Home >Documents >Proiect Pasari Alina

Proiect Pasari Alina

Date post:18-Jan-2016
Category:
View:110 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Description:
proiect pasari
Transcript:

UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAIFACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGIC LA DISCIPLINACRETEREA PSRILOR

TEM PROIECTNFIINAREA UNEI UNITI AVICOLE CU O CAPACITATE ANUALDE PRODUCIE DE 305000 CAPETE PUI BROILER

Coordonatori:Prof. univ. dr. Marius Giorgi USTUROIef lucr. dr. Rzvan RADU-RUSU

Student:Balteanu Alina Ioana

Iai2014-2015CUPRINSCUPRINS2CAPITOLUL 13MEMORIU JUSTIFICATIV31.1.Oportunitatea infinrii exploataiei:31.2.Amplasarea unitii si caracteristicile acesteia4CAPITOLUL 25DIMENSIONAREA I FUNCIONALUL SECTORULUI DE5REPRODUCIE TINERET PRINI52.1. Elemente de calcul pentru tineret prini52.2. Dimensionarea sectorului tineret prini52.2.1. Calculul efectivului anual de psri52.2.2 Calculul necesarului de construcii72.2.3. Calculul necesarului de furaje72.2.4. Calculul necesarului de ap122.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice122.2.6. Necesarul de energie132.2.7. Calcule economice la sectorul de TP13CAPITOLUL 316DIMENSIONAREA I FUNCIONALUL SECTORULUI DE16REPRODUCIE PRINI ADULI163.1. Elemente de calcul pentru prini aduli163.2. Calcule de dimensionare pentru sectorul prini aduli163.2.1. Calculul efectivului anual de psri163.2.2. Calculul necesarului de construcii173.2.3. Calculul necesarului de furaje173.2.4. Calculul necesarului de ap223.2.5. Calculul necesarului de echipament tehnologic223.2.6. Necesarul de energie223.2.7. Calcule economice la sectorul de prini aduli23Capitolul IV25Dimensionarea i funcionalul staiei de incubaie254.1. Elemente de calcul pentru dimensionarea staiei de incubaie254.2. Calcule de dimensionare254.2.1. Calculul efectivului anual de psri254.2.2. Calculul necesarului de aparate pentru incubaie254.2.3. Calculul necesarului de energie electric264.2.4. Repartiia la incubaie a produciei de ou264.2.5. Calcule economice la staia de incubaie27CAPITOLUL 529DIMENSIONAREA I FUNCIONAREA SECTORULUI29DE PRODUCIE (PUI BOILER)295.1. Elemente de calcul pentru sectorul de cretere a puilor broiler295.2. Calcule de dimensionare a sectorului de cretere pui carne295.2.1. Calculul efectivului de pui broiler295.2.2. Calculul necesarului de construcii295.2.3. Calculul necesarului de furaje305.2.4. Calculul necesarului de ap305.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice355.2.6. Necesarul de energie355.2.7. Calcule economice la sectorul de pui broiler de gin36Capitolul VI39Calculul eficienei economice a exploataiei avicole41CONCLUZII I RECOMANDRI44BIBLIOGRAFIE45

Capitolul I Memoriu justificativ1.1 Legislatia in vigoare cu privire la infiintarea unei exploatatii agricole

Distanta fata de drumuri trebuie sa asigure o zona de protectie care sa previna contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport si praf. Normativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea obiectivelor zootehnice si de industrie alimentara, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de animale sa nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile nationale, europene si liniile de cale ferata, 20 m de la soselele judetene si 18 m de la drumurile comunale. Distantele dintre diferitele unitati zootehnice trebuie sa asigure prevenirea transmiterii bolilor prin curentii de aer si insectele vectoare. Sunt stabilite oficial urmatoarele distante minime: 100 m - ntre fermele avicole cu pui de carne; 50 m - ntre statia de incubatie si diferite ferme avicole; 50 m - ntre fermele avicole cu pasari adulte si fermele avicole cu tineret; 500 m - ntre fermele (sectoarele) de pasari cu linii pure si cele cu bunici; 1 500 m - ntre fermele avicole si abatorul de pasari; 100 - 200 m - ntre unitatile cu animale de blana si celelalte unitati zootehnice; 1 500 m - ntre fermele de porci/pasari de reproductie. Distantele fata de unitatile industriale si fata de locurile publice de odihna si recreatie se stabilesc n baza prevederilor Legii de protectie a mediului nr. 137/1995 si a Ordinului ministrului Padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996. Conform acestor reglementari, initierea unei lucrari de constructii si montaj, la un obiectiv nou, este permisa numai dupa obtinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obtine, de regula, dupa efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Studiile de impact asupra mediului se solicita pentru toate obiectivele si activitatile pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de mediu: cresterea animalelor; industrializarea produselor agricole si zootehnice; epurarea si evacuarea apelor uzate etc.Normele UE pe care productorii din ara noastr trebuie s le respecte se refer la trei domenii importante i anume:

- sigurana alimentar;- confortul psrilor;- protecia mediului.

Legislaia cu privire la aceste norme s-a implementat n Romnia i productorii au obligaia s-o aplice:- Legislaia cu privire la sigurana alimentar:- Legea 150/2004 Legea siguranei alimentelor;- Ordin 5/2005 Trasabilitate pui carne;- Ordin 73/2005 Trasabilitate gini ou consum;- Ordin 23/2006 Ageni zoonotici i Salmonella (Reglementarea UE 2160);- Legea 28/2006 Masuri ca urmare a suspiciunii de influenta aviara;- Ordin 148/2005 Program aciuni supraveghere, prevenire i control;- HG 173/2006 Trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic;- HG 415/2004 Ordin privind comercializarea oulor;- OM 461/2005 Norme de aplicare a HG 415/2004;- Ordinul 206/447/86/2002 privind comercializarea crnii de pasre;- HG 106/2002 etichetarea produselor agro alimentare.- Legislaia cu privire la confortul psrilor:Ordinul 462/2001 privind standardele minime pentru protecia ginilor.- Legislaia cu privire la protecia mediului:Ordinul 860/2002 proceduri de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu.Productorii din Romnia doresc ca legislaia UE s opereze i pentru importurile de carne, ntruct acestea se fac cu abateri de la legislaia european cu privire la sigurana alimentar.Tipul de construcie i organizare a fermelor, mpreun cu legislaia intern armonizat cu legislaia UE privind supravegherea strii de sntate a efectivelor, fac parte din protejarea strii de sntate a efectivelor de psri. O sntate bun a psrilor nseamn implicit o carne sntoas i sigur pentru consumator.n ceea ce privete performanele genetice ale psrilor, exist standarde foarte precise de hrnire, conforme cu cerinele nutriionale.Un furaj corect pentru pui de carne trebuie s fie bine echilibrat din punctul de vedere al coninutului n energie i proteine, vitamine i minerale, precum i n nivelul de aminoacizi. Important este c n ara noastr conform legislaiei interne, armonizate cu cea din UE, elementele nutritive din furaje sunt asigurate de:- cereale furajere (porumb, orz, gru);- cereale proteice (soia, floarea soarelui, fin de pete);- energie (ulei de floarea soarelui sau soia);- vitamine (import vitamine industriale);- minerale (import i intern minerale).

1.2. Oportunitatea nfiinrii exploataiei

Creterea psrilor domestice reprezint o surs important de acoperire a cerinelor omului n proteine animale cu o nalt valoare biologic, n special aminoacizi. Carnea de pasre i-a ctigat o poziie foarte important ntre alimentele de origine animal, datorit att calitilor ei nutritive, ct i costurilor de producie reduse cu care se realizeaz fa de alte alimente de origine animal. Valoarea alimentar a crnii de pasre se datoreaz prezenei n compoziia ei chimic a principalelor grupe de substane necesare vieii: proteinele cu rol plastic i lipidele cu rol energetic. n plus oligoelementele i vitaminele coninute i confer remarcabile proprieti nutritionale si organoleptice.Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasre este mai gustoas i n plus are sarcolema fibrelor musculare mai subire, bobul mai fin i o cantitate mai redus de esuturi conjuctive; de asemenea carnea de pasre este superioar crnurilor provenite de la alte specii de animale domestice i prin compoziia ei chimic, coninnd mai multe proteine i n unele cazuri (la palmipedele ngrate) chiar mai multe grsimi de cea mai bun calitate. La grsimile din carnea de pasre se remarc o participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face ca punctul lor de topire s fie mai cobort (+33...+40C la gin, fa de +41...+49C la taurine i +44...+51C la ovine).De asemenea i randamentul la sacrificare este superior celui nregistrat la mamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56,5% la ovine.n ara noastr, ct i n celelalte ri cu o avicultur avansat, cea mai nsemnat cantitate de carne de pasre se obine pe seama creterii hibrizilor comerciali de gin, curc, ra i gsc, specializai n aceast direcie, dar n producerea de carne de pasre prezint interes i alte specii de psrii domestice, aa cum sunt: bibilicile, fazanii, prepeliele, porumbeii i mai recent, struii. n timp ce, carnea de bibilic, fazan, prepeli sau porumbel face parte din categoria ,,delicatese", carnea provenit de la gin i curc este considerat a fi un produs dietetic, ntruct are o foarte mare digestibilitate a componentelor, un coninut optim de grsimi, o cantitate mic de esuturi conjuctive i o pondere ridicat a esutului muscular de cea mai bun calitate.Tocmai de aceea, producia de carne de pasre cunoate o cretere semnificativ, niveluri spectaculoase atingnd n ri ca: SUA, China, Brazilia, Canada, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Turcia.n afar de producia de carne, prin creterea psrilor se mai obin i alte producii, cum ar fi: ou, ficat gras, pene,(puful i fulgii palmipedelor), cojile de ou i dejeciile. Oule constituie pentru alimentaia omului o surs important de energie i substane nutritive, n special proteine cu nalt valoare biliogic. Au o digestibilitate foarte mare a componentelor, care ajunge la 100% pentru glbenu i 97% pentru albu, determinnd ca oule s fie alimente cu valoare complet i etalon pentru aprecierea valorii nutritive a celorlalte produse alimentare de origine animal.

1.3 Amplasarea unitii i caracteristicile acesteiaUnitatea este amplasat la ieirea din oraul Iasi. Este la o distan suficient de mare de aezrile umane. Ferma este deservit de patru sectoare de producie diferite : Sectorul de producie tineret prini(TP); Sectorul de producie prini aduli(PA); Sectorul de incubaie; Sectorul de pui broiler;Unitate este deservit de trei zone de acces: Zona de liber circulaie: magazii furajere, materiale, garaj ,atelier, pavilion administrativ; Zona de circulaie limitat : filtru sanitar, magazie medicamente;Zona maxima siguran :staia de incubaie, sectorul tineret prini reproducie,sectorul aduli ,pui broiler, surs de ap; Ferma este proiectat pentru o capacitate anuala de 305000 pui.

Capitolul IIDimensionarea si functionalul sectorului de reproductie tineret parinti

2.1. Elemente de calcul pentru tineret prini1Perioada de cretere 0-20 sptmni

2Durata vidului sanitar4 sptmni

3Sistemul de creterela sol (pe aternut permanent)

4Suprafaa halei145 m2

5Densitatea la populare7,2 cap/m2

6Raportul ntre sexe1 : 10

7Mortalitate 2.4

8Reforme tehnologice1) la 8 sptmni = 4,5%; 870 g la i 1260 g la 2) la 20 sptmni = 2%; 2300 g la i 2900 g la

9Necesarul de aternut20 kg/m2

10Consum de hran (3 tipuri)21-3IR (0-3 sptmni) consum: 28 g cap/zi/femel; 38,7 g cap/zi/mascul

21-3IR (4-17 sptmni) consum: 58,2 g cap/zi/femel; 73,1 g cap/zi/mascul

21-4R (18-20 sptmni) consum: 88,3 g cap/zi/femel; 92,3 g cap/zi/mascul

11Consum de ap (2 tipuri)0-8 sptmni = 70-90 ml/cap/zi9-20 sptmni = 180-200 ml/cap/zi

12Front de adpare1,5 cm/cap

13Front de furajare0-5 sptmni = 5 cm/cap6-10 sptmni = 10 cm/cap11-20 sptmni = 15 cm/cap

2.2.1. Calculul efectivului anual de psri

a) Efectivul total tineret psri la populareEt = Necesar psri adulte x (100+mortalitate+reforme)/100 =2312cap.b) Efectivul de cocoi la populare:Ec = Efectiv la populare/10 = 2312/10 = 231 cocoi la popularec) Efectiv de puicue la populare:Ep = Efectiv total de TP la populare Efectiv de cocoi la populare = 2312-231 = 2081 puicued) Durata unei serii de cretere:Ds.c. = Perioada de cretere + vidul sanitar = 20spt. + 4 spt. = 24 spt.e) Numrul anual de serii de cretere:Na = Numr de sptmni pe an: Durata unei serii de cretere = 52 : 24 = 2,16

