CAPITOLUL 1: DATE PRIVIND PERIOADA CURENTA
a. Structura de productie si conceptie:Unitatea industriala
dispune de o structura de tip tehnologic. Ea cuprinde 3 sectii de
baza: sectia I pregatitoare, sectia II prelucratoare, sectia III de
montaj si finisare, un atelier de reparatii si un atelier de
scularie.
b. Profit de fabricatie :In cadrul unitatii industriale se
produc doua produse finite P1, P2 si semifabricatul S1, folosit
pentru executarea celor doua produse finite. Norma de consum de
semifabricat S1 produs este : 1,2 t pentru P1 si 0,5 t pentru
P2
c. Descrierea procesului tehnologic : Semifabricatul S1 se
obtine in sectia I , folosindu-se materiile m1, m2 si m3, preturile
de aprovizionare fiind de 5.500 UV/t, 4.100 UV/t, respectiv 17.500
UV/t. Reteta de fabricatie a semifabricatului are urmatoarea
structura : m1 - 48%, m2 - 32% si m3 - 20%. Consumul de energie
electrica este de 500 KWh/sarja .In sectia II se prelucreaza
semifabricatul S1 si reperele care intra in componenta celor doua
produse , norma de consum unitara pentru fabricarea produselor P1
si P2 fiind de 1 set la piese si repere/ bucata.Operatiile de
montaj si de finisare a produselor P1 si P2 se efectueaza in sectia
III, direct pe suprafata de productie. Suprafata acestei sectii
este de !!!!!!!In structura constructiva a produsului P1 intra si
semifabricatul S2 adus prin cooperare, pretul de aprovizionare
fiind de 740 UV/buc. Schemele procesului tehnologic pentru
produsele P1 si P2 sunt prezentate in fugurile 8.1 si 8.2. Pretul
materiei prime m4 este 105 UV/kg, iar pentru m5 de 150 UV/kg.
d. Intreprinderea lucreaza cu saptamana intrerupta , in doua
schimburi a 8 ore/schimb, dispunand de urmatoarele utilaje: Agregat
A 2 buc Utilaj U1 4 buc Utilaj U2 16 buc Utilaj U3 28 buc Utilaj U4
34 buc Utilaj U5 41 buc Utilaj U6 36 buc Utilaj U7 20 buc
e. Pe baza calculelor preliminare pe anul curent se estimeaza
obtinerea unei productii in anul curent de Produs P1 55.000
bucProdus P2 35.000 buc
f. Intreprinderea dispune de un numar de 1092 salariati,
repartizarea acestora pe verigi structurale si salariul mediu lunar
sunt prezntate in tabelul 8.1
Tabelul 8.1
g. !!!!!!33.000 KWh la sectia a II-a, 525.000 KWh la atelierul
de reparatii si 745.000 KWh la atelierul de scularie.Necesarul de
energie electrica pentru iluminat este: Sectia I 25.000 kWh Sectia
II 43.500 kWh Sectia III 35.500 kWh Atelier de reparatii 28.000 kWh
Atelier de scularie 21.500 kWh Compartimentele functionale 55.000
kWh
h. Necesar de material auxiliare si obiecte de inventar la
nivelul verigilor de productie auxiliare si pentru compartimentele
functionale este prezentat in tabelul 8.2
Tabelul 8.2
i. Necesarul de combustibil si apa in anul curent este prezentat
in tabelul 8.3 :
Tabelul 8.3
j. Valoarea de inventar unitara a utilajelor de productie,
valoarea totala de inventar pentru celelalte mijloace fixe din
cadrul verigilor structurale ale intreprinderii si normele medii de
amortizare sunt prezentate in tabelul 8.4
Tabelul 8.4
k. Nivelul cheltuielilor indirecte cuprinse in categoriile alte
cheltuieli materiale si alte cheltuieli cu munca vie din cadrul
cheltuielilor comune ale sectiilor de productie si cele generale
ale administratiei intreprinderii sunt prezentate in tabelul
8.5
Tabel 8.5
CAPITOLUL 2 : DATE PRIVIND ANUL DE PLAN
1) Unitatea industriala , tinand seama de studiile de marketing
efectuate, de obiectivele strategice propuse si de contractele
incheiate isi propune o strategie de dezvoltare a activitatii sale
, atat prin cresterea volumului productiei pentru produsele P1 si
P2, cat si prin vanzarea in afara a unei cantitati din
semifabricatul S1.Nivelurile productiei fizice planificate sunt
:P1: 64.000 buc/ anP2: 74.000 buc/anS1: 10.000 t/ an
2) Regimul de lucru in anul in plan este cu saptamana de lucru
intrerupta, iar timpul de stationare pentru efectuarea reparatiilor
planificate este : Agregatul A 7 zile/an Utilaje U1 si U6 14
zile/an Utilaje U2 13 zile/an Utilaje U3 14,5 zile/an Utilaje U4 si
U7 13,5 zile/an Utilaje U5 12 zile/an
3) Pentru intocmirea balantei timpului de lucru planificat al
unui muncitor de baza se au in vedere urmatoarele : Timp aferent
zilelor de repaus legal si sarbatori : 110 zile/an Concedii de
odihna : 18 zile /an Concedii de boala : 3,4 zile/an Concedii de
maternitate : 3 zile/an
4) Sporurile si adaosurile la salariile tarifare pentru
muncitori direct productivi : Spor vechime 14% Spor de noapte
15%Pentru celelalte categorii de salariati , sporurile si
adaosurile sunt incluse in salariul mediu lunar. In anul de plan se
prevede o crestere a salariilor medii lunare pentru aceste
categorii de salariati de 12,5%, avandu-se in vedere calculele de
prognoza privind inflatia.
5) Puterile instalate ale motoarelor electrice ale utilajelor
sunt : Agregat A 5 KW Utilaje U1 - 4 KW Utilaje U2, U3, U6, U7 -
3,5 KW Utilaje U4 si U5 - 3KWRandamentul motoarelor : 0,95;
coeficientul de simultaneitate a incarcarii utilajelor: 0,9 ;
procentul pierderilor in retea 3%
6) Cheltuielile atelierului de reparatii se repartizeaza
sectiilor de baza astfel : Sectia I - 30% ; Sectia II - 65%; Sectia
III - 5%;
7) Cheltuielile atelierului de scularie se repartizeaza
sectiilor de baza astfel : Sectia I - 20% Sectia II - 65% Sectia
III - 15%
8) Cota de CAS suportata de intreprindere este de 25%, iar cea
pentru protectia sociala , de 5%;
9) La nivelul sectiei I, veriga conducatoare este agregatul A,
la nivelul sectiei II, veriga conducatoare este grupa de utilaje
U5, iar la nivelul intreprinderii, veriga conducatoare este sectia
III;
10) Timpul unitar realizat in luna de varf a anului de baza se
prezinta in tabelul 8.6:
Tabel 8.6
11) Pretul produselor in anul de plan se prevede a fi de :
35.000 UV ptr P1 28.000 UV ptr P2 16.000 UV ptr S1
12) Coeficientul de simultaneitate a incarcarii utilajelor luat
in calculul rezervei extensive de productie este egal cu 1;
13) In anul de plan se prevede o crestere a salariilor tarifare
orare , tinand cont de nivelul inflatiei prognozate, nivelul
acestora fiind :
Agregat A210 UV/hSemifabricat S1
Utilaj U1145 UV/hSemifabricat S1
Utilaj U2165 UV/hProdus P1
Utilaj U3150 UV/hProdus P1
145 UV/hProdus P2
Utilaj U4150 UV/hProdus P1
140 UV/hProdus P2
Utilaj U5135 UV/hProdus P1
138 UV/hProdus P2
Utilaj U6160 UV/hProdus P1
155 UV/hProdus P2
Utilaj U7140 UV/hProdus P2
Montaj145 UV/hProdus P1
140 UV/hProdus P2
14) Avand in vedere obiectivele de dezvoltare ale activitatii in
anul de plan, numarul salariatilor indirect productivi din sectie
si ai salariatilor din compartimentele functionale va creste in
anul de plan astfel : Sectiile de prodxuctie de baza cu 10%
Sectiile de productie auxiliare cu 8% Compartimente functionale cu
5%
15) Necesarul de energie electrica pentru forta motrice la
sectia de montaj, atelierul de reparatii si atelierul de scularie,
creste in anul de plan cu 13% fata de anul curent. Necesarul de
energie pentru iluminat la sectiile de baza va creste cu 25%, la
celelalte verigi ramanand la nivelul anului curent. Pretul unitar
al energiei electrice este 22 UV/KWh.
16) Normativele de consum de materiale auxiliare si obiecte de
inventar in cadrul sectiilor de productie de baza, prevazute pentru
anul de plan sunt: Pentru materiale auxiliare : Sectia I : 54.890
UV/1000 tone semifabricat S1; Sectia II : 1.730 UV/ 1 milion UV
productie marfa; Sectia III : 450 UV / 1 milion UV productie marfa;
Pentru obiecte de inventar: Sectia I : 9.064 UV/ 1000 tone
semifabricat S1; Sectia II : 7.300 UV/ 1000 h-masini; Sectia III :
2.800 UV / 1000 h-om;Necesarul de materiale auxiliare si obiecte de
inventar pentru celelalte verigi structurale creste in anul de plan
fata de anul curent cu 5%.
17) Necesarul de combustibil si apa la sectiile de productie e
baza creste cu 10% in anul de plan fata de anul curent, la
atelierul de reparatii si atelierul de scularie cu 8%, iar la
compartimentele functionale raman ca in anul de baza;
18) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, cu exceptia
celor privind untilajele de productie in sectiile de baza (agregat
A si grupele de utilaje U1-U7) raman la nivelul anului curent;
19) Cheltuielile cuprinse in categoria alte cheltuieli materiale
si alte cheltuieli cu munca vie la nivelul sectiilor de productie
si ale administratiei intreprinderilor raman la acelasi nivel ca in
anul curent;
20) Materialele recuperabile rezultate in cadrul sectiilor I si
II sunt valorificate la pretul de 1.200 UV/tona;
CAPITOLUL 3 : SECTIUNEA PRODUCTIA INDUSTRIALA
3.1 FUNDAMENTAREA INDICATORILOR PRODUCTIEI INDUSTRIALE:
In cadrul acestei sectiuni se fundamenteaza nivelul planificat
al indicatorilor principali ai productiei industriale cum sunt
productia fizica, productia marfa, cifra de afaceri etc.Nivelurile
productiei fizice si ale cifrei de afaceri planificate sunt
prezentate in tabelul 8.7
Tabelul 8.7
Intr-o prima etapa a acestei sectiuni se face o evaluare a
capacitatilor de productie existente care se compara cu obiectivele
de plan stabilite, verificandu-se posibilitatea de realizare a
acestor obiective in conditiile dotarii tehnice si a fabricatiei
din anul curent (in regim de lucru cu doua schimburi ).Pentru
aceasta se stabileste, in prealabil , Balanta timpului de lucru
planificat al unui utilaj , calculele fiind prezentate in tabelul
8.8.
Tabelul 8.8
Pentru intocmirea balantei timpului de lucru planificat al unui
utilaj se are in vedere regimul de lucru planificat al utilajelor
si timpul mediu aferent reparatiilor planificate (conform datelor
de la punctul 2 din Date pentru perioade de plan ).Timpul mediu de
intreruperi datorat schimburilor neprogramate si fondul de timp
planificat vor fi calculate dupa determinarea coeficientului mediu
de schimb (tabelul 8.13 ) conform relatiilor:
Fond de timp = Fond de timp * Coef mediu de schimb * Durata
schimb (ore) planificat (ore) maxim disponibil(zile)
Timpul mediu de intreruperi = Fond de timp maxim - Fond de timp
planificat (ore) datorat schimburilor nelucratoare disponibil
(ore)
Verificarea posibilitatii de realizare a productiei planificate
in conditiile de fabricatie a anului curent consta in urmatoarele
:a. Pentru sectiile I si II : Se determina timpul necesar
(ore-masini) pentru realizarea productiei planificate in conditiile
de fabricatie din anul curent (Tnt); Se determina fondul de timp
disponibil al utilajelor existente (ore-masini) in regim de doua
schimburi (regimul de lucru din anul curent ) (Tdt); In cazul in
care se inregistreaza un excedent de ore-masini, productia
planificata poate fi realizata fara a se schimba nimic; in caz
contrar, cand se inregistreaza un deficit de ore-masini, productia
planificata nu poate fi realizata in conditiile de fabricatie ale
anului curent, impunandu-se o serie de directii de actiune;b.
Pentru sectia a III-a: Se determina necesarul total de m2 ore
pentru realizarea productiei planificate in conditiile de
fabricatie din anul curent (Nt); Se determina disponibilul total de
m2 ore al suprafetei de montaj in regimul de lucru din anul curent
(Dt); Se compara Nt cu Dt , determinandu-se excedentul sau
deficitul de m2 ore, concluziile finale fiind aceleasi ca la
sectiile I si II.
Calculele, pentru sectiile I si II, privind verificarea
posibilitatilor de realizare a productiei planificate , in
conditiile de fabricare ale anului curent, sunt prezentate in
tabelul 8.9.
Pentru grupa de utilaje A, productia planificata se exprima in
numar de sarje, determinat cu ajutorul relatiei:Ns = Qs / (Gmp K) ,
in care :Qs = cantitatea necesara de semifabricat S1 pentru
realizarea productiei intreprinderii;Gmp = greutatea materiei prima
(t/sarja);K = coeficientul de productie utilizabila (coeficientul
de scoatere);
Cantitatea necesara de semifabricat S1 pentru realizarea
productiei se determina dupa relatia :
Qs = Qpli * nci * Qsl , in care :Qpli = volumul productiei
planificate la produsul de tipul I;nci = norma de consum de
semifabricat pentru o unitate de produs de tipul I;Qsl = cantitatea
de semifabricat livrata in afara;I = 1 n = numarul de tipuri de
produse la care se consuma semifabricatul S1.
Tabelul 8.9
Timpul necesar pe produs se preia din schemele procesului
tehnologic ( figura 8.1 si 8.2 ), iar nuarul de utilaje, din datele
privind anul curent.Verificarea posibilitatilor de realizarea
productiei planificate in conditiile anului de baza, pentru sectia
III, se prezinta in tabelul 8.10.Din verificarea posibilitatilor de
realizare a productiei planificate in conditiile de fabricatie din
anul curent , rezulta la toate grupele de utilaje un deficit de ore
masina, respectiv un deficit de m2 ore (la sectia de montaj ),
pentru realizarea productiei planificate fiind necesar : Sa se
mobilizeze rezervele interne existente pe linia imbunatatirii
folosirii intensive si extensive a capacitatii de productie, a
utilajelor de productie si a suprafetei de productie existente; Sa
se achizitioneze prin investitii noi utilaje de productie acolo
unde nu exista rezerve interne sau acestea sunt insuficiente pentru
executarea productiei planificate.
Tabelul 8.10
Concret, pentru eliminarea deficitelor, se poate actiona in
urmatoarele trei directii :a. Pentru sectia I si a II-a, aceste
directii sunt : Program de masuri tehnico- organizatorice pentru
reducerea tuimpului unitar, care va determina diminuarea timpului
necesar total pentru realizarea productiei planificate; Marirea
coeficientului de schimb in vederea cresterii timpului planificat
al unui utilaj si , in consecinta, a disponibilului total de
ore-masina; Achizitionarea de noi utilaje, prin investitii, pentru
cresterea disponibilului total de ore-masina.b. Pentru sectia a
III-a, aceste directii sunt : Program de masiri
tehnico-organizatorice pentru reducerea timpului si/sau a
suprafetei necesare pentru montarea unui produs, ceea ce va
determina reducerea necesarului total de m2 ore; Marirea
coeficientului de schimb, in vederea cresterii timpului planificat
al suprafetei de montaj si al disponibilului total de m2 ore;
Marirea suprafetei de montaj prin investitii in vederea cresterii
disponibilului de m2-ore;
3.2 PROGRAM DE MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE PENTRU MOBILIZAREA
REZERVELOR INTERNE EXISTENTE PRIVIND IMBUNATATIREA UTILIZARII
EXTENSIVE SI INTENSIVE A UTILAJELOR DE PRODUCTIE
1. Imbunatatirea retelei de fabricatie pentru obtinerea
semifabricatului S1 , prin introducerea unei noi materii prime m6
cu un pret de aprovizionare de 15.600 UV/t. Noua reteta de
fabricatie prevede : m1 40%; m2 32%; m3 16%; m4 -12%;Aceasta masura
va avea ca efect reducerea duratei de elaborare a sarjei cu 0,25
ore.
2. Introducerea unui dispozitiv la utilajele U7 , care va
determina cresterea randamentului acestora cu 25% si reducerea
normei de timp cu 20%. Costul unui dispozitiv este de 18.000 UV si
se uzeaza dupa prelucrarea a 500 de produse P2.
3. Modernizarea utilajelor U4 prin sporirea vitezei de lucru,
ceea ce va determina cresterea randamentului acestora cu 25% si
scaderea normei de timp cu 22%.
4. Ca urmare a schimbarii conditiilor care au stat la baza
fundamentarii normelor de timp, acestea se reduc, la operatiile 7
si 8 de la produsele P1 si P2 astfel : P1 op. 7 la 1,53
ore-om/produs P2 op. 7 la 2,04 ore-om/produs P1 op. 8 la 4,08
ore-om/produs P2 op. 8 la 3.06 ore-om/produsInfluenta masurilor
propuse asupra deficitelor de ore-masina va fi :Masura 1:
Imbunatatirea retetei de fabricatie pentru obtinerea
semifabricatului S1 Reducerea unitara: - 0.25 h-masina/sarja
Reducerea totala: - 0.25 * 3222 = - 805,5 h-masina Deficit dupa
aplicarea msurii: - 4466,5 (-805,5) = - 3661 h-masina
Masura 2: Introducerea dispozitivului la utilajul U7: Timp
planificat inainte de aplicarea masurii: 2,6 h-masina/buc Timp
planificat dupa aplicarea masurii : 2.6 : 1,25 = 2,08 h-masina/buc
Reducerea unitara : 2,08 2,06 = - 0,52 h-masina/buc Reducerea
totala : -0,52 * 58.860 = - 30.607 h-masina Deficit dupa aplicarea
masurii : -75.756 (-30.607) = - 45.149 h-masina Timp normat inainte
de aplicarea masurii : 5,32 h-om Timp normat dupa aplicarea masurii
: 5,32 5,32 * 20% = 4,26 h-om
Masura 3: Modernizarea utilajelor U4Produsul P1: Timp planificat
inainte de aplicarea masurii : 1,5 h-masina/buc Timp planificat
dupa aplicarea masurii : 1,5 : 1,25 = 1,2 h-masina/buc Reducerea
unitara : 1,2 1,5 = -0,3 h-masina/buc Reducerea totala : -0,3 *
78.350 = - 23.505 h-masinaProdusul P2: Timp planificat inainte de
aplicarea masurii : 1,8 h-masina/buc Timp planificat dupa aplicarea
masurii : 1,8 : 1,25 = 1,44 h-masina/buc Reducerea unitara : 1,44
1.8 = -0,36 h-masina/buc Reducerea totala : -0,36 * 58.860 =
-23.505 21.190 = -47.402 h-masina Deficit dupa aplicarea masurii :
-92.097 (-23.505 - 21.190) = -47.402 h-masinaTimpii normati unitari
dupa aplicarea masurii vor fi :Produsul P1 : Timp normat inainte de
aplicarea masurii :1,58 h-om/buc Timp normat dupa aplicarea masurii
: 1,58 1,58 * 22% = 1,23 h-omProdusul P2 : Timp normat inainte de
aplicarea masurii: 1,9 h-om/buc Timp normat dupa aplicarea masurii
: 1,9 1,8*22% = 1,48 h-om/buc
Masura 4: Avand drept efect reducerea normelor legate de
consumul de forta de munca nu a influenta deficitele de ore-masina
ale utilajelor.Ca urmare a aplicarii acestor masuri , timpii
unitari din perioada de plan se prezinta centralizat in tabelul
8.11
Pentru acoperirea deficitelor de timp din cadrul sectiilor I, II
si III, se va trece la a doua directie de actiune , respectiv
marirea coeficientului de schimb, prin trecerea la schimbul al
3-lea.Fundamentarea coeficientilor de schimb si programarea
lucrului, pe schimburi, pentru sectiile I si II, se prezinta in
tabelul 8.12.
Tabelul 8.12
Coeficientul de schimb Ks se determina dupa relatia :Ks= timpul
planificat total (Tplt) / timp disponibil pe schimb pe total
utilaje (Tdst)
In cazul in care coeficientul de schimb este mai mare decat 1
(respectiv 2), se va lucra complet un schimb (respectiv doua
schimburi ), urmand ca schimbul doi (respectiv trei ) sa fie
incomplet.
Numarul de utilaje din schimbul incomplet (Nusi) se calculeaza
dupa relatia :Nusi = ( Tplt Nsc * Tdst) / Tdsu , in care : Nsc
numarul de schimburi complete; Tdsu timpul disponibil pe schimb al
unui utilaj;
Numarul de zile din schimbul incomplet (Nzsi) se va determina
dupa relatia :
Nzsi = (Tplt Nsc * Tdst) / Nusi * ds , in care ds durata
planificata a unui schimb
In cazul in care, din calcul, rezulta un coeficient de schimb
mai mare decat 3, suntem in situatia in care deficitele de timp nu
pot fi acoperite prin generalizarea schimbului trei, impunandu-se a
treia directie de actiune, respectiv achizitionarea unor noi
utilaje. In aceasta situatie nu se efectueaza programarea lucrului
pe schimburi decat dupa fundamentarea necesarului suplimentar de
utilaje.
Schimbul 3 :Agregatul A : Nusi = (10.832,5 2 * 3.808) /1.904 =
1,689 = 2 utilajeNzsi = (10.832,5 2 * 3.808)/ 2*8 = 201,03 = 202
zile
Utilajul U2: Nusi = (76.800 - 2*30.976)/ 1.936 = 7,66 = 8
utilaje Nzsi = (76.800 - 2*30.976)/ 8*8 = 232 zile
Utilajul U4:Nusi = (183.360 - 2*65.688)/ 1.932 = 26,90 = 27
utilajeNzsi = (183.360 - 2*65.688)/ 27*8 = 240,66 = 241 zile
Utilajul U5:Nusi = (234.000 - 2*79.704)/ 1.944 = 38,37 = 39
utilajeNzsi = (234.000 - 2*79.704)/ 39*8 = 239,07 = 240 zile
Asa cu rezulta din tabelul 8.13, la grupele de utilaje U1, U3,
U6, U7, neacoperindu-se deficitele de timp prin generalizarea
schimbului trei, se va trece la a treia directie de actiune,
respectiv achizitionarea de noi utilaje prin investitii.
Numarul de utilaje suplimentare (Nus) necesare eliminarii
deficitelor de timp ramase se determina dupa relatia :Nus = ( Tplt
Nsm * Tdst) / Td max, in care : Nsm numarul maxim de schimburi T d
max fondul de timp maxim disponibil al unui utilaj
K > 3 => achizitionare utilaje noi pentru U1, U3, U6,
U7Utilajul U1 : Nus = (24.760 - 3* 7.712)/ 5.784 = 0,28 = 1
utilajUtilajul U3 : Nus = (199.200 - 3* 53.872)/ 5.772 = 6,51 = 7
utilajeUtilajul U6 : Nus = (244.000 - 3* 69.408)/ 5.784 = 6,18 = 7
utilajeUtilajul U7 : Nus = (153.920 - 3* 38.640)/ 5.796 = 6,55 = 7
utilaje
Avand in vedere noile utilaje ce urmeaza a fi achizitionate,
coeficientul mediu de schimb si programarea lucrului pe schimburi
se prezinta in tabelul 8.13
Tabelul 8.13Pentru sectia III fundamentarea coeficientului mediu
de schimb si programarea lucrului pe schimburi sunt prezentate in
tabelul 8.14
Coeficientul mediu de schimb (Ks), se determina dupa relatia
:Ks= necesarul total de m2-ore (Nt)/ disponibil pe schimb m2-ore
(Dst)
Numarul de zile din schimbul incomplet (Nzsi) se determina dupa
urmatoarea relatie :Nzsi = (Nt - Dst * Nsc)/ S*ds , in care : S
marimea suprafetei de productieDs - durata planificata a
schimbului
CAPITOLUL 4 : SECTIUNEA CAPACITATI DE PRODUCTIE INDUSTRIALA SI
GRADUL DE FOLOSIRE AL ACESTORA
4.1 CALCULUL CAPACITATII DE PRODUCTIE:
A1) Sectia I:In cadrul sectiei I exista utilajele A si U1 ,
utilaje cu specializare pe produs, capaitatea de productie (Cp)
fundamentandu-se dupa urmatoarele metodologii:Cp = (Na * Gmp * K *
Fd max) / tuv Na numarul de agregate; Gmp- greutatea materiilor
prime ce se pot cuprinde in agregat la o incarcatura; K
coeficientul de productie utilizabila care se obtine din cantitatea
de materii prime introdusa in agregat; F d max fondul de timp maxim
disponibil al agregatului; Tuv timpul unitar, din perioada de varf
a anului de baza, de elaborare a unei sarje;
Rezulta :Cp = (2 * 50 * 0,8 *5 712) / 3,5 = 130.560 tone
semifabricat S1
A2) pentru grupa de utilaje U1:Cp= (Nu * Fd max) / tuv , in care
: Nu numar de utilajeRezulta Cp = (5 * 5 784)/ 0,19 = 152.210 tone
semifabricat S1
B) Sectia II:Pentru utilajele cu specializare pentru fabricarea
unui fel de produs (U2 si U7), capacitatea de productie se
determina dupa relatia data pentru U1, iar pentru celelalte utilaje
(U3, U4, U5 si U6), care sunt cu specializare tehnologica, prin
metoda produsului reprezentativ.Rezulta : - pentru grupa de utilaje
U2 : Cp = (17 * 5808)/1,19 = 82.971 buc produs P1 Pentru grupa de
utilaje U7 : Cp = ( 22 * 5796)/ 2,08 = 61.304 buc produs P2Grupele
de utilaje U3, U4, U5 si U6 au specializare tehnologica,
fundamentarea capacitatii de productie facandu-se prin metoda
produsului reprezentativ, calculele fiind prezentate in tabelul
8.15
Tabelul 8.15
Capacitatea de productie in produs reprezentativ (Cpr) se
determina dupa relatia :Cpr = ( Nu * F d max) / tuvr, in care : t
uvr timpul unitar din perioada de varf a produsului reprezentativSe
va considera produs reprezentativ produsul care are ponderea cea
mai mare in timpul necesar total.
C) Sectia III :Capacitatea de prodctie la sectia III se
determina prin metoda produsului reprezentativ, calculele fiind
reprezentate in tabelul 8.16Capacitatea de productie in produs
reprezentativ (Cpr) se determina dupa relatia :Cpr = ( S * F d max)
/ sr *t mvr, in care :S marimea suprafetei de productieSr suprafata
unitara necesara pentru montarea produsului reprezentativT mvr
timpul unitar din perioada de varf pentru montarea produsului
reprezentativSe va considera produs reprezentativ produsul care are
ponderea cea mai mare in necesarul total de m2-ora pentru
realizarea productiei planificate.
Tabelul 8.16
4.2 PLANIFICAREA UTILIZARII CAPACITATII DE PRODUCTIE:
Planificarea utilizarii capacitatii de productie implica
fundamentarea urmatorilor indicatori, dupa urmatoarea
metodologie:a) Gradul de utilizare a capacitatii de productie (
Gucp)Gucp= (Qpl / Cp) * 100, in care: Qpl productia planificata Cp
capacitatea de productieb) Gradul de utilizare extensiva a
capacitatii de productie ( Gecp):Gecp = ( Fnt / F d max t ) * 100,
in care : Fnt fondul de timp total necesar realizarii productiei
planificate F d max t fondul de timp maxim disponibil pe total
utilajc) Gradul de utilizare intensiva a capacitatii de productie
(Gicp)Gipc = ( Imui / Nui) * 100, in care : Imui indicatorul mediu
de utilizare intensiva Nui norma de utilizare intensivad) Rezerva
potentiala totala de productie (Rpt)Rpt = Cp Qple) Rezerva
potentiala extensiva de productie (Rpex)R(pex) = Qpl * [ (F d max t
/ Fnt) * 1 ], in care coeficientul de simultaneitate a incarcarii
utilajelorf) Rezerva potentiala intensiva de productie (Rpi)Rpi =
Rpt RpexFundamentarea marimii acestor indicatori , pentru fiecare
grupa de utilaje si la montaj, este prezentata de tabelul
8.17Pentru grupele de utilaje U1, U2 , U3 si U6 care sunt utilaje
cu specializare tehnologica si pentru sectia de montaj, capacitatea
de productie , volumul productiei planificate si rezervele de
productie sunt exprimate in produs reprezentativ, pentru a permite
calculul global al acestor indicatori la nivelul
intreprinderii.
Tabelul 8.17
4.3 BALANTELE CAPACITATILOR DE PRODUCTIE LA INCEPUTUL
ANULUI:
Prin balantele capacitatilor de productie la inceputul anului se
compara capacitatea de productie a fiecarei verigi cu capacitatea
verigii conducatoare. Din aceasta comparatie rezulta excedentele
sau deficitele de capacitati in raport cu capacitatea verigii
conducatoare.Pentru intocmirea acestei balante se pleaca de la
capacitatea de productie a verigii conducatoare specificate si
capacitatea de productie a fiecarei grupe de utilaje, determinata
in tabelele 8.15 si 8.16.Capacitatea de productie a verigii
conducatoare din cadrul sectiei determina capacitatea de productie
a sectiei, iar capaitatea de productie a sectiei conducatoare
determina capacitatea de productie la nivelul
intreprinderii.Capacitatea de productie a grupei de utilaje ( sau a
sectiei ) care constituie loc ingust in cadrul sectiei ( sau
intreprinderii) determina nivelul productiei poibile. Se considera
loc ingust acea veriga (grupa de utilaje sau sectie ) care are cea
mai mica capacitate de productie ( la nivelul sectiei sau la
nivelul intreprinderii), respextiv acea veriga la care deficitul de
capacitate este cel mai mare.In cazul in care nu exista locuri
inguste, productia posibil este egala cu capavitatea de
productie.Gradul de utilizare a productiei posibile (Gupp) se
determina dupa relatia :Gupp = (Qpl / Pp) * 100, in care Pp
productia posibilaBalantele capacitatilor de productie la inceputul
anului la nivelul sectiilor I si II sunt prezentate sistematizat in
tabelele 8.18 si 8.19Grafic, aceste balante sunt prezentate in
figurile 8.3 si 8.4
Tabelul 8.18
Tabelul 8.19
Pentru intocmirea balantei capacitatilor de productie la
inceputul anului pe intreprindere se au in vedere urmatoarele :
Capacitatea de productie a sectiei I de 130.560 tone semifabricat
S1 se repartizeaza pe cele doua produse in functie de ponderea
cantitatii de semifabricat necesare pentru realizarea productiei
planificate din fiecare produs in cantitatea necesara
totala.Cantitatea necesara totala se semifabricat S1:P1: 78.350 *
1,2 = 94.020 tone (76,16%)P2: 58.860 * 0.5 = 29.430 tone
(23,84%)TOTAL 123.450 tone (100%)
Deci, capacitatea de productie va fi :P1: 130.560 * 76,16% =
99.435 toneP2: 130.560 * 23,84% = 31.125 toneTOTAL 130.560 tone
Capacitate de productie necesara in raport cu capacitatea
verigii conducatoare = Capacitatea de productie a verigii
conducatoare * Norma de conum Deficitul sau excedentul de
capacitate in produsul verigii respective = capacitatea de
productie existenta - capacitatea de productie necesara Deficitul
sau excedentul de capacitate in produsul verigii conducatoare =
deficitul sau excedentul de capacitate in produsul verigii raportat
la norma de consum Productia posibila exprimata in bucati este
datade capacitatea de productie a sectiei care reprezinta loc
ingust (in acest caz sectia III), inar in cazul in care aceasta
capacitate se exprima in alte unitati naturale decat bucati,
aceasta se calculeaza dupa relatia :
Productia posibila (buc.) = Capacitatea de productie existenta
(tone sau seturi reper) / Norma de consum (tone/buc sau set
reper/buc)
Balanta initiala a capacitatii de productie la inceputul anului
la nivelul intreprinderii este prezentata in figura 8.5 si tabelul
8.20Tabelul 8.20CAPITOLUL 5: SECTIUNEA RESURSE UMANE SI FOND DE
SALARII:
Aceasta sectiune , elaborata plecand de la obiectivele de
productie , cuprinde fundamentarea numarului de salariati pe
categorii si a fondului de salarii.Pentru fundamentarea numarului
de muncitori direct productivi, intr-o prima etapa, se va determina
balanta timpului de lucru planificat al unui muncitor, calculele
fiind prezentate in tabelul 8.21.
Tabelul 8.21
Pentru intocmirea balantei timpului de lucru planificat al unui
muncitor direct productiv, informatiile legate de intreruperile
planificate in utilizarea timpului de lucru se preiau din date
privind anul de plan , punctul 3.Fundamentarea necesarului de
muncitori direct productivi si a fondului de salarii aferent
acestora se prezinta in tabelul 8.22Salariul tarifar pe total
productie (Stt) se fundamenteaza dupa relatia:Stt = Qpl * tn * Sh =
Qpl * Sp, in care : Qpl volumul productiei planificate tn timpul
normat unitar ( ore-om) Sh salariul tarifar orar Sp salariul pe
produsSporul de vechime s-a fundamentat aplicand procentul
planificat (14%), conform prevederilor pentru anul de plan, asupra
salariului tarifar total.
Tabelul 8.22
Fundamentarea sumelor reprezentand sporul de noapte se face
tinand cont de coeficientul de schimb planificat pentru fiecare
grupa de utilaje si pentru sectia de montaj, determinandu-se , in
prealabil, salariul tarifar aferent schimbului trei (St3), dupa
relatia :St3= (Stt * KS3) / Ks, in care : KS3 coeficientul aferent
schimbului trei KS coeficientul mediu de schimbAsupra salariului
tarifar aferent schimbului trei se va aplica procentul planificat
(15%, conform prevederilor pentru anu; de plan ), fundamentandu-se
sporul aferent schimbului trei.Exemplu : La agregatul A
coeficientul mediu de schimb KS, este egal cu 2.961, iar salariul
tarifar total este 11.840.850 UV.Rezulta : St3 = (11.840.850 *
0,961)/ 2,961 = 3.842.977 UVSpor de noapte = 3.842.977 * 15% =
576.447 UV
Numarul de muncitori direct productivi (Nm) se fundamenteaza pe
baza relatiei :Nm = Tplt / Fpl, in care : Tplt timpul planificat pe
total productie Fpl fondul de timp planificat al unui muncitor de
bazaObs: Rotunjirea in minus a numarului de muncitori rezultat din
calul se face tinand cont de posibilitatea ca numaul de muncitori
planificat, prin depasirea normelor, sa compenseze diferenta
neluata in calcul.Centralizatorul numarului de salariati si al
fondului de salarii aferent la nivelul intreprinderii se prezinta
sistematizat in tabelul 8.23Pentru fundamentarea numarului de
salariati pentru celelalte categorii, in afara muncitorilor direct
productivi si a fondului de salalrii aferent acestora s-a plecat de
la numarul de salariati si salariul mediu lunar din anul curent si
s-a tinut cont de cresterile prevazute pentru anul de plan atat in
ceea ce priveste numarul de salariati, cat si salariul mediu
lunar.
Tabelul 8.23
