWII
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Atacirct propaganda cacirct și domeniul relațiilor
publice și cel al industriei publicitare se
folosesc de tehnici ce icircși au originile icircn
psihologia maselor (se au icircn vedere
comportamenul colectiv dinamica grupurilor
influența socială conștiința colectivă șamd)
Propaganda as well as public relations and the
advertising industry make use of techniques
that originate in mass psychology The collective
behavior group dynamics social influence and
the collective consciousness are just a
number of elements taken into account
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
1 Ad hominem attacking opponents rather than opponentsrsquo ideas or principles
2 Ad nauseam repeating ideas relentlessly so that the audience becomes inured to them
3 Appeal to authority use of authority figures (or perceived authority figures such as celebrities) to support ideas
4 Appeal to fear exploitation of audience anxieties or concerns
5 Appeal to prejudice exploitation of an audiencersquos desire to believe that it is virtuous or morally or otherwise superior
6 Bandwagon exploitation of an audiencersquos desire to conform by encouraging adherence to or acceptance of idea that is supposedly garnering
widespread or universal support
7 Beautiful people depiction of attractive famous people or happy people to associate success or happiness with adherence to an idea or cause or
purchase of a product
8 Black-and-white fallacy presentation of only two alternatives one of which is identified as undesirable
9 Classical conditioning association of an idea with another stimulus
10 Cognitive dissonance using a favorable stimulus to prompt acceptance of an unfavorable one or producing an unfavorable association
11 Common man adoption of mannerisms andor communication of principles that suggest affinity with the average person
12 Cult of personality creation of an idealized persona or exploitation of an existing one as a spokesperson for an idea or a cause
13 Demonizing the enemy dehumanizing or otherwise denigrating opponents to sway opinion
14 Dictat mandating adherence to an idea or cause by presenting it as the only viable alternative
15 Disinformation creating false accounts or records or altering or removing existing ones to engender support for or opposition to an idea or
cause
16 Door in the face seeking compliance with a request by initially requesting a greater commitment and then characterizing the desired outcome
as a compromise or a minor inconvenience
17 Euphoria generating happiness or high morale by staging a celebration or other motivating event or offer
18 Fear uncertainty and doubt disseminating false or negative information to undermine adherence to an undesirable belief or opinion
19 Flag waving appealing to nationalism or patriotism
20 Foot in the door manipulation by encouraging a small gift or sacrifice which establishes a bond that can be exploited to extract more significant
compliance
21 Glittering generalities applying emotionally appealing but vague and meaningless words to an idea or cause
22 Half-truth making a statement that is partly true or only part of the truth or is otherwise deceptive
23 Inevitable victory assurance of uncommitted audience members and reassurance of committed audience members that an idea or cause will
prevail
24 Join the crowd communication intended to persuade the audience to support an idea or cause because it is or will be the dominant paradigm
25 Labeling or name-calling using euphemistic or dysphemistic terms to encourage a positive or negative perception of a person an idea or a
cause
P r o p a g a n d a t e c h i q u e s
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
26 Latitudes of acceptance introducing an extreme point of view to encourage acceptance of a more moderate stance or establishing a barely
moderate stance and gradually shifting to an extreme position
27 The lie false or distorted information that justifies an action or a belief andor encourages acceptance of it
28 Love bombing isolation of the target audience from general society within an insular group that devotes attention and affection to the target
audience to encourage adherence to an idea or cause
29 Managing the news influencing news media by timing messages to onersquos advantage reinterpreting controversial or unpopular actions or
statements (also called spinning) or repeating insubstantial or inconsequential statements that ignore a problem (also called staying on message)
30 Milieu control using peer or social pressure to engender adherence to an idea or cause related to brainwashing and mind control
31 Obfuscation communication that is vague and ambiguous intended to confuse the audience as it seeks to interpret the message or to use
incomprehensibility to exclude a wider audience
32 Operant conditioning indoctrination by presentation of attractive people expressing opinions or buying products
33 Oversimplification offering generalities in response to complex questions
34 Penseacutee unique (French for ldquosingle thoughtrdquo) repression of alternative viewpoints by simplistic arguments
35 Quotes out of context selective use of quotations to alter the speakerrsquos or writerrsquos intended meaning or statement of opinion
36 Rationalization use of generalities or euphemisms to justify actions or beliefs
37 Red herring use of irrelevant data or facts to fallaciously validate an argument
38 Reductio ad Hitlerum persuasion of an audience to change its opinion by identifying undesirable groups as adherents of the opinion thus
associating the audience with such groups
39 Repetition repeated use of a word phrase statement or image to influence the audience
40 Scapegoating blaming a person or a group for a problem so that those responsible for it are assuaged of guilt andor to distract the audience
from the problem itself and the need to fix it
41 Selective truth restrictive use of data or facts to sway opinion that might not be swayed if all the data or facts were given
42 Sloganeering use of brief memorable phrases to encapsulate arguments or opinions on an emotional rather than a logical level
43 Stereotyping incitement of prejudice by reducing a target group such as a segment of society or people adhering to a certain religion to a set
of undesirable traits
44 Straw man misrepresentation or distortion of an undesirable argument or opinion or misidentifying an undesirable persona or an undesirable
single person as representative of that belief or oversimplifying the belief
45 Testimonial publicizing of a statement by an expert authority figure or celebrity in support of an idea cause or product in order to prompt
the audience to identify with the person and support the idea or cause or buy the product
46 Third party use of a supposedly impartial person or group such as a journalist or an expert or a group falsely represented as a grassroots
organization to support an idea or cause or recommend a product
47 Thought-terminating clicheacute use of a truism to stifle dissent or validate faulty logic
48 Transfer association of an entityrsquos positive or negative qualities with another entity to suggest that the latter entity embodies those qualities
49 Unstated assumption implicit expression of an idea or cause by communication of related concepts without expressing the idea or cause
50 Virtue words expression of words with positive connotations to associate an idea or cause with the self-perceived values of the audience
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Tehnici de propagandă
- Exploatarea fricii
- Folosirea figurilor de autoritate
- Prezentarea alb-negru
- Atacul asupra oponenților
- Repetiția excesivă
- Conexiuni false
- Generalități evidente
- Mărturia
- Eufemismele
- Extrapolări nepermise
- Transferul
- Citarea icircnafara contextului
- Folosirea datelor irelevante
- Disonanța cognitivă etc
Acest poster a devenit simbolul campaniei electorale din2008 a lui Barack Obama Au fost printate peste300000 de exemplare și aprox 1000000 de stickere
Jean-Marie Domenach identifică cinci reguli care asigură eficiența
demersului propagandistic regula simplificării şi a inamicului unic
regula deformării şi a caricaturizării regula orchestrării regula
transferului regula unanimităţii şi a contagiunii Acestea se aplică
propagandei de tip totalitar doar ele se pot identifica şi icircn zilele
noastre
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Prima regulă cea a simplificării şi a inamicului unic se referă la organizarea enunțului propagandistic icircmpotriva unui singur
inamic foarte bine definit extrem de precis caracterizat avacircnd trăsături absolut negative evident caricaturizate care să fie
identificat uşor de mase şi uracirct la fel de uşor Ideile transmise prin mesajul de tip propagandistic trebuie să fie puține simpleşi
implicit uşor de reținut
Cea de-a doua regulă a deformării şi a caricaturizării porneşte de la ideea că propaganda icircşi poate atinge scopul doar icircn
anumite condiții care nu coincid icircntotdeauna cu realitatea Ceea ce icircnseamnă că dacă realitatea nu este convenabilă ea trebuie
schimbată
Cea de-a treia regulă cea a orchestrării se referă la repetarea aceloraşi teme pe toate canalele de comunicare icircn forme
adaptate publicului țintă şi diversificate icircn funcție de anumite variabile (starea de spirit a celor vizați nivelul intelectual al
acestora existența sau inexistența unei crize gravitatea subiectului comunicat etc)
Cea de-a patra regulă a transferului se referă la obligația ca icircn convingerea unui grup propaganda să plece de la un substrat
deja existent Jean Marie Domenach precizează bdquoAdevărații propagandişti ştiu bine că nu se poate face propagandă plecacircnd de
la nimic şi că nu se poate impune masei orice idee icircn orice moment [hellip]rdquo Orice orator public ştie principiul că nu trebuie să
contrazici niciodată pe față o mulțime ci trebuie să icircncepi prin a te declara de acord cu ea prin a te plasa icircn consens cu ea icircnainte
de a o icircngenunchealdquo De aceea de multe ori mesajul propagandistic nu este neapărat icircntru totul fals
Iar cea din urmă regulă cea a unanimităţii şi a contagiunii se referă la tentativa de a uni mulțimea icircn jurul ideilor promovate
prin propagandă
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
KEY POINTS(puncte cheie)
Modern Propaganda(propaganda moderna)
Theorists(teoreticieni)
Advertising and PR(industria publicitara si reltiile publice)
Mass Media
Media ownership
The standardization of human thought(standardizarea gacircndirii umane)
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
GUSTAVE LE BON
WILFRED TROTTER
Immitation iacutennovation the group mind
c r o w d p s y c h o l o g y Herd behavior national traits racial
supero r i t y c rowd psycho l ogy P io neer in neur osurgery h e r d i n s t i n c t
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
S i g m u n d F r e u d
C a r l J u n g
P S Y C H O L O G Y
Analytical Psychology Collective Unconscious
the Archetype the Complex the Persona
the IntrovertExtrovert Synchronicity
Neurologist became known as the founding father
of psychoanalysis Id ego and super-ego theories
o n s e x a l i t y O e d i p u s c o m p l e x
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
EDWARD
BERNAYS
WALTER
LIPPMANN
Works on mass media The Public Opinion
t h e m a n u f a c u t e o f c o n s e n t Founder of PR and modern Propaganda
M A S S M E D I A P R O P A G A N D A
Bernays and Lippmann sat together on the US Committee on Public Information
and Bernay s quotes L ippmann ex tens ive ly in h i s semina l work Propaganda
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
H A R O L D L A S S W E L L
NOAM
CHOMSKY
Extensively studied the field of content analysis in
order to understand the effectiveness of
d i f f e r e n t t y p e s o f p r o p a g a n d a
Political activist leading critic of US foreign
p o l i c y s t a t e c a p i t a l i s m a n d t h e
m a i n s t r e a m n e w s m e d i a
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
In the 1958 preface for A Brave New World Aldous Huxley paints a rathergrim portrait of society He believes it is controlled by an ldquoimpersonal forcerdquo aruling elite which manipulates the population using various methods
ldquoImpersonal forces over which we have almost no control seem to be
pushing us all in the direction of the Brave New Worldian nightmare
and this impersonal pushing is being consciously accelerated by
representatives of commercial and political organizations who have
developed a number of new techniques for manipulating in the interest
of some minority the thoughts and feelings of the massesrdquo
- Aldous Huxley Preface to A Brave New World
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Icircn prefaţa cărţii rdquoMinunata lume nouărdquo a lui Aldous Huxley din 1958 este descris un portret
sinistru al societăţii El crede că aceasta este controlată de o rdquoforţă impersonalărdquo a unui grup
conducător care manipuleaza populaţia prin diverse metode
rdquoForțe impersonale față care nu avem control ne icircmping pe toti icircn
direcția unui coșmar precum cel din rdquoMinunata lume nouărdquo această
icircmpingere impersonală e accelerată conștient de reprezentanți ai
organizațiilor politice și comerciale care au dezvoltat icircn interesun unei
minorități un număr de noi tehnici de manipulare a gacircndurilor şi
sentimentelor oamenilorrdquo
- Aldous Huxley Prefaţa pentrurdquoMinunata lume nouărdquo
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Edward Bernays (1891-1995) is considered the ldquofather of public
relationsrdquo as well as a pioneer in the field of modern propaganda
Influenced by Wilfred Trotter and Gustave Le Bon he used concepts
discovered by his uncle Sigmund Freud to mold the public using the
subconscious He felt that manipulation was necessary in society
which he regarded as irrational and dangerous as a result of the
herd instinct that Trotter had described Thus he developed the
scientific technique of molding and manipulating public opinion
which he refered to as rdquoThe Engineering of Consentrdquo
Along with Walter Lippmann he was a member of the Committee for
Public Information of the US during WWI a powerful propaganda
machine that claimed that war is necessary to make the world safe
for democracyldquo The marketing strategies required to conduct all
subsequent wars were based on the improved methods of this
committee
It was Bernays who introduced the corporate giants to crowd
psychology methods His trailblazing marketing campaigns profoundly
changed the functioning of the American society He created
ldquoconsumerismrdquo by making a culture wherein individuals bought on
impulse and for pleasure instead of buying for survival by linking
massed-produced goods to their own unconscious desires The
tobacco industry hired Bernays to persuade women to take up
smoking The Alcoa aluminum company asked him to drive the
campaign for the national fluoridation of our water supply
E d w a r d B e r n a y s
Edward Bernays (1891-1995) este considerat părintele relațiilor
publiceldquo și totodată pionierul propagandei moderne
Influențat de Wilfred Trotter și Gustave Le Bon a folosit concepte
descoperite de unchiul său Sigmund Freud pentru a modela publicul
cu ajutorul subconștientului Acesta considera că manipularea este
necesară icircn societate pe care o percepea drept irațională și
periculoasă ca rezultat al rdquoinstinctului de turmărdquo descris de Trotter
Astfel este inițiatorul tehnicii științifice a formării și manipulării opiniei
publice pe care a numit-o bdquoingineria consimțămacircntului
Icircn timpul Primului Război Mondial a făcut parte alături de Walter
Lippmann din Comitetul pentru Informații Publice al SUA o puternică
mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc
necesar pentru bdquoa face lumea sigură pentru democrație Strategiile de
marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au
bazat pe metodele perfecționate de acest comitet
Bernays a fost cel care a făcut cunoscute uriașelor corporații metodele
psihologiei maselor Campaniile sale inovatoare de marketing au
schimbat profund modul de funcționare a societății americane El a
creat o cultură a consumismuluildquo icircn care oamenii cumpărau nu din
nevoie ci din impuls și pentru plăcere facacircnd legătura icircntre bunuri
produse icircn masă și dorințe subconștiente ale acestora Industria de
tutun l-a angajat pe Bernays să le convingă pe femei să fumeze iar
Compania Americană de Aluminiu (Alcoa) i-a cerut să fie responsabil
pentru campania națională de fluoruare a resurselor de apă ale SUA
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Prin urmare Edward Bernays era specialist icircn expunerea
lucrurilor icircntr-o manieră mult mai acceptabilă ce ajuta la
desensibilizarea societății icircn fața unor idei unor produse
sau unor politici cărora icircn mod normal s-ar opune
Icircn plus față de corporații gigant Bernays a icircnceput de
asemenea să lucreze și pentru guvernul federal Ei au
adoptat tehnica lui de a inventa rdquopericole existente peste
totrdquo pentru a menține o stare permanentă de teamă
oferind astfel celor ce se aflau la putere un control mai
mare a ceea ce Bernays numea rdquomentalul colectivrdquo
A fost șef-expert icircn domeniul războilui psihologic pentru
mai mult de 20 de ani consilier la Departamentul de
Război al cărui nume a fost schimbat la icircndemnul
acestuia icircn Departamentul de Apărare (rdquoNu mai fiți
sinceri numiți-l Departamentul de Apărare pentru că de
fapt veți conduce uriașe masacre imperialerdquo)
Joseph Gobbles creierul propagandei naziste a folosit
multe dintre informațiile sale și le-a adaptat pentru
propriile sale proiecte
Icircn contemporaneitate canalele mass-media au
perfecționat aceste concepte și tehnici și mai mult
decacirct atacirct rețelele de corporații și companiile de
producție au icircnvățat să le implementeze icircn divertisment
Therefore Edward Bernays specialised in wording things to
make them more acceptable and to help desensitize
society to ideals products and politics they might
otherwise go against
In addition to famous corporate giants Bernays also began
working for the federal government They adopted his
techniques of manufacturing ever present dangers and
then maintaining a constant state of fear to give those in
power greater control of what Bernays called the mass
mind
He was the chief psychological warfare expert for more
than 20 years advisor at the Department of War He
advised them to call it DEFENSE Department (rdquoDonrsquot be
honest anymore Call it the Department of Defense
because you actually going to run giant imperial slaughter
operations)
Joseph Gobbles the nazi propaganda masterbrain used a
lot of his work and twisted it in order to fit his own designs
and purpose
In modern times news media outlets have perfected these
concepts and techniques and even more so corporate
networks and movie production companies have also
learned to apply them to entertainment as well
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
P r o p a g a n d a ( b o o k 1 9 2 8 )
Propaganda an influential book written
by Edward Bernays in 1928 incorporated
the literature from social science and
psychological manipulation into an
examination of the methods of which
public opinion is shaped and controlled in
business politics arts education and
science
Chapters one through six address the
complex relationship between human
psychology democracy and corporations
Bernaysrsquo thesis is that ldquoinvisiblerdquo people
who create knowledge and propaganda
rule over the masses with a monopoly on
the power to shape thoughts values and
citizen response ldquoEngineering consentrdquo of
the masses would be vital for the survival
of democracy
Writers such as Marvin Olasky justify
Bernays as killing democracy in order to
save it In this way the presence of an elite
faceless persuasion constituted the only
plausible way to prevent authoritarian
control [1]
Propaganda reprezintă o carte esențială
scrisă de Edward Bernays icircn 1928 ce
icircncorporează literatura din științele sociale
și manipularea psihologică icircntr-o examinare
a modului prin care discursul și opinia
publică sunt modelate și controlate icircn
domeniul afacerilor al politicii al artei al
educației și al științei
Capitolele 1-6 fac adresă la relația
compelxă dintre psihologia umană
democrație și marile corporații Teza lui
Bernays este că oameni rdquoinvizibilirdquo ce
gestionează cunoștințele și propaganda
sunt cei care guvernează masele cu un
monopol asupra abilității de a forma
gacircnduri valori și răspunsul cetățenilor
bdquoIngineria consimțămacircntuluildquo maselor este
vitală pentru supraviețuirea democrației
Scriitori precum Marvin Olasky justificau
faptul că Bernays ucide deomcrația pentru
a o salva Astfel prezența unei persuasiuni
elitiste și anonime constituie singura
modalitate plauzibilă de a preveni controlul
autoritar[1]
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
ldquoThe conscious and intelligent manipulation of the organized
habits and opinions of the masses is an important element
in democratic society Those who manipulate this unseen
mechanism of society constitute an invisible government
which is the true ruling power of our country We are
governed our minds are molded our tastes formed our
ideas suggested largely by men we have never heard of
This is a logical result of the way in which our democratic
society is organized Vast numbers of human beings must
cooperate in this manner if they are to live together as a
smoothly functioning society [] Whatever attitude one
chooses to take toward this condition it remains a fact that
in almost every act of our daily lives whether in the sphere
of politics or business in our social conduct or our ethical
thinking we are dominated by the relatively small number
of persons [] who understand the mental processes and
social patterns of the massesrdquo [1]
ldquoManipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi
opiniilor maselor este un element important icircn societatea
democratică Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al
societăţii constituie un guvern invizibil care este adevărata
putere conducătoare din ţara noastră Suntem guvernaţi minţile
noastre sunt modelate gusturile noastre formate ideile noa stre
sugerate icircn mare parte de oameni de care nu am auzit niciodată
Acesta este un rezultat logic al modului icircn care este organizată
societatea noastră democratică Un număr mare de fiinţe umane
trebuie să coopereze icircn acest mod dacă sunt nevoite să trăiască
icircmpreună ca o societate omogenă funcţională[] Orice
atitudine am adopta față de această situație rămacircne o realitate
faptul că icircn aproape icircn fiecare act al vieții noastre de zi cu zi fie
icircn sfera politică sau cea a afaceri icircn comportamentul nostru
social sau icircn gacircndirea noastre etice suntem dominați de un
număr relativ mic de persoane [] care icircnțeleg procesele
mentale și modelele sociale ale maselor rdquo [1]
[1] Bernays Edward Propaganda (1928)
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
P U B L I C R E L A T I O N S V S P R O P A G A N D A
Public relations usually is associated with the influencing of public opinion Therefore it has subsequently
been linked with propaganda Using one of the many definitions of propaganda the manipulation of
symbols as a means of influencing attitudes on controversial matters (Harold D Lasswell) the terms
propaganda and PR seem to be easily interchangeable
Still many authors explicitly distinguish between public relations advertising and propaganda Unlike PR
which is often described as objective and extensive information of the public advertising and propaganda
are associated with manipulative activities Nevertheless to treat public relations and propaganda as
equivalents stands in the tradition of PR Edward L Bernays one of the founders of public relations wrote
The only difference between propaganda and education really is the point of view The advocacy of
what we believe in is education The advocacy of what we dont believe is propaganda
Also institutions like the German Bundeswehr use the terms publics relations and propaganda
synonymously After a 1990 legislation of the former minister of defense Stoltenberg the psychological
influence of the enemy was ceased during peace time and the Academy for Psychological Defense
renamed to Academy for Information and Communication among other things responsible for scientific
research in the field of public relations
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Walter Lippmann an American intellectual writer and two-time
Pulitzer Prize winner brought forth one of the first works
concerning the usage of mass media in America In Public Opinion
(1922) Lippmann compared the masses to a ldquogreat beastrdquo and a
ldquobewildered herdrdquo that needed to be guided by a governing class
He described the ruling elite as ldquoa specialized class whose
interests reach beyond the localityrdquo This class is composed of
experts specialists and bureaucrats According to Lippmann the
experts who often are referred to as ldquoelitesrdquo are to be a
machinery of knowledge that circumvents the primary defect of
democracy the impossible ideal of the ldquoomnicompetent citizenrdquo
The trampling and roaring ldquobewildered herdrdquo has its function to
be ldquothe interested spectators of actionrdquo ie not participants
Participation is the duty of ldquothe responsible manrdquo which is not
the regular citizen
Mass media and propaganda are therefore tools that must be
used by the elite to rule the public without physical coercion One
important concept presented by Lippmann is the ldquomanufacture of
consentrdquo which is in short the manipulation of public opinion to
accept the elitersquos agenda It is Lippmannrsquos opinion that the
general public is not qualified to reason and to decide on
important issues It is therefore important for the elite to
decide ldquofor its own goodrdquo and then sell those decisions to the
masses
W a l t e r L i p p m a n nWalter Lippmann un intelectual american scriitor și de două ori
laureat al premiului Pulitzer este autorul uneia dintre primele
lucrări cu privire la utilizarea mijloacelor de informare icircn masă icircn
America Icircn cartea sa Opinia Publică (1922) Walter Lippmann
compară masele cu o mare bestie și o turmă dezorientată
care trebuie să fie ghidată de către o clasă de guvernare El
descrie elita de guvernare drept ldquoo clasă specializată ale cărei
interese depășesc mediul localrdquo Această clasă este compusă din
experți specialiști și birocrați Potrivit lui W Lippmann experții
care de multe ori sunt denumiți elite trebuie să formeze mașini
de cunoaștere ocolind defectul principal al democrației idealul
imposibil de atins al cetățeanului omnicompetent Gălăgia și
răcnetul ldquoturmei icircnvălmășite are funcția ei să fie spectatori
interesați de acțiune adică nu participanți Participarea este
datoria omul responsabil care nu este cetățeanul obișnuit
Prin urmare mass-media și propaganda sunt instrumente care
trebuie utilizate de către elita conducătoare pentru a controla
publicul fără constracircngere fizică Un concept important prezentat
de W Lippmann este fabricarea consimțămacircntului ce
reprezintă pe scurt manipularea opiniei publice icircn direcția
acceptării deciziilor guvernanților Icircn opinia lui Lippmann publicul
larg nu este calificat pentru a judeca și a decide problemele
importante Prin urmare este important ca elita să decidă pentru
binele lui mai apoi vacircnzacircnd aceste decizii maselor
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Democracy is much too important to be left to public opinionldquo
(Walter Lippmann)
Democrația este prea importantă pentru a fi lasată icircn macircna opiniei publiceldquo
(Walter Lippmann)
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
P u b l i c O p i n i o n Op i n i a p u b l i c ă
ldquoThat the manufacture of consent is capable of great refinements no one I think denies The process by which public opinions arise is certainly no
less intricate than it has appeared in these pages and the opportunities for manipulation open to anyone who understands the process are plain
enough As a result of psychological research coupled with the modern means of communication the practice of democracy has turned a
corner A revolution is taking place infinitely more significant than any shifting of economic power Under the impact of propaganda not
necessarily in the sinister meaning of the word alone the old constants of our thinking have become variables It is no longer possible for
example to believe in the original dogma of democracy that the knowledge needed for the management of human affairs comes up
spontaneously from the human heart Where we act on that theory we expose ourselves to self-deception and to forms of persuasion that we
cannot verify It has been demonstrated that we cannot rely upon intuition conscience or the accidents of casual opinion if we are to deal with
the world beyond our reachrdquo (Walter Lippmann Public Opinion)
rdquoNu cred ca neagă nimeni că fabricarea consimțămacircntului e capabilă de mari subtilități Procesul prin care apar opiniile publice este cu siguranță
cu nimic mai putin complex decat a apărut icircn aceste pagini iar oportunitățile de manipulare deschise oricui individ care icircnțelege procesul sunt
destul de evidentehellip Ca rezultat al unei cercetări psihologice alăturată metodelor moderne de comunicare practica democrației a luat o altă
icircntorsătură Se petrece o revoluție mult mai semnificativă decat orice schimbare a puterii economicehellip Sub efectul propagandei nu neapărat icircn
sensul sinistru al cuvantului vechile constante ale gacircndirii noastre au devenit variabile Nu mai e posibil de exemplu să crezi icircn doctrina originală
a democrației sau că icircnțelegerea necesara pentru macircnuirea activităților umane apare spontan din inimă Cacircnd actionam prin această teorie ne
expunem deceptiei de sine și formelor de convingere pe care nu le putem verifica S-a demonstrat că nu ne putem baza pe intuiție conștiință sau
pe accidentele opiniei icircntamplatoare dacă dormi să avem de-a face cu lumea de dincolo de sfera noastrărdquo (Walter Lippmann Opinia publică)
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Harold Lasswell
In 1939-1940 the University of Chicago was the host of a series of
seminars on communications These think tanks were funded by the
Rockefeller foundation and involved the most prominent researchers
in the fields of communications and sociological studies One of these
scholars was Harold Lasswell a leading American political scientist
and communications theorist specializing in the analysis of
propaganda He was also of the opinion that a democracy a
government ruled by the people could not sustain itself without a
specialized elite shaping and molding public opinion through
propaganda
In his Encyclopaedia of the Social Sciences Lasswell explained that
when elites lack the requisite force to compel obedience social
managers must turn to ldquoa whole new technique of control largely
through propagandardquo He added the conventional justification we
must recognize the ldquoignorance and stupidity [of] hellip the masses and
not succumb to democratic dogmatisms about men being the best
judges of their own interestsrdquo
Icircn anii 1939-1940 Universitatea Chicago a fost gazda unor serii de
seminarii despre științele comunicației Seminariile erau sponsorizate
de fundatia Rockefeller implicacircnd cei mai cunoscuți cercetători din
domeniile comunicațiilor și studiilor sociologice Unul dintre acești
intelectuali a fost Harold Lasswell un cunoscut om de știinta și
teoretician icircn comunicații specializat icircn analiza propagandei Și el era
de părere că o democrație (un guvern condus de oameni) nu se poate
susține singură fară o elită specializată care sa modeleze și să formeze
gusturile publicului prin propagandă
Icircn rdquoEnciclopedia științelor socialerdquo Lasswell explică faptul că atunci
cacircnd elitele nu dispun de forța necesară pentru a impune ascultare
conducătorii sociali trebuie să se orienteze către o tehnică absolut
nouă de control icircn mare parte prin uzul propagandeildquo El a adăugat
justificarea convențională trebuie sa recunoaștem rdquoignoranța și
prostiahellipmaselor și să nu cadem pradă dogmatismului democratic
despre oameni ca fiind cei care știu cel mai bine interesul lorrdquo
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Lasswell extensively studied the field of content analysis in order
to understand the effectiveness of different types of
propaganda In his essay Contents of Communication Lasswell
explained that in order to understand the meaning of a message
(ie a movie a speech a book etc) one should take into account
the frequency with which certain symbols appear in the message
the direction in which the symbols try to persuade the audiencersquos
opinion and the intensity of the symbols used
Lasswell was famous for his media analysis model based on
Who (says) What (to) Whom (in) What Channel (with) What Effect
By this model Lasswell indicates that in order to properly analyze
a media product one must look at who produced the product (the
people who ordered its creation) who was it aimed at (the target
audience) and what were the desired effects of this product (to
inform to convince to sell etc) on the audience
Lasswell a studiat icircndelungat domeniul analizei conținutului
pentru a icircntelege efectivitatea diferitelor tipuri de propagandă Icircn
eseul rdquoContents of Communicationrdquo Lasswell afirmă că pentru a
icircnțelege semnificația unui mesaj (filmdiscurscarte) ar trebui sa
fim atenți la frecvența cu care apar anumite simboluri direcția icircn
care aceste simboluri schimbă atitudinea și opinia publicului dar
și intensitatea simbolurilor folosite
Lasswell a ramas cunoscut pentru modelul de analiza media bazat pe
Cine (spune) Ce (spune) Cui (prin) Ce canal (cu) Ce efect
Prin acest model Lasswel arată că pentru a analiza cum trebuie un
produs media trebuie să vedem cine l-a produs (oamenii care au
ordonat crearea lui) cui se adresează (publicul țintă) și care sunt
efectele dorite ale produsului (să informeze să convingă să
vacircndă)
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
C a r l J u n gCarl Jung is the founder of analytical psychology (also known an Jungian
psychology) which emphasizes understanding the psyche by exploring
dreams art mythology religion symbols and philosophy The Swiss
therapist is at the origin of many psychological concepts used today such
as the Archetype the Complex the Persona the IntrovertExtrovert and
Synchronicity One of his most important (and misunderstood) concept
was the Collective Unconscious
ldquoMy thesis then is as follows In addition to our immediate
consciousness which is of a thoroughly personal nature and which we
believe to be the only empirical psyche (even if we tack on the personal
unconscious as an appendix) there exists a second psychic system of a
collective universal and impersonal nature which is identical in all
individuals This collective unconscious does not develop individually but
is inherited It consists of pre-existent forms the archetypes which can
only become conscious secondarily and which give definite form to
certain psychic contentsrdquo (Carl Jung The Concept of the Collective
Unconscious)
The collective unconscious transpires through the existence of similar
symbols and mythological figures in different civilizations Archetypal
symbols seem to be embedded in our collective subconscious and when
exposed to them we demonstrate natural attraction and fascination
Mass media thinkers such as Edward D Bernays found in this concept a
great way to manipulate the publicrsquos personal and collective
unconscious
Carl Jung este fondatorul psihologiei analitice o școală psihologică ce
pune accentul pe icircnțelegerea psihicului uman prin explorarea viselor
artei mitologiei religiei simbolurilor și filozofiei Terapeutul elvețian se
află la originea a numeroase concepte psihologice utilizate astăzi cum ar
fi arhetipul complexul sinele persoana introvertulextrovertul și
sincronicitatea Unul dintre cele mai importante (și totodată neicircnțelese)
concepte fondate de acesta este Inconștientul colectiv
rdquoTeza mea este după cum urmează Icircn plus față de conștiința noastră
imediată care este de natură personală și pe care o privim drept singurul
psihic practic (chiar dacă ne folosim și de inconstientul personal ca de un
accesoriu) există un al doilea sistem psihic de natură colectivă
universală și impersonală care e identic la toți oamenii Acest inconștient
colectiv nu se dezvoltă individual ci este moștenit El este format din
modele preexistente din arhetipuri care devin conștiente secundar și
care dau forme definite anumitor stări psihicerdquo (Carl Jung The Concept
of the Collective Unconscious)
Inconștientul colectiv rezultă din existența simbolurilor similare și
figurilor mitologice din diferite civilizații Simbolurile arhetipale par să fie
fixate icircn subconștientul colectiv si cacircnd suntem expuși acestora
demonstrăm o atracție și o fascinație naturală Ganditori mass-media
precum Edward D Bernays au gasit icircn acest concept o cale bună de
manipulare a inconștientului personal și colectiv al publicului
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Mass media is the most powerful tool used by the ruling
class to manipulate the masses It shapes and molds
opinions and attitudes and defines what is normal and
acceptable Mass media are media forms designed to reach
the largest audience possible They include television
movies radio newspapers magazines books records
video games and the internet Many studies have been
conducted in the past century to measure the effects of
mass media on the population in order to discover the best
techniques to influence it From those studies emerged the
science of Communications which is used in marketing
public relations and politics Mass communication is a
necessary tool to insure the functionality of a large
democracy it is also a necessary tool for a dictatorship It
all depends on its usage
Mass-media este cel mai puternic instrument folosit de către
clasa conducătoare icircn scopul modelării maselor Ea
sculptează opinii atitudini și definește ceea ce e normal și
acceptabil Mass-media reprezintă totalitatea formelor de
comunicare icircn masă concepute pentru a ajunge la public cacirct
mai larg Aceasta include televiziunea filmele radio-ul
ziare reviste cărți icircnregistrări jocuri video și internet Icircn
secolul trecut au fost realizate o multitudine de studii cu
scopul de a măsura efectele exercitate de mass-media
asupra populației urmărindu-se descoperirea celor mai
eficiente tehnici de influențare ale acesteia Din aceste
studii au apărut științele comunicării care sunt ulterior
folosite icircn marketing icircn relații publice și icircn politică
Comunicarea icircn masă este un instrument necesar pentru a
asigura funcționarea unei democrații ample este de
asemenea un instrument nelipsit dictaturii Totul depinde
de utilizarea sa
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
M E D I A O W N E R S H I PAs depicted in the graph on the left the number of
corporations owning the majority of US media outlets went
from 50 to 5 in less than 20 years
General Electric News Corp Disney VIACOM TIME Warner and CBS
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
General Electric the USD 685 billion worth of American multinational conglomerate owns
media properties like COMSAT NBC Universal Pictures and Focus Features
News Corp is an American-Australian media property with more than 48000 employees the
media giant is also divided in 21st Century Fox along with owning FOX WALL Street Journal and
New York Post
Disney is the third largest Media giant which owns ABC ESPN PIXAR MIRAMAX and Marvel
Studios VIACOM is the other giant in media ownership that controls MTV Nickelodeon Jr BET
CMT and Paramount Pictures
Formerly AOL Time Warner with more than 34000 employees own notable media properties
like CNN HBO Time and Warner Bros
Lastly CBS owns Showtime Smithsonian Channel NFLcom Jeopardy and 60 minutes All of
these media properties are renowned existences established to be different from one another
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
ldquoA list of the properties controlled by Time Warner takes ten typed
pages listing 292 separate companies and subsidiaries Of these
twenty-two are joint ventures with other major corporations
involved in varying degrees with media operations These partners
include 3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster
American Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram
and Amazoncom Some of the more familiar fully owned
properties of Time Warner include Book-of-the-Month Club Little
Brown publishers HBO with its seven channels CNN seven
specialized and foreign-language channels Road Runner Warner
Brothers Studios Weight Watchers Popular Science and fifty-two
different record labelsrdquo (Ben Bagdikan The New Media Monopoly)
rdquoO listă a proprietăților controlate de Time Warner conține 10
pagini tipărite fiind icircnscrise 292 de companii separate și
auxiliare Dintre acestea 22 de companii sunt afiliate la alte
corporații majore implicate icircn operații media Partenerii includ
3Com eBay Hewlett-Packard Citigroup Ticketmaster American
Express Homestore Sony Viva Bertelsmann Polygram și
Amazoncom Unele dintre proprietățile deținute icircn exclusivitate
de Time Warner sunt Book-of-the-Month Club editorii Little
Brown HBO cu cele 7 canale CNN 7 canale specializate icircn limbi
străine Road Runner Warner Bros Studios Weight Watchers
Popular Science și icircnca 52 de firme de icircnregistrări diferiterdquo (Ben
Bagdikan The New Media Monopoly)
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
AOL Time Warner owns (AOL Time Warner deține)
rarr 64 magazines including Time Life People MAD Magazine and DC Comics
rarr Warner Bros New Line and Fine Line Features in cinema
rarr More than 40 music labels including Warner Bros Atlantic and Elektra
rarr Many television networks such as WB Networks HBO Cinemax TNT Cartoon Network and CNN
rarr Madonna Sean Paul The White Stripes
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
The Comcast-Time Warner Cable merger refers to the proposed acquisition of Time Warner Cable by Comcast first publiclyannounced on February 13 2014 The acquisition is to take the form of a stock swap estimated at the time of announcement to beworth about $452 billion[ Comcast began the regulatory review process of the deal by filing a public interest statement atthe Federal Communications Commission on April 8 2014 and is currently in the process of obtaining permission from both theFCC and United States Department of Justice to complete the acquisition
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
The Walt Disney Company owns
Compania Walt Disney deține
rArr ABC Disney Channel ESPN AampE History Channel
rArr Walt Disney Pictures Touchstone Pictures Hollywood Pictures
Miramax Film Corp Dimension and Buena Vista International
rArr Miley Cyrus Hannah Montana Selena Gomez Jonas Brothers
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
ldquoDisney ownership of a hockey team called The Mighty
Ducks of Anaheim does not begin to describe the vastness
of the kingdom Hollywood is still its symbolic heart with
eight movie production studios and distributors Walt
Disney Pictures Touchstone Pictures Miramax Buena
Vista Home Video Buena Vista Home Entertainment
Buena Vista International Hollywood Pictures and
Caravan Pictures
The Walt Disney Company controls eight book house
imprints under Walt Disney Company Book Publishing and
ABC Publishing Group seventeen magazines the ABC
Television Network with ten owned and operated stations
of its own including in the five top markets thirty radio
stations including all the major markets eleven cable
channels including Disney ESPN (jointly) AampE and the
History Channel thirteen international broadcast channels
stretching from Australia to Brazil seven production and
sports units around the world and seventeen Internet
sites including the ABC group ESPNsportszone NFLcom
NBAZcom and NASCARcom Its five music groups include
the Buena Vista Lyric Street and Walt Disney labels and
live theater productions growing out of the movies The
Lion King Beauty and the Beast and King Davidrdquo - Ibid
rdquoProprietatea Disney a unei echipe de hochei numită The
Mighty Ducks of Anaheim nici măcar nu descrie pe
departe vastitatea imperiului Disney Inima simbolică a
imperiului Disney e Hollywood cu 8 case de filme și
distribuitori Walt Disney Pictures Touchstone Pictures
Miramax Buena Vista Home Video Buena Vista Home
Entertainment Buena Vista International Hollywood
Pictures și Caravan Pictures
Compania Walt Disney controlează 8 case de imprimare
sub egida Walt Disney Company Book Publishing și ABC
Publishing Group 17 reviste rețeaua de televiziune ABC
cu 10 stații deținute icircn totalitate dintre care 5 sunt pe
primele locuri din topurile de piață 30 de stații de radio
inclusiv toate marile piețe 11 canale de cablu inclusiv
Disney ESPN (icircn comun cu altă companie) AampE si History
Channel 13 canale de știri internaționale din Australia
pacircnă icircn Brazilia 7 producții și unități sportive icircn toată
lumea și 17 site-uri de internet inclusiv grupul ABC
ESPNsportszone NFLcom NBAZcom si NASCARcom
Cele 5 programe muzicale includ Buena Vista Lyric Street
și mărcile Walt Disney și productii live de pe urma
filmelor de desene The Lion King Beauty and the Beast și
King Davidrdquo - Ibid
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Viacom owns (Viacom deține)
CBS MTV MTV2 UPN VH1 Showtime Nickelodeon
Comedy Central TNN CMT and BET
Paramount Pictures Nickelodeon Movies MTV Films
Blockbuster Videos
1800 screens in theaters through Famous Players
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Vivendi Universal ownsVivendi Universal deține
rArr 27 of US music sales labels include Interscope Geffen AampM Island Def Jam MCAMercury Motown and Universal
rArr Universal Studios Studio Canal Polygram Films Canal +
rArr Numerous internet and cell phone companies
rArr Lady Gaga The Black Eyed Peas Lil Wayne Rihanna Mariah Carey Jay-Z
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
A limited number of actors in the cultural industry means a
limited amount of viewpoints and ideas making their way
to the general public It also means that a single message
can easily saturate all forms of media to generate consent
The merger of media companies in the last decades
generated a small oligarchy of media conglomerates The
TV shows we follow the music we listen to the movies we
watch and the newspapers we read are produced by 5
corporations
The owners of those conglomerates have close ties with
the worldrsquos elite and in many ways they are the elite By
owning all of the possible outlets having the potential to
reach the masses these conglomerates have the power to
create in the minds of the people a single and cohesive
world view engendering a ldquostandardization of human
thoughtrdquo
S t a n d a r d i z a t i o n o fh u m a n t h o u g h t
S t a n d a r d i z a r e a g acirc n d i r i u m a n e
Un număr limitat de actori icircn industria culturală
determină o cantitate limitată de puncte de vedere și
idei ce icircși fac drumul spre publicul larg De asemenea
mai icircnseamnă că icircntr-un stat un singur mesaj poate
acapara cu ușurință toate formele de mass-media
pentru a genera acordul comun
Fuziunea dintre companiile media icircn ultimii ani a
generat o mică oligarhie a conglomeratelor media
Show-urile pe care le urmărim muzica pe care o
ascultăm filmele pe care le vedem și ziarele pe care
le citim sunt produse de 5 companii
Proprietarii acestor conglomerate au legaturi stracircnse
cu elita mondială și in multe feluri chiar ei sunt elita
Detinacircnd toate formele de presă aceste
conglomerate au puterea de a crea icircn mintea
oamenilor o viziune unică și coerentă a lumii
generacircnd o standardizare a gacircndirii umaneldquo
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Even movements or styles that are considered marginal are in
fact extensions of mainstream thinking Mass medias produce
their own rebels who definitely look the part but are still part of
the establishment and do not question any of it Artists
creations and ideas that do not fit the mainstream way of
thinking are mercilessly rejected and forgotten by the
conglomerates which in turn makes them virtually disappear
from society itself However ideas that are deemed to be valid
and desirable to be accepted by society are skillfully marketed to
the masses in order to make them become self-evident norm
In 1928 Edward Bernays already saw the immense potential of
motion pictures to standardize thought
ldquoThe American motion picture is the greatest unconscious carrier
of propaganda in the world today It is a great distributor for
ideas and opinions The motion picture can standardize the ideas
and habits of a nation Because pictures are made to meet
market demands they reflect emphasize and even exaggerate
broad popular tendencies rather than stimulate new ideas and
opinions The motion picture avails itself only of ideas and facts
which are in vogue As the newspaper seeks to purvey news it
seeks to purvey entertainmentrdquo (Edward Bernays Propaganda)
Chiar și mișcări sau stiluri considerate marginale sunt icircn cea
mai mare parte extensii ale mentalității populare Mass-
media icircși produce proprii rebeli ce deși icircși exercită bine rolul
rămacircn o componentă certă a structurii și nu se icircndoiesc de
aceasta Artiștii ideile sau creațiile care nu sunt compatibile
cu gacircndirea populară sunt de obicei resprinse fără milă si
uitate de presă dispăracircnd realmente din contextul social Icircn
același timp ideile ce sunt considerate acceptabile și
potrivite sunt icircmpinse icircn față și vacircndute maselor pentru ca
acestea să le preia și să le transforme icircn norme evidente
Icircncă din 1928 Edward Bernays vedea imensul potențial al
filmelor icircn standardizarea gacircndirii umane
rdquoFilmul american e cel mai important mijloc de transmisie a
propagandei icircn ziua de azi Este un distribuitor uriaș de opinii
și idei Filmele pot standardiza ideile și obișnuințele unei
națiuni Pentru că filmele sunt facute pentru a icircndeplini
cererile pieței acestea reflectă accentuează și exagerează
largi tendințe populare Filmele se folosesc numai de idei și
opinii care sunt la modă Așa cum ziarele caută să ne
aprovizioneeze cu știri filmele caută să ofere divertismentrdquo
(Edward Bernays Propaganda)
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
What Makes Mainstream Media Mainstream
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
rdquoIf yoursquove read George Orwellrsquos Animal Farm which he
wrote in the mid-1940s it was a satire on the Soviet Union
a totalitarian state It was a big hit Everybody loved it
Turns out he wrote an introduction to Animal Farm which
was suppressed It only appeared 30 years later Someone
had found it in his papers The introduction to Animal
Farm was about Literary Censorship in England and what
it says is that obviously this book is ridiculing the Soviet
Union and its totalitarian structure But he said England is
not all that different We donrsquot have the KGB on our neck
but the end result comes out pretty much the same People
who have independent ideas or who think the wrong kind of
thoughts are cut out
He talks a little only two sentences about the institutional
structure He asks why does this happen Well one
because the press is owned by wealthy people who only
want certain things to reach the public The other
thing he says is that when you go through the elite
education system when you go through the proper
schools in Oxford you learn that there are certain
things itrsquos not proper to say and there are certain
thoughts that are not proper to have That is the
socialization role of elite institutions and if you
donrsquot adapt to that yoursquore usually out Those two
sentences more or less tell the storyrdquo
Ce lucruri determină cultura maselor să fie rdquoa maselorrdquo
Noam Chomsky
Z Magazine October 1997 - Extract
ldquo[] De se icircntacircmplă acest lucru Ei bine icircn primul
racircnd pentru că presa este deținută de oameni
bogați care vor doar ca anumite lucruri să ajungă la
publicul larg Celălalt lucru pe care icircl spune este
acela că (vorbind despre Orwell) atunci cacircnd
parcurgi un sistem educațional elitist atunci cacircnd
treci prin școlile corespunzătoare icircn Oxford icircnveți
că există o serie de lucruri ce nu se pot spune și
gacircnduri pe care nu este potrivit să le ai Acesta este
rolul de socializare al instituțiilor de elită care dacă
nu se adapteze la asta de obicei dispar din scenărdquo
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
These facts were flagged as dangers to human freedom in
the 1930primes by thinkers of the school of Frankfurt such as
Theodor Adorno and Herbert Marcuse They identified
three main problems with the cultural industry The
industry can
rArr reduce human beings to the state of mass by hindering
the development of emancipated individuals who are
capable of making rational decisions
rArr replace the legitimate drive for autonomy and self-
awareness by the safe laziness of conformism and
passivity and
rArr validate the idea that men actually seek to escape the
absurd and cruel world in which they live by losing
themselves in a hypnotic state self-satisfaction
Aceste fapte au fost recunoscute drep pericole pentru
libertatea umană icircn 1930 de ganditorii școlii din Frankfurt
precum Theodor Adorno și Herbert Marcuse Aceștia au
identificat trei probleme majore icircn industria culturală
Industria poate
rArr Reduce oamenii la starea de masă impiedicacircnd
dezvoltarea indivizilor emancipați care sunt capabili de
decizii raționale
rArr Să icircnlocuiască dorința legitimă de autonomie și de
cunoaștere de sine cu lenea sigură a conformismului și
pasivității
rArr Să valideze ideea că oamenii caută de fapt să scape
din lumea absurdă și crudă icircn care traiesc prin intrarea
icircntr-o stare hipnotică de autosatisfacere
Dangers to human freedom Pericole pentru libertate
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
The notion of escapism is even more relevant today with advent
of online video games 3D movies and home theaters The
masses constantly seeking state-of-the-art entertainment will
resort to high-budget products that can only be produced by the
biggest media corporations of the world These products contain
carefully calculated messages and symbols which are nothing
more and nothing less than entertaining propaganda The public
have been trained to love its propaganda to the extent that it
spends its hard-earned money to be exposed to it Propaganda
(used in both political cultural and commercial sense) is no
longer the coercive or authoritative communication form found
in dictatorships it has become the synonym of entertainment
and pleasure
ldquoIn regard to propaganda the early advocates of universal literacy
and a free press envisaged only two possibilities the propaganda
might be true or it might be false They did not foresee what in
fact has happened above all in our Western capitalist
democracies mdash the development of a vast mass communications
industry concerned in the main neither with the true nor the
false but with the unreal the more or less totally irrelevant In a
word they failed to take into account manrsquos almost infinite
appetite for distractionsrdquo
(Aldous Huxley Preface to A Brave New World)
Noțiunea de rdquoescapismrdquo (scăpare) e mult mai relevantă azi
datorită apariției jocurilor video a filmelor 3D și a sisteme home-
cinema Masele aflacircndu-se constant icircn cautarea divertismentului
de ultima oră se vor icircndrepta cu siguranță către produsele lansate
de marile corporații Aceste produse fie ele știri filme muzică
spectacole sau show-uri radio conțin mesaje și simboluri calculate
atent ce nu reprezintă nimic altceva decacirct rdquodivertisment de
propagandărdquo Publicul a fost icircnvățat să iubească această
propagandă atacirct de mult icircncat cheltuiește sume grele de bani
pentru aceasta Propaganda (folosita in sens politic cultural si
comercial) nu mai este metoda autoritară de comunicare gasită
icircn dictaturi aceasta a devenit sinonimul plăcerii și distracției
Escapeism and the newmeaning of propaganda
Noțiunea de bdquoescapismrdquo și noiles e n s u r i a l e p r o p a g a n d e i
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
A single piece of media often does not have a lasting effect
on the human psyche Mass media however by its
omnipresent nature creates a living environment we evolve
in on a daily basis It defines the norm and excludes the
undesirable
ldquoIt is the emergence of mass media which makes possible
the use of propaganda techniques on a societal scale The
orchestration of press radio and television to create a
continuous lasting and total environment renders the
influence of propaganda virtually unnoticed precisely
because it creates a constant environment Mass media
provides the essential link between the individual and the
demands of the technological societyrdquo (Jacques Ellul)
One of the reasons mass media successfully influences
society is due to the extensive amount of research on
cognitive sciences and human nature that has been applied
to it
O singură știre nu are un efect de lungă durată asupra
psihicului uman Dar mass-media prin natura ei
omniprezentă creeaza un mediu inconjurator icircn care
evoluam zilnic Ea defineste normalul și pedepseste ceea
ce este nedorit
rdquoApariția mass-mediei este cea care face posibilă folosirea
tehnicilor de propagandă la scară socială Orchestrarea
presei radioului și televiziunii icircn scopul obținerii unui
mediu continuu de durată și total determină ca influența
propagandei să treacă realmente neobservată tocmai
datorită acestui mediu Mass-media asigură legatura
esențială dintre individ și cerințele societății tehnologicerdquo
(Jacques Ellul)
Un alt motiv pentru care mass-media influențează cu
succes societatea se datorează cantității extensive de
cercetare realizate icircn domeniile științelor cognitive și
naturii umane pentru găsirea celor mai eficiente tehnici
The mass media environment A m b i a n ța m a s s - m e d i a
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
DATE STAT IST ICE DESPRE INDUSTR IA PUBL IC ITARĂ
Money spent on market SURVEY research (Information from CASRO) in 2011
[Bani cheltuiţi pe CHESIONARE (Sursa CASRO) icircn 2011]
US Survey Research Industry est at $67 billion
Gobal Survey Research est at $189 billion
EUROPE $83 billion
European Union (EU-15) $76 billion
NORTH AMERICA $74 billion
US $67 billion
ASIAPACIFIC $26 billion
CENTRALSOUTH AMERICA $4 billion
MIDDLE EASTAFRICA $2 billion
The US with $67 billion in annual revenues has the highest single country revenue in survey research
Icircm anul 2013 cheltuielile pentru publicitate
au depășit 500 bilioane $ o mare parte
din acestea fiind investite icircn cercetare
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Publicity is the deliberate attempt to manage the publicrsquos perception
of a subject The subjects of publicity include people (for example
politicians and performing artists) goods and services organizations
of all kinds and works of art or entertainment
The drive to sell products and ideas to the masses has lead to an
unprecedented amount of research on human behavior and on the
human psyche Cognitive sciences psychology sociology semiotics
linguistics and other related fields were and still are extensively
researched through well-funded studies
ldquoNo group of sociologists can approximate the ad teams in the
gathering and processing of exploitable social data The ad teams
have billions to spend annually on research and testing of reactions
and their products are magnificent accumulations of material about
the shared experience and feelings of the entire communityrdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
The results of those studies are applied to advertisements movies
music videos and other media in order to make them as influential as
possible The art of marketing is highly calculated and scientific
because it must reach both the individual and the collective
consciousness In high-budget cultural products a video is never ldquojust
a videordquo Images symbols and meanings are strategically placed in
order to generate a desired effect
A d v e r t i s i n g
t e c h n i q u e s
Tehnici icircn industria
p u b l i c i t a r ă
Publicitatea este icircncercarea deliberată de a manevra percepția
publicului asupra unui subiect Subiecții publicității includ oameni (de
exemplu politicieni și artiști) bunuri și servicii organizații de toate
genurile și opere de arta sau de divertisment
Dorința de a vinde produse și idei maselor a dus la o cantitate imensă
de cercetare asupra comportamentului și psihicului uman Științele
cognitive psihologia sociologia semiotica lingvistica și alte domenii
icircnrudite cu acestea au fost si icircnca sunt cercetate fervent prin studii
greu fondate
rdquoNiciun grup de sociologi nu poate aproxima numărul de cercetători
ce se ocupă deadunarea și procesarea datelor sociale exploatabile pe
care o reclama le cere Cei care fac reclame și publicitate dispun de
bilioane de cheltuit anual pentru cercetarea și testarea reacțiilor
publicului iar produsele lor sunt acumulari magnifice de material
despre experiența comună și sentimentele icircntregii comunitățirdquo
(Marshal McLuhan The Extensions of Man)
Rezultatele acestor studii sunt aplicate icircn reclame filme videoclipuri
muzicale și alte mijloace mass-media icircn scopul de a le spori cacirct mai
mult infulența Arta marketing-ului este atent calculată și are un
caracter profund științific pentru că trebuie să ajungă atacirct la individ
cacirct și icircn conștiința colectivă Cacircnd vine vorba de produse cu un buget
mare un videoclip nu este niciodată rdquodoar un videocliprdquo Imagini
simboluri și semnificații sunt plasate strategic pentru a genera un
efect dorit
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
ldquoIt is with knowledge of the human being his
tendencies his desires his needs his psychic
mechanisms his automatisms as well as
knowledge of social psychology and
analytical psychology that propaganda
refines its techniquesrdquo (Propagandes
Jacques Ellul)
Todayrsquos propaganda almost never uses
rational or logical arguments It directly taps
into a humanrsquos most primal needs and
instincts in order to generate an emotional
and irrational response
If we always thought rationally we probably
wouldnrsquot buy 50 of what we own For
example babies and children are constantly
found in advertisements targeting women for
a specific reason studies have shown that
images of children trigger in women an
instinctual need to nurture to care and to
protect ultimately leading to a sympathetic
bias towards the advertisement
rdquoCunoscand fiinta umana tendintele sale
dorintele nevoile mecanismele psihice
automatismele si in acelasi timp avand
cunoasterea psihologiei sociale si psihologia
analitica propaganda isi rafineaza tehnicilerdquo
(Propagandes Jacques Ellul)
Propaganda de astăzi nu utilizează aproape
niciodată argumente raționale sau logice Ea
se racordează direct de nevoile și instinctele
cele mai primare ale omului icircn scopul de a
genera o reacție emoțională și irațională
Daca am gacircndi tot timpul rațional probabil
ca nu am cumpara nici 50 din ceea ce
avem acum De exemplu nou-născuți și copii
se găsesc icircn mod constant icircn reclame care
vizează femeile pentru un motiv anume
studiile au aratat ca imaginile cu copii
declanșează la femei o nevoie instinctuală de
a nutri de a icircngriji și de a proteja
producacircnd icircn cele din urmă o reacție
pozitivă față de reclamă
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
In the past when changes were imposed on populations they
would take to the streets protest and even riot The main reason
for this clash was due to the fact that the change was clearly
announced by the rulers and understood by the population It was
sudden and its effects could clearly be analyzed and evaluated
Today when the elite needs a part of its agenda to be accepted by
the public it is done through desensitization
The concept which might go against the publicrsquos best interests is
slowly gradually and repetitively introduced to the world through
movies (by involving it within the plot) music videos (who make it
cool) or the news (who present it as a solution to todayrsquos
problems) After several years of exposing it to the masses the
rulers openly present the concept to the world and due to rdquomental
programmingrdquo it is greeted with general indifference and is
passively accepted This technique originates from psychotherapy
ldquoThe techniques of psychotherapy widely practiced and accepted
as a means of curing psychological disorders are also methods of
controlling people They can be used systematically to influence
attitudes and behavior Systematic desensitization is a method used
to dissolve anxiety so the the patient (public) is no longer troubled
by a specific fear a fear of violence for example [] People adapt to
frightening situations if they are exposed to them enoughrdquo
(Steven Jacobson Mind Control in the United States)
Icircn trecut cacircnd modificări majore erau impuse asupra populațiilor
acestea ieșeau icircn stradă protestau sau chiar apelau la revoltă
Motivul generator al acestei coliziuni este faptul că schimbarea
era anunțată icircn mod clar de către conducători și icircnțeleasă de
către populație Era bruscă iar efectele sale puteau fi analizate și
evaluate cu luciditate Astăzi cacircnd clasa conducătoare are nevoie
ca o parte din agendă să fie acceptată de către publicul larg acest
lucru se face prin desensibilizare treptată
Conceptul ce ar putea să nu fie icircn concordanță cu interesele
publicului este introdus icircncet gradual și repetitiv icircn lume prin
intermediul filmelor al videoclipurilor și al știrilor După cacircțiva ani
de expunere la acest concept el este prezentat icircn mod deschis
maselor și datorită rdquoprogramării mentalerdquo este icircntacircmpinat cu
indiferență generală și acceptat icircn mod pasiv Această tehnică
provine din psihoterapie
D e s e n s i t i z a t i o n D e s e n s i b i l i z a r e a
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
C o n c l u s i o n
The ldquomass populationrdquo versus ldquoruling classrdquo dichotomy is
not a ldquoconspiracy theoryrdquo but a reality that has been clearly
stated in the works of some of the 20th centuryrsquos most
influential men
Lippmann Bernays and Lasswell have all declared that the
public are not fit to decide their own fate which is the
inherent goal of democracy Instead they called for a
cryptocracy a hidden government a ruling class in charge of
the ldquobewildered herdrdquo As their ideas continue to be applied
to society it is increasingly apparent that an ignorant
population is not an obstacle that the rulers must deal with
It is something that is desirable and indeed necessary to
insure total leadership An ignorant population does not
know its rights does not seek a greater understanding of
issues and does not question authorities It simply follows
trends
Ideea de rdquopopulație icircn masărdquo versus rdquoclasa conducatoarerdquo nu
e o rdquoteorie a conspirațieirdquo ci icircn realitate a fost expusa icircn
operele unora dintre cei mai influenți oameni ai sec al XX-lea
Lippmann Bernays și Lasswell au declarat că publicul larg nu
este apt să icircși decidă soarta lucru ce sfidează icircn fapt scopul
inerent al democrației Icircn schimb ei apelează la o elită
secundară o clasă conducătoare care să se ocupe de turma
dezorientată Pe măsură ce ideile acestora continuă să fie
aplice icircn societate este tot mai evident că o populație
ignorantă nu este un obstacol de care guvernanții trebuie să
se ocupe dimpotrivă este ceva dorit și icircntr-adevăr necesar
pentru a asigura conducerea totală O populație ignorantă nu
icircși cunoaște drepturile nu caută o mai bună icircnțelegere a
problemelor și nu se icircndoiește de autoritatea conducătorilor
pur și simplu urmează tendințe
C o n c l u z i i p a r ț i a l e
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
P R O P A G A N D A M I N D S E T S
MENTALITĂȚI FAVORABILE PROPAGANDEI
I know that most men including those at ease with problems of the greatest
complexity can seldom accept even the simplest and most obvious truth if it be such
as would oblige them to admit the falsity of conclusions which they have delighted in
explaining to colleagues which they have proudly taught to others and which they
have woven thread by thread into the fabric of their livesldquo (Leo Tolstoy)
Propaganda works best when those who are being manipulated are confident that they are
acting on their free will (Joseph Goebbels Minister of Public Enlightenment Nazi Germany)
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
DIVIDE ET IMPERA
In politics and sociology divide and rule (or divide and conquer) (derivedfrom Greek διαίρει καὶ βασίλευε diaiacuterei kaigrave basiacuteleue) is gaining andmaintaining power by breaking up larger concentrations of power into piecesthat individually have less power than the one implementing the strategyThe concept refers to a strategy that breaks up existing power structures andprevents smaller power groups from linking up
Icircn politică și icircn sociologie dezbină și stăpacircnește este o combinație de tactici(politice militare sau economice) de cacircștigare și menținere a puterii prindivizarea unei populații icircn entități mai mici care luate separat au putere maimică decacirct cel care icircși impune voința Este deseori icircntacirclnită ca o strategie icircncare grupuri de putere mică sunt icircmpiedicate să se unească și să devină maiputernice
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Efectul bandwagon este un fenomen
prin care rata de asimilare a
convingerile ideilor modelor și
tendințelor crește cu atacirct mai mult cu
cacirct acestea au fost deja adoptate de
către alții Cu alte cuvinte
probabilitatea de adoptare individuală
este direct proporțională cu numărul
celor care au făcut deja asta Cu cacirct mai
mulți oameni cred icircn ceva alții rdquose urcă
de asemenea icircn vagonrdquo indiferent de
temeiul lucrului respectiv
BANDWAGON EFFECT
The bandwagon effect is a phenomenon
whereby the rate of uptake of beliefs
ideas fads and trends increases the more
that they have already been adopted by
others In other words the bandwagon
effect is characterized by the probability
of individual adoption increasing with
respect to the proportion who have
already done soAs more people come to
believe in something others also hop on
the bandwagon regardless of the
underlying evidence
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
BYSTANDER EFFECT AND DIFFUSION OF RESPONSIBILITY
Ef e c t u l t r e c ă to ru l u i ș i d i f u z i a re s pon s ab i l i t ă ț i i l a n i v e l s o c i a l
Icircn 1964 o femeie Kitty Genovese este ucisă cu lovituri de cuţit icircn cartierul Queens din New York pe cacircnd se icircntorcea acasăde la serviciu la 3 dimineaţa Agresiunea a durat minute icircn şir fără ca vreunul dintre cei 38 de martori ce asistau la scenăsă sară icircn ajutorul tinerei Numai unul dintre martori după ce icircn prealabil s-a consultat cu un prieten a alertat poliţia
Psihologii John Darley şi Bibb Lataneacute au susţinut că o victimă poate beneficia de ajutorul semenilor mai degrabă dacăexistă prezent un singur martor decacirct dacă sunt mai mulţi Explicaţia pentru un astfel de comportament paradoxal estecă atunci cacircnd este prezent un singur martor icircntreaga responsabilitate pentru intervenţia icircn favoarea celui agresat cadepe umerii acestuia pe cacircnd icircn cazul mai multor martori survine o dispersare a responsabilităţii Cu cacirct numărul celorprezenţi este mai mare cu atacirct este mai puţin probabil ca cineva să intervină icircntr-o anumită situație Acest fenomen a fostdenumit rdquoefectul trecătoruluirdquo (bystander effect)
Difuziunea responsabilităţiIPrezenţa altora icirci oferă individului posibilitatea de a transfera responsabilitatea de a acţiona sau de a nu acţionaNu este necesar ca individul să icirci vadă pe ceilalţi este suficient să ştie că ei există
Inhibarea produsă de publicIcircn situațiile dificile oamenii se tem că o sa reacționeze exagerat păracircnd ridicoli icircn ochii celorlați și preferă să nu intervină
ImitațiaCacircnd se află icircn situaţii ambigue icircn care nu este clar cum trebuie să acţioneze oamenii au tendinţa de a imitacomportamentul celorlalţi Dacă aceştia nu reacţionează şi se arată pasivi situaţia va fi percepută mai puţin gravă decacircteste icircn realitate
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Mesajul experimentului icircnchisorii efectuat de psihologul Philip Zimbardo icircn august 1971 esteurmătorul puterea contextului social icircn care se află o fiinţă umană icircntr-un anumit moment este de cele maimulte ori dominantă faţă de capacitatea de a se opune a acesteia
La sfacircrşitul celui de-al doilea război mondial psihologii s-au icircntrebat cum este posibil ca indivizi normaliicircnainte de război să devină ulterior criminali cu sacircnge rece Experimente ulterioare au arătat că este vorbade natura umană de implacabilul eşec al acesteia icircn fața autorității de forța formidabilă a contextuluiasupra individului
Experimentul a fost planificat să se desfăşoare pe o perioadă de două săptămacircni Locul icircn care icircnchisoarea
a fost amenajată a fost subsolul departamentului de psihologie al Universității Stanford Motivul pentru
care Zimbardo a decis să efectueze acest experiment a fost icircnțelegerea psihologiei detenției
Alegerea subiecților experimentului s-a făcut printr-un anunț icircn ziarele locale icircn care s-au promis 15 dolari
pentru participarea la un studiu referitor la viața icircn icircnchisoare Din cele aproximativ 100 de persoane care
au răspuns la mesajul din ziare au fost selectate - icircn urma unor evaluări psihologice şi a unor interviuri - 24
de studenți Icircn urma selecţiei au fost acceptaţi doar indivizi care erau cacirct mai aproape de medie din punct
de vedere al profilului psihologic fără antecedente penale fără probleme de ordin psihic Din cei 24 18 au
participat efectiv la experiment 9 ca gardieni 9 ca deținuți
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Experimentul obedienţei faţă de autoritate al lui Milgram constă icircntr-o serie de experimente efectuate la universitatea americană Yale şi care au avut ca scop măsurarea gradului
icircn care participanţii executau ordinele unei persoane cu semnele autorităţii chiar dacă aceste ordine intrau icircn conflict cu propriile norme morale
Interesul profesorului de psihologie de origine evreiască Stanley Milgram pentru problema obedienţei şi-a avut originea icircn icircntrebările acestuia privitoare la felul icircn care naziştii
au fost dispuşi să ucidă milioane de evrei icircn lagărele de concentrare icircn cel de-al doilea război mondial Experimentul a icircnceput icircn iulie 1961 la trei luni după ce icircncepuse la
Ierusalim procesul unui criminal de război nazist Adolf Eichmann
Pe măsură ce puneau icircntrebări iar la greşeli administrau şocuri electrice subiecţii aflaţi icircn rol deprofesori confruntaţi cu un puternic conflict interior de multe ori puneau
icircntrebări referitoare la starea fizică a elevului ori doreau să renunţe La astfel de iniţiative cercetătorul care se afla tot timpul lacircngăprofesor răspunde printr-un set standard de
expresii
-- vă rog să continuaţi
-- experimentul cere ca dumneavoastră să continuaţi
-- este absolut necesar ca dumneavoastră să continuaţi
-- nu sunteţi icircn situaţia de a alege trebuie să continuaţi studiul
Sarcina de executat pentru cei 4$ era simplă unul dintre subiecţi juca rolul de profesor iar un alt subiect pe cel de elev iar profesorul va da elevului un set de cuvinte pentru a fi
memorat Icircn fapt elevul era icircntotdeauna un complice al experimentatorului iar tragerea la sorţi privind rolurile era trucată icircn aşa fel icircncacirct participantul la experiment să fie pus
icircn postura de profesor Dacă răspunsul este corect profesorulicircl va felicita pe elev Icircn schimb dacă elevul greşeşte profesorul va apăsa pe o manetă a unui aparat ce
administrează şocuri electrice Experimentatorul spune că este interesat icircn a afla efectele pedepsei cu şocuri electrice asupra procesului de icircnvăţare
Aparatul de şocuri electrice are treizeci de butoane cu voltaje de la 15V la 450V De fiecare dată cacircndelevul greşeşte profesorul va acţiona maneta pentru administrarea
şocului La fiecare nouă greşeală va acţiona maneta următoare corespunzătoare unui voltaj mai mare cu 15V
Icircntre profesor şi elev există un perete despărţitor dar cei doi se află icircn contact prin intermediul unui interfon Bineicircnţeles că icircn realitate elevul nu va suferi şocurile electrice
dar profesorul nu are de unde ştii lucrul acesta Icircn schimb elevul este instruit să greşească la icircntrebările puse de profesor şi să se placircngă de suferinţele pe care şocurile
electrice i le pricinuiesc
Ce spun psihiatrii
Icircnainte de a pune icircn practică experimentul Milgram a fost curios să afle părerea unui grup de 40 de psihiatri referitor la numărul celor care vor merge pacircnă la capăt cu
administrarea şocurilor electrice Aceştia au spus că 373 la sută din subiecţi vor ajunge la maneta cu 300V iar cel mult 1 la sută vor ajunge la voltajul maxim 450V
Rezultatele experimentului şi scurte interpretări
Rezultatele experimentului au fost icircn dezacord total cu presupunerile pasihiatrilor Nu mai puţin 65dintre participanţi (24 dintre cei 40 de subiecţi) au acţionat toate cele 30 de
manete ale maşinii de şocuri electrice ceea ce icircntr-o situaţie reală echivalează cu moartea elevilor 13 participanţi au renunţat după ce au administrat şocuri cu intensitate de
cel puţin 300V Doar un singur participant a renunţat icircnainte să apese maneta de 300V
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT
Cum poate fi explicat un asemenea rezultat Milgram a propus două explicaţii
- prima explicaţie se bazează pe teoria conformismului ce are ca punct de plecare cercetările lui Solomon Asch care afirmă indirect că un subiect care
nu are expertiză icircn a lua decizii icircn special icircn condiţii de criză va lăsa actul decizional icircn sarcina grupului şi ierarhiei acestuia
- a doua explicaţie se bazează pe teoria stării de agent care spune că esenţa stării de obedienţă constă icircn faptul că o persoană ajunge repede să se
privească pe sine ca pe un instrument ce execută ordinele unei alte persoane şi care prin urmare nu se mai percepe ca fiind persoana responsabilă
pentru acţiunile sale
Interesant de menţionat este că nici unul dintre participanţii care au refuzat să meargă pacircnă la capăt cu administrarea şocurilor nu au insistat ca
experimentul să se termine şi nici nu au icircndrăznit să meargă icircn camera elevului-victimă pentru a-i verifica starea sănătăţii icircnainte de a cere aprobarea
experimentatorului
SFARSIT