2

f) Micarea efectivelor de psriAnulLunaSpt.Sector reproducieSector producie broileri

TPPAH1H2H3H4H5H6H7

2008Decembrie 48

49

50

51

52

2009Ianuarie 1

2

3

4

5

Februarie 6

7

8

9

10

Martie 11

12

13

Aprilie 14

15

16

17

Mai18

19

20

21

22

23

Iunie24

25

26

27

Iulie28

29

30

31

August32

33

34

35

36

Septembrie 37

38

39

Octombrie 40

41

42

43

44

45

Noiembrie46

47

48

49

Decembrie 50

51

52

2010Ianuarie 1

2

3

4

5

2.2.2 Calculul necesarului de construciia) Capacitatea unei haleCH = suprafa hal x densitate la populare = 145 x 7.2 = 1044 cap/halb) Necesar de haleNH = Efectiv total TP la populare: Capacitatea unei hale = 2312:1044 = 2.hale

2.2.3. Calculul necesarului de furaje

a) Necesarul de furaje pe serie de cretere21-3R (0-3 sptmni) 2081 x 21 zile x 28 g = 1223,6 kg/perioad 231 x 21zile x 38,7 g = 187.73 kg/perioad21-3IR (4-17 sptmni)2081 x 28 zile x58,2 g =11869,1 kg/perioad 231 x 98 zile x 73,1 g = 1654,8 kg/perioad21-4R (18-20 sptmni)2081 x 21 zile x 88,3 g = 3858,7 kg/perioad 231 x 21 zile x 92,3 g =447,7 kg/perioadSubtotal 21-3 R = 1411,3 kgSubtotal 21-3 IR = 13523,9 kgSubtotal 21-4R = 4306,4 kgTotal:1411,3 kg + 13523,9 kg +4306.4 kg =19241,6 kg

b) Necesarul anual de furajeNa = kg x numr de serii21-3R 1411,3. kg x2,16 = 3048,4 kg21-3IR13523,9 kg x 2,16 = 29211,6 kg21-4R4306,4 kg x 2,16 = 9301,8 kgTotal = 3048,4 kg + 29211,6 kg + 9301,8 kg = 41561,8 kReeta n.c. Tineret prini, perioada 0-3 sptmni (21-3 R)

Valoarea nutritiv a nutreurilorIngrediente%Norme de hran

2800200.871.12410.65

EMPBM+CLizCBCaPEMPBM+CLCBCaP

330090,390,252,20,010,27porumb6120135,490,23790,15251,3420,00610,1647

180029,51,261,0714,80,350,9sr.floare172704,4250,1890,16052,220,05250,135

3110652,395,0406,33,5faina p1,959,091,2350,045410,0957600,11970,0665

495059,799MET0,136,4350,077610,12870000

2418,5fosfat1,27000000,30480,23495

39creta1,7000000,6630

sare10000000

pvm1

TOTAL1002729,3219,040,830,904,51,190,71

Reeta n.c. Tineret prini, perioada 4-17 sptmni (21-3 IR)

Valoarea nutritiv a nutreurilorIngrediente%Norme de hran

2700-275017-17,50,650,755,510,6

EMPBM+CLizCBCaPEMPBM+CLCBCaP

330090,390,252,20,010,27porumb6019805,40,2340,151,320,0060,162

2240461,372,915,60,30,69srot soia17380,87,820,23290,49470,9520,0510,1173

180029,51,261,0714,80,350,9sr.floare101802,950,1260,1071,480,0350,09

495059,799MET0,136,4350,077610,12870000

9250ulei2,5231,25000000

2418,5fosfat1,27000000,30480,23495

39creta1,7000000,6630

sare40000000

pvm1

TOTAL1002768,4816,240,700,754,751,050,60

Reeta n.c. Tineret prini, perioada 18-20 sptmni (21-4 R)

Valoarea nutritiv a nutreurilorIngrediente%Norme de hran

2750-285015-160,580,715,52,80,56

EMPBM+CLizCBCaPEMPBM+CLCBCaP

330090,390,252,20,010,27porumb70,872338,716,37830,2763930,1771751,559140,0070870,191349

