TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze un dispozitiv special n faza de documentaie de execuie, pentru prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin frezare a suprafeelor marcate, n condiiile n care prelucrarea se realizeaz pe o main de frezat tip FU 36X140, iar programul anual de fabricaie este de peste 30.000 buc./an.

E1. ANALIZA TEMEI DE PROIECTARE.INFORMAREA INIIAL. STABILIREA DATELOR INIIALE

F.1.1. Analiza temei de proiectare

Se cere proiectarea unui dispozitiv care s permit orientarea-poziionarea i fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin frezare.

Piesa ce trebuie prelucrat face parte din categoria pieselor de tip prismatic,care se va executa dintr-un otel OLC 45 STAS 880-80. Complexitatea piesei este medie, cu o tehnologicitate bun i va fi prelucrat dintr-o singur prindere i mai multe treceri ale sculei achietoare. Nivelul produciei este de 30000 buc/an.

Cotele netolerate ale piesei se nscriu n clasa de execuie mijlocie.

Rugozitatea suprafeei prelucrate va fi Ra=1,6m, iar toleranele generale ISO 2678-mk.

In concluzie piesa este tehnologic si nu ridic probleme de execuie

F 1.2. Informarea iniialTab 1.1. Soluii constructive funcionale

Nr. solutieDenumire solutie si reprezentare graficaSursa

Nr. Fig.Pag.Nr.lucr

1Dispozitiv cu strangere rapidaFig 3764

2Menghina rotativa si inclinabila cu actionare manualaFig 1754

3Menghina cu actionare hidraulica pentru m.u.Fig 1755

4Menghina obisnuita cu actionare manuala pentru m.u.Fig 1753

5Mandrine cu came(excentrici)Fig. 1

782

6Mandrina cu doua falci actionare prin disc turnat ci canal in spirala ArhimedeFig.1770

7Placi superioare-platouri electromagneticeFig. 1.1.1.11.2.1246

8Corpuri dispozitive(placa de baza)Fig. 1.1.10.1.3245

9Cep reglabil cu cap cilindricFig. 1.3.1.1.1.1250

10Placi superioare-platouri magneticeFig. 1.1.1.111.1

11Corpuri dispozitiv(placa de baza)Fig. 1.1.10.1.1244

12Corpuri dispozitiv(placa de baza)Fig. 1.1.10.1.7245

13Cep reglabil cu bucsa filetata, neamovibil,cu cap cilindric bombatFig 1542

14Mandrina cu trei falci actionate prin parghii forma AFig. 1776

15Reazem plan autoreglabil simplu cu plunjereFig. 1.2.1.1.1.2247

F 1.3. Stabilirea datelor initialeTab 1.2. Date iniialeNr.

crt.Date (informaii) iniialeScheme (schie, desene), valori etc.Sursa

1.Date legate de piesa

1.1.Rol funcional n ansamblul din care face parteghidare

1.2.Form i complexitatePies cilindric de complexitate medie

1.3.Grup (familie) tehnologic clasa 1

familia 9 (plci)

grupa 0 (fr bosaje)[4, pag. 51]

1.4.Material Oel carbon de calitate[4, pag. 53]

1.5.MarcaOLC45

1.6.STAS880-80, ISO, DIN

1.7.Dimensiuni 50x30x15 mm

1.8.Coorodonatele centrului de masPiesa X=25; Z=15 ;Y=20;

1.9.Masa Masa 435 g

2.Date legate de scul

2.1. TipFreza conica

2.2.Notare(conform STAS)842 STAS 11910

2.3.Schia www.widia.com

3.Date legate de maina-unealt

3.1. TipFU 36x140

3.2.Schia

3.3.Caracteristici ale

mainii-unelte

4.Date legate de verificatoare

4.1.Tip Subler digital

4.2.Schi

4.3.Caracteristici-Material: inox durificat- DIN 862- Display LCD digital- Baterii schimbabile de 1,5 V- Pentru interior, exterior si adncime

-interval de msurare: 0-150 mm-Precizie: 0,01mm-Greutate: 350 gwww.subler.ro

5.Date legate de regimul de lucru

5.1.Adaos de prelucrare1mm

Note de curs CMTF, Tabacaru L.

5.2.Numr de treceri1 trecere

5.3.Adncime de achieret=3 mm

5.4.Avans s = 0.13mm

sd = 0.03mm

5.5.Viteza de avans80m/min

5.6.Viteza de achiere45.12m/min

5.7.Turaie 478.14rot/min

6.2.Greutatea piesei0.455g

6.3.Date legate de solicitrile de prelucrare , control, i asamblareFora principal de achiere:

, , , , , , ,

P = 410,67N

N

dublul moment de torsiune admis de mecanismul micrii principale a mainii unelte

Acest moment de torsiune nu trebuie sa depeasc valoarea dublului moment de torsiune ce poate fi realizat la maina-unealt respectiv

puterea necesar achierii:

EMBED Equation.3

, , , , , , , ,

EMBED Equation.3 dublul moment de torsiune admis de mecanismul micrii principale a mainii unelte

Acest moment de torsiune nu trebuie sa depeasc valoarea dublului moment de torsiune ce poate fi realizat la maina-unealt respectiv

puterea necesar achierii:

EMBED Equation.3

, , , , , , , ,

ETAPA 2

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E.). STABILIREA SOLUIEI DE ANSAMBLU A DISPOZITIVULUI

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control, asamblare) ce va sta la baza proiectrii dispozitivului

A 2.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare matematic posibile (SP-MP)

Schemele de prelucrare matematic posibile se obin prin combinarea matematic a parametrilor variabili care caracterizeaz aceste scheme.

Parametrii variabili care pot fi considerai in cadrul proiectului sunt:

A. Tipul mainii-unelte:1. Maina-unealta cu ax orizontal;B. Poziia piesei:

1. Cu ax orizontal;

C. Tipul sculei:

1. Freza conica;

D. Tipul avansului:

1. Continuu;

E. Sensul avansului:

1. Transversal;

2. Longitudinal;

F. Modul de prelucrare a suprafeelor:

1. Simultan;

2. Succesiv cu divizare liniar;

G. Numrul posturilor de ncrcare-descrcare:

1. Cu post de incrcare;

2. Fra post de incrcare;

H. Succesiunea prelucrarii suprafeelor:

1. Succesiunea 1;

2. Succesiunea 2;

I. Modul de generare a suprafeelor:

1. Cu generatoare cinematic;

2. Cu generatoare materializat;Tab. 2.1.Shemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP) la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza dispozitivul

Nr.crt.SP-TPAvantajeDezavantaje

Denumire Schita prelucrarii

01234

1Prelucrarea cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere.- strangere uniforma a pieselor;-nu necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor(fiind utilizata o scula)

-timpi ajutatori de orientare-strangere scazuti;

-costul scazut al sculei.

-necesita dispozitiv de prindere a piesei;

-grad scazut de utilizare a puteri masinii unealta;

-scade durabilitatea sculei -productivitate scazuta.

2.Prelucrarea unei singure piese- nu necesit trasare-punctare;

- precizie ridicat;

- nu necesit cap multiax.- grad sczut de utilizare a MU.

3Prelucrarea succesiva cu o singura scula aschietoare a doua sau mai multe piese din aceiasi prindere - strangere uniforma a pieselor;

-creste durabilitatea sculei- timp de prelucrare scazut

-grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealta;

- productivitate ridicata;

-necesita dispozitiv de prindere a piesei;

- necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor;

-costul ridicat al sculelor;

- timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

A2.1.3. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare Schema optim de prelucrare este una din schemele de prelucrare tehnic posibile, care asigur prelucrarea suprafeelor cu precizia i calitatea cerut prin tema de proiectare i conduce la productivitatea maxim.

Pentru alegerea schemei optime de prelucrare se va utiliza metoda unitailor. Conform acestei metode fiecrei scheme de prelucrare tehnic posibile i se acord puncte prin prisma unor criterii de apreciere. Schema care va intruni cel mai mare punctaj va fi schema de prelucrare optim.

n vederea aplicrii metodei, se parcurg urmtorii pai:

2.1.3.1 Stabilirea criteriilor de apreciere

Precizia suprafeelor prelucrate;

Rugozitatea suprafeelor prelucrate;

Mrimea forelor i a momentelor de achiere;

Complexitatea sculelor;

Complexitatea dispozitivului de prindere a sculelor;

Gradul de comoditate a exploatrii;

Costul sculelor;

Timpii de divizare;

Timpii de baz;

2.1.3.2 Stabilirea intervalului de acordare a punctelor (unitilor)n cadrul proiectului, intervalul de acordare a punctelor va fi 0-10.

2.1.3.3.Acordarea punctelor fiecrei scheme de prelucrare tehnic posibile

Tab. 2.2. Centralizator pentru aplicarea metodei de decizie multicriteriala pentru alegerea schemei optime de prelucrare (SP-O) la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza dipozitivul

Nr.

crt.CRITERIULUniti, puncte (pariale)

pentru SP-TP numrul

123

1Precizia suprafeelor prelucrate889

2Rugozitatea suprafeelor prelucrate877

3Mrimea forelor i a momentelor de achiere956

4Complexitatea sculelor885

5Complexitatea dispozitivului de prindere a sculelor967

6Gradul de comoditate a exploatrii798

7Costul sculelor866

8Timpii de divizare697

9Timpii de baz798

UNITI TOTALE706763

2.1.3.4Alegerea schemei optime de prelucrare Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 1: Prelucrarea cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere. F2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, dup gradul de univesalitate

Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de tip placa. Prelucrarea se poate face printr-o singura prindere si una sau mai multe treceri ale sculei aschietoare, fiind vorba de frezare conica.

Volumul producie anuale este 30000 buc., iar numrul pieselor din lot este 50 buc. Deci se poate aprecia ca tipul produciei estede tip serie. F 2.3. Stabilirea gradului de mecanizare a dispozitivului

Gradul de mecanizare a dispozitivului este semiautomatizat.E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POZIIONARE I PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIIONARE SAU/I DE ORIENTARE-POZIIONARE I STRNGERE (REAZEMELOR)

Elaborarea proiectului tehnic (P.T) sau a proiectului de ansamblu (P.A) reprezint cea ce n mod current, se numete concepia in proiectare , care precede proiectare propriu-zis i are drept scop stabilirea soluiei constructiv-functionale a dispozitivului si dimensionarea sau adoptarea elementelor constructive ale ansamblului dispozitivului. [3].

Elaborarea proiectului tehnic presupune parcurgera urmatoarelor etape:

elaborarea schemei optime de orientare si proiectare elementelor de orientare sau de orentare-strangere;

elaborarea schemei optime de trangere si proiectarea elementelor de strangere si actionare;

stabilirea solutiilor constructive pentru celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivelor;

elaborarea schemei de orientare tehnic acceptabile;

stabilirea schemei optime de orientare;

proiectarea elementelor de orientare-strangere, alese pentru materializarea schemei optime de orientare.A3.1.1. Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul

Schita operatiei sau fazei este o schita de lucru facultativa, pe care se trec, in general, mai multe elemente, necesare procesului de elaborare a schemei optime de orientare.

In cazul cel mai general, elaborarea schitei operatiei sau fazei trebuie sa plece de la schema optima de prelucrare, control sau asamblare, stabilita in cadrul studiului tehnico-economic.

Rezulta ca aceasta schita trebuie sa contina toate elementele schemei optime de prelucrare, control sau asamblare, la care se mai adauga o serie de elemente necesare procesului de elaborare a schemei optime de orientare.

