MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA Str. Doamnei nr. 17 – 19 O.J.C.A. BOTOSANI Bucuresti , sector 3 Str. I.C. Bratianu nr. 100 Tel : +40-21-312.46.20 Tel .0231512033 Fax :+40-21-312.46.43 Fax. 0231539033 E-mail : [email protected]E-mail : [email protected]www.consultantaagricola.ro CÂMPUL FERTIL AL CUNOAŞTERII PROIECT MODEL FERMA MIXTĂ - 50 ha culturi de câmp şi creşterea tineretului taurin la îngrăşat 2007
Descrierea activităţilor şi a tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului: 6Tehnologia de obţinere a grîului 9Tehnologia de obţinere a porumbului boabe 11Tehnologia de obţinere a porumbului pentu siloz 14Tehnologia de obţinere a culturii de borceag 15Tehnologia de obţinere a culturii lucernă 16Tehnologia de obţinere a culturii orzoaică furajeră 18Fundamentarea costurilor de producţie şi a preţurilor de valorificare total culturi an I 20Fundamentarea costurilor de producţie şi a preţurilor de valorificare total culturi an II 21Fundamentarea costurilor de producţie şi a preţurilor de valorificare total culturi an III 22
Fundamentarea costurilor de producţie şi a preţurilor de valorificare total culturi an IV 23Fundamentarea costurilor de producţie şi a preţurilor de valorificare total culturi an V 24Fundamentarea costului de producţie şi a preţului de valorificare la cultura borceag 25Fundamentarea costului de producţie şi a preţului de valorificare la cultura grîu 26Fundamentarea costului de producţie şi a preţului de valorificare la cultura lucerna 27Fundamentarea costului de producţie şi a preţului de valorificare la cultura orzoaica 28Fundamentarea costului de producţie şi a preţului de valorificare la cultura porumb boabe 29Fundamentarea costului de producţie şi a preţului de valorificare la cultura porumb siloz 30Fundamentarea costurilor de producţie şi a preţurilor de valorificare total culturi 31Cheltuieli tehnologice la cultura borceag de primavara+fân neirigat 32Cheltuieli tehnologice la cultura grâu furaj neirigat 33Cheltuieli tehnologice la cultura lucerna neirigat 34Cheltuieli tehnologice la cultura orzoaică neirigat 35Cheltuieli tehnologice la cultura porumb boabe neirigat 36Cheltuieli tehnologice la cultura porumb boabe furaj neirigat 37Calculul economic - ferma vegetala 38
CAPITOLUL II - FERMA ZOOTEHNICĂ - INGRĂŞAREA TINERETULUI TAURIN
Ferma zootehnică - îngrăşarea tineretului taurin 39Perioadele de creştere 40Rasele de bovine recomandate pentru creşterea tineretului taurin la ingrăşat
42Furajarea - reţete de nutreţuri - raţii furajere 46Plan de cultură 55Balanţa furajeră 56Alimentarea cu apă si necesarul de apă 56Amplasarea fermei 57Orientarea adăposturilor 59Structuri semicilindrice pentru taurine 60Elemente funcţionale in proiectarea adăpostului 64Factorii de mediu 67Evacuarea şi depozitarea gunoiului 70
Mijloace de obţinere a cărnii ecologice 72Măsuri sanitar - veterinare 74Calcule economice 75
In prezent, în condiţiile noi create de reformele ce au loc pentru trecerea la
economia de piaţă, ca şi în celelalte domenii ale vieţii politice sociale, culturale şieconomice, în faţa sectorului creşterii animalelor stau o serie de probleme majore,dintre care mai principale, sunt:• reconsiderarea şi optimizarea dimensiunii fermelor zootehnice, pentrumaximizarea nivelului producţiilor obţinute, în condiţii de sporire permanenta a
profiturilor ;• retehnologizarea fluxurilor de producţie din fermele zootehnice şimodernizarea capacităţilor de producţie ;• asigurarea integrală din producţia interna a furajelor de volum şi
concentrate, inclusiv proteice de bază .Productia animală reprezintă unul dintre domeniile cele mai importante aleeconomiei naţionale româneşti şi poate deveni în scurt timp un sector modern şieficient, care contribuie la asigurarea bunurilor agroalimentare pentru consumul
populaţiei şi la participarea ţării noastre la schimburile internationale.Acesta este motivul pentru care specialiştii consultanţi au realizat un proiect
model care să vină în sprijinul persoanelor interesate în realizarea unei producţii deorigine animala competitiva.
Avantajul îmbinarii a două tipuri de activităţi rezidă din faptul că fermierul
îşi valorifică producţia vegetală în ferma de creştere a animalelor, economisindtaxa pe valoare adaugată şi adaosul comercial (care ar fi fost adăugat la preţul de producţie al furajului destinat alimentaţiei animalelor), determinând reducereacostului de producţie la produsele de origine animală.
Totodata poate organiza în mod judicios activitatea atât în ferma vegetalacât şi in cea zootehnica , având un control riguros şi permanent , în aşa fel încât
poate interveni oricând în cazul în care se constată pierderi financiare pe durataciclului de producţie .
Fermierul lucrând într-o astfel de ferma, realizează o mai bună programare a
timpului de lucru, contribuind la creşterea productivităţii în sectorul agricol.Din punctul de vedere al nutriţiei animalelor, ţinând cont că fermierul produce cantitatea cea mai mare a furajelor în ferma sa, rezultă un control mai bunasupra trasabilitaţii producţiei animale cât şi a calităţii acesteia.
Pentru înfiinţarea unei ferme mixte de 50 ha culturi de câmp şicreşterea tineretului taurin pentru îngrăşat s-au avut în vedere următoarele
elemente:• suprafaţa luată în exploatare este 50 ha;• suprafaţa cultivată este 30 ha teren proprietate şi 20 ha teren luat în
arendă;• lucrările mecanizate sunt efectuate în proporţie de 90% cu utilaje
proprii;•
lucrările manuale se efectuază de către membrii familiei, utilizându-se forţa de muncă sezonieră numai în perioadele de vârf;• din producţia realizată se asigură baza furajeră în proporţie de 100%
pentru un număr de 50 capete tineret taurin la îngrăşat şi plata arendeicalculată la 600 kg grâu/ha.
La înfiinţarea fermei vegetale cu culturi de câmp pe o suprafaţăde 50 ha s-a avut în vedere următoarele elemente tehnice şi economice:
• structura culturilor;• producţia medie programată şi producţia totală;•
rotaţia culturilor în asolament;• devizele tehnologice pe culturi;• bugetele de venituri şi cheltuieli, pe culori şi pe total exploataţie;• nivelul principalilor indicatori economici şi reabilitatea pe total
exploataţie.În cadrul fermei vegetale, în regim neirigat cerealele paioase
deţin opondere de 20% (grâu 10% şi orz 10%), porumb boabe 10%, porumbul siloz20%, lucerna, masa verde şi lucerna fan 30%, iar borceagul masa verde şi
borceagul fan 20%.
Pe parcursul celor 5 ani cât durează asolamentul, producţiiletotale la cele 6 culturi cuprinse în structură rămân constante.
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A TEHNOLOGIILOR APLICATE ÎN CADRUL PROIECTULUI
Ferma vegetala deţine o suprafaţă de 50 ha cu o structura conform planuluide cultura de pe care se asigură necesarul de furaje pentru ferma zootehnică.
Principalele verigi tehnologice care se aplică pentru realizarea unui ciclude producţie sunt :
pregătirea terenului prin lucrările de arat, discuit + grapat, pregătit patulgerminativ cu combinatorul, tăvălugit, lucrat cu freza sau cu agregate ce executalucrări complexe ;
fertilizarea cu îngraşăminte chimice a culturilor care asigură sporuri de producţie substanţiale la care se ţine cont de planta premergătoare, epoca deaplicare, tipul îngrăsământului, doza de aplicare, nivelul producţiilor stabilite ; erbicidarea culturilor care se execută în funcţie de cultura , gradul deîmburuienare, tipul de buruieni, starea terenului şi care pot fi aplicate preemergentsau postemergent ; sămânţa şi semănatul – una dintre cele mai importante verigi tehnologicecare asigură sporuri de producţie în condiţiile în care se foloseşte săminţacertificată, tratată cu insectofungicide cu valoare culturală mare ;
lucrarile de întreţinere a culturilor care constau în combaterea buruienilor prin praşile mecanice, manuale, erbicidare postemergenţă, tratamente contra bolilor şi dăunătorilor, fertilizare fazială cu îngrăsăminte foliare ; recoltarea culturilor la maturitatea tehnică prin evitarea pierderilor de
Suprafaţa de teren este împărţită în sole compacte , asigurând condiţiioptime pentru efectuarea complet mecanizată a lucrărilor agricole.
Asolamentul s-a stabilit pe o perioadă de 5 ani.Concentratele necesare raţiilor furajere sunt asigurate din producţiaculturilor de :grîu , orzoaică furaj , porumb boabe.
Fînurile sunt asigurate prin cultivarea lucernei şi a borceagurilor iar suculentele din cultura de porumb siloz.
Structura culturilor în asolament s-a stabilit pe baza necesarului de furaje pentru specia de bovine – tăuraşi la îngrăşat , care vor reuşi să asigure UN-urilenecesare sporului zilnic planificat .
Pentru fiecare cultura s-a elaborat câte un deviz de cheltuieli agrotehnice pe
un hectar în care s-a respectat tehnologia de producţie specifică culturii şi zonei.Criteriile avute în vedere pentru optimizarea tehnologiilor sunt : tehnic, economic,energetic şi ecologic.
Direcţiile principale urmărite la întocmirea tehnologiilor au fost urmatoarele : efectuarea unui minim de lucrări pentru evitarea tasării solului ; creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în
vederea sporirii productivităţii muncii ; alegerea soiurilor şi hibrizilor cei mai productivi în raport de zona şistabilirea densităţilor la hectar ; determinarea cantitaţilor optime de îngrasăminte ; exploatarea raţională a sistemelor de maşini reducerea consumului demateriale, combustibili ; alegerea perioadei optime de efectuare a lucrarilor.
Calculaţia costurilor de producţie şi estimarea veniturilor s-a facut astfel :
Orele de mecanizare funcţie de normativele orientative şicondiţiile locale; Preţul de achiziţie al îngrasămintelor, insecto-fungicidelor şi aaltor materiale s-a stabilit în funcţie de oferta firmelor ce comercializează aceste
produse; Preţurile de vânzare s-au estimat ţinându-se seama de piaţainterna.
Cheltuielile tehnologice pentru culturile din cadrul asolamentului au dus lafundamentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.
Plantele premergătoareCele mai bune premergătoare pentru cultura grîului sunt leguminoasele , cereale
păioase , porumbul. Nu se recomandă semănatul pe suprafeţe unde:
- s-a manifestat atac de boli transmisibile prin sol ( malura,
tăciune );- s-a cultivat cereale păioase mai mult de 2 ani;- culturile au fost recoltate târziu şi nu mai este posibilăînsamânţarea în epoca optimă.
Lucrările solului Arătura se executa după recoltarea plantei premergătoare, cu cel puţin 15
zile înainte de semănat la adâncimea de 18 – 22 cm în funcţie de sol,obligatoriu plugul în agregat cu grapă stelată.
Pregătirea patului germinativ se realizează înaintea semănatului prin
mobilizarea solului la adâncimea de semănat. Sămânţa şi semănatul
Pentru a fi admisă la semănat sămânţa trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină din culturi recunoscute, cu valoare biologică ridicată, cu puritate fizicăminimă de 98 %, germinaţia minimă de 90 % şi cu MMB cât mai mare. Plantelerezultate din seminţe mari îşi formează nodul de înfrăţire mai adânc, sunt mai bineînrădăcinate şi rezistă mai bine la temperaturi scăzute.
Tratarea seminţei împotriva bolilor şi dăunătorilor este obligatorie.Perioada de semănat are o mare importanţă pentru viitoarea recoltă,
întrucât prin aceasta se realizează o bună înfrăţire a plantelor din toamnă, cât şiacumularea substanţelor de rezervă necesare în sezonul rece şi o bună rezistenţă laiernare.
Cele mai bune rezultate se obţin atunci când în cele 40 - 50 de zile de larăsărit la intrarea în iarnă (când temperatura scade sub + 5oC), se acumulează osumă de grade de temperatură de 450 - 550oC.
Aceasta corespunde cu începerea semănatului când temperatura aeruluiscade la 13 - 15oC şi încheierea lucrării când temperatura ajunge la 8 - 9oC.Calendaristic, corespunde cu intervalul 1-10 octombrie.
Însămânţările prea timpurii sunt nefavorabile deoarece:- plantele cresc prea viguros şi devin sensibile la temperaturi scăzute;- nodul de înfrăţire se formează mai la suprafaţă, fapt ce le sensibilizează
la îngheţ;- apare atacul de muscă Hessa şi afide din toamnă, care în toamnele
secetoase produc mari pagube;- culturile sunt expuse îmburuienării;- culturile timpurii sunt predispuse la cădere, făinare şi rugini;- temperaturile ridicate din toamnă determină tulburări fiziologice care
conduc în primăvară la stagnări în creştere, reducerea taliei, îngălbenirea şi pieirea plantelor.
Întârzierea semănatului se soldează de asemenea cu pierderi de recoltădatorită:
- intrării în iarnă a plantelor slab înfrăţite, neadaptate condiţiilor nefavorabile din iarnă;
- plantele sunt sensibile la îngheţ, iar în primăvară sunt sensibile la
descălţare;- întârzie în vegetaţie;Densitatea plantelor. Producţii normale se obţin atunci când la recoltare
se asigură 500 - 700 spice/m2. Acest număr de spice se asigură prin însămânţarea a400 - 600 b.g./m2, în funcţie de capacitatea de înfrăţire şi de autorărire a soiurilor.
Limita superioară a numărului de boabe se va mări cu 5 - 10 % înurmătoarele situaţii:
- toamne secetoase cu solul uscat;- patul germinativ neglijent pregătit;
- depăşirea epocii optime de semănat.Cantitatea de sămânţă, în funcţie de valoarea biologică a acesteia, puritate şi MMB şi densitate variază între 200 - 250 kg/ha.
Distanţa între rânduri este de 12,5 cm.Adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de tipul şi textura solului,
de aprovizionarea cu apă la semănat şi de energia germinativă, fiind cuprinsă între4 - 7 cm. În condiţii bune de umiditate se va însămânţa la 4 - 5 cm, iar în soluriuscate la 6 - 7 cm, la soiurile cu coleoptil lung.
În zonele cu ierni aspre se recomandă orientarea rândurilor perpendicular pe direcţia vântului dominant, prevenind dezvelirea nodului de înfrăţire prinspulberarea solului. Lucrările de îngrijire
Tăvălugitul după semănat este o lucrare obligatorie atunci când semănatuls-a făcut în sol uscat, pentru a pune seminţele în contact cu solul şi a favorizaascensiunea apei la sămânţă.
În cazul când alternanţele de îngheţ şi dezgheţ din primăvară determinădezrădăcinarea (descălţarea plantelor, ruperea rădăcinilor şi dezgolirea nodului deînfrăţire), tăvălugirea culturilor este necesară pentru a pune în contact nodul deînfrăţire cu solul şi a favoriza formarea de noi rădăcini. "Descălţarea'' trebuie
prevenită prin semănatul la timp, în arătură aşezată. Lucrarea se execută cutăvălugul neted, imediat ce se poate intra în teren.
Pentru refacerea plantelor, mare importanţă prezintă fertilizarea cu azot.Combaterea buruienilor
Pagubele cauzate de buruieni, dacă nu sunt combătute eficient, suntcuprinse între 10 - 20 % şi se pot ridica la 60 - 80 % din recoltă .
În prezent erbicidarea este o lucrare obligatorie.Pentru eficacitate maximă trebuie luate în considerare următoarele:
- compoziţia floristică a buruienilor;
- sensibilitatea diferitelor specii la erbicide;- mecanismul de acţiune al erbicidelor;
- momentul optim de aplicare;- echipamentele cu care se fac tratamentele;- tipul diuzelor;- cantitatea de apă pe hectar;
- sensibilitatea soiurilor de grâu faţă de anumite erbicide şi faza de
vegetaţie în care se execută tratamentul;Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,respectarea rotatiei,respectarea adancimii si epocii de semanat si aplicarea deerbicide ( Icedin super-1l/ha, Lancet-1l/ha, Lintur-150 g/ha, Rival, RivalSuperstar-20 gr/ha.
Combaterea bolilor şi dăunătorilorCombaterea integrata a bolilor si daunatorilor ( respectarea rotatiei,
RecoltareaSe realizează cu combine autopropulsate, când boabele au ajuns lamaturitatea deplină, iar umiditatea acestora a scăzut la cca 16 %.
Rezultate bune se obţin în culturile cu plante necăzute şi în lanuri cuîmburuienare redusă. Dacă lanul este căzut într-o singură direcţie şi recoltarea seva efectua într-o singură direcţie, adică în contrasensul de cădere a plantelor.
Procesul tehnologic de obţinere a porumbului boabe pentru furaj
Plantele premergătoareFaţă de plantele premergătoare pretenţiile sunt reduse, de aceea porumbul
poate fi semănat mai mulţi ani la rând pe acelaşi teren, în monocultură (numai încondiţiile unei agrotehnici superioare).
Cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase de toamnă sau primăvară,leguminoase anuale .
După porumb urmează cerealele de primăvară, culturile furajere anuale, saugrâul cultivat după hibrizi timpurii.
Lucrările solului
Pregătirea terenului, în vederea semănatului, constituie o verigă importantă,deoarece influenţează întreaga tehnologie de cultură a porumbului.
După recoltarea plantelor premergătoare se execută arătura adâncă de varăsau de toamnă. Aceasta se efectuează la adâncimea de 22-25 cm pe solurile cutextură uşoară şi de 25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile în agregat cugrapa stelată. Suprafeţele arate mai devreme se vor menţine curate de buruieni,
până în toamnă, prin lucrări cu grapa cu colţi reglabili sau cu grapa cu discuri.În verile mai secetoase, când arătura nu se poate executa, se lucrează
superficial cu grapa cu discuri, sau se efectuează o arătură uşoară de 18-20 cm
adâncime, în agregat cu grapa stelată, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori.
Primăvara, înainte de semănat, terenul se lucrează cu grapa cu colţi reglabilisau grapa cu discuri, perpendicular pe direcţia brazdelor. Numărul lucrărilor este înfuncţie de gradul de îmburuienare a terenului.
În primăverile secetoase, şi în condiţiile unui sol mai afânat, se recomandăînlocuirea grapei cu discuri cu cultivatorul, care lucrează în adâncime fără
scoaterea la suprafaţă a bulgărilor de pământ, evitându-se evaporarea apei din sol.În condiţiile unei dotări corespunzătoare, cu utilaje speciale, şi pentru a seevita tasarea solului, prin trecerea repetată a tractoarelor şi utilajelor agricole, se
poate practica sistemul de lucrări minime ale solului (minimum tillege). Sămânţa şi semănatul Din punct de vedere calitativ sămânţa hibridă de porumb trebuie să
îndeplinească două cerinţe minime mai importante: puritatea de 98% şi facultateagerminativă de 90%.
Epoca optimă de semănat este primăvara, în epoca a doua, când temperatura
în sol, la adâncimea de semănat este de 8-100
C. Din punct de vedere calendaristic, porumbul se seamănă în intervalul 15-30 aprilie .
Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe
Grupa de precocitate a hibrizilor Neirigat
Timpurii 45.000-60.000Mijlocii 40.000-55.000
Târzii 40000-50000Cantitatea de sămânţă necesară asigurării densităţii optime oscilează între 15-
20 kg / ha, în funcţie de valorile MMB şi densitatea semănatului.Distanţa între rânduri este de 70 cm.Distanţa între boabe pe rând variază între 22-30 cm, iar numărul de boabe
germinabile pe un metru liniar, la distanţa de 70 cm între rânduri, este de 4-5, înfuncţie de densitate.
Adâncimea de semănat oscilează între 5-7 cm, pe solurile umede, argiloase şiîntre 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie.
Semănatul se execută cu semănători combinate pentru semănatul de precizie a plantelor prăşitoare (SPC-6, SPC-8 şi SPC-12), echipate cu fertilizatoare,echipamente de erbicidare şi de aplicare a insecticidelor. Viteza de lucru aagregatului este de 5-10 km / h.
Lucrări de întreţinereCombaterea buruienilor constituie lucrarea de îngrijire cea mai importantă,
mai ales în cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se execută cu grapa cu colţireglabili (înainte sau după răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor încolţite şi în curs de răsărire), cu sapa rotativă (SR-4,5) (după răsărirea
porumbului pentru distrugerea buruienilor în curs de răsărire) şi prin praşilemanuale sau mecanice.
Prima lucrare de prăşit se efectuează la o săptămână de la răsăritul plantelor,iar următoarele la intervale de timp determinate de apariţia buruienilor (10-12 zilela praşila a doua şi 15-17 zile la praşila a treia).
Praşilele mecanice se execută la adâncimi diferite, în funcţie de stadiul dedezvoltare a porumbului: prima praşilă trebuie efectuată la 10-12 cm adâncime, iar
următoarele la 5-7 cm adâncime.Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimică are cea maimare eficacitate.
Cele mai bune rezultate se realizeaza prin aplicarea erbicidelor preemergentsi postemergent : Diizocab, Guardian Gardoprim Gold, Icedin, Titus, Mistral.
Combinarea erbicidării cu aplicarea praşilelor mecanice si respectareaverigilor tehnologice asigură o combatere integrată a buruienilor.
Fertilizarea:- gunoi de grajd 20-40 tone administrat sub arătură o data la 4
ani;- fosfor 40-80 kg sa /ha sub arătură;- potasiu 40-60 kg sa/ha sub arătură- azot 80-150 kg sa/ha aplicat fazial
RecoltareaMaturitatea porumbului se realizează în timp de aproape două luni de la
apariţia stigmatelor, cu parcurgerea următoarelor faze:● coacerea în lapte, când boabele au umiditatea de peste 50% şi acumularea
substanţelor organice este finalizată;● coacerea în lapte-ceară, când boabele au în jur de 40-45%, apă;● coacerea în ceară, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin
sticloase;● coacerea deplină, când boabele sunt tari, iar conţinutul în apă este sub 30%.Când recoltarea se face cu combina echipată cu dispozitivul de recoltare sub
formă de boabe, cele mai mici pierderi se înregistrează la umiditatea de 20-24%.La umiditate mai mică unele boabe se pierd de pe ştiuleţi înainte de a intra înaparatul de treierat al combinei.
Recoltarea mecanizată a porumbului se realizează sub formă de ştiuleţidepănuşaţi sau nedepănuşaţi.
Potenţialul de producţie al hibrizilor cultivaţi în ţara noastră, în funcţie de perioada lor de vegetaţie, de condiţiile de vegetaţie şi de tehnologia aplicată,oscilează între 3000-5000 kg / ha boabe, la neirigat.
Randamentul în boabe, în funcţie de hibrid, este între 75-82%.
Procesul tehnologic de obţinere a porumbului pentru siloz
Porumbul pentru siloz are cerinţe scăzute faţă de planta premergătoare, fiindcultivat după aceleaşi culturi ca şi în cazul porumbului pentru boabe.
În cultură succesivă se seamănă după premergătoare care părăsesc devremeterenul: cerealele de toamnă, borceagurile de toamnă, rapiţa furajeră de toamnă,cartoful timpuriu.
La rândul său, porumbul pentru siloz este o bună premergătoare pentruculturile de primăvară, iar în cazul unor hibrizi timpurii chiar şi pentru grâul detoamnă.
FertilizareaRealizarea unor producţii mari de biomasă furajeră la porumbul pentru siloz
este condiţionată de folosirea unor doze relativ ridicate de îngrăşăminte. Astfel, pentru realizarea unei tone de porumb siloz se consumă, în medie , în jur de 3,5 kg N, 1,5 kg P, 3 kg K, 1,2 kg Ca. Aceasta face ca porumbul pentru siloz să fieconsiderat un mare consumator de elemente nutritive, mai ales de azot şi potasiu.
În funcţie de hibridul folosit şi condiţiile pedoclimatice dozele deîngrăşăminte chimice recomandate sunt de : N80-100 P60, iar potasiul de K 70-100, pesolurile podzolice amenajate.
Deoarece la porumbul pentru siloz se seamănă, de obicei, hibrizi cu perioadămai lungă de vegetaţie, valorificarea gunoiului de grajd devine foarte eficientă. Înacest sens se aplică 20-40 t / ha, o dată cu arătura adâncă, prin încorporare sub
brazdă sau la planta premergătoare. Lucrările solului Pregătirea solului şi a patului germinativ sunt identice ca şi în cazul
porumbului boabe pentru furaj. Sămânţa şi semănatul În cultură principală, porumbul pentru siloz se seamănă când în sol, la
adâncimea de semănat, temperatura este de 8-100C. Aceasta coincide cu perioada1-20 aprilie pentru zona de câmpie şi 15-30 aprilie pentru celelalte zone.
Distanţa între rânduri este de 70-80 cm, iar adâncimea de semănat de 5-6 cm pe solurile grele şi 6-8 cm pe solurile cu textură uşoară.
Densitatea plantelor este mai mare cu 20-25% faţă de porumbul pentru boabe.Desimea de semănat este de 60-70 mii plante / ha, în condiţii de neirigare.
Norma de semănat variază între 25-30 kg / ha, în funcţie de indicii de calitate
ai seminţelor, densitate şi hibridul folosit.Pentru prevenirea atacului agenţilor patogeni se efectuează tratamente la
sămânţă, înainte de semănat, cu aceleaşi substanţe ca în cazul porumbului pentru boabe.
În cultură principală se folosesc hibrizi tardivi şi semitardivi, cu creştereviguroasă şi potenţial mare de producţie, iar în cultură dublă şi regiunile colinare,hibrizii timpurii şi mijlocii.
Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire a porumbului. Aceasta se realizează prin 2-3 praşile mecanice cu CPU-4,2, laintervale de cca. 2 săptămâni.
Distrugerea buruienilor pe cale chimică se efectuează prin aplicareaurmătoarelor tipuri de erbicide:
Pentru combaterea buruienilor se aplică preemergent si postemergenturmătoarele tipuri de erbicide . Dual 500 , Eradicane , Diizocab 8 CE , Guardian,Icedin, Titus, Mistral.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor se face prin evitarea monoculturii (maimulţi ani la rând), eliminarea şi distrugerea prin ardere a plantelor bolnave,cultivarea de hibrizi rezistenţi.
Irigarea este o măsură tehnologică importantă, deoarece aduce sporuri de producţie de 30-40%. Pentru porumbul pentru siloz se aplică 2-4 udări cu o normăde udare de 500-600 m3 / ha apă. Din punct de vedere calendaristic, perioadele
critice pentru aprovizionarea cu apă sunt : 20-30 iunie şi 20-30 august. Recoltarea şi conservareaMomentul optim de recoltare este când boabele se găsesc în faza de lapte –
ceară şi umiditatea plantelor este de 75%.Prin întârzierea recoltării plantele îşi pierd suculenţa, scade umiditatea,
plantele se tasează mai greu şi în locul fermentaţiei lactice din masa însilozată se produc fermentaţii nedorite care depreciază calitatea silozului.
Recoltarea porumbului pentru siloz se execută mecanizat, cu vindrovere, caretaie, toacă şi încarcă furajul în mijloacele de transport.
Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternică, pentru creareacondiţiilor optime apariţiei fermentaţiei lactice. Silozul se acoperă cu folii dematerial plastic pentru protejarea împotriva apei din precipitaţii. Durata perioadeide efectuare a lucrărilor de însilozare trebuie să fie cât mai scurtă (cel mult 5-7zile)
Producţii potenţialeÎn cultură principală, se pot realiza producţii de 60-120 t /ha.
Procesul tehnologic de obţinere al culturii de borceag
Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazărefurajeră de primăvară sau măzăriche şi ovăz.
Plantele premergătoareBorceagul de primăvară poate să urmeze în rotaţie şi după culturi care
permit o bună pregătire a solului până la mijlocul toamnei, cum sunt: hibrizii de porumb semitimpurii şi semitardivi,cereale păioase.
Aplicarea îngrăşămintelor Fosforul se administrează sub arătură, 70-80 kg P2O5/ha.
Potasiul. Pe solurile acide care sunt deficitare în potasiu mobil se administreazăanual 60-70 kg K 2O/ha.
Azotul. Borceagul de primăvară se fertilizează cu 50-60 kg N/ha Lucrările solului Pentru borceagul de primăvară ,arătura de vară sau de toamnă se execută
imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare; când stratul arabil estelipsit de apă, arătura se amână până după căderea unor precipitaţii care să
umecteze acest strat. Arătura se execută la adâncimea de 18-20 cm cu plugul înagregat cu grapa stelată. La desprimăvărare pregătirea patului germinativ se facecu combinatorul.
Sămânţa şi semănatul Epoca de semănat. Borceagul de primăvară se seamănă în prima urgenţă. Înzonele colinare, calendaristic, epoca de semănat în anii normali se înscrie între 15şi 30 martie, întârzierea semănatului conduce la scăderea semnificativă a
producţiei.Densitatea de semănat. Pentru borceagul de primăvară, amestecul furajer va fi
alcătuit din 100-120 kg/ha mazăre furajeră de primăvară sau măzăriche 80-100kg/ha şi 90-100 kg/ha ovăz; proba la semănătoare se face cu cantitatea rezultată prin însumarea celor două componente ale amestecului. Se seamănă cusemănătorile de cereale, în rânduri la 12,5 cm, la adâncimea de 3,0-3,5 cm.
Lucrările de întreţinere a culturii Combaterea buruienilor, a bolilor si dăunătorilor se realizeza prin respectareatuturor verigilor tehnologice .
RecoltareaRecoltarea borceagului făcându-se în dinamică pentru furajare la iesle,
intervalul optim de exploatare este cuprins între înălţimea plantelor de 50-55 cm şi până când plantele de ovăz au înspicat în proporţie de 60-70 %. Furajul se poateconserva şi prin însilozare, când recoltarea se face la începutul înspicatuluiovăzului; masa cosită rămâne în brazde 2-3 zile, după care se toacă mărunt şi seînsilozează.
Masa cosită rămâne în brazde în jur de 2-3 zile după care fânul se baloteazăcând umiditatea nu depăşeşte 17 %.
Procesul tehnologic de obţinere a lucernei
Caracteristici : calitate excepţională a nutreţului conţinut bogat în proteine, vitamine, săruri
minerale ( 1 tona masa verde asigura 190-210 U.N iar finul 470-480 U.N; productivitate mare ( 3- 4 coase in anii normali si 5-6 coase cond. irigare ) îmbogăţeşte solul în azot; bogată în vitamine, săruri minerale, proteine plantă meliferă este un nutreţ ieftin, se seamănă o data la 4-5 ani, necesită puţine lucrări deîngrijire;
este denumita regina plantelor furajere Dezavantaje:
produce timpanisme la animale în cazul în care este consumata în stareverde iar animalele nu sunt obişnuite necesită un cost ridicat la înfiinţare datorită costului la sămânţă.
Rotaţia: după premergătoare care lasă terenul curat de buruieni. Cele mai bunesunt: cerealele de toamnă , hibrizi de porumb, cartof, sfecla.Monocultura produce fenomenul de oboseală a solului.Post cultura obligatoriu prăsitoare.
Fertilizare:Ingrasaminte cu fosfor – se administreaza in doza de 90-110 kg fosfor /ha s.a.Ingrasaminte cu azot – se administreaza in doza de 40-60 kg. azot/ha s.aGunoi de grajd –20-40 to sub aratura bine fermentat - inainte de infiintarea culturii.
Lucrarile solului : este pretentioasa fata de modul în care este pregătit terenul
datorită semniţelor mici şi a puterii mici de străpungere. Arătura adâncă vara sau toamna când se poate încorpora gunoiul degrajd şi fosforul. Pregătirea patului germinativ se execută cu combinatorul, laadâncimea de semănat, realizat în preajma semănatului.
Săminţa şi semănatul :Puritate – fara cuscuta si seminte de trifoi ; germinatie corespunzatoare, cucertificat de calitate
Epoca de semanat - cind temperatura solului la adincimea de incorporare este de 1-4gr. C ( a doua jumatate a lunii martie inceputul lunii aprilie), sau sfirsitul verii.Cantitatea de saminta – 18 – 20 kg./ha cu care se realizeaza 750-1000 semintegerminabile/m.p.Se poate semana si cu planta protectoareDistanta intre rinduri – 12,5 cm.Adincimea de semanat – 2-3 cm pe solurile grele si 4-5 cm pe solurile usoare.
Lucrari de ingrijire: Daca solul este uscat si afinat se tavalugeste imediat.Combaterea buruienilor: metode preventive ( calitatea semintei – fara buruieni si cuscuta ) agrotehnice ( asolament corespunzator, lucrari ale solului ) chimice ( preemergent- Diizocab 7-8 l/ha, Eradicane 5-6l/ha ,
Epoca de recoltare influienteaza : productia, calitatea recoltei cit silongevitatea.
Se recomanda recoltatul in intervalul cuprins intre sfirsitul fazei de imbobocire simijlocul fazei de inflorire, cind se realizeaza raportul cel mai favorabil intrecalitate si cantitate.In anul I se recolteaza in faza de inflorire pentru a favoriza lignificarea si prelungilongevitatea.
Inaltimea de cosit 5-8 cm de la suprafata solului. Ultima coasa 8-10 cm pentru a proteja mugurii de la baza tulpinii in timpul iernii.
La recoltat si transport se vor evita trecerile repetate pe aceleasi rinduri pentru a nudistruge mugurii bazali ai plantei.
Pentru producerea de saminta se lasa lucerna din anul II si III coasa I cind
75% din pastai au capatat culoarea bruna. Pasunatul nu este cel mai recomandat intrucit plantele sunt calcate si poate produce meteorizatii la animale.
ConservareaUscarea: pe sol prepeleci in verile umedePloaia, roua, expunerea indelungata la soare reduc continutul in substante nutritive.Tehnologia traditionala recomanda :
dupa 8-10 ore de la recoltare brazdele se intorc cind umiditatea scade la 28-30% plantele se grupeaza in capite mici150-200 kg cind se dispune de sure bine aerisite a doua zi se cara finul in lipsa surelor capitele ramin inca 1-2 zile in cimp dupa care secladesc in sire sau capite mai mai.
Depozitarea sub forma de baloti în sireConservarea prin insilozare in amestec cu tarite, melasa, porumb siloz.Conditiile unui siloz de calitate:
Procesul tehnologic de obţinere a orzoaicei furajere
Plantele premergătoareCa plante premergătoare pentru orzoaica furajera: culturile furajere anuale,
leguminoasele anuale şi porumbul. Este contraindicată monocultura. Lucrările solului Arătura se execută vara sau toamna, la adâncimi de 22-25 cm pe solurile grele
şi 20-22 cm pe solurile uşoare, cu plugurile în agregat cu grapa stelată.Lucrările de pregătire a patului germinativ se efectuează cu grapa cu discuri
sau cu combinatorul, înaintea semănatului.FertilizareaPerioada mai scurtă de vegetaţie şi sistemul radicular mai slab dezvoltat al
orzoaicei, face ca aplicarea directă a gunoiului de grajd să nu fie eficientă. De
aceea orzoaica valorifică mai bine efectul remanent al gunoiului, aplicat culturii premergătoare.
Îngrăşămintele chimice sunt bine valorificate de orzoaică, aplicarea lor seface în funcţie de gradul de fertilitate al solului .
Dozele de îngrăşăminte chimice aplicate la cultura orzoaicei de primăvară.Fertilitatea
solului
Doza apl
icată, kg/ha s.a.
N P2O5 K 2OSlabă 100-120 80-100 70-90Mijlocie 80-100 60-80 50-70Bună 50-70 40-50 -
Îngrăşămintele cu P şi K se aplică o dată cu arătura de bază, iar cele cu azot,înainte de semănat.
Sămânţa şi semănatul ● indicii de calitate ai seminţelor: puritatea minimă de 98%, germinaţia
minimă de 90%;● densitatea: 500-550 boabe germinabile/m2;● distanţa dintre rânduri: 12,5cm;● adâncimea de semănat: 3-5 cm;● norma de semănat: 180-220 kg/ha;● epoca de semănat: în prima urgenţă, pe parcursul lunii martie.
Lucrări de întreţinereCombaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,
respectarea rotatiei,respectarea adancimii a epocii de semanat si aplicarea de
erbicide.Combaterea dăunătorilor se face cu tratamente la sămânţă. RecoltareaLucrările de recoltare se efectuează mecanizat, fără pierderi.Orzoaica pentru boabe se recoltează în faza de coacere deplină, când
umiditatea bobului este sub 14%.În condiţii optime de tehnologie, soiurile create în ţara noastră permit
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL I
Productia principala kg /haGrâufuraj
Orzoaicafuraj
Porumbfuraj
Porumbsiloz Borceag Lucerna TOTAL
Productia secundara kg /ha ANUL I - 2008INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558
,80 12.242,40 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,101.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,1 5.782,6 20.462,8 12.441,2 17.757,6 64.907,3
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL II
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,101.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL III
Productia principala kg / ha Griu furajOrzoaica
furajPorumb
furajPorumb
siloz Borceag Lucerna TOTALProductia secundara kg / ha ANUL III - 2010
INDICATORI U.M Valoare leiA. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80
12.242,40 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,101.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL IV
Productia principala kg / ha Griu furajOrzoaica
furajPorumb
furajPorumb
siloz Borceag Lucerna TOTALProductia secundara kg / ha ANUL IV - 2011
INDICATORI U.M Valoare leiA. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 0,00 8.750,00 28.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 124.250,00PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 17.500,00 40.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20 7.558,8
012.242,40 59.985,10
Din care pentru productia principala lei/ha 0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20 7.558,80 12.242,40 59.985,10I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 0,00 6.171,50 14.191,00 15.756,20 6.744,40 10.068,00 52.931,101.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 0,00 256,50 735,00 840,20 255,00 508,50 2.595,20II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 0,00 101,25 1.169,00 166,50 320,00 1.372,50 3.129,25III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 0,00 439,15 1.074,80 1.114,50 494,40 801,90 3.924,75
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 0,00 250,95 614,40 636,90 282,50 458,70 2.243,45- Asigurari 3% din I + II lei/ha 0,00 188,20 460,80 477,60 211,90 343,20 1.681,70
Profit total lei 0,0 2.038,10 11.565,20 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.264,90
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL V
Productia principala kg / ha Griu furajOrzoaica
furajPorumb
furajPorumb
siloz Borceag Lucerna TOTALProductia secundara kg / ha ANUL V - 2012
INDICATORI U.M Valoare leiA. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,8
012.242,40 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,101.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA BORCEAG
Productia principala 20.000 kg / ha 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00PRODUCTIA TOTALA kg 20.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 Din care pentru productia principala lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 674,44 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,401.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
- Sämãnta si material saditor lei/ha 222,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00- Ingrasaminte chimice lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00- Alte materiale lei/ha 33,00 330,00 330,00 330,00 330,00 330,002. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 393,94 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,403. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 25,50 255,00 255,00 255,00 255,00 255,00II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 32,00 320,00 320,00 320,00 320,00 320,00III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 49,44 494,40 494,40 494,40 494,40 494,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 28,25 282,50 282,50 282,50 282,50 282,50- Asigurari 3% din I + II lei/ha 21,19 211,90 211,90 211,90 211,90 211,90
Cost de productie lei/kg 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03Pret de valorificare lei/kg 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10Profit pe hectar lei /ha 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12Profit total lei 0,00 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA GRIU FURAJ
Productia principala 4.500 kg / ha 5,00 5,00 5,00 0,00 5,00Productia secundara 0 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 3.150,00 15.750,00 15.750,00 15.750,00 0,00 15.750,00PRODUCTIA TOTALA kg 4.500,00 22.500,00 22.500,00 22.500,00 0,00 22.500,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III ) lei/ha 1.865,01 9.325,05 9.325,05 9.325,05 0,00 9.325,05
Din care pentru productia principala lei/ha 1.865,00 9.325,00 9.325,00 9.325,00 0,00 9.325,00I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.710,50 8.552,50 8.552,50 8.552,50 0,00 8.552,501.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
- Sämãnta si material saditor lei/ha 235,00 1.175,00 1.175,00 1.175,00 0,00 1.175,00- Ingrasaminte chimice lei/ha 444,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 0,00 2.220,00- Pesticide lei/ha 175,00 875,00 875,00 875,00 0,00 875,00- Alte materiale lei/ha 28,10 140,50 140,50 140,50 0,00 140,502. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 740,20 3.701,00 3.701,00 3.701,00 0,00 3.701,003. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 88,20 441,00 441,00 441,00 0,00 441,00II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 32,50 162,50 162,50 162,50 0,00 162,50III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 122,01 610,05 610,05 610,05 0,00 610,05
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 69,72 348,60 348,60 348,60 0,00 348,60- Asigurari 3% din I + II lei/ha 52,29 261,45 261,45 261,45 0,00 261,45
Cost de productie lei/kg 0,41 0,41 0,41 0,41 0,00 0,41
Pret de valorificare lei/kg 0,70 0,70 0,70 0,70 0,00 0,70Profit pe hectar lei /ha 1.284,99 1.284,99 1.284,99 1.284,99 0,00 1.284,99Profit total lei 6.424,95 6.424,95 6.424,95 0,00 6.424,95
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA LUCERNA FIN
Productia principala 5.000 kg / ha 15,00 15,00 15,00 15,00 15,00Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.000,00 30.000,00 30.000,00 30.000,00 30.000,00 30.000,00PRODUCTIA TOTALA kg 5.000,00 75.000,00 75.000,00 75.000,00 75.000,00 75.000,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40
Din care pentru productia principala lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 671,20 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,001.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00- Alte materiale lei/ha 99,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,002. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 298,30 4.474,50 4.474,50 4.474,50 4.474,50 4.474,503. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 33,90 508,50 508,50 508,50 508,50 508,50II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 91,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 53,46 801,90 801,90 801,90 801,90 801,90
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 30,58 458,70 458,70 458,70 458,70 458,70- Asigurari 3% din I + II lei/ha 22,88 343,20 343,20 343,20 343,20 343,20
Cost de productie lei/kg 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16Pret de valorificare lei/kg 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40Profit pe hectar lei /ha 1.183,84 1.183,84 1.183,84 1.183,84 1.183,84 1.183,84Profit total lei 0,00 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA ORZOAICA FURAJ
Productia principala 3.500 kg / ha 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 1.750,00 8.750,00 8750,00 8.750,00 8750,00 8750,00PRODUCTIA TOTALA kg 3.500,00 17.500,00 17500,00 17.500,00 17500,00 17500,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90
Din care pentru productia principala lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.234,30 6.171,50 6171,50 6.171,50 6171,50 6171,501.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
- Sämãnta si material saditor lei/ha 198,00 990,00 990,00 990,00 990,00 990,00- Ingrasaminte chimice lei/ha 252,00 1.260,00 1260,00 1.260,00 1260,00 1260,00- Pesticide lei/ha 35,00 175,00 175,00 175,00 175,00 175,00- Alte materiale lei/ha 28,10 140,50 140,50 140,50 140,50 140,502. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 669,90 3.349,50 3349,50 3.349,50 3349,50 3349,503. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 51,30 256,50 256,50 256,50 256,50 256,50II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 20,25 101,25 101,25 101,25 101,25 101,25III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 87,83 439,15 439,15 439,15 439,15 439,15
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 50,19 250,95 250,95 250,95 250,95 250,95- Asigurari 3% din I + II lei/ha 37,64 188,20 188,20 188,20 188,20 188,20
Cost de productie lei/kg 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38
Pret de valorificare lei/kg 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50Profit pe hectar lei /ha 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62Profit total lei 0,00 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB PENTRU FURAJ
Productia principala 4.000 kg / ha 5,00 5,00 5,00 10,00 5,00Productia secundara 8.000 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.800,00 14.000,00 14.000,00 14.000,00 28.000,00 14.000,00PRODUCTIA TOTALA kg 4.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 40.000,00 20.000,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40
Din care pentru productia principala lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.419,10 7.095,50 7.095,50 7.095,50 14.191,00 7.095,501.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
- Sämãnta si material saditor lei/ha 210,00 1.050,00 1.050,00 1.050,00 2.100,00 1.050,00- Ingrasaminte chimice lei/ha 400,20 2.001,00 2.001,00 2.001,00 4.002,00 2.001,00- Pesticide lei/ha 125,00 625,00 625,00 625,00 1.250,00 625,00- Alte materiale lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,002. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 610,40 3.052,00 3.052,00 3.052,00 6.104,00 3.052,003. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 73,50 367,50 367,50 367,50 735,00 367,50II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 116,90 584,50 584,50 584,50 1.169,00 584,50III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 107,48 537,40 537,40 537,40 1.074,80 537,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 61,44 307,20 307,20 307,20 614,40 307,20- Asigurari 3% din I + II lei/ha 46,08 230,40 230,40 230,40 460,80 230,40
Cost de productie lei/kg 0,41 0,41 0,41 0,41 0,41 0,41
Pret de valorificare lei/kg 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70Profit pe hectar lei /ha 1.156,52 1.156,52 1.156,52 1.156,52 1.156,52 1.156,52Profit total lei 0,00 5.782,60 5.782,60 5.782,60 11.565,20 5.782,60
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB SILOZ
Productia principala 25.000 kg / ha 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 3.750,00 37.500,00 37.500,00 37.500,00 37.500,00 37.500,00PRODUCTIA TOTALA kg 25.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20
Din care pentru productia principala lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.575,62 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,201.Cheltuieli cu materii prime si materiale dincare:
- Sämãnta si material saditor lei/ha 315,00 3.150,00 3.150,00 3.150,00 3.150,00 3.150,00- Ingrasaminte chimice lei/ha 400,20 4.002,00 4.002,00 4.002,00 4.002,00 4.002,00- Pesticide lei/ha 125,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00- Alte materiale lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,002. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 651,40 6.514,00 6.514,00 6.514,00 6.514,00 6.514,003. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 84,02 840,20 840,20 840,20 840,20 840,20II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 16,65 166,50 166,50 166,50 166,50 166,50III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 111,45 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 63,69 636,90 636,90 636,90 636,90 636,90- Asigurari 3% din I + II lei/ha 47,76 477,60 477,60 477,60 477,60 477,60
Cost de productie lei/kg 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06
Pret de valorificare lei/kg 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15Profit pe hectar lei /ha 2.046,28 2.046,28 2.046,28 2.046,28 2.046,28 2.046,28Profit total lei 0,00 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURI
Productia principala kg / ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha
anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
Productia secundara kg / ha TOTAL
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 54.388,10 54.388,10 54.388,10 52.931,10 54.388,101.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care: lei /ha 26.689,00 26.689,00 26.689,00 25.954,50 26.689,00- Sämãnta si material saditor lei/ha 8.585,00 8.585,00 8.585,00 8.460,00 8.585,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 25.030,40 25.030,40 25.030,40 24.381,40 25.030,403. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 2.668,70 2.668,70 2.668,70 2.595,20 2.668,70II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 2.707,25 2.707,25 2.707,25 3.129,25 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 3.997,40 3.997,40 3.997,40 3.924,75 3.997,40- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 2.284,85 2.284,85 2.284,85 2.243,45 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 1.712,75 1.712,75 1.712,75 1.681,70 1.712,75Profit total lei 64.907,30 64.907,30 64.907,30 64.265 64.907,30
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A :
BORCEAG DE PRIMAVARA MASA VERDE + FIN neirigatZona: Deal TEHNOLOGIE CADRUPotential: Mediu Productia Principala 20000 KG/HARecolta 2008 Productia Secundara
Nr crt.
Denumirea lucrării
L u n a c a l e n d a r
i s t i c a
UM
V o l u m u l l u c r
ă r i i
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
T o t a l
c h e l t u i e l i
a g r o t e h n i c e
- l e i -
T r a c t o r
M a ş i n a
a g r i c o l ă
O r e m e c a n i z
C o n s u m m o t o r i n ă
- l i t r i -
T a r i f l e i / U M
T o t a l c h e l t u i e l i
- l e i -
Z O
n r .
T a r i f
- l e i -
T o t a l r e t r i b u t i e l e i
D e n u m i r e a m a t e r i a
l u l u i
U M
C a n t i t a t e a
t o t a
l ă
Preţ unitar -lei-
T o t a l c h e l t u i e l i
1 Arat la 25 cm + grapat X ha 1 U650 PP4-30+GS1,1
2,21 21,525 127,1 127,1 127,1
2 Total productie neterminata 2,21 21,525 127,1 127,1
3 Discuit + grapat
M A R T I E
ha 1 U650GD 3,2+2GCR 1 0,763 5,88 43,9 43,9 43,9
4 Pregatit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,493 4,2 28,9 28,9 28,95 Transport saminta t/km 0,16 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 0,24 ovaz kg 60 1,2 72 72,24
6Semanat + deservitsemanatoarea
ha 1 U650 SUP29 1,05 4,725 61,2 61,2 0,2 25 5 mazare kg 100 1,5 150 216,2
7 Recoltat masa verde
M A I - I U N I E
ha 0,5 U650 CP 1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,558 Transport masa verde t 10 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 15,0 15,09 Cosit fin de borceag ha 0,5 U650 CP1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,5510 Balotat fin borceag t 2,5 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 100,75 sfoara kg 2 16,5 33 133,75
11Incarcat descarcat balotiborceag
t 5 0,5 30 15 15,0
12 Transport baloti t/km 2,5 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,75 3,7513 Cladit in sira baloti t 2,5 0,4 30 12 12,0
t 0,300 0,0 0,02 25 0,5 0,52 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,3 2,33 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,300 0,1 25 2,5 2,5
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA3.5 0,300 1,260 14 14,0 Fosfor kg sa 48 3 144 158,0
5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1,000 U650 PP4-30+GS1.2 2,210 21,525 127,1 127,1 0 127,16 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 0 43,97 Di sc ui t + g ră pa t ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 43,98 Pregătit pat germinativ
O C T O M B R I E ha 1,000 U650 CPGC4 0,493 4,200 28,9 28,9 0 28,9
9 Incarcat si descarcat saminta t 0,500 0,0 0,06 25 1,5 1,510 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1,250 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 1,9 0 1,911 Semănat grâu ha 1,000 U650 SUP29 1,050 4,725 61,2 61,2 Grâu s-ţă cert kg 250 0,94 235 296,212 Deservit semănătoarea ha 1,000 0,0 0,1 25 2,5 0 2,513 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 5,680 44,152 323,1 0,3 7,0 379,0 709,114 Incarcat ingrasaminte chimice
F E B R U A R I
E
t 0,350 0,0 0,02 25 0,5 0 0,515 Transport ingr chimice la 5 Km t/km 1,750 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,6 0 2,616 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,350 0,0 0,1 25 2,5 0 2,517 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA-3,5 0,300 1,260 14 14,0 Azot kg sa 100 3 300 314,018 Transport apa pt erbicidat
A P R I L
I E t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 0 0,5
19 Pregătit sol pt erbicidat + jalonat mii l 0,300 0,0 0,08 25 2 0 2,020 Erbicidat ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 Icedin l 1 40 40 55,121 Transport apa pt trat fitosanitare
I U N I E
t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 Bravo 500 l 1,5 60 90 90,522 Pregătit solutie + jalonat mii l 0,300 0,0 0,08 25 2 Onefon l 1,5 30 45 47,023 Tratam fitosanitare ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 0 15,124 Recol tat
I U L I E
ha 1,000 terti 240 240,0 240,025 Transport recolta la 5 km t/km 22,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 33,8 0 33,826 Balotat paie t 2,000 U650 PPF 0,646 3,360 40,3 80,6 Sfoară kg 1,7 16,5 28,1 108,727 Deservit presa de balotat t 2,000 0,0 0,12 25 3 0 3,028 Încărcat ba lo ţi
A U G
U S T t 2,000 0,0 0,2 25 5 0 5,0
29 Transport baloti la 5 km t/km 10,000 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 15,0 0 15,0
13 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 31,5 31,5 31,514 Transport samanta+ingr. la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 azot+fosfor kg sa 40 3 120 120,8
15 Semanat+ jalonat+fertilizat ha 1 U650 SPC8+F 0,7 3,8 42 42,0 0,1 25 2,5 Sămânţă kg 20 10,5 210 254,5
16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5
17 Prăşi t mecanic I
M A I
ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7
18 Prăşit manual I ha 1 4 25 100 100,0
19 Încărcat + descarcat îngrăşăminte chimice I U N I E t 0,2 0,2 25 5 5,0
20 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 0,8
22 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,444 2,835 26,7 26,7 0,04 25 1 Azot kg sa 33,4 3 100,2 127,9
Infiinţarea de ferme specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretuluitaurin este o activitate rentabilă ce contribuie la sporirea veniturilor rezultate dinaceasta acţiune , în cazul în care se urmăreşte să se obţină o cantitate cât mai marede carne , într-un timp cât mai scurt , cu calităţi superioare şi la un cost de
producţie cât mai scăzut .Motivaţia tehnică şi economică ce pledează pentru înfiinţarea de ferme
specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin provenit din rase mixte
şi rase de carne este dată de faptul ca acesta se pretează la obţinerea unei cantitaţimari de carne în scurt timp .Procesul de creştere a tineretului taurin este foarte accentuat până la vârsta
de 18 luni , după care începe să scadă treptat până la vârsta de 24 luni , de aceea pe scara foarte largă se practică metoda cunoscută de creştere şi îngrăşare atineretului taurin în sistem intensiv .
Sporul de creştere în greutate înregistrat până la vârsta amintită se face , înmod deosebit , pe seama creşterii musculaturii şi a osaturii corporale ( fig. 1 )
Sporul mediu zilnic în grame1200 * * * * * * *1000 * * * * * * *800 *600 * varsta400 în200 luni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18Dupa vârsta de 18 luni, în paralel cu dezvoltarea musculaturii , au loc
depuneri progresive de seu , cu un consum dublu de furaje faţă de cele consumate pentru depunerea unui kg de carne .
Pentru ca dezvoltarea musculaturii să fie maximă , este necesar ca raţiilefurajere să conţină proteina brută necesară .
Astfel , în funcţie de vârstă , necesarul de proteină brută este de 125 g peunitate nutritiva atunci când tineretul este la vârstă de 6 – 12 luni , de 110 g lavârsta de 12 – 18 luni şi 90 – 100 g la vârsta de 18 – 24 luni .
Procesul de creştere este cu atât mai intens cu cât animalele sunt mai tinere ,la acestea depunerea de carne este incomparabil mai mare decât la animaleleadulte, la care dezvoltarea musculaturii este mai redusă , în schimb are loc odepunere de grăsime .
In cazul în care tineretul este supus îngrasării de la vârsta de 12 luni , perioada de pregătire dureaza 20 – 25 zile, îngrăsarea propriu – zisa 80 – 90 zile şicea de finisare 30 – 35 zile, rezultă deci că sistemul intensiv de creştere şi îngrăsarea tineretului se face în trei perioade distincte .
Tehnologia de crestere şi îngrăşare intensivă a tineretului taurin , estemetoda care se face în perioade distincte , în care un rol important îl deţine durataacestora şi măsurile ce se intreprind pentru obţinerea unui spor mare de creştere îngreutate .
PERIOADA I – faza de pregătire a animalelor pentru îngrăşareSe face în două faze distincte, adică faza I , când viţeii neînţărcaţi se aduc de
timpuriu în ferma şi se continuă alăptarea acestora , şi faza a-II-a , când viţeii suntînţărcaţi în fermă sau în gospodărie .
Transportul viţeilor se face cu mijloace auto special amenajate , fără curenţide aer şi care să asigure o suprafaţă de 0,8 – 1 m.p./ cap de viţel .
La sosirea în îngrăsatorie, viţeii se lotizează şi li se aplică un tratamentantistres, adică 120 g glucoza la 750 ml apa, în două tainuri, la interval de 12 ore,iar soluţia se prepară în apă calduţă la temperatura de 38 grade C.
La populare, adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat şi să asigure otemperatură de 18 – 20 grade C.
Dacă viţeii sunt luaţi la vârsta de 10 – 14 zile , durata alăptării până laînţărcare va fi de 40-45 zile , perioada în care viţeii trebuie să realizeze un spor mediu de peste 650 g pe cap şi pe zi .
In această perioada viţeii se obişnuiesc treptat cu consumul furajelor devolum, fân şi amestec de concentrate . Obişnuirea treptată cu consumul furajelor de volum contribuie la dezvoltarea tubului digestiv , fază importantă în creştereaviţeilor .
Alăptarea viţeilor se face cu substituienţi de lapte , furajele de volum suntadministrate la discreţie , iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant .
Prepararea substituientului de lapte se face având în vedere ca pentru aobţine un litru , la 100 g de substituient se adaugă 0,9 l de apă administrându-se la
biberon sau la găleata la temperatura de 38 grade C.Inţărcarea se face prin obişnuirea treptată a viţeilor să consume furaje de
volum şi cu reducerea substituienţilor de lapte .Viţeii înţarcaţi se supun unui proces intensiv de creştere pe o durata de 80 –
90 zile , timp în care viţeii înregistrează un spor în greutate de 600 g/zi şi ajung la
sfârşitul perioadei la greutatea vie de cca 130 kg/cap.
In această perioadă viţeii se obişnuiesc treptat să consume la discreţie ,alături de fân , nutreţuri combinate şi siloz , aşa fel încât la şfârşitul perioadei să
poata consuma zilnic 2,8 – 3 kg S.U. / 100 kg greutate vie .
PERIOADA a – II – a – faza de creştere şi îngrăsare
Durează aproximativ 350 – 370 zile , timp în care tineretul ajunge la ogreutate medie de cca 550 kg / cap , înregistrând un spor mediu de cca 1200 g pecap şi zi .
In această perioadă se administrează hrana la discreţie , un amestec de fântocat 20 % , suculente 50 % şi nutreţuri combinate 30 % . Completarea necesaruluide hrană se face cu un supliment proteino – vitamino – mineral , introdus înamestecul recomandat .
PERIOADA a – III – a – faza de finisare
Durata finisării este de 90 zile , timp în care tineretul ajunge la greutatea de650 kg / cap şi la vârsta de 18 – 19 luni , când perioada de îngrăsare este de faptcea mai eficientă .
In această perioadă sporeste consumul de nutreţuri combinate din amestec ,iar amestecul este format din siloz 40 % , fân 20 % şi concentrate 35 – 40 % cuadaos de P.V.M.
In reuşita îngrăşării timpurii a animalelor , un rol important îl are hrănireacorespunzatoare a viţeilor cu furaje în amestec şi administrarea lor la discreţie ,asigurarea apei proaspete şi a brichetelor pentru lins formate din clorura de sodium( sare ) şi microelemente .
Flosirea furajului unic , adică în amestec , şi adminstrarea acestuia ladiscreţie , deşi pare costisitor , este una din metodele cele mai eficiente pentruobţinerea sporului potenţial de creştere în greutate .
Pentru obţinerea sporului scontat este necesar să se asigure un front defurajare dublu , adică 0,75 cm / animal , iar densitatea în boxă să fie corelată culungimea frontului de furajare , aşa încât animalele să poată consuma hrana , fără
să deranjeze pe altele , atunci când au poftă .Succesul în obţinerea unui spor crescut este echilibrarea amestecului de
furaje , aşa fel încât acesta să fie gustos , să conţină principii nutritivi şi în specialsă se respecte raportul energo – proteic .
In sistemul intensiv de creştere şi îngrăsare se practică obligatoriu principiultehnologic al populării şi depopulării totale a segmentelor tehnologicecorespunzătoare fazelor de creştere şi îngrăşare descrise .
Dezinfecţia şi vidul tehnologic constituie măsuri de prevenire aîmbolnăvirilor la animale .
In compartimentele de creştere din faza I şi a-II-a se vor păstra la populare1 – 2 boxe în care se vor introduce viţei cu diverse afecţiuni pentru a fi supuşitratamentelor specifice .
Ingrăsarea tineretului în zona colinară şi montană se face până la greutatea
de 400 – 450 kg folosind păsunea şi fâneţele naturale , cu adaos de concentrate până la 30 % din necesarul de unităţi nutritive , asa fel încât atingerea greutăţii săse realizeze cel târziu la vârsta de 18 luni , timp în care tineretul realizează un spor mediu de creştere de cca 800 g / cap şi zi .
In sistemul de creştere şi îngrăsare intensiv se pot realiza sporuri de 1100 – 1200 g pe cap şi zi , în cazul în care se exploatează corespunzator potenţialul
biologic pentru producţia de carne , existent la rasele Balţata Românească , Bruna ,( rase de import ) : Limousine , Charolaise , Bleu Blanq Belgique , Aberden Angus
precum şi folosirea eficientă a resurselor de furajare existente în zona .
Rase de bovine recomandate pentru creştereatineretului taurin la îngrăsat
RASA BALŢATA ROMÂNEASCĂ
Taurinele din rasa Balţata românească prezintă caracteristicile morfo- productive ale rasei Simmental , cu însuşiri îmbunătăţite de rezistenţă şi adaptarela condiţiile de mediu , mai aspre , de la noi din ţară .
Vacile din rasa Balţata românească se încadrează în tipul morfo- productiv mixt şi au o constituţie robustă , un temperament docil , linistit ,rezistente , adaptându-se usor la condiţiile de mediu şi de exploatare .
Producţia de carne – rasa Balţata românească are aptitudinideosebite , obţinându-se o carne de calitate foarte buna ; animalele bine îngrăşateajung la un randament la tăiere de 54 – 58 % .
Programul de ameliorare privind producţia de carne are în vedere
creşterea greutăţii corporale medii la 600 – 650 kg .
Dimensiunile corporale ale acestei rase ne dă certitudinea obţinerii desporuri mari de creştere în greutate a tineretului taurin .
Performanţe pentru carne : spor mediu zilnic de creştere în greutate latineretul taurin până la 1.300 grame , o bună calitate a carcasei şi o carne de
calitate excelentă .
RASA BRUNĂ
Taurinele de rasa Brună se caracterizează , din punct de vedere morfo – productiv , printr-un tip mixt . Este o rasă cu o conformaţie armonioasă , bineechilibrată . Sunt animale adânci , potrivit de lungi , vioaie , cu o constituţie relativrobustă .
Rasa Brună are o buna capacitate de valorificare a furajelor, reactionândfavorabil la condiţiile optime de furajare şi îngrijire .
Producţia de carne - taurinele din rasa Brună au însuşiri bune pentru producţia de carne . La vârsta de 12 luni , tăuraşii din această rasă ajung la 360 kg ,iar la 16 – 17 luni la 475 kg , realizând un spor mediu de creştere în greutate de990 grame / zi furajată , respectiv 850 grame / zi furajată .
La animalele bine îngrăsate şi finisate, randamentul la taiere este de54 – 55 % , obtinându-se o carne cu calitaţi gustative şi nutritive apreciate deconsumatori .
Pentru 1 kg spor de creştere în greutate , un animal consumă în medie 6,2U.N. In perspectivă , se prevede ca taurinele din această rasă , să aibă o pondere de26 % din totalul taurinelor din România .
culoare albă cu nuanţe de bleu musculatura hiper – dezvoltată adaptabilitate la orice formă de sol , rusticitate precocitate pentru un format grosolan aptitudinea pentru producerea de,,carne tânără’’ temperament docil usurinţa la fătare consuma puţin şi transformă eficient greutate la fătare 45 kg
consumul specific ( 7-13 luni) 5,5 UNC greutatea la sacrificare (16 luni) 650 kg componentele carcasei : oase 13,7 %, muschi , 78,1%,grăsime şi tesutconjunctiv 7,1 % randamentul la sacrificare 77 %
CHAROLAISE
Caractere morfoproductive
tip morfologic de carne culoare alb - murdar dezvoltare hipermetrică :talie la vaci 135 cm.
masivitate 155 % aptitudini remarcabile de adaptabilitate
vitalitate , rusticitate valorifica bine hrana randament peste 60 % ponderea cărnii în carcasă peste 80 %
carnea are însuşiri fizice şi organoleptice excelente greutatea la 6 luni 215 kg spor mediu zilnic 1276 gr. consum specific 8,6 UNC greutatea la sacrificare (18 luni) 676 kg greutatea carcasei 382 kg randamentul la sacrificare 67,3 %
LIMOUSINE
Caractere morfoproductive
rasă specializată pentru producţia de carne culoare acaju intens fără pete de alta culoare conformaţie osoasă supla structura musculară bine dezvoltată
un raport excelent muschi / os fătări usoare fertilitate ridicată greutate la fătare 40 – 45 kg spor mediu zilnic 1284 gr. consumul specific 8,2 UNC greutatea la sacrificare ( 18 luni) 654 kg greutatea carcasei 386 kg randamentul la sacrificare 69,3 %
Hrănirea taurinelor este o problemă complexă influenţată de particularităţile exploatării lor . Fiecare etapă, perioadă prezintă anumitecaracteristici legate direct de furajare .
Pentru tineretul taurin destinat îngrăşării , sistemul de hrănire trebuie săurmarească valorificarea maximă a capacităţii de creştere a organismului în primulan de viaţă , utilizându-se furaje care să stimuleze sporul de creştere în greutate .
Tineretul taurin supus îngrăşării primeşte cantităţi mari de furaje , ladiscreţie în prima perioadă , iar în ultima perioadă de îngrăşare , rămâne ca hranala discreţie doar furajul concentrat , în defavoarea fânului de lucernă şi a silozului .
Necesarul zilnic de nutrienţi , în corelaţie cu sporul programat
Greutatea corporala Spor Kg S.U. Kg 1.000 g ( U.N./zi ) 1.200 g ( U.N./zi )
Este necesar ca în funcţie de greutatea corporală să se asigure o cantitate defuraje pentru realizarea unui spor în creştere de 1.000 – 1.200 g pe cap şi pe zi .
Consumul specific pe kg spor realizat zilnic poate ajunge de la 2,0 U.N. lavârsta de 1 – 2 luni , la 6 – 7 U.N. la vârsta de 20 – 24 de luni când îngrăsarea numai devine rentabilă .
Reţete de nutreţuri combinate pentru tineret taurin la îngrăşatPerioada I de îngrăşare
Specificare Sistem semiintensiv Sistem intensivReteta 30 - 3 Reteta 30 - 4
T 2 – 35 ( pentru tineret de peste 150 kg greutate vie ) direct : minimum 0,5 kg /cap /zi , presărat pe furajul de baza în amestec : concentrate P.V.M.= 35 %
cereale măcinate = 65 %Variante de amestec de cereale măcinate, î n funcţie de resursele din fermă
Sortimentul Viţei sub 150 kg Tineret de peste 150 kg V1 V2 V1 V2 V3
Raţiile furajere se întocmesc pe categorii şi perioade de creştere ,astfel încât să asigure necesarul de substanţă uscată , unităţi nutritive şi proteină .
Furajele introduse în raţiile furajere sunt cele obţinute în fermavegetală prin care se asigură necesarul de concentrate , fibroase , grosiere şisuculente , urmând a se cumpăra doar P.V.M.-urile .
Amestecul de cereale, grosierele, fibroasele şi suculentele constituie
furajele de baza care pot intra în raţiile care se administrează taurinelor la îngrăşat pe categorii de vârsta şi greutăţi :
Porumb siloz t 250,0 10,0 25.000Porumb boabe t 20,0 5,0 4.000Fân de lucerna t 50,0 10,0 5.000Fân de borceag t 35,0 5,0 7.000Grâu t 22,5 5,0 4.500Orz t 17,5 5,0 3.500Borceag m.v. t 150,0 5,0 30.000Lucernă m.v. t 150,0 5,0 30.000
Suprafaţa cultivată = 50 ha
Grosiere = coceni de porumb , paie de grâu şi orz ;Concentrate = amestec de porumb , orz şi grâu
Perioada de creştere şi îngrăşare este de 12 luni , viţeii seachiziţionează la greutatea medie de 100 kg , livrarea se face la un an de zile la ogreutate medie de peste 450 kg .
Până la greutatea de 250 kg , furajarea se face la discreţie , după careadministrarea furajelor se va face pe structuri de greutate conform raţiilor stabilite .
Cantitatea necesară de furaje pentru perioada de iarnă :
Cantitatea necesara de furaje pentru perioada de vara :Masă verde = 300 , toAmestec cereale = 20,0 toPaie = 20,0 to
Calculul necesarului de furaje s-a făcut pe baza raţiilor furajere bine
echilibrate , calculaţia s-a făcut pentru fiecare categorie în parte , iar din însumareaacestora a rezultat necesarul anual de furaje .Raţiile şi necesarul total de furaje poate fi adaptat la zonele de
creştere şi posibilităţile reale ale crescătorilor , fermierul având posibilitatea de asubstitui un furaj cu altul cultivat în zona respectivă , având aceeaşi valoarenutritivă.
Echilibrarea balanţei furajere trebuie sa fie facută pe baza posibilitaţilor reale , existente în fermă , reducând la maximum cumpărarea denutreţuri de orice fel de la alţi producători , care măresc preţurile de producţie .
Balanţa furajeră se întocmeşte luând în calcul resursele de care
dispune ferma .Balanţa poate fi excedentară la unul sau mai multe sortimente atuncicând , parţial sau total , se asigură toate sortimentele necesare , sau poate fideficitara atunci , când , din resurse proprii , necesarul de furaje poate fi parţialacoperit .
Ferma de creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin are autonomiefurajeră , având în exploatare 50 ha teren arabil , din care 15 ha suprafata furajeră(lucernă)
In fermele de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin , apa trebuie săfie la discreţie . Alimentarea cu apă este la fel de importantă ca şi furajarea ,înfluentând direct procesul de creştere cu implicaţii directe asupra sporului îngreutate şi a calităţii carcasei .
Necesarul de apă este influenţat de factori dependenţi deanimal, cum ar fi : categoria de vârstă , masa corporală , starea fiziologică( sanatate, metabolism ) , scopul exploatării ( carne ) , precum şi de factorii externi:structura şi compoziţia raţiei , modul de administrare ( la discreţie sau în tainuri),
calitatea apei , sistemele de adăpare , de evacuare a dejecţiilor, microclimatuladăpostului etc.
Pentru proiectarea unei instalaţii de alimentare cu apă trebuie să secunoască consumul mediu, zilnic şi orar , precum şi cel maxim.
Cantitatea de apă consumată diferă în funcţie de anotimp, precum şide la o ora la alta a zilei .
Durata adăpării se consideră de 9 minute pentru animalele adulte , 7minute pentru tineret şi 5 minute pentru viţei . Frontul de adăpare variază de la 35la 75 de cm , după vârsta şi masa corporala .
SpecificareCantitatea de apă necesară în 24 deore ( l / cap )
Tineret taurin – până la 6 luni 30
Tineret taurin – 6 – 12 luni 35Tineret taurin peste 12 luni 50
Standardele în vigoare impun calitatea pe care trebuie să oîndeplinească apa de băut . Aceasta trebuie să fie limpede, fără miros şi gust, să nuconţină corpuri străine , bacterii , să nu aibă duritate mare , iar temperatura să fiecuprinsa între 7 şi 15 grade C. In timpul exploatării unei instalaţii trebuie să seurmarească presiunea . Debitele de apă reduse conduc la scăderea performanţelor şila creşterea competiţiei într-o colectivitate , iar debitele mari , măresc risipa .
Lipsa apei îngreunează digestia , reduce sporul de creştere în greutateşi generează tulburari grave care periclitează sănătatea animalelor .Adăpătorile pentru tineret taurin la îngrăşat cu întreţinere liberă sunt
cu nivel constant legate la un rezervor, prevazut cu flotor , care asigură apei nivelulconstant , apa circulă pe principiul vaselor comunicante .
Pentru tineretul taurin crescut în stabulaţie liberă se amplaseazăadăpători în locuri usor accesibile ( în zona de odihnă la stabulatia pe grătare atineretului mascul la îngrăşat ) .
Jgheaburile pentru adăpare se amplaseaza pe o treaptă de beton înaltăde 25 cm . înălţime care obligă animalele , în timpul adăpării , să stea cu trenulanterior pe treapta , limitând astfel risipa .
De asemenea , aceste trepte îndepărtează animalele de jgheab , întimpul staţionării , evitând murdărirea accidentală a apei, în timp ce defecă .
Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de creştereatineretului taurin la îngrăşat
Amplasarea fermeiRealizarea construcţiilor aferente unei ferme de creşterea tineretului
taurin la îngrăşat impune respectarea unor condiţii privind alegerea terenului cum ar fi : suprafaţa să fie suficient de mare pentru a putea amplasa adăpostul , padoculsi construcţiile anexe necesare ; panta terenului să fie cuprinsă între 2,5 – 3 % pentru a permite scurgereaapelor terenul să nu fie inundabil , să se evite terenurile din apropierea bălţilor sau amlaştinilor ;
apa freatică trebuie situată la o adancime minima de 1,5 – 2,0 m , pentru a nuinfluenta creşterea umiditatii în adăpost ; asigurarea sursei de apă şi electricitate ; amplasarea să se faca în locuri care permite racordarea la reţeaua electrică
terenul să fie liber de orice infecţie sau infestaţie .
Amplasarea greşita a fermei atrage după sine producerea unor efectenedorite legate de : confortul populaţiei ( mirosuri , zgomote ) ; producerea unor incendii ; răspandirea unor boli , influentând starea de sănătate a animalelor şidesfăşurarea în condiţii mai putin bune a procesului de producţie .
Obţinerea unor rezultate scontate în proiectarea adăposturilor
destinate tineretului taurin este condiţionată de cunoaşterea procesului tehnologicadoptat de creşcatorii de animale , proces care impune existenţa în ferma a unor tipuri de utilaje şi instalaţii .
Adăpostul trebuie să asigure condiţiile necesare unor funcţionalităţiimpuse de operaţiile de creştere şi exploatare a tineretului taurin , într-o ambianţăsalubră , luând în considerare alături de volumele mari de furaje şi dejecţii , care semanipulează zilnic şi elementele biometrice de cazare a animalelor , elemente carestau la baza dimensionării spaţiilor de odihnă , furajare şi circulaţie .
Dimensiunile corporale ale animalelor trebuie respectate , pentru a seasigura confortul acestora , atât în poziţie de odihnă precum şi în mişcare .
In procesul de proiectare se adoptă valori medii care să corespundă pentru rasele de taurine crescute şi exploatate în ţara noastră .
Amplasarea adăposturilor de animale se face ţinând seama de :1. condiţiile sanitar - veterinare terenul ales trebuie să fie salubru, cu structura uniformă şi permeabilă,neinundabil, iar nivelul solului să se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra niveluluimaxim posibil al apelor freatice; zona în care se stabilesc obiectivele zootehnice trebuie să fie lipsită de
factori nocivi şi să ofere posibilităţi corespunzatoare de evacuare a apelor uzate .2. zonele de protecţie sanitar veterinare , se vor respecta următoarele distanţeorientative ( conform Ordinului 536/ 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şia recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei ) :a) faţa de drumurile comunale publice :• 18 m până la drumurile comunale;• 20 m până la soselele judeţene ;• 22 m până la soselele naţionale , internaţionale şi liniile de caleferată ;
b) faţă de locuinţe :• ferme de taurine – 100 – 500 m , funcţie de dimensiunea fermei ;
c) între diferite unităţi şi sectoare zootehnice :• 200 – 500 m – între fermele zootehnice cu specii de animale
diferite ;• 100 – 200 m – între unităţile cu animale de blană si celelalte
unitaţi zootehnice ;
d) în interiorul fermelor zootehnice :• 6 m între adăposturile cu parter , fără padocuri ;• 10 m între adăposturile cu parter şi etaj ;• 10 m între pavilionul sanitar veterinar sau staţionarul veterinar (împrejmuireşi cu poartă de acces) şi celelalte sectoare din incintă .
Orientarea adăposturilor
Adăposturile de taurine trebuie orientate ca amplasare în raport decondiţiile locale de climă şi posibilităţile naturale de protecţie oferite de relief sauexistenţa unor perdele sau păduri .
La orientarea adăposturilor se urmăreşte : asigurarea factorilor de microclimat în adăpost ; iluminarea naturală a adăposturilor ; evitarea efectelor vânturilor dominante în timpul iernii.
Orientarea adăposturilor trebuie să se faca în raport de vânturiledominante şi de punctele cardinale .
Adăposturile închise se vor dispune cu axa longitudinală pe direcţia principală a vânturilor dominante , pentru a se expune vântului o suprafaţă cât maimică din adăpost .
Faţă de punctele cardinale orientarea adăposturilor trebuie să se facăastfel ca în interiorul acestora să se realizeze o iluminare maximă .
Adăposturile cu ferestre pe ambele laturi lungi să fie orientate cu axalongitudinală pe directia N – S .
Adăposturile cu ferestre pe o singura parte sau cu o latură deschisă ,să fie orientate cu această latura spre sud .
Adăposturile cu o latura deschisă se orientează cu această latură pedirectia opusă vântului dominant .
Pentru localitaţile în care vânturile dominante au o altă direcţie decâtcea nordică , este necesară o conciliere între cele două cerinţe de orientare (dupăvântul dominant şi punctele cardinale) .
Pentru astfel de situaţii şi pentru adaptarea la condiţiile impuse deteren ( panta ) se admit devieri de la direcţiile indicate cu 25 – 45 grade .
In acest scop în zonele în care vântul dominant este Crivăţul(Moldova, Muntenia , Dobrogea , sud – estul Olteniei ) adăposturile se vor orienta
Se cunoaste faptul că dimensiunile medii corporale , condiţioneazămarimea spaţiilor pe care acestea le ocupă în adăposturi , atât în poziţie culcată , întimpul odihnei cât şi în timpul în care acestea se deplasează .
Aceste suprafeţe , ocupate realmente de animale , nu sunt spaţiilereale , care alături de cele necesare desfaşurării procesului tehnologic , impundimensiunile în plan ale unei construcţii , acestea sunt considerate doar spaţiifizice .
Fiecare animal reclamă un spaţiu de siguranţă , care să-l delimiteze ,sub aspect social , de colectivitatea din care face parte .
Pe lângă spaţiul fizic , atât în timpul staţionării , a furajării , cât şi întimpul adăpării , animalele au nevoie de acest spaţiu minim de toleranţă , consideratspaţiu social , care să le ofere o stare de confort .
Structuri semicilindrice pentru taurine
Varianta constructivă cu dimensiuni de 26,46 x 12,10 = 320,2 m.p. , poate fiutilizată pentru taurinele din rasele de carne , fie pentru vacile mame , fie pentrutineretul supus îngrăşării .
Detalii constructivePereţii structurii pot fi din lemn sau prelată , în funcţie de amplasarea
adăpostului . Atunci când adăpostul este amplasat perpendicular pe vânturile
dominante , pereţii laterali , cu laţimea minima de 1,20 m , trebuie sa fieamovibili , adică trebuie să fie confecţionaţi din prelată care să poată fi rulată ,coborâtă sau ridicată.
Pe durata verii , îndepărtarea pereţilor laterali şi a capetelor transformă
adapostul în sopron şi favorizează trecerea curenţilor de aer fapt care asigurăconfortul animalelor . De regulă , adapostul se amplasează în direcţia nord – sud şidacă este poziţionat în axul vânturilor dominante , nu mai sunt necesari pereţiiamovibili , acestia putând fi confecţionaţi din scândură , cărămidă sau beton .
Pentru a asigura un microclimat acceptabil , pe durata iernii , capătul nordical structurii se închide aproape în totalitate .
Sarpanta este din ţeavă zincată şi are forma unor ferme semicirculareconsolidate prin intermediul unor travee şi contravânturi .
Invelitoarea este din prelata de culoare deschisă , translucidă şi peliculizată
cu un strat rezistent la radiaţii ultraviolete ; prelata tensionată cu ajutorul unor vinciuri, reflectă radiaţiile solare şi previne supraîncălzirea interiorului .
Zone funcţionale ale adăpostuluiDin punct de vedere funcţional , adăpostul este compartimentat în mai multe
zone .Zona de odihnă are o laţime de 7,60 m , o panta transversală de 2 % şi este
acoperită cu asternut permanent.Pentru asigurarea unor condiţii bune de formare , exploatare şi menţinere a
proprietăţilor asternutului se recomandă împrospătarea zilnică a paielor .Practic , compostarea asternutului şi producerea căldurii rezultă prin
fermentarea amestecului de paie , dejecţii şi urină care se realizează în condiţiioptime dacă în fiecare zi se administrează o cantitate de paie care reprezinta 3 %din masa vie existentă în adăpost .
Evacuarea asternutului permanent se face o data la 4 – 6 luni .Zona de circulaţie şi acces la furaje şi apă este confecţionată din beton raiat ,
pentru a nu permite alunecarea animalelor .In plan longitudinal , zona are o panta de 1,5 % ; în plan transversal, primii
2 m aflaţi lânga iesle au o panta de 2 % , iar restul , până la zona de odihnă , este
plană .Ieslea este amplasată pe o latură a adapostului şi pentru a preveni colectarea
apelor pluviale , este acoperită cu o copertină sub care se poate rula prelata , cu rolde perete .
Administrarea furajelor se poate face manual , semimecanizat sau mecanizatcu remorcă tehnologică .
Adăpătorile sunt dispuse la limita dintre zona de circulaţie şi zona de odihnă. In cazul acestui tip de structură , în fapt un adapost rece, adăpătorile au
pereţi termoizolanţi şi dispozitive de protejare la îngheţ .
Protecţia împotriva îngheţului se face fie prin încălzire electrică , fie princaptarea caldurii din sol , situaţie în care adăpătorile sunt plasate deasupra uneigropi cu 2 – 3 m adâncime şi 50 – 70 cm diametru .
Adăpătorile trebuie să asigure un spatiu de adăpat la fiecare 25 viţei , 20
tăuraşi la îngrăsat sau la 18 vaci .Aleea de furajare este amplasătă în afara adăpostului , pe latura în care estedispusă ieslea .
Aleea este confecţionată din beton carosabil .In plan longitudinal , aleea are o panta de 1,5 % ; în plan transversal , aleea
are de asemenea o panta de 1,5 % , cu partea mai ridicată spre iesle .Elementele prezentate sunt edificatoare pentru a consulta un proiectant .
In faza de proiectare a unor adăposturi destinate creşterii tineretului taurin la
îngrăşat se ţine seama de interacţiunea unor factori care influenţeaza condiţiile deconfort, în aşa fel încât animalele să-şi manifeste întreg potenţialul productiv pentru ca exploatarea lor să devină rentabilă .
Din punct de vedere tehnic , gradul de mecanizare a proceselor de muncăinfluenţează modul de proiectare a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente , cu efect
benefic asupra nivelului de producţie .Pe de altă parte, gradul de mecanizare permite îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă ale ingrijitorilor, contribuind la creşterea rentabilităţii.Se urmareşte, în primul rând, funcţionalitatea adăpostului care trebuie să
satisfacă procesele de producţie şi să asigure condiţiile de bunăstare a animalelor .Pentru stabilirea caracteristicilor primare ale unei ferme se pleacă de la: numărul de animale ; sistemul de exploatare ; orientarea producţiei ; durata ciclului productiv pe faze , disponibilitatea resurselor vegetale ; tipul de furajare ; sistemul de adăpare ;
organizarea interioara şi dotarile aferente .
Dimensiunile fermei , în general şi ale adăposturilor în special, (pereţi ,acoperiş , pardoseli ) , modul de compartimentare interioară , se aleg în asa felîncât să asigure desfaşurarea proceselor de producţie în condiţii optime şi să ofereanimalelor o ambianţă sănătoasa , respectând normele legale în vigoare .
Pe lângă respectarea normelor privitoare la tehnologia adoptată se ţineseama şi de comportamentul animalelor , de necesitatea de a putea efectuacontrolul sanitar – veterinar , de mărimea loturilor , asigurându-le un spaţiucorespunzator pentru odihnă şi mişcare .
Elemente dimensionale pentru creşterea tineretului taurin la îngrăşat
Specificare Categoria de vârsta şi masa corporală0,5-3 luni40-90 kg
- cu pardoseală partial pe grătare 1,10 1,40Lăţimea standurilor ( m ) 0,90 1,10Lăţimea minimă a ieslelor ( m ) 0,60 0,80Inălţimea maximă a bordurii ieslelor către
animale ( m )
0,30 0,30
Adăposturile de îngrăşare au ca unitate funcţională compartimentul .Separarea compartimentelor între ele se realizează prin camere
tampon. Fiecare compartiment este împărtit în boxe , acestea formând şiruri care beneficiază de aceeaşi alee de furajare. Mancarea şi apa sunt la discreţie. Doar ieslele largi oferă posibilitatea furajarii la discreţie, într-un loc de furajare mănâncămai multe animale, prin rotaţie .
Aceasta permite reducerea frontului de furajare , în cazul stabulaţiei
libere la 18 – 30 cm / cap .Evacuarea dejecţiilor se realizează mecanic , sau hidraulic , în canalelongitudinale colectate în depozite tampon , amplasate în afara adăposturilor .
In fiecare compartiment , pentru animalele care cer o îngrijiredeosebită , se prevăd boxe de izolare cu capacitatea de 4 – 6 capete / boxă , pentrurecondiţionarea acestora .
La îngrăsătoriile care adăpostesc efective mari exista posibilitatea caun compartiment , sau un adapost , să fie folosit ca izolator .
Referitor la creşterea taurinelor într-o agricultura ecologică ,
normativele prevăd întreţinerea liberă , cu acces la padocuri însorite , respectând
suprafeţe interioare de odihnă , de minimum 1 m.p./100 kg , pe o pardoseală fermă ,cu aşternut permanent , fiind interzisă legarea pe o perioadă lungă de timp .
Parametrii tehnici ai adăpostului , cum ar fi : suprafaţă , densitatea ,elementele de închidere ( izolate sau neizolate ) , volumul de aer pe cap de animal ,
trebuie bine aleşi , deoarece sunt factori care contribuie la calitatea ambientală .
Parametrii de microclimat pentru adăposturile de taurine
Parametrii de microclimat pot fi dirijaţi , după nevoie , prin dotarea cuechipamente şi instalaţii adecvate , încât mediul interior să satisfacă cerintele
biologice ale animalelor , în scopul unor avantaje economice , având în vederefaptul că microclimatul este influentat de factori externi şi interni .
FACTORII DE MEDIU
Temperatura , umiditatea , curenţii de aer
Temperatura aerului din adăposturi este principalul factor demicroclimat . Ea acţionează direct asupra consumului de furaje , deoarece la otemperatura optimă ( de confort ) toată cantitatea de nutreturi serveşte pentruîntreţinere şi creştere , nu se mai consuma energie pentru combaterea frigului sau atemperaturilor ridicate .
Temperatura acţionează în strânsă legătură cu umiditatea şi viteza demişcare a aerului .
Taurinele sunt sensibile la temperaturi scazute numai dacă acestea
sunt asociate cu o umiditate ridicată , în prezenţa unor curenţi de aer , a caror vitezăde circulaţie este peste limita admisă .Viteza mare a curentilor de aer obligă , în special animalele tinere , să
lupte contra frigului , cu consecinţe negative asupra sănătăţii ,( scade rezistenţaorganismului la agenţii patogeni ) . Cu cât umiditatea este mai mare , frigul este mai
patrunzător , mai greu de suportat .Confortul poate fi ameliorat prin creşterea vitezei aerului la nivelul
animalelor .Scăderea temperaturii , sub limita inferioară a zonei de confort ,
solicită intervenţia mecanismelor de termoreglare chimică . Se remarcă un consumsuplimentar de furaje pentru menţinerea homeostaziei şi a nivelului de producţie .
Astfel , animalul recurge la consumul rezervelor interne , fapt careconduce la o slăbire generălă a organismului şi la o diminuare a sporului în greutate, depind foarte mult de temperatura şi viteza de circulaţie a aerului .
Vaporii de apă provin din evaporarea fiziologică şi din cea
tehnologică ( furaje , dejecţii etc. ). La temperaturi scăzute , sub limitainferioară a confortului termic , umiditatea relativă mai mare de 80 % , amplifică procentul de cedare a căldurii . Acumularea vaporilor de apă intr-un adapostconduce la apariţia fenomenului de condens .
Curenţii de aer din adapost au efect favorabil asupra microclimatului,în anumite limite de variaţie a temperaturilor interioare şi a umidităţii relative , când
pot mari zona de neutralitate termică .Curenţii de aer cu viteze mari , asociaţi cu o umiditate ridicată , la
temperaturi scăzute , duc la o creştere a pierderilor de căldură şi la o scădere a
rezistenţei organismului faţă de agenţii patogeni .Vitezele mari ale curenţilor de aer sunt benefice doar în sezonul cald,într-un mediu cu umiditate în exces , conducând la ameliorarea confortului .
Curenţii de aer înfluenţează mecanismul de termoreglare , prinmărirea radiaţiei căldurii corporale , facilitând evaporarea . Pe timp răcoros ,îngreunează respiraţia , iar pe timp călduros , vântul răcoreşte şi purifică aerul prinîndepărtarea noxelor .
LuminaClimatul interior depinde de modul de pătrundere al luminii , de
cantitatea acesteia , dictate de mărimea şi amplasarea ferestrelor .Asigurarea distribuţiei uniforme a luminii , pe toată suprafaţa
interioară , se realizează prin amplasarea ferestrelor la o înalţime de 1,40 – 1,60 m ,dimensionate corespunzator normelor în vigoare .
Indicii de iluminare , sau raportul de vitrare ( ne arată suprafaţa pardoselii ce poate fi luminătă de 1,0 m.p. de fereastră ) .
Indici de iluminareSpecificare Indici de iluminare
Tineret taurin la îngrăşat
- perioada I 1/10 …..1/14- perioada a II a 1/20……1/25- perioada a III a 1/15
Luminozitatea interioară este influenţată de calitatea geamurilor , degradul lor de curaţenie , de natura şi culoarea suprafeţelor interioare ale elementelor de închidere .
Pentru a menţine o ambianţă sănătoasă , noxele trebuie evacuate dinadăpost printr-o ventilaţie adecvată , evitând astfel multe probleme legate desănătatea animalelor .
Schimbul de aer trebuie să fie permanent , independent de condiţiile
climatice . Pentru a realiza o ventilaţie eficientă trebuie respectate valorileminime ale golurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat ,goluri amplasate uniform pe toată lungimea adăpostului .
Repartiţia golurilor de intrare a aerului proaspăt , se face pe laturilelungi ale pereţilor , mai rar în frontoane .
Inălţimea de la pardoseală, la care se amplasează acestea este de1,0 ….2,0 m , pentru a nu pătrunde aerul rece direct pe animale , pentru a puteaantrena în drumul lui gazele nocive produse de acestea , sau cele degajate din
dejecţii , pentru ca acestea să nu stagneze în zona de odihnă .
Numărul de animale pentru care un cos poate să asigure împrospătarea aerului
SpecificareDimensiunile interioare ale unui cos cu secţiunea
pătrată ( m )0,60 0,70 0,80 0,90 1,00
Tineret taurin cu greutate 400 kg4 6 8 10 12Tineret taurin cu greutate >kg
12 18 24 30 36
Tineret taurin cu greutatea >50 kg
18 25 32 40 50
Valori ale suprafeţelor de admişie şi evacuare a aerului
Specificare
Adăposturi
închise cu acoperiş în douaape
semideschise , cu acoperişintr-o singură apă
Suprafete ( m.p. ) de :evacuare admisie evacuare admisie
Tineret taurin cu greutate 400 Kg 0,08 0,16 0,08 0,08Tineret taurin cu greutate > 150 kg0,04 0,08 0,08 0,08Tineret taurin cu greutate > 50 kg 0,02 0,04 0,02 0,02
Golurile de evacuare a aerului viciat sunt amplasate de regulă în acoperiş
sau sub streaşină . Deschiderile pot sa fie libere sau protejate cu dispozitivecapabile să reducă viteza vântului .
In adăposturile semideschise curenţii de aer sunt frecvenţi , de aceeacâteva amenajări pot permite micşorarea vitezei acestora .
Se impune verificarea calităţii mediului interior prin măsurători
referitoare la diferenţa de temperatură între interior şi exterior , cantitatea deamoniac , viteza şi circulaţia aerului , toate acestea efectuându-se în prezenţaanimalelor .
Influenţa elementelor de închidere asupra ambianţei
Cunoaşterea comportării unei construcţii , din punct de vedere termic,înseamnă cunoaşterea funcţiunilor de protecţie termică şi influenţa lor asupraclimatului interior .
Există cateva reguli pe care trebuie să le respectam în alegereaelementelor de închidere : suprafeţele interioare trebuie să fie acumulatoare de căldură ; izolaţia termică trebuie dispusă pe faţa exterioară , astfel contribuie la
păstrarea căldurii acumulate în stratul interior ; stratul exterior din structură trebuie să apere incinta de mediul exterior ( radiaţii solare , precipiţatii , vânt ) ; un strat de aer ventilat , închis între două elemente de structură , este capabilsă reducă transmiterea căldurii spre stratul exterior.
Evacuarea şi depozitarea gunoiului
Colectarea , evacuarea şi depozitarea gunoiului din adăposturi , face parte integrantă din tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor .
Menţinerea unui climat optim , cu efecte benefice asupra sănătăţii şiimplicit a producţiilor scontate , se poate realiza numai în condiţiile eliminăriiritmice şi depozitării corespunzatoare a dejecţiilor , pentru că acestea să fievalorificate într-un scop utilitar .
Pe lângă curaţirea adăposturilor , se urmăreşte protecţia mediului
ambient , obţinerea unui gunoi de calitate , printr-o depozitare şi conservare corectă pentru a putea fi valorificat în agricultură , reducerea la minimum a timpilor demanipulare şi transport , precum şi realizarea unui prêţ de cost minim .
Cantităţi medii de dejecţii pe cap de animal , în fermele de creştere şiexploatare a tineretului taurin la îngrăşat
Kg / zi L / zi m.c.Viţei 0 – 3 luni 0,6 3,0 0,8 6,2 4,0 0,1Tineret 3-12 luni 9,0 4,5 10,5 21,0 13,5 1,3Tineret 1-2 ani 20,0 10,0 24,0 48,0 31,0 3,0
Din adăposturi , gunoiul se evacuează : manual , mecanic , hidraulicsau pneumatic , în funcţie de utilajul pe care-l avem la dispoziţie , soluţia de cazare, cu sau fără aşternut ( soluţie care înfluenţează consistenţa gunoiului şi modul dedepozitare a acestuia ) .
Gospodărirea dejecţiilor consistente , păioase , este caracteristicastabulaţiei legate şi libere a taurinelor întreţinute pe aşternut .
Platformele pentru depozitare dimensionate pentru păstrareagunoiului circa 100 – 150 de zile , sau dimensionate pentru a fi golite o dată pe an ,au forma pătrată , dreptunghiulară sau circulară.
Suprafaţa unei platforme se calculează luând în considerareurmatoarele elemente : numarul de animale din ferma ; cantitatea zilnica de gunoi de la un animal ; înalţimea de depozitare greutatea volumetrică a gunoiului , kg/m.c. ( 700 …800 kg/m.c.) numărul de zile cât se păstrează gunoiul pe platformă .
Dimensionarea platformei se face în funcţie de numărul de animale dela care se depozitează zilnic gunoiul , în aşa fel încât să se acopere zilnic toata
suprafaţa celulei , asezând gunoiul în straturi uniforme de 10 …20 cm grosime .Pereţii de compartimentare a celulelor , la nevoie , se pot deplasa înlungul platformei , dacă se schimbă numărul de animale .
Se recomandă suprafaţa de depozitare a gunoiului pentru o vită mare,în funcţie de grosimea stratului depozitat astfel : 0,45 …0,50 m.p. pentru un strat gros de 10 cm ; 0,37 … 0,40 m.p. pentru un strat gros de 15 cm ; 0,25 m.p. pentru un strat gros de 20 cm .
Dacă gunoiul urmează să fie transportat de pe platformă în câmp o
singura dată pe an , este necesar 3 – 4 m.p. / cap de tineret taurin .
Amenajarea spaţiilor
Amplasarea aleilor , transversal sau longitudinal adăposturilor , precum şi alegerea dimensiunilor , se realizează în aşa fel încât acestea să permită : desfăşurarea proceselor tehnologice , fără intersectarea fluxurilor . accesul animalelor la furajare , adăpare , padocuri , distribuirea comoda a furajelor ,
limitarea timpului de mişcare şi transport , evitarea accidentelor ,
întreţinerea comodă , cu eforturi şi cheltuieli minime .Tineretul taurin se poate întreţine în adăposturi închise pe toată durata
anului , în adăposturi semiînchise sau în adăposturi închise în perioada de iarnă şi în padoc în perioada caldă a anului .
Indiferent de sistemul de întreţinere , prin amenajările interioare dinadăposturi , urmărim : plasarea animalelor în condiţii care sa le permită punerea în valoare a
performanţelor ; reducerea pe cât posibil , a proceselor de muncă ; protejarea mediului înconjurător ; realizarea unor suprafeţe construite cât mai reduse .
Mijloace de obţinere a cărnii ecologiceSelecţia şi provenienţa animalelor - carnea ecologică trebuie să
provină de la animalele din rasele tradiţionale şi cunoscute , selecţionate în acestscop , născute , crescute şi exploatate în sistem ecologic .
Asigurarea calităţii unei cărni ecologice începe prin selecţia raselor tradiţionale , care se produc de generaţii în exploatăţiile ecologice .
Selecţia vizează obţinerea unor animale robuste , sănătoase şi performante – în condiţii naturale de exploatare .
Creşterea animalelor în fermele ecologice se realizează în regimextensiv , cu acces obligatoriu la păsune , întreţinere în sistem nelegat .Mărimea fermei depinde de resursele furajere , dar nu se poate admite
o încărcătura mai mare de 2 U.V.M / ha .Intreţinerea animalelor în sistem ,, legat “ este fundamental înterzisă
în fermele ecologice , dar în anumite cazuri şi pe un termen stabilit se poate obţinederogări , durata acestei perioade se va stabili cu specialistul care efectueazăinspecţia .
Sistemul de întreţinere din această perioadă trebuie orientat treptat îndirecţia care corespunde pe deplin cerinţelor de creştere ecologică a animalelor .
Intreţinerea în aer liber , formarea grupurilor conform necesităţilor de
comportament , realizarea accesului permanent la păsune vara şi scoaterea în padocuri în timpul iernii sunt cerinţe fundamentale .
Adăpostirea şi confortul animalelor - principiul de bază în creştereatineretului taurin în sistem ecologic constă în apropierea animalelor de mediunatural , aplicarea de metode şi tehnici , care respectă etologia normală a animalelor
Adăposturile trebuie să corespundă cerintelor fiziologice , igienice şide producţie .
Se vor respecta normele de suprafaţă ( 1,5 0 5 m.p./cap la tineret 0 – 6 luni , 10 m.p. / cap la tineret peste 6 luni şi un volum de 25 m.c. / cap iar
animalele trebuie să aibă acces la padoc ; se preferă intreţinerea nelegată iar priponitul la păsune este interzis .
Pardoseala să fie întreagă , cu aşternut bogat , se admite şi grătar , pezone limitate , de depunere a dejecţiilor .
Suprafaţa mare de păsune este hotărâtoare pentru producţia de carne.Aceasta fiind proporţionălă cu efectivul de animale , asigurănecesarul de teren obligatoriu , şi furajarea de bază .
Conversia fermei la tehnologia ecologică , se realizează în 2 ani pentru pajişti şi culturi furajere , 12 luni pentru bovinele de carne , 6 luni pentruvacile de lapte .
Sortimentele de carne utilizate au provinienţa următoare: carne devaca- de la femele în vârstă de peste 3 ani şi care au realizat cel puţin un produs ;carnea de viţel – de la animale hrănite în special cu lapte; carnea de tip baby-beef
de la tăuraşi şi vitele în vârstă de 12 – 18 luni.Pentru atestarea provenientei se ţine evidenţe separate a fiecaruianimal, înregistrându-se informaţii zilnice, inclusiv tratamentele aplicate de lanaştere , la sacrificare. Producătorii garantează că nu numai creşterea animalelor,dar şi exploataţia în ansamblu este condusă ecologic.
1. Intreţinerea.Principiul de bază al întreţinerii animalelor este acela de a respecta riguros
cerinţele speciei, asigurându-se o bună sănătate şi o carne naturală de primacalitate şi sigură. Animalele trebuie tinute în grup fără să aibă restricţii deîntreţinere inutile comportamentelor specifice (confort, hrănire, contacte, linişte).Intreţinerea liberă a animalelor face parte integrantă din condiţiile de exploatare
şi trebuie să se ţină seama de cerinţele foarte diferite ale speciilor de animale.De asemenea , omul trebuie să se comporte blând cu animalele, să le imprime
mare încredere.Animalele trebuie să beneficieze de mişcari în libertate , aşternut, aer şi lumină
corespunzatoare, în armonie cu natura, asigurându-le condiţii de exploatareoptime.2. Hrănirea.
Aceasta trebuie să se realizeze din nutreturi naturale produse în fermă (fân,iarbă, paie, siloz, cereale, morcov, subproduse lactate), preparate prin metodefizice şi biologice.Raţia trebuie să fie echilibrată în nutrienţi, în special în proteine , săruri minerale
şi vitamine.De asemenea, animalele trebuie să aibă la dispoziţie apă proaspătă şi curată.Sunt interzise a se folosi în hrana animalelor urmatoarele: stimulatori de creştere
sau substanţe chimice vizând sporirea performantelor de carne (hormoni,antibiotice); nutreţuri pe baza de proteină animală (făinurile în special de carne);
organismele modificate genetic; utilizarea medicamentelor fără prescripţieveterinară.
3. Transportul.Fermierul trebuie să aibă o atitudine responsabilă faţă de animalele destinate
valorificării pentru carne.Astfel, din punct de vedere etic nu numai întreţinerea, ci şi transportul animalelor
angajează fiecare persoană care obţine profit la o datorie morală consecventă.In scopul evitării la animale a suferinţelor inutile în timpul transportului, trebuiesă se respecte legislaţia privind protecţia animalelor, incubând responsabilităţiclare pentru persoanele angajate în acest scop.Acestea trebuie să manifeste un comportament corect, blând şi prudent, deoarecetransportul constituie pentru animale un stress psihic şi fizic şi ca urmare trebuie săli se asigure confortul necesar la îmbarcarea în mijlocul de transport, pe timpultransportului şi la descărcare.In general, durata transportului se cere sa nu depaseasca 3 ore.
4. Procesarea (prelucrarea).Asigurarea securităţii produselor din carne este o prioritate absolută şi caurmare în fiecare fază a prelucrării trebuie să se respecte riguros criteriile decalitate în interesul consumatorului de carne şi de produse derivate. Fiecare verigădin filiera cărnii (abatorizare, procesare, distribuire, comercealizare) trebuie sărespecte sistemul HACCP (analiza riscurilor şi punctelor critice de igienă).La aceste verigi şi în special la procesare trebuie să existe un proces desupraveghere care să definească cu precizie operaţiile cu riscuri, jalonând
procedeele de producţie şi maniera în care trebuie controlate punctele critice.In economia ecologică nu se practică pe loc procesarea cărnii.
Orientându-se dupa reglementarile UE şi tăierile au loc în locuri destinate pentru acest scop, pe locul de producţie are loc numai prelucrarea animalului.
E posibilă valorificarea tineretului la îngrăşat la diferite instituţii , spitale,sanatorii, etc. obţinerea unor specialităţi de carne poate să fie principala sursă devenit a fermei.
Pe fiecare produs trebuie să apară etichetarea corespunzătoare, cerută delegislaţie.
Carnea ecologica reprezintă cca 2 % din piaţa cărnii , în viitorulapropiat se estimează ca ea va avea o pondere de 10 % şi , ulterior , de 20 %.
Măsuri sanitar – veterinare de prevenire şi combatere a bolilor latineretul taurin la îngrăşat
Fermele cu tineret taurin la îngrăşat vor fi organizate astfel încât să permită aplicarea unor măsuri sanitare veterinare de profilaxie generală şi specificăcombaterii bolilor şi acordarea asistenţei veterinare necesare , astfel : ferma să aiba împrejmuire cu gard protector ; filtru sanitar în care se afla camera de igienizare a personalului ; punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice ( facultative ) ; limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine ;
control periodic medical al personalului de deservire ;
introducerea în efectiv numai a animalelor din unităţi indemne de boliinfecto- contagioase ( TBC , leptospiroza , leucoza etc. ) şi parazitare curespectarea perioadei de carantină de minim 60 de zile . dezinfecţia adăpostului se face obligatoriu de două ori pe an şi ori de câte orieste nevoie ; staţionarul sanitar – veterinar să se dezinfecteze lunar sau ori de câte ori estenevoie ; deratizările generale se fac de două ori pe an , primavara şi toamna ; dezinfecţia se execută prin pulverizarea insecticidelor de către personal
autorizat , pe toate suprafeţele adăpostului ori de cate ori este nevoie .
Masuri de profilaxie specifică
Vaccinarea contra antraxului şi a cărbunelui enfizematos la efectiveledin zone cu antecedente epizootologice .
Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei .Vaccinarea contra vibriozei entero – pulmonare şi genitale .
Vaccinarea contra broncho – pneumoniei enzootice ( de necesitate ) .
CALCULUL ECONOMIC FERMĂ ZOOTEHNICĂ
Efectiv mediu = 50 cap .Curs leu / euro = 3,3320
I . CHELTUIELI
1 . Cheltuieli cu furajele / total an = 61.092,75 lei / 18.335,15 Euro
2. Cheltuieli cu energia electrică :consum energie adăpat = 2 kw x 365 x 0,45 lei / kw = 328,50 lei /98,58 E
revine pe animal = 6,57 lei / 1,97 Econsum energie moara de măcinat = 4 kw x 365 x 0,45 = 657 lei / 197,17 E
revine pe animal = 13,14 lei / 3,94 Econsum energie iluminat = 6 kw x 365 x 0,45 = 985,5 lei / 295,76 E