2240461,372,915,60,30,69srot soia204489,20,2740,5821,120,060,138

3110652,395,0406,33,5faina p0,515,550,3250,011950,025200,03150,0175

495059,799MET0,136,4350,077610,12870000

2418,5fosfat1000000,240,185

39creta4,5000001,7550

sare20000000

pvm1

TOTAL1002808,6915,980,650,782,672,090,53

Tabelul 5Repartizarea nutreurilor combinate la TPReetaSPerioada de vrst (sptmni)Total(tone)

0-3 (21-3R)4-17 (21-3IR)18-20 (21-4R)

Consum zilnic (g/cap/zi)

2838,758,273,188,392,3

Ianuarie1

2vidulsanitar

3

4

50,450,040,49

Februarie60,450,040,49

70,450,040,49

80,90,110,49

90,90,110,49

Martie100,90,110,49

110,90,110,49

120,90,110,49

130,90,110,49

Aprilie140,90,110,49

150,90,110,49

160,90,110,49

170,90,110,49

Mai 180,90,110,49

190,90,110,49

200,90,110,49

210,90,110,49

221,40,141,54

Iunie 231,40,141,54

241,40,141,54

25

26vidul

Iulie27

28

290,450,040,49

300,450,040,49

310,450,040,49

August 320,90,111,01

330,90,111,01

340,90,111,01

350,90,111,01

Septembrie360,90,111,01

370,90,111,01

380,90,111,01

390,90,111,01

Octombrie400,90,111,01

410,90,111,01

420,90,111,01

430,90,111,01

440,90,111,01

Noiembrie450,90,111,01

461,40,141,54

471,40,141,54

481,40,141,54

Decembrie 49

50

51

52

2.2.4. Calculul necesarului de ap

a) Necesarul de ap de adpare/serie de cretereNap = Efectiv total x Numr de zile x Consum mediu zilnic0-8 sptmni = 90 ml/cap9-20 sptmni = 180 ml/cap0-8 sptmni: 2312 cap x 56 zile x 0,09 l = 11652,48 l/perioad9-20 sptmni2312 cap x 84 zile x 0,18 l = 34957,44 l/perioadTotal ap/serie = 11652,48 l + 34597,44 l = 46609,92 l/serie

b) Necesarul anual de ap pentru adpare:Nanual ap = Consum pe serie x Numr de serii/an = 46609,92 l x 2,16 = 100677,42 l

c) Necesarul anual de ap/fermNa = Necesar anual ap pentru adpare + Ap tehnologic (15%)100677,42 x 15:100 = 15101,6 l15101,6 + 100677,42 = 115779,03 l

2.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice

a) Adptori circulare cu ventil (circumf. = 106 cm, front de furajare = 1,5 cm/cap)Ac = Efectiv total de TP la populare : (106:1,5) = 2312 : 71 = 32,5 33 adptori

b) Hrnitori circulare (circumf. = 120 cm)0-5 sptmni = front de furajare 5 cm/cap120 : 5 = 24 cap./hr.6-10 sptmni = front de furajare 10 cm/cap120 : 10 = 12 cap./hr.11-20 sptmni = front de furajare 15 cm/cap120: 15 = 8 cap./hr.2312 : 24 = 97 hr.2312 : 12 = 193 hr.2312 : 8 = 289 hr.

c) Corpuri de iluminatCi = (suprafa hal x Numr de luci) : (Putere bec x K) = (145 cm2 x 10) : (60 x 5) = 4,8 5 corpuri de iluminat

d) Necesarul de ventilatoare (1 ventilator de 3 Kw la 50 m2 de hal)145 m2 : 50 m2 = 2,9 3 ventilatoare

e) Necesar de eleveuze (o eleveuz la 500 pui)Ne = 2312 (efectiv pui) : 500 pui = 4,6 5 eleveuze

2.2.6. Necesarul de energie

a) Necesarul de energie electric pentru iluminatNe = ore iluminat/serie x Numr becuri/hal x Putere bec x Numr serii/an = 1169h x 5 x 60 x 2,16 = 757512 W = 757,51 Kw/hal/an

b) Necesar de energie electric pentru nclzireNe.. = program de funcionare eleveuz x putere eleveuz x nr eleveuze x numr serii de cretere/an = 560 h x 2,16 Kw x 5 x 2,16 = 13063,68 Kw/hal/an

c) Necesarul de energie electric pentru ventilaieNev = Program funcionare ventilator x Putere ventilator x numr de ventilatoare/hal x numr serii cretere/an = 840 h x 3 Kw x 3 x 2,16 = 16329,6 Kw/hal/an

d) Necesarul total de energie electricN.t. = N.t./hal/an * nr. hale = (757,51 Kw + 13063,68 Kw + 16329,6 Kw) = 60301,58

2.2.7. Calcule economice la sectorul de TP

a) Planul de livrare ctre abator a reformelor de la TPLunaSptmnaSexPsri reformate (cap)Greutate medie (kg)Total greutate vie (kg)

FebruarieM101,2616,6

F940,8781,78

MaiM52,914,5

F422,396,6

AugustM101,2612,6

F940,8781,78

NoiembrieM50,914,5

F422,396,6

Total30212,66414,96

b) Planul de livrare al tineretului de reproducie ctre alte unitiLunaSptmnaSexPsri livrate (cap)Greutate medie (kg)Total greutate vie (kg)

MaiM1932,9559,7

F19302,34439

NoiembrieM1932,9559,7

F19302,34439

Total424610,49997,4

c) Venituri realizate din vnzarea la abator a reformelor la tineret prini (TP)LunaPsri reformate (cap)Greutate livrat (kg)Pre/kg viu *RONVenituri realizate RON

Februarie10494,384,8453,02

Mai47111,14,8533,28

August10494,384,8453,02

Noiembrie47111,14,8533,28

Total302410,964,81972,6

d) Venituri realizate din vnzarea ctre alte uniti a tineretului de reproducieLunaPsri livrate(cap)Greutate livrat (kg)Pre/kg viu RONVenituri realizate RON

Mai21234998,71049987

Noiembrie21234998,71049987

Total42469997,41099974

e) Cheltuieli efectuate Material biologicMb = Efectiv tineret prini la populare x 10 RON x numr serii = 2312 cap x 10 RON/pui x 2,16 serii/an = 49939,2 RON ApaA = Necesarul anual de ap (m3) x 1,1 RON/m3 = 115779,03 x 1,1 = 358914,99 RON Energie electricE = Necesar total energie electric (Kw) x 0,52 RON/Kw = 60301,58 Kw x 0,52 RON/Kw = 313556,82 RON Furaje21-3Rnecesar anual de furaje x pre (RON)21-3IR necesar anual de furaje x pre (RON)21-4Rnecesar anual de furaje x pre (RON)21-3R: 3048,4 x 1,8RON = 5487,12 RON21-3IR: 29211,6 x 1,9RON = 55502,04 RON21-4R: 9301,8 x 2 RON = 18603,6 RONTOTAL: 5487,12+55502,04+18603,6 = 92709,24 RON Medicamente i materiale sanitare (6,5% din cheltuielile cu materialul biologic)6,5% x 49939,2 = 3246,04 RON Materiale i piese de schimb (3% din cheltuielile cu materialul biologic)3% x 49939,2 = 1498,17 RON Transportul tehnologic (6,5% din cheltuielile cu materialul biologic)6,5% x 49939,2 = 3246,04 RON Alte cheltuieli materiale i servicii (2,5% din cheltuielile cu materialul biologic)2,5% x 49939,2 = 1248,48 RON Cheltuieli cu personalulUn ngrijitor/ferm x 2 hale + norm electromecanic = oameni/an2,5 personal x 750 RON (salariu) x 12 luni = 22500 RON

Bilanul economic la sectorul tineret prini

RON

1.Cheltuieli totale de producie1679317,96

1.1.Cheltuieli directe totale854.958,98

1.1.1.Cheltuieli totale cu fora de munc30.600

- salarii22500

- impozit pe salarii (16%)3600

CAS + alte impozite (20%)5400

1.1.2.Cheltuieli totale materiale824.358,98

- furaje92.709,24

- material biologic49.939,2

- alte consumuri681.710,54

- energie electric313556,82

- ap358914,99

- medicamente + materiale sanitare3246,04

- materiale + piese de schimb1498,17

- transport3246,04

- alte cheltuieli + servicii1248,48

1.2. Cheltuieli indirecte totale170.991,7

1.2.1.Cheltuieli comune (8% din cheltuieli directe totale)68.396,7

1.2.2.Cheltuieli generale (12% din cheltuielile directe totale)102.595,07

2. Venituri totale101.946,6

2.1.Valoarea produciei secundare (reforme)1.972,6

2.2.Valoarea produciei de baz (livrare la teri)9.9974

2.3.Valoarea produciei de baz (matca proprie)

Capitolul III

Dimensionarea si functionarea sectorului de reproductie parinti adulti

3.1. Elemente de calcul pentru prini aduli1Perioada de cretere 20-64 sptmni

2Durata vidului sanitar4 sptmni

3Sistemul de creterepe aternut permanent

4Suprafaa halei200 m2

5Densitatea la populare6,5 cap/m2

6Raportul ntre sexe1 : 10

7Mortalitate 3.2

8Reforme tehnologicela 64sptmni = 3200 g la i 5300 g la

9Producia de ou bune de incubat97,4%

11Producia medie de ou192 ou

12Gunoi rezultat la sfritul seriiDe 9 ori necesarul de aternut

13Necesarul de aternut20 Kg/m2

14Consum de hran (2 tipuri)21-4R (20-24 sptmni) consum: 127 g cap/zi/femel; 162 g cap/zi/mascul

21-7R (25-64 sptmni) consum: 210 g cap/zi/femel i mascul

15Consum de ap (2 tipuri)21-26 sptmni = 200-220 ml/cap/zi27-64 sptmni = 410-440 ml/cap/zi

16Front de adpare2,5 cm/cap

17Numr de cuibareun cuibar la 4 capete

13Front de furajare15 cm/cap la femele; 18 cm/cap la masculi

3.2. Calcule de dimensionare pentru sectorul prini aduli3.2.1. Calculul efectivului anual de psria) Necesar de ou pentru incubaieNr.o. = necesar anual de pui de o zi x 100/ Procentul de ecloziune = 313786 x 100/ 89,7 = 349817 oub) Necesar de ou bune pentru incubaieNr.o.b. = Necesar de ou pentru incubaie x 100/ Producia de ou bune pentru incubat = 349817 x 100: 97,4 = 359155 ouc) Efectiv mediu de giniE.m.g. = Necesarul de ou bune pentru incubaie/ Producia medie pe gin = 359155/192 = 1870 ginid) Efectiv de gini la populareE.g.p. = Efectivul mediu de gini x (100+mortaliti prini aduli) / 100 = = 1870 x (100+ 3,2)/100 = 1930 ginie) Necesarul de cocoi la populareN.c.p. = Efectivul de gini la populare/ 10 = 1930: 10 = 193 cap.f) Efectivul total de reproducie la populare (pe serie)E.t.r.p. = Efectiv de gini la populare + Necesar de cocoi la populare = 1930 + 193 = 2123 cap.g) Serii anuale de cretereS.a.c. = 52 sptmni/an: 48 (44 sptmni de cretere + 4 sptmni vid sanitar) = 1,083.2.2. Calculul necesarului de construciia) Capacitatea unei haleCH = suprafa hal (m2) x densitate la populare (cap/m2) = 200 m2 x 6,5 = 1300 cap/halb) Necesar de haleNH = Necesarul de psri/serie (cap): Capacitatea unei hale(cap) = 2123/1300 1,63 = .2 hale

3.2.3. Calculul necesarului de furajea) Necesarul de furaje pe serie de cretere21-4R (20-24 sptmni)21-7R (25-64 sptmni)Reeta 21-4REfectivul de la populare x 35 zile x consumul mediu de furaje la femele = 1930 x 35 zile x 0,127 kg/cap = 8578,85 kg/perioadEfectivul de la populare x 35 zile x consumul mediu de furaje la masculi = 193 x 35 zile x 0,162 kg/cap = 1094,31 kg/perioadTotal: 8578,85 kg + 1094,31 kg = 96673,16 kg/perioadReeta 21-7REfectivul total x perioada n care se consum furajul x consumul mediu zilnic = 2123 x 280 x 0,210 kg/cap = 124832,4 .kg/perioad Consumul total de furaje/serie: 9673,16 kg + 124832,4 kg = 134505,56 kg/serieb) Necesarul anual de furajeNa = kg x numr de serii21-4R consum total/reet x serii anuale de cretere = 9673,16 kg x 1,08 serii = 10447,01 kg21-7R consum total/reet x serii anuale de cretere = 124832,4 kg x 1,08 serii = 134818,99 kgTotal = 10447,01 kg + 134818,99 kg = 145266 kg

Tabelul 10

Cerine de hran (prini aduli)

Necesar20-24 spt. (21-4R)25-64 spt. (21-7R)

PB%15-1615

EM Kcal/kg2750-28502750-2850

M+C0,580,53

L0,710,64

Ca2,83,1

P0,560,56

CelB

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended