Home >Documents >Proiect Pasari Alina

Proiect Pasari Alina

Date post:18-Jan-2016
Category:
View:91 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Description:
proiect pasari
Transcript:

UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAIFACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGIC LA DISCIPLINACRETEREA PSRILOR

TEM PROIECTNFIINAREA UNEI UNITI AVICOLE CU O CAPACITATE ANUALDE PRODUCIE DE 305000 CAPETE PUI BROILER

Coordonatori:Prof. univ. dr. Marius Giorgi USTUROIef lucr. dr. Rzvan RADU-RUSU

Student:Balteanu Alina Ioana

Iai2014-2015CUPRINSCUPRINS2CAPITOLUL 13MEMORIU JUSTIFICATIV31.1.Oportunitatea infinrii exploataiei:31.2.Amplasarea unitii si caracteristicile acesteia4CAPITOLUL 25DIMENSIONAREA I FUNCIONALUL SECTORULUI DE5REPRODUCIE TINERET PRINI52.1. Elemente de calcul pentru tineret prini52.2. Dimensionarea sectorului tineret prini52.2.1. Calculul efectivului anual de psri52.2.2 Calculul necesarului de construcii72.2.3. Calculul necesarului de furaje72.2.4. Calculul necesarului de ap122.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice122.2.6. Necesarul de energie132.2.7. Calcule economice la sectorul de TP13CAPITOLUL 316DIMENSIONAREA I FUNCIONALUL SECTORULUI DE16REPRODUCIE PRINI ADULI163.1. Elemente de calcul pentru prini aduli163.2. Calcule de dimensionare pentru sectorul prini aduli163.2.1. Calculul efectivului anual de psri163.2.2. Calculul necesarului de construcii173.2.3. Calculul necesarului de furaje173.2.4. Calculul necesarului de ap223.2.5. Calculul necesarului de echipament tehnologic223.2.6. Necesarul de energie223.2.7. Calcule economice la sectorul de prini aduli23Capitolul IV25Dimensionarea i funcionalul staiei de incubaie254.1. Elemente de calcul pentru dimensionarea staiei de incubaie254.2. Calcule de dimensionare254.2.1. Calculul efectivului anual de psri254.2.2. Calculul necesarului de aparate pentru incubaie254.2.3. Calculul necesarului de energie electric264.2.4. Repartiia la incubaie a produciei de ou264.2.5. Calcule economice la staia de incubaie27CAPITOLUL 529DIMENSIONAREA I FUNCIONAREA SECTORULUI29DE PRODUCIE (PUI BOILER)295.1. Elemente de calcul pentru sectorul de cretere a puilor broiler295.2. Calcule de dimensionare a sectorului de cretere pui carne295.2.1. Calculul efectivului de pui broiler295.2.2. Calculul necesarului de construcii295.2.3. Calculul necesarului de furaje305.2.4. Calculul necesarului de ap305.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice355.2.6. Necesarul de energie355.2.7. Calcule economice la sectorul de pui broiler de gin36Capitolul VI39Calculul eficienei economice a exploataiei avicole41CONCLUZII I RECOMANDRI44BIBLIOGRAFIE45

Capitolul I Memoriu justificativ1.1 Legislatia in vigoare cu privire la infiintarea unei exploatatii agricole

Distanta fata de drumuri trebuie sa asigure o zona de protectie care sa previna contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport si praf. Normativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea obiectivelor zootehnice si de industrie alimentara, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de animale sa nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile nationale, europene si liniile de cale ferata, 20 m de la soselele judetene si 18 m de la drumurile comunale. Distantele dintre diferitele unitati zootehnice trebuie sa asigure prevenirea transmiterii bolilor prin curentii de aer si insectele vectoare. Sunt stabilite oficial urmatoarele distante minime: 100 m - ntre fermele avicole cu pui de carne; 50 m - ntre statia de incubatie si diferite ferme avicole; 50 m - ntre fermele avicole cu pasari adulte si fermele avicole cu tineret; 500 m - ntre fermele (sectoarele) de pasari cu linii pure si cele cu bunici; 1 500 m - ntre fermele avicole si abatorul de pasari; 100 - 200 m - ntre unitatile cu animale de blana si celelalte unitati zootehnice; 1 500 m - ntre fermele de porci/pasari de reproductie. Distantele fata de unitatile industriale si fata de locurile publice de odihna si recreatie se stabilesc n baza prevederilor Legii de protectie a mediului nr. 137/1995 si a Ordinului ministrului Padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996. Conform acestor reglementari, initierea unei lucrari de constructii si montaj, la un obiectiv nou, este permisa numai dupa obtinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obtine, de regula, dupa efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Studiile de impact asupra mediului se solicita pentru toate obiectivele si activitatile pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de mediu: cresterea animalelor; industrializarea produselor agricole si zootehnice; epurarea si evacuarea apelor uzate etc.Normele UE pe care productorii din ara noastr trebuie s le respecte se refer la trei domenii importante i anume:

- sigurana alimentar;- confortul psrilor;- protecia mediului.

Legislaia cu privire la aceste norme s-a implementat n Romnia i productorii au obligaia s-o aplice:- Legislaia cu privire la sigurana alimentar:- Legea 150/2004 Legea siguranei alimentelor;- Ordin 5/2005 Trasabilitate pui carne;- Ordin 73/2005 Trasabilitate gini ou consum;- Ordin 23/2006 Ageni zoonotici i Salmonella (Reglementarea UE 2160);- Legea 28/2006 Masuri ca urmare a suspiciunii de influenta aviara;- Ordin 148/2005 Program aciuni supraveghere, prevenire i control;- HG 173/2006 Trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic;- HG 415/2004 Ordin privind comercializarea oulor;- OM 461/2005 Norme de aplicare a HG 415/2004;- Ordinul 206/447/86/2002 privind comercializarea crnii de pasre;- HG 106/2002 etichetarea produselor agro alimentare.- Legislaia cu privire la confortul psrilor:Ordinul 462/2001 privind standardele minime pentru protecia ginilor.- Legislaia cu privire la protecia mediului:Ordinul 860/2002 proceduri de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu.Productorii din Romnia doresc ca legislaia UE s opereze i pentru importurile de carne, ntruct acestea se fac cu abateri de la legislaia european cu privire la sigurana alimentar.Tipul de construcie i organizare a fermelor, mpreun cu legislaia intern armonizat cu legislaia UE privind supravegherea strii de sntate a efectivelor, fac parte din protejarea strii de sntate a efectivelor de psri. O sntate bun a psrilor nseamn implicit o carne sntoas i sigur pentru consumator.n ceea ce privete performanele genetice ale psrilor, exist standarde foarte precise de hrnire, conforme cu cerinele nutriionale.Un furaj corect pentru pui de carne trebuie s fie bine echilibrat din punctul de vedere al coninutului n energie i proteine, vitamine i minerale, precum i n nivelul de aminoacizi. Important este c n ara noastr conform legislaiei interne, armonizate cu cea din UE, elementele nutritive din furaje sunt asigurate de:- cereale furajere (porumb, orz, gru);- cereale proteice (soia, floarea soarelui, fin de pete);- energie (ulei de floarea soarelui sau soia);- vitamine (import vitamine industriale);- minerale (import i intern minerale).

1.2. Oportunitatea nfiinrii exploataiei

Creterea psrilor domestice reprezint o surs important de acoperire a cerinelor omului n proteine animale cu o nalt valoare biologic, n special aminoacizi. Carnea de pasre i-a ctigat o poziie foarte important ntre alimentele de origine animal, datorit att calitilor ei nutritive, ct i costurilor de producie reduse cu care se realizeaz fa de alte alimente de origine animal. Valoarea alimentar a crnii de pasre se datoreaz prezenei n compoziia ei chimic a principalelor grupe de substane necesare vieii: proteinele cu rol plastic i lipidele cu rol energetic. n plus oligoelementele i vitaminele coninute i confer remarcabile proprieti nutritionale si organoleptice.Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasre este mai gustoas i n plus are sarcolema fibrelor musculare mai subire, bobul mai fin i o cantitate mai redus de esuturi conjuctive; de asemenea carnea de pasre este superioar crnurilor provenite de la alte specii de animale domestice i prin compoziia ei chimic, coninnd mai multe proteine i n unele cazuri (la palmipedele ngrate) chiar mai multe grsimi de cea mai bun calitate. La grsimile din carnea de pasre se remarc o participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face ca punctul lor de topire s fie mai cobort (+33...+40C la gin, fa de +41...+49C la taurine i +44...+51C la ovine).De asemenea i randamentul la sacrificare este superior celui nregistrat la mamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56,5% la ovine.n ara noastr, ct i n celelalte ri cu o avicultur avansat, cea mai nsemnat cantitate de carne de pasre se obine pe seama creterii hibrizilor comerciali de gin, curc, ra i gsc, specializai n aceast direcie, dar n producerea de carne de pasre prezint interes i alte specii de psrii domestice, aa cum sunt: bibilicile, fazanii, prepeliele, porumbeii i mai recent, struii. n timp ce, carnea de bibilic, fazan, prepeli sau porumbel face parte din categoria ,,delicatese", carnea provenit de la gin i curc este considerat a fi un produs dietetic, ntruct are o foarte mare digestibilitate a componentelor, un coninut optim de grsimi, o cantitate mic de esuturi conjuctive i o pondere ridicat a esutului muscular de cea mai bun calitate.Tocmai de aceea, producia de carne de pasre cunoate o cretere semnificativ, niveluri spectaculoase atingnd n ri ca: SUA, China, Brazilia, Canada, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Turcia.n afar de producia de carne, prin creterea psrilor se mai obin i alte producii, cum ar fi: ou, ficat gras, pene,(puful i fulgii palmipedelor), cojile de ou i dejeciile. Oule constituie pentru alimentaia omului o surs important de energie i substane nutritive, n special proteine cu nalt valoare biliogic. Au o digestibilitate foarte mare a componentelor, care ajunge la 100% pentru glbenu i 97% pentru albu, determinnd ca oule s fie alimente cu valoare complet i etalon pentru aprecie

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended