Home >Documents >proiect pasari

proiect pasari

Date post:12-Jul-2015
Category:
View:430 times
Download:8 times
Share this document with a friend
Transcript:

Incubaia artificiala Procesul de dezvoltare embrionara, de la zigotul cu viata latenta din oul fecundat i pn la stadiul de pui sau boboc de o zi cu viabilitate normal se numete incubaie; acest proces se poate desfura numai sub influena anumitor factori fizici de mediu i ntr-o perioad bine determinat de timp, caracteristic fiec\rei specii sau chiar rase de psri. Incubaia oulor poate fi natural, cnd factorii fizici necesari dezvoltrii embrionului sunt asigurai de pasrea cloc i artificial, cnd aceti factori sunt produi de maini speciale, numite aparate de incubaie.

Tehnica incubaiei artificiale a oulor de gin Istoricul incubaiei artificiale Primele date privind practicarea incubaiei artificiale provin din China,unde, cu mult nainte de anul 2000 .e.n., se utilizau cuptoare de diferite capacitai, realizate din lut ars, cu cte dou ncperi suprapuse; n ncperea de 535c24f jos se fcea focul,iar n cea de sus se introduceau oule, aezate ntr+un co, pe fundul cruia se punea un strat de pmnt cu rol de meninere constant a temperaturii de incubaie. n couri, oule erau pstrate 11-16 zile (11 zile oule de gin, 13 zile oule de ra i 16 zile oule de gsc), dup care erau trecute pe sertare, n vederea eclozionrii. Din ziua a 4-a de incubaie, se proceda la ntoarcerea oulor de 5 ori n 24 de ore, operaiune ce se ntrerupea nainte de ciocnirea cojii minerale. Controlul temperaturii se realiza n mod empiric, prin atingerea ctorva ou luate la ntmplare din couri, de pleoapa operatorului, aceasta avnd o temperatur apropiat de cea specific incubaiei.. Preocupri pentru obinerea puilor prin incubaie artificial au existat i n vechiul Egipt. Astfel, Aristotel amintete n scrierile sale c egiptenii, cu 400 de ani .e.n., practicau incubaia artificial a oulor n grmezi de blegar, ulterior, tehnica a fost perfecionat, n sensul c, oule erau puse la incubat n vase de lut, care la rndul lor se ngropau n blegar (Pliniu cel Btrn).

Incubarea artificial a oulor n Egipt nu s-a oprit la acest nivel de dezvoltare, ci s-au cutat diferite soluii tehnice, pn s-a ajuns la construirea unor adevrate staii de incubaie, cu capaciti de 100.000 de ou pe serie, n care incubatoarele se prezentau sub forma unor cuptoare speciale. Aceste cuptoare erau confecionate din crmizi i aveau pereii dubli,ntre care se interpunea un strat izolator de nisip uscat, argil uscat sau de paie tocate. n centrul fiecrui cuptor se gsea un coridor, folosit i pentru uscarea puilor dup ecloziune. De o parte i de alta a coridorului erau dispuse compartimentele de clocit (cte dou de fiecare parte, suprapuse) ; n compartimentul de jos se puneau oule la clocit, iar n cel de sus se fcea focul, astfel nct cldura radia de sus n jos, soluie tehnic preluat i la incubatoarele moderne. Egiptenii cunoteau importana ntoarcerii oulor i practicau mirajul. Verificarea temperaturii se fcea, mai ales, cu ajutorul simurilor, dar i prin intermediul unui ,,termometru, la care partea activ era alctuit dintr-un amestec de untdelemn i seu, ntr-o anumit proporie.

Grecii i romanii au avut i ei ncercri de nmulire a psrilor pe cale artificial, prelund metodele egiptene de incubaie a oulor n blegar, rezultatele obinute nu au fost cele scontate, dat fiind diferenele climatice dintre aceste ri i Egipt. Adevrata revoluie tehnic n construcia aparatelor de incubaie a fost marcat de descoperirea termoregulatorului cu band bimetalic de ctre Bounemain n 1873, dar mai ales a capsulei termostatice n 1881, de ctre Hearson.Aceste descoperiri au stat la baza fabricrii incubatorului lui Voitellier n 1877, dar i a unei serii ntregi de incubatoare de suprafa, cu capaciti de pn la 200 ou pe serie Pn la nceputul celui de-al doilea rzboi mondial, n ara noastr se importau numai incubatoare de suprafa, de mic capacitate. ncepnd cu anul 1949 s-a trecut la importul masiv de incubatoare de volum, de tipurile Nickerl, Petersime, Gergely, Bismark de mare capacitate, dar n paralel, a fost demarat construcia pe plan local a unor incubatoare originale, precum : B-36, B-60, B-30, D-3, C.M.O. etc.

La ora actual, n ara noastr exist un sector industrial destul de bine pus la punct, n care sunt produse aparate de incubaie cu capaciti variabile, de la cele destinate uzului familial i pn la incubatoare specifice unitilor avicole de tip industrial, realizate sub licen Buckeye n practica avicol, majoritatea staiilor de incubaie funcioneaz dup principiul seriilor de incubaie, respectiv, introducerea n acelai aparat a unor arje successive de ou, dar exist i staii unde se aplic sistemul de lucru all in-allout (totul plin, totul gol),potrivit cruia fiecare incubator se ncarc de la nceput la capacitatea proiectat, urmnd ca la momentul transferului s se fac trecerea oulor cu embrionii normal dezvoltai n eclozionatoarele aferente. Regimul de incubatie Dezvoltarea normala a unui embrion poate avea loc numai in anumite conditii, bine determinate, de temperatura, umiditate relativa a aerului, schimb de gaze, pozitie a oualor si intoarcerea acestora, factori care alcatuiesc impreuna regimul de incubatie. Practic, incubatia artificiala a "copiat" microclimatul pe care pasarea-closca il asigura oualor si prin urmare, in cadrul analizei factorilor fizici de incubatie vor fi facute referiri si la nivelul acestora in clocitul natural. 1. Temperatura Caldura reprezinta principalul factor fizic de microclimat care determina reluarea dezvolt\rii embrionare ce este incetinita imediat dupa expulzarea oului. Astfel, intr-un ou fecundat si mentinut la o temperatura ce depaseste +270 C, cresterea embrionului se desfasoara intr-un ritm normal; scaderea temperaturii la o valoare sub +210 C determina incetarea dezvoltarii embrionare, care este reluata numai atunci cnd temperatura ajunge la +26,50 C. Prin urmare, variatiile in plus sau in minus ale temperaturii fata de cea normala, duc la diminuarea indicilor de incubatie, dar si la scurtarea sau prelungirea duratei normale de dezvoltare embrionara. Temperatura in incubatia naturala. Temperatura corporala a clostilor (maurata rectal) este de +40,8 +40,50C la inceputul incubatiei, dar scade progresiv catre sfrsitul acesteia, ajungnd la valori de +40,3+40,10C.

Temperatura in incubatia artificiala. In incubatoare, caldura este produsa artificial (de regula, cu rezistente electrice) si ajunge la nivelul oualor prin convectie. Temperatura optima unei dezvoltari embrionare normale este de +37,5+38,00C; aceasta este o valoare medie deoarece, la inceputul incubatiei este necesar un aport mai mare de caldura, dupa care (de regula ziua a 10-a de incubatie), temperatura se reduce, consecutiv cresterii caldurii biologice produse de fiecare embrion in parte. Cea mai mare sensibilitate fata de temperaturile ridicate o au embrionii din ouale de palmipede, datorita continutului mare de lipide din galbenus.

Incubatoarele de suprafata-distributia caldurii este pasiva deoarece ventilatia este naturala; prin urmare, in aparat vor exista straturi de aer cu temperaturi diferite, mai mari la nivelul superior si mai mici la cel inferior. Datorita acestei stratificari, intre partea superioara a oului (este asezat orizontal) si cea inferioara vor fi diferente de +1+30C, motiv pentru care temperatura masurata la partea superioara a oului (considerata temperatura de lucru) va fi mai ridicata (+38+39,50C) dect media indicata anterior. Incubatoarele de volum- repartizarea caldurii se face artificial, prin ventilatie mecanica, ouale primind acelasi nivel de temperatura pe toata suprafata lor si de aceea, temperatura va fi ceva mai redusa +37,5+37,70C, dar cu conditia asigur\rii anumitor valori pentru ceilalti parametri de incubatie, respectiv: 60% umiditate relativa, 21% oxigen, maxim 0,5% bioxid de carbon si o viteza de circulatie a aerului de 3-5 m/min.; daca acesti parametri ramn constanti, dar se modifica temperatura in plus sau in minus, se reduc mult indicii de incubatie, mai ales la valori ce se apropie de +35,50C sau +39,70C. Temperatura maxima mortala pentru embrioni (masurati in centrul oului) este de +41,1+43,30C. Efectul suprancalzirii se manifesta prin accentuarea ritmului de dezvoltare al embrionilor, insotita de cresterea cantitatii de CO2 degajat, scaderea capacitatii de ecloziune si marirea frecventei de aparitie a embrionilor anormali inca din primele zile de incubatie. Reactia embrionului fata de cresterea temperaturii este diferita de la o etapa de dezvoltare la alta: in primele 19 zile reactioneaza asemanator animalelor cu snge rece, marind eliminarea de CO2; din ziua a 19-a si pna la ecloziune este neutru (cresterea temperaturii externe nu influenteaza productia de CO2); dupa ecloziune, puiul reactioneaza la temperaturi ridicate ca si animalele cu snge cald, adica isi reduce productia de CO2. Scaderea temperaturii este suportata mai bine de catre embrioni, care isi incetinesc ritmul de dezvoltare; daca este intrerupta accidental functionarea sistemului de incalzire, embrionii pot rezista 10-12 ore la o temperatur\ de +20+210C, cu o reducere a capacitatii de ecloziune de numai 3-3,5%. Temperatura minima mortala pentru embrioni este de +1+50C, cnd mor 50% din embrioni si se pericliteaza ecloziunea la ceilalti, dupa 95 minute (la vrsta de o saptamna) si dupa 70-80 minute la vrste mai mari.

Umiditatea aerului Umiditatea in incubatia naturala. Umiditatea din cuibar variaza intre 30 si 50% la gaini si curci si intre 40 si 80% la rate si gste, dupa cum pasarea este asezata sau nu pe cuibar. Acest nivel de higroscopicitate este asigurat de vaporii de apa din aerul atmosferic, mai ales ca sezonul de clocit coincide cu perioadele umede ale prim\verii. Deficitul de umiditate este acoperit de ou prin evaporarea unei proportii insemnate a apei continuta de albus, cale pe care ouale pierd in intreaga perioada de incubatie 16-17% sau chiar 19-22% din greutatea lor initiala; aceste pierderi sunt normale si asigura o buna ecloziune. Pierderile de apa peste limitele amintite sunt daunatoare si de aceea, in sezoa

Embed Size (px)
Recommended