F 3.2. Stabilirea semnificaiilor simbolurilor bazelor de orientare-poziionare i a reazemelor utilizate la materializarea schemei de orientare-poziionare optimeTab 3.1. Semnificaia simbolurilorForma, poziia, mrime i numrul suprafeelor, muchiilor sau vrfurilor de orientare ale pieselorBazele de orientare determinate cu suprafeele muchiile sau vrfurile de orientare ale pieselorReazemele utilizate pentru mate-rializarea bazelor de orientareBazele de orientare materializate de reazemeSimbolurile bazelor de orientare i ale reazemelorGradele de libertate nlturate pieselor:

g-nr. total

t-translaii

r-rotaiiExemple de utilizare a simbolurilorExemple de denumire a orientrii (strii de orientare)

12345678

O suprafa plan exterioarEPlanul coninut n suprafaa respectivReazeme plane fixePlanul determinat de suprafaa activ a reazemelor3G

1t

2r[1]

O suprafa plan exterioarFPlanul coninut n suprafaa respectiv (bazele de cotare)Reazeme plane fixe2G

1t

1r[3]

Dou suprafee plane paralele prinseE, CPlan de simetrie al suprafeelorMecanisme de centrare-strngere de tip menghin, cu flci normale, prghii i flci, peneO dreapt de simetrie a reazemelor3G

1t

2r[5]

Dou suprafee plane paralele prinseE, CO dreapt simetric a suprafeelorMecanisme de centrare i strngere de tip menghin cu flci normale, prghii cu flciO dreapt de simetrie a reazemelor2G

1t

1r[4]

Dou suprafee exterioare cuprinseGGUn punct de simetrie al suprafeelorMecanisme de centrare sau centrare-strngere de tip menghin cu flci ngusteUn punct de simetrie al reazemelor1G[6]

F 3.3. Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor)

A 3.3.1. Stabilirea soluiilor de reazeme care pot fi utilizate

Pentru fiecare reazem (element sau mecanism de orientare pozitionare/ centrare-strangere) din structura schemei optime de orientare pozitionare SOP-O, stabilita anterior, se vor evidentia solutiile (variantele, subvariantele) cunoscute si, eventual, cele proprii (modificate, adaptate, analogice, combinate, inversate, etc., cu totul nou), pe care le pot imbraca fiecare din reazemele respective.

Pentru fiecare reazem (element) sau mecanism de orientare sau de centrare-strngere stabilite anterior, se vor evidenia soluiile cunoscute i eventual cele proprii pe care le pot mbrca fiecare din reazemele respective.

Reazeme plane:

cep fix cu cap cilindric normal plat;

cep fix cu cap cilindric nalt bombat;

cep fix cu cap sferic;

cep reglabil, cu urub cu filet metric, cu cap cilindric, cu gaur de antrenare, tip A, bombat;

plcu lat;

elemente de orientare plane tip mese maini unelte;

corpuri dispozitive (plci de baz);

plac (plcu) cu suprafa plan;

Mecanisme de centrare-strngere:

Mecanism cu prghie deplasabil i urub;

Mecanisme combinate cu pan i plunjer, variantele 1 i 2;

Mecanism combinat de fixare cu urub;

Menghin de centrare i fixare;

Mecanism cu brid L i excentric;

Mecanism cu brid L rotitoare i excentric;

Mecanism cu brid L i urub;

Menghin de banc cu acionare normal;

Mecanism cu urub i bride L;

Mecanism cu prghii i urub. Prghiile strng piesele prin intermediul plunjerelor

Mecanism cu prghii i urub;

Mecanism cu prghii articulate i excentric;

Mecanisme de strngere cu pene i uruburi;

Mecanisme de strngere cu filet special;

Menghin autocentrant cu flci (prisme);

A 3.4.2. Alegerea variantelor optime de reazeme

Alegerea solutiilor (variaantelor) optime de reazeme se va face pe baza unor analize valorice, folosind sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele solutiilor (variantelor) de reazeme evidentiate anterior.

Reazem plan: cep fix cu cap cilindric normal plat

Mecanism cu prghie deplasabil i urub

Avantaje:

grad ridicat de universalitate;

se fixeaz piese cu nlimi diferite.

Dezavantaje:

momentul de frecare ce ia natere n timpul contactului urubului cu semifabricatul;

Mecanisme combinate cu pana i plunjereAvantaje:

frecvent utilizate n construcia dispozitivelor.

Dezavantaje:

nu pot fi utilizate la prelucrri de mare precizie

Menghin de centrare i fixareAvantaje:

capacitate de preluare a 5 grade de libertate;

precizie de orientare foarte ridicat.

Mecanism cu brid L i excentricAvantaje:

rigiditate mare;

precizie de centrare-strngere sporit.

Dezavantaje:

tehnologicitate sczut;

nu pot fi utilizate la prelucrri de mare precizie.

Mecanism cu brid L rotitoare i excentricAvantaje:

rigiditate mare;

Dezavantaje:

nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrri cu regimuri mai grele de lucru.

Mecanism cu prghii i urubAvantaje:

fixare simultan a 2 piese n mai multe puncte;

deservire comod.

Dezavantaje:

se asigur o precizie corespunztoare de centrare i strngere numai la semifabricate cu lungime mic a suprafeei de centrare i strngere.

Mecanism cu prghii, articulaii i excentricAvantaje:

prinderea a dou piese n mai multe puncte;

precizie ridicat;

construcie simpl.

Dezavantaje:

nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrri cu regimuri grele de lucru;

Menghin autocentrant cu flci (prisme)Avantaje:

nlturarea celor 5 grade de libertate;

posibiliti simple de mecanizare;

Dezavantaje:

complexitate constructiv;

Mecanisme de strngere cu pene i uruburiAvantaje:

fore de strngere mari;

rigiditate mare;

precizie de centrare i strngere sporit.

Dezavantaje:

grad de universalitate sczut;

Mecanisme de centrare-strngere pan, plunjere i uruburiAvantaje:

corpul mecanismului este mai rigid;

sunt mecanisme cu autofrnare.

Varianta 1

Q/caCheieQ/caSurub/piulitaPanaS/csPiesa[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 2

Q/caManierQ/caSurub/piulitaS/csPiesa[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 4

Q/caExcentricS/csPiesa[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981

Varianta 4

Q/caCheieQ/caSurub/piulitaParghieS/csPiesa [Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 5

Q/ca MotorQ/caPanaParghie S/csPiesa [Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 6

Q/caExcentricQ/caParghie S/csPiesa [Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 7

Q/caMotor PanaQ/caParghie S/csPiesa [Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 8

Q/caMotor Falci S/csPiesa [Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 9

Q/ca CheieQ/caSurub/PiulitaFalciS/csPiesa [Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic ,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

A.3.4.3. Dimensionarea reazemelor

Se vor alege (din standarde, norme etc.) sau determina (calcula) principalii parametri geometrici (dimensiuni liniare si unghiulare) ai reazemelor alese.

In cazul mecanismelor de centrare-stangere, dimensionare si celelalte activitati din aceasta faza, se vor limita numai la elemente de centrare-starngere propriu-zise. A3.4.4. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale reazemelor

In aceasta activitate, se stabilesc, in primul rand, ajustajele si tolerantele pentru abaterile dimensionale, de forma si de pozitie relativa, precum si valorile admisibile ale ondulatiilor si rugozitatilor suprafetelor functionale principale ale elementelor de orieintare-pozitionare ale dispozitivlui ales pentru materializarea schemei optime de orientare pozitionare.

Apoi, se stabilesc, se stabilesc ajustajele si tolerantele, pentru abaterile dimensionale, de forma si de pozitie relativa, precum si valorile limita admisibile ale ondulatiilor si rugozitatilor pentru celelalte suprafete ale reazemelor.

Alegerea ajustajelor si tolerantelor se va face tinand seama de cerintele principale impuse reazemelor:

sa asigure precizia de orientare-pozitionare ceruta;

sa aiba rezistenta necesara;

sa aiba rigiditate necesara;

sa nu deterioreze suprafetele, muchiile sau varfurile de orientare-pozitionare ale pieselor;

sa permita introducere si scoaterea usoara a tuturor pieselor din lot pe reazeme;

partile mobile sa aiba o functionare corespunzatoare; sa aiba rezistenta la uzura cat mai mare; sa aiba o tehnologicitate ridicata; sa aiba un cost cat mai sacazut.Avand in vedere aceste cerinte, la alegerea ajustajelor si tolerantelor reazemelor, se vatine seama, deci, de urmatoarele criteria de baza:

rolul functional al suprafetlor reazemelor;

precizia de orientare-pozitionare ceruta;

marimea solicitarilor la care sunt supuse piesele, respective reazemele;

frecventa de montare-demontare a reazemelor;

frecventa prinderii;

costul obtinerii diferitelor precizii

disponibiltatea unor tehnologii pentru obtinerea unor precizii si rugozitati;

posibilitatea asimilarii sau achizitionarii, in tip util, a unor tehnologii pentru obtinerea unor precizii si rugozitati;

posibilitatea realizarii, prin colaborare, a unor precizii si rugozitati.[1]. Pag.435-437 Dimensionarea parghiilor

Tabelul 3.1pag 419 vol 2

Element de orientare-strngereCondiii de precizieCmpuri de toleraneSTAS ul din care sau extras abaterile limit i toleraneleConform

[9]

MECANISM DE STRANGERE CU PARGHIILatimea PARGHIEIF7SR EN 20286 -1:1997

Inaltimea PARGHIEIF9SR EN 20286 -1:1997

Inaltimea gaurilor pentru capurile suruburilor de fixare+0,20-

Dimensiunea de control a PARGHIEIH6SR EN 20286 -1:1997

Celelalte dimensiuni rezultate din prelucrari mecanice Tolerante Generale ISO 2768 - nk-

Tipul elementului de orientare sau de orientare(centrare)-strangereSuprafata Rugozitati recomandate, Ra

123

Mechanism cu parghieSuprafata active si fatetele0.8;1.6

Suprafata de montare0.8;1.6;6.3

Suprafata superioara6.3

Suprafetele laterale0.8;6.3

Suprafetele laterale ale degajarii pt rectificare6.3

Suprafetele gaurilor pt.stifturile de pozitionare0.8;1.6

Celelate suprafete3.2;6.3;12.5

A3.4.5. Alegerea materialelor si tratamentelor

Alegerea materialelor si tratamentelor reazemelor se va face innd seama de cerintele principale impuse reazemelor:

S asigure precizia de orientare necesar;

S asigure rezistena necesar; S asigure rigiditatea necesar; S aib o rezisten la uzur cat mai mare; S aib un cost ct mai sczut;Conform [10]tab.3.80 pag. 11

Parghii(bride)Olc 45880-88Imbunatatire

(calire+revenire)30-45 HRC

Olc 35880-80

Olc 15880-80Cementare pe adancime 0,8-1,2 mm55-60 HRC

Alegem Olc 45A 3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:

piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;

pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de rugin, fisuri, lovituri;

A 3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i a amplasamentului acestora

Avand in vedere ca, in general, la alegerea solutilor optime de reazeme, schitele respective prezinta, deseori, simplificari constructive si contin, de cele mai multe ori, dimesiunile principale, iar in activitatile ulterioare s-au stabilit si alte elemente , se impune definitivarea schitelor reazemelor, care sa sintetizeze toate aceste elemete.Deci, definitivarea schitelor elementelor de orientare pozitionare sau de orientare-pozitionare si stranger are drept scop sintetizarea tuturor elementelor stabilite.

A3.4.8. Definitivarea schitei de amplasare a reazemelor

Schitele de amplasare a reazemleor trebuie sa precizeze pozitia relativa a reazemelor de acealasi tip utilizate pentru materializarea orientarii-pozitionarii pe o anumita suprafata sau muchie de orientare pozitionare a piesei ori, astfel spus, pentru materializarea unei baze de orientare-pozitionare.Mai ales in cazul materializarii bazelor partiale , astfel de schite trebuie sa precizeze si pozitia relativa a rezemelor fata de elementele geometrice ale piesei .

La alegerea schitelor de amplasare a reazemelor, se va tine seama de recomandarea generalaca aceste reazeme sa fie amplasate la distanta maxima posibila, pentru materializarea cat mai corecta a orientarii pozitionarii sau pentru asigurarea preciziei corespunzatoare de orientare pozitionare.

1.parghii

2.coltarE4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE

Schemele de strngere SS/ fixare SF sunt reprezentari grafice ce contin schemele optime de orientare-pozitionare SOP-O la care se adauga elementele specifice strangerii:

directia, sensul, punctul de aplicatie si marimea fortelor si momentelor ce solicita piesele in regimuri tranzitorii si in regim stabil de lucru: prelucrare, control, asamblare etc.:

forte si momente masice;

forte si moment de prelucrare, control, asamblare;

numarul, succesiunea, caracterul, durectia, sensul, punctul de aplicatie si marimea fortelor de stangere:

principale S; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei optime de orientare-pozitionare in procesul de prelucrare, control, asamblare etc.;

prealabile Sp ; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei optime de orinentarepozitionare in procesul strangerii, adica pentru asigurarea contactului corecte al piesei in procesul de orientare-pozitionare , cu toate reazemele;

suplimentare Ss; aceste forte se aplica catre reazemele suplimentare pentru sporirea, in plus, a rigiditatii si stablitatii pieselor in procesul de prelucrare;

directia, sensul, punct de aplicatie si marimea reactiunilor reazemelor;

directia, sensul, punct de aplicatie ale fortelor de frecare;

dintre piesa si reazem;

dintre piesele si elementele de stranger sau de orientare-pozitionare-stabgere;

curesele de stangere cs;

elemente geometrice necesare in calculul fortelor, cureselor si abaterilor de stranger.

F4.1. Elaborarea schemelor de strangere tehnic posibile SS-TP

In elaborarea acestor scheme, se tine seama de faptul ca , in general, pentru o anumita schema optima de orientare-pozitionare SOP-O sunt posibile mai multe scheme de strangere (SS).

Schemele de strangere tehnic posibile SS-TP rezulta din combinarea logica compatibila a urmatorilor parametric specifici schemelor de strangere:

suprafete de stangere;

tipul fortelor de strangere necesare;

caracteristicile fortelor de stranger;

cursa de stangere.

Se considera acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de stranger tehnic posibile SS-TP care satisfac-in principiu-criteriul tehnic al preciziei de stranger, exprimat analitic prin relatia:

As(C)Asa(C), unde:

As reprezinta abaterea de stangere la conditia de precizie C;

Asa(C) reprezinta abaterea de stangere admisibila la conditia de precizie C;

Rezulta ca stabilirea schemelor de stranger tehnic posibile SS-T presupune parcurgerea urmatoarelor activitati:

A4.2.1. Determinarea abaterilor de strangere admisibile Asa

Abaterile de stangere admisibile Asa reprezinta fractiunile din tolerantele conditiilor de precizie C afectate abaterilor de stranger.Aceste abateri se determina cu relatia:

Asa(C)cAsadar, abaterile de strangere admisibile Asa se determina atat pentu conditiile de precizie determinante CD cat si pentru conditiile de precizie de forma CF, deoarece abaterile de stranger afecteaza si precizia formei suprafetelor.

Conditia de precizie determinant (C.D.)Toleranta la conditia C.D-TC.D

(mm)Precizia (tolerant) medie economica de prelucrare la conditia C.D.-Te(CD)(mm)SursaAbaterea maxima admisibila de strangere la conditia C.D. sa

(mm)

0,10,1[3]

Rel. 3.2

Pag. 960,05

0,060,06[3]

Rel. 3.20,03

0,010,01Pag. 960,005

A4.2.2. Determinarea abaterilor (erorilor) de strangere

Abaterile de strangere reale Asr sau, pe scurt abaterile de strangere As sunt acele abateri provocate de strangerea pieselor in dispositive.Acestea apar in timpul stangerii pieselor si, deci, in general, inaintea procesului de prelucrare, control, asamblare (montare) etc.

Abaterile de strangere As sunt influentate in principal, de:

marimea fortelor de strangere;

variatia fortelor de strangere;

directia fortelor de strangera in raport cu directia de masurare a dimensiunilor de pozitionare/coordonare a suprafetelor de prelucrat, masurat, asamblat;

neomeogenitatea straturilor superficial ale suprafetelor de orientare-pozitionarea ale pieselor;

compozitia si duritatea materialului pieselor;

rugozitatea suprafetelor active ale reazemelor.

Cauzele si consecintele aparitiei abaterilor de strangere As se diferentiaza in functie de rigiditatea pieselor: piese cu rigiditate ridicata; piese ci rigiditate scazuta, usor deformabile.

Abaterile de strangere se detremina pentru fiecare schema de strangere tehnic posibila SS-TP si pentru fiecare conditie de precizie C (determinant CD si de forma CF).

Calculul fortelor de strangere:

Nr. crtScheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)Fore de strngere

1Mecanism de centrare-strngere tip menghin autocentrant

a) Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit forei P2

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor de orientare i strngere

Concluzie: SS-TP1 ndeplinete condiia la rezistena la strivire

2Mecanism de centrare strngere tip menghin autocentrant

Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit forei

P2.

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la rezisten

3Mecanism de centrare strngere tip menghin autocentrant

Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit forei P2

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

Concluzie: SS-TP 3 ndeplinete condiia la rezisten

Calculu erorilor de strangere:

Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

1.

2.

3.

Jo=70000daN/mm

=0,5Nr. de ordineScheme de orientare tehnic posibila (S.O.-TP)Conditia de precizie determinanta (C.D.)Rel. de calcul a erorii de orien. reale or(C.D)Val. lui or(C.D)

(mm)Val. lui oa(C.D)

(mm)Daca S.O.-T.P. este S.O.-T.P.

(DA, NU)

1

or(// J,C)=cos00,0750,05DA

0r(12)=cos00,0010.03DA

or(//B,H) =cos000,005

2

or(//,J,C)=cos9000,05DA

or(12)=cos00,0010.03DA

or(//B,K) =cos000,005

4

or(//J,C)=cos9000,05DA

or(12)=cos00,0010.03DA

or(//B,K) =cos000,005

E5. PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE CENTRARE-STRNGERE PENTRU MATERIALIZAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE

Pentru fiecare din structura schemei optime de strangere SS-O, stabilita anterior, pe baza consultarii bibliografiei, se vor evidentia solutiile cunoscute de mecanisme de strangere c ear putea materializa aplicarea fortelor respective.

De asemenea, se vor evidentia solutiile de mecanisme de strangere ce rezulta prin exploatare, adaptare, modificare, analogie, inversare, combinare etc. a solutiilor cunoscute, precum si solutiile proprii, originale.

Se va avea in vedere ca, in general, este posibila adaptarea unui mecanism de stranger cu actionare manuala, pentru actionarea mecanizata sau a unui mecanism pentru strangerea individuala/ singular, pentru strangere multipla.F5.1.Alegerea solutiilor (variantelor) optime de mecanisme de strangere

Alegerea solutiilor optime de stranger se face pe baza unor analize valorice, folosind sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele cunoscute sau propuse, evidentiate anterior.

Principalele criterii de analiza evaluare-decizie sunt:

existenta sau inexistenta proprietatii de autofranare ;

existenta sau inexistenta pericolului deblocarii;

comoditatea schimbarii directiei si sensului fortelor de actionare;

posibilitatea amplificarii sau distribuirii fortelor si curselor de actinare, respective de strangere;

gradul de universalitate;

fortele de strangere dezvoltate;

uniformitatea strangerii;

posibilitatea compensarii abaterilor geometrice ale piselor la starngerea simultana a mai multor piese;

posibilitatea evitarii suprastrangerii sau slabirii pieselor la intrare, respective la iesirea sculei din lucru;

Schema optima de stranger:

motor (p,h) cu dubla actionaretija parghii piesa.

F5.2. Alegerea materialelor si tratamentelor mecanismelor de strangere

Pentru parghii se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere cs i eventual o deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.

T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere

Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; Jmin = 0,5-1,5mm

P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;

d cursa de degajare a elementului de strngere.

F.5.3.. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale mecanismelor de strangere

Se vor alege din (standard dau din norme etc.) sau/ si conform principiilor, indicatiilor, recomndarilor generale, precum si celor specifice mecanismelor de stranger din structura dispozitivelor tehnologice.

Suprafaa elementului de orientare sau de orientare (centrare)-strngere:

Suprafee active:

cilindrice.

Rugoziti recomandate:

Ra = 0,4; 0,8; 1,6 [m] (tab. 379, pag. 418) [14];

plane nainte de rectificare. Ra 12,5 [m]

dup rectificare: Ra = 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 6,3 [m]

conice Ra = 0,8; 1,6 [m];

degajri: Ra = 3,2; 6,3 [m];

suprafee conice exterioare de asamblare (montare): Ra 0,8.

Elemente ce formeaz ajustaje

corp element de orientare mobil;

corp dispozitiv F7 (tab. 373 pag. 402 [13])

Caracterizare: ajustaj preferenial cu joc minim egal zero i joc probabil foarte mic. F.5.4 Determinarea cursei de actionare necesare ca a mecanismului de strangere Determinarea cursei de actionare necesare ca se face pe cale analitica sau grafica, pe baza unor scheme, in functie de cursa de strangere necesara cs si de parametrii geometrici ai elementelor prin care aceasta se transimite.

In care cs=TD+jmin= 6,65 mm ; [7] rel. 4.77, pag. 65.

Astfel ca=16,5. F5.6. Determinarea fortei de actionare necesare Q a mecanismului de strangere

Determinarea fortei de actionare necesare Q, se face, in general, pe cale analitica, pe baza unor scheme in functie de forta necesara de stangere, de parametric geometrici ai elementelor prin care aceasta se transmite si de coeficientii de frecare dintre elementele de contact.

Q=Sb/a,[7], pag. 81

unde:

b=a-lungimea parghiilor;

Q=3912 daN.E6. PROIECTAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE

Elementele si mecanismele de acionare au rolul de a realiza cursa de acionare Ca i fora de acionare Q a mecanismelor de strngere sau de centrare-strngere. Se pot ntlni, n practic, situaii n care maina-unealt este echipat deja cu o instalaie de acionare care trebuie reglat pentru dispozitivul proiectat. n cadrul proiectului, instalaia se proiecteaz odat cu dispozitivul de prindere.

F6.1. Elaborarea schemei de acionare

Reprezentarea grafic a elementelor i mecanismelor se numeste schema de acionare (SA).Schema de acionare (SA) contine schema de strangere (SS) la care se adaug mecanismele de strngere MS sau/ si mecanismele de orientare-poziionare si strngere MOP-S, reprezentate simplificat, silizat, simbolizat, precum si componentele/ elementele structural de acionare.

A6.1.1. Alegerea modului de acionare

Avnd in vedere c tipul producie este de serie mare, se va utiliza, pentru strngerea semifabricatului acionarea mecanizat.Acest tip de acionare se uitilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de stngere, cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate si cnd se cere creterea productivitii prelucrrii.

n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromagnetic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea de mecanisme de acionare.

Avantaje: cresterea productivitii; reducerea efortului fizic depus de muncitor; realizarea de fore constant de strngere ce pot fi controlate uor in timpul prelucrrii; se realizeaz presiuni de lucru ridicate i, deci fore de acionare mari; comanda comoda rapid si centralizat.Dezavantaje: construcie complicat; necesit personal calificat pentru asamblare; cost ridicat de achiziionare. A.6.1.2. Alegerea tipului de acionare mecanizat

Se va alege pentru prinderea semifabricatului, ca tip de acionare mecanizat, acionarea pneumatic.

Avantaje: realizeaz fore constant de strngere, a cror valoare poate fi uor contolat n tot timpul prelucrrii; motoarele i aparatele care intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, in cea mai mare parte parte, normalizate; aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curirea achiilor de pe dispozitiv realizeaz presiuni de lucru ridicate, deci fore de acionare mari, la dimensiuni de gabarit mici ale motoarelor;

realiznd fore de acionare suficient de mari, aceste se pot transmite direct la mecanismele de strngere ale dispozitivelor, far utilizarea unor mecanisme intermediare de amplificare;

realiznd fore de acionare mari, se poate utiliza la strngerea simultan a unui semifabricat in mai multe puncte sau a mai multor semifabricate n acelai dispozitiv;

reducerea efortului depus de muncitori

creterea productivitii prelucrrii;

comanda comod, rapid si centralizat.

Dezavantaje:

seciile trebuie s dispun de staii de compresoare si reele de aer comprimat; cost ridicat al instalaiilor;

construcie complicat;

necesit personal calificat pentru asamblare.A.6.1.3. Alegerea variantei de acionare

Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.

Avataje: realizeaz fore constante de strngere, a caror valoare poate fi uor contolat n tot timpul prelucrrii; motoarele i aparatele care intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, in cea mai mare parte, normalizate; aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curarea achiilor de pe dispozitiv; reducerea efortului depus de muncitor;

creterea productivitii prelucrrii;

comanda comod, rapid i centralizat.Dezavantaje: cost ridicat de achiziionare.A.6.1.4. Stabilirea schemei de acionare

ntruct schema optim de strngere la care se mai adaug schema optima de strngere sau/ i de orientare-poziionare i strangere se poate numi schema de strngere dezvoltat, se mai poate numi schema de stngere, se mai poate spune c schema de acionare va pleca de la schema optim de strngere dezvoltat la care se adaug componenetele/ elementele structurale de actionare.

Schema de acionare poate fi: dezvoltat, atunci cnd conine toate componentele, sau conform descrierii erarhice, cnd constituie reprezentarea soluiei tehnice; simplificat, cnd conine doar un motor de acionare i sursa de energie sau, conform descrierii ierarhice cnd constituie reprezentarea operaiei fizice;

ultrasimplificat, cnd conine doar mororul de acionare sau, conform descrierii ierarhice, cnd constituie tot reprezentarea operaiei fizice.

Schemele de acionare conin schemele de strngere la care se mai adaug o serie de elemente ce caracterizeaz sistemul de acionare si anume:

forma elementelor structurale ale mecanismelor de strngere sau de centrare si strngere;

direcia si sensul punctului de aplicaie al forelor de acionare;

direcia, sensul i punctul de aplicaie al reaciunilor i al forelor de frecare dintre diversele suprafee ale elementelor structurale,ale mecanismului de strngere sau de Fig.5.4. Schema de actionare a dispozitivului tehnologic:

Schema element structural de actionareDenumireRol functionlSursa bibliografica

AcumulatorServesc la alimentarea neintrerupta a tuturor motoarelor pneumatice la reteau principala si la micsorarea variatelor de presiune. [10]. Pag. 309.

Filtru de aerAsigura condensarea vaporilor de apa si acizi si retinerea impuritatilor.[10]. Pag. 309.

Regulator de presiuneServesc la stabilirea presiunii nominale de lucru.[10]. Pag. 309.

ManometruServesc la controlul presiunii[10]. Pag. 309.

Ungator de aerUngerea suprafetelor cilindirlor si tijelor[10]. Pag. 329.

Releu de presiuneServesc la intreruperea alimentarii motoarelor electrice de actionare a MU.[10]. Pag. 310.

Supapa de sensPermite sa circule aerul numai de la retea spre motorul pneumatic[10]. Pag. 310.

Distribuitor Servesc la comanda satrangerii slabirii pieselor, acestea permitand dirijarea succesiva a aerului comprimt in camerele de lucru ale MP.[10]. Pag. 311.

Motor pneumaticAsigura transformarea energiei aerului comprimat in lucru mechanic util[10]. Pag. 311.

F.6.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare A.6.2.1. Proiectarea motoarelor Cilindru pneumatic cu piston cu dublu efect pentru realizarea forei de strngere:

Fig.6.2. Seciune cilindru pneumatic

Diametrul cilindrului pneumatic se calculeaz din formula forei de acionare:

A.6.2.2. Proiectarea celorlalte elemente ale schemei de acionare

Filtru de aer: STAS 9723-74

Regulatoare de presiune: STAS 9583-74

Ungator de aer: STAS 958-74

Distribuitor

Cu simpla actiuneCu dubla actiune

Supapa sens: STAS 10510/1-76

Releu de presiune: STAS 10510/1-76

Racord cu inel frontal: STAS 11018-78

Manometru:

E7. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I MECANISME COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR

E8. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL DISPOZITIVULUI

Desenele de ansamblu se reunesc i coreleaz ntr-un tot unitar, toate elementele i mecanismele componente ale dispozitivului, alese, adoptate, n etapele anterioare. Odat cu elaborarea desenului de ansamblu pot surveni diverse modificri asupra formelor i dimensiunilor acestor elemente i mecanisme. De asemenea, n unele cazuri acestea pot fi complet reconsiderate.

Anexa 1- Desen de ansamblu al dispozitivuluiE9. VERIFICAREA REZISTENEI I RIGIDITII DISPOZITIVULUI

F. 9.1. Stabilirea elementelor puternic solicitate i a verificrilor necesareSe vor identifica acele repere care sunt supuse la solicitri cu valori mari. Se vor avea n vedere de asemenea, elementele care au seciuni reduse, care sunt susceptibile de apariia tensiunilor i deformaiilor mari.Stringere cu mecanism cu parghii si excentricS=489daN;

S==2282[daN]

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor de orientare i strngere:

==0,104 [daN/mm2]

Diametrul tijei se determin din solicitarea de ncovoiere i se verific la forfecare i strivire.t==15,76 mm luam dt=16 mm. strivire

===2,71 N/mm2

Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta

Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor

Reducerea timpilor de baza

Conditia de rentabilitate a introducerii unui dispozitiv poate sa fie pusa sub forma:

> iar economiile anuale se pot calcula cu relatia:

=-,

In care:- E-eficienta economica(economca in lei/buc.); -programul anual de fabricatie(buc./an);- cheltuielile anuale(lei/an) ocazional de introducerea si exploatarea dispozitivelor considerate.

Programul anual de fabricatie reprezinta una din datele initiale de proiectare, iar eficienta economica E se poate calcula cu o relatie de forma:

E=(1+0,01)[]=0,3.

In care : -coeficientul cheltuielilor de regie ale sectiei de fabricatie in care se introduc dispozitivele analizate:=250;- norme de timp pe operatie inainte si dupa introducerea dispozitivelor analizate; - retributiile tarifare orare ale muncitorilor ;

Tpi timp pentru pregtire-ncheiere 13min

n numrul pieselor din lotul optim de fabricaie - X

tb timp de baz

ta1 timp ajuttor pentru prinderea-desprinderea piesei

ta2 timp ajuttor pentru comanda mainii

ta3 timp ajuttor pentru msurtori la luarea achiilor de prob

ta4 timp ajuttor pentru evacuarea achiilor

ta5 timp ajuttor pentru msurtori de control

tdt timp pentru deservire tehnic

tdo timp pentru deservire organizatoric

Ton timp pentru odihn i necesitai fiziologice

Bibliografie1. Gherghel N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.

2. Gherghel N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.

3. Gojinechi N. i Gherghel N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.

4. Gherghel N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.

5. Vasii-Rocule Sanda, Gojinechi N., Andronic C., elariu Mircea, Gherghel N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.

6. Tache Voicu, Ungureanu I., Brgaru Aurel, Gojinechi N., Gherghel N., Marinescu I., uteu Virgil, Druu Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.

7. Stnescu I. i Tache Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed. tehn., 1969.

8. Stnescu I. i Tache Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed. tehn., 1979.

9. Tache Voicu, Ungureanu I., Stroe C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.

10. Tache Voicu, Ungureanu I., Stroe C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1995.

11. Brgaru Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.

12. Tache Voicu i Brgaru Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.

13. Brgaru A., Pnu V., Dulgheru L., Armeanu A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.

14. Sturzu Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.

15. Gherghel N. i Seghedin N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress, 2002.

16. Gherghel N. i Seghedin N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.

17. Gherghel N. i Gojinechi N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.

18. Gherghel N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.

19. Gherghel N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.

20. Gojinechi N. i Gherghel N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.

21. Niculae M., Bohosievici Cazimir, Giurc Virgil, Gaiginschi Radu, Zubcu Victor, Gherghel N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n proiectele de diplom. Inst. Politehn. Iai, 1983.

22. Plahteanu Boris, Belousov Vitalie, Carata Eugen, Chiri C., Cozmnc Mircea, Druu Costache, Gherghel N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare i ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de prelucrare i control. Vol. 1 - 3. Inst. Politehn. Iai, 1989.23. Olteanu Remus i Valasa Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, gurire, frezare. Bucureti: Ed. tehn., 1992._1400520065.unknown

_1400520120.unknown

_1400520124.unknown

_1400520126.unknown

_1400520128.unknown

_1400520130.unknown

_1400520131.unknown

_1400520129.unknown

_1400520127.unknown

_1400520125.unknown

_1400520122.unknown

_1400520123.unknown

_1400520121.unknown

_1400520118.unknown

_1400520119.unknown

_1400520117.unknown

_1400520100.unknown

_1400520101.unknown

_1400520099.unknown

_1400520073.unknown

_1400520075.unknown

_1400520076.unknown

_1400520074.unknown

_1400520069.unknown

_1400520071.unknown

_1400520072.unknown

_1400520070.unknown

_1400520067.unknown

_1400520068.unknown

_1400520066.unknown

_1209673054.unknown

_1209673371.unknown

_1400520063.unknown

_1400520064.unknown

_1209673407.unknown

_1209673383.unknown

_1209673319.unknown

_1209673335.unknown

_1209673363.unknown

_1209673327.unknown

_1209673301.unknown

_1209673311.unknown

_1209673281.unknown

_1209669874.unknown

_1209670071.unknown

_1209672875.unknown

_1209673049.unknown

_1209672546.unknown

_1209669994.unknown

_1209670023.unknown

_1209669888.unknown

_1209669769.unknown

_1209669839.unknown

_1209669858.unknown

_1209669790.unknown

_1209669628.unknown

_1209669753.unknown

_1209669610.unknown