Proiect-Licenta-Cadastru

8/12/2019 Proiect-Licenta-Cadastru

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-cadastru 1/58

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINAVETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIAMEDIULUI

SPECIALIZAREA: CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMA

ABSOLVENT:STAMATE IONUT

ADRIAN

2009





CUPRINS

I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRUI.1.Cadastrul - scurt istoric

I.2. Deflitie! caracteristici! rol! sco"! i#"ortata! le$atura cualte disci"lieI.%. As"ectele cadastruluiI.&. 'uctiile cadastruluiI.(. Clasificarea cadastruluiI.). Criterii de i#"artire a tereurilor du"a destiatiiI.*. Criterii de clasificare si idetificare a cate$oriilor de

folosita a tereurilor si de idetificare a costructiilor

II. CADASTRUL GENERALII.1. DefiitiiII.2. Retele $eode+iceII.%. Lucrari de cadastru $eeralII.&. Cule$erea datelor cadastraleII.(. Plaul cadastral

III. ,ETODE DE INTOC,IRE A PLANULUI CADASTRAL

III.1.GeeralitatiIII.2. ,etoda dru#uirii "lai#etrice s"riiiteIII.%. ,etode de deter#iare a su"rafetelorIII.&. Detasarea su"rafetelor

I. LATURA /URIDICAI.1.GeeralitatiI.2.Pu0licitatea i#o0iliara

.STUDIU DE CA

I. CALCULUL TENICO-ECONO,IC

II. 3I3LIOGRA'IE



I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC

4Eti#olo$ia ter#eului 5 cadastru6

Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand maimulte ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenuluiorigine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon"(prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, deimpunere, carte de insemnari, carte de comert).

Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine

latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitumregistrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumireaapare intro forma apropiata, folosita cu intelesul actual ,,catastico" intrundocument din anul !!# gasit la $enetia. %lterior, a trecut si la alte state italiene subforma ,,il cotastro", apoi in &ranta sub forma ' le cadastre" si ermania ,,der(das)*ataster".

+n tara noastra apare la mceputul secolului +, adaptat foneticii limbiiromane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin -egea nr. /0!1//, sa adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin -egea nr. 02!113

defineste termenii ,,cadastru general4 si ,,publicitate imobiliara"

4Ice"uturile cadastrului

5asuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de lainceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca dinantic6itate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare.

7unostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a

terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului 8il, in 5esopotamia si in Orientul 5ijlociu.+n9giptul :ntic sau tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

;



agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. 5asuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii 8ilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anualesi era necesara refacerea lor.

+n recia :ntica impartirea pamantului sa facut in moduri diferite in <parta si

:tena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care anecesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum sitinerea unor registre de evidenta.

+n imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau6arta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. :cesteaerau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate

pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcareacolturilor patratelor, utilizanduse un instrument (stella) din lemn pentru trasareaung6iurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitearotirea (groma).

+n coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa 6arti, si registre in care seinscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor.

+n 9uropa 5edievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cuorganizare stabila, capabile sasi procure veniturile din impozite. Dupa toate

probabilitatile, eel mai vec6i cadastru a luat nastere in orasul autonom 5ilano.:ctivitatile specifice cadastrului sau desfasurat in spatiul popoarelor germanice siin :nglia, 9lvetia, -ituania,etc..

5asuratorile terestre au fost influentate de progresul te6nicostiintific din perioada =enasterii, folosinduse planseta topografica, semne conventionale,masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.

Data de nastere a cadastrului in 9uropa poate fi considerata !0 aprilie !1>,cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul 5ilano aflat sub ocupatieaustriaca.

Documentatia intocmita pe parcursul a ;> de ani continea registrul parcelelor,registrul caselor, mapa cu 6artile la scara !?>>> si la scara !?>>> pentruansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si 6artatopografica a principatului la scara !?0>>>.

7onsiderat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de &ranta sub

8apoleon, de principatele italiene si statul papal, de @elgia, Olanda, -uxemburg,cantoanele elvetiene, landurile germane si tot +mperiul 6absurgic.Aransilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin

urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile !?0>>,!?#03>, (pentru zonele cu mai putine detalii), !?/3>> sau !?> ( de !> ori scara6artilor militare !?>>).

#



4 E7olutia cadastrului i Ro#aia

:ctivitatea de cadastru din =omania a parcurs urmatoarele etape?

B Etapa de mceput a cadastrului

-ucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare sau efectuat inmod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice,incepand cu secolul +, astfel?

Aransivania, @anat si o parte a @ucovinei lucrarile specifice au debutat dupasistemul austroungar incepand cu anul !01; si au continual dupa anul !#> subforma ,,7adastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea6otarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor 6idrografice si a cailor de

comunicatii)C in 5untenia si 5oldova incepand cu anul !/!, respectiv !/ se fac

incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii 6otarnici pregatiti la lasi de 6. :sac6i (din anul !!/) si la @ucuresti de 6. -azar(din anul !!)C

in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, odata cu infaptuirea reformei agrare.

B Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

+n anul !1!1 se infiinteaza ,,directia 7adastrului si a -ucrarilor Ae6nice", acarei activitate sa limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentruimproprietaririle facute dupa primul razboi mondial. 5asuratorile sau facut insisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nuexista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost

pregatite cadre te6nice la <coala de topografie (!1!1) de pe langa Directia7adastrului.

%n pas important a fost facut in anul !1/> prin adoptarea sistemului de

proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia 7adastrului si+nstitutul eografic al armatei.

3



B Etapa inceperii cadastrulu i modern si a unif icarii carti lo r fu ncia re(1 933-1955)

5omentul de referinta pentru acest domeniu de activitate !a constituit

,,-egea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr./2!1//, carereglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare acadastrului funciar, porninduse de la retele geodezice unitare si elaboranduse

planuri si registre cadastrale dupa primele normative te6nice si economice.-a inceput sa prevazut executarea lucrarilor cadastrale in 5untenia si

Dobrogea, apoi in 5oldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente inAransilvania, @anat si @ucovina.

+n ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,-egea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l!#2!1/. -ucrarile incepute in fostul judet +lfov si in comunele subordonate

municipiului @ucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nuau putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul !1;!, candse executasera numai pentru #; comune (3# din volumul total). <a folositexperienta te6nicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noicuprinse in cadrul ,,8orme te6nice(!1;/) si incepand cu anul !1;> sau pregatitingineri in cadrul sectiei de cadastru din <coala Polite6nica din @ucuresti.

Dupa eel de al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului samai fie finantata de puterea comunista.

+n anul !1;1 sa 6otarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorilecadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.

B Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinandunitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul !1## organizarea si executarea,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in

perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilorreale imobiliare. A

+ntre !1##!13 sau realizat planuri topografice la scara !?!>>>> pe calefotogrametrica pentru !/ milioane de 6ectare si registre de evidenta funciara decatre 7onsiliul <uperior al :griculturii.

Din anul !13, prin -egea nr.l privind apararea, conservarea si folosirea

0



terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar peintreg teritoriul tarii. :u continual sa fie folosite vec6ile evidente si dezinformarilecu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru decatre conducerea politica totalitara.

+nventarierea terenurilor inceputa in !13 a continual si dupa !10; prin -egeanr.#1, intocminduse balante anuale ale fondului funciar, dar limitandusecirculatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala.

intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prinDecretul nr. />#2!10 privind activitatea geodezica, topofotogrametrica sicartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceastaactivitate.

Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul !13# trebuiementionat planul topografic de baza la scarile !?#>>> si !?>>> care, din pacate, nua putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera

aproximativ 1> din teritoriul tarii.:ceasta sia dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin

suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii,sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentrulucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.

Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

<c6imbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativgeneral privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si

privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.=eglementarile generale in domeniul propietatii apar in 7onstitutia =omaniei

adoptata in !11!, in -egea administratiei publice locale nr.312!11!, modificata sicompletata, in 7odul civil si in 7odul de procedura civila, modificate sicompletate.

+n ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitutefundamente ale institutiei dreptului de propietate! -egea nr. !312!110, care

cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupraterenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor,Eotararea uvernului nr. /;2!11! privind stabilirea si evaluarea terenurilordetinute de societatile comerciale cu capital de stat, -egea privind circulatia

juridica a terenurilor nr. #;2!11, -egea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. !2>>>.







Importanta cadastrului general

7adastrul sa dovedit a fi dea lungul timpului un ansamblu de activitatite6nico organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii

bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct devedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea sigarantarea propietatii.

-ucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelorinformationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei

publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate.

Legatura cadastrului cu alte discipline

:ctivitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct devedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintelemereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelorte6nice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care sesprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii larealizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracterindisciplinar.

-ucrarile te6nice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmireadocumentatiei cadastrale 6ard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe

discipline fundamental ca? geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domeniicomplementare? pedologie, geobotanica, geomorfologie. <tiintele agricole ajuta laincadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta.

Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general.

Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra inlegatura cu domenii auxiliare? sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism,organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc..

Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului

mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata aregistrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica,

programare, etc.

!!



1.%. ASPECTELE CADASTRULUI

9videnta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele

aspecte?a; As"ectul catitati7 se realizeaza prin functia te6nica a cadastrului si se

refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimiisuprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinareaconstructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea suntamplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.

0; As"ectul calitati7- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor, precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor.

H Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completanduse cu datedespre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).

H Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie(beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul deuzura, etc..

c; As"ectul uridic se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, ladreptul de propietate.

1.&. 'UNCTIILE CADASTRULUI

=ealizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor treiaspecte ale acestuia.a; 'uctia te8ica are ca obiect urmatoarele lucrari?H stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a 6otarelor teritoriiilor

administrative (comune, orase, municipii)CH identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,

H delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestoraC

H efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastraleCH intocmirea sau reambularea planurilor cadastraleCH numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe

intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipalC

!



H intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sintezaCH intretinerea cadastrului.Documentele te6nice principale ale cadastrului sunt?H dosarul lucrarilor de delimitateC

H planurile si 6artile cadastraleCH registrele si fisele cadastrale.0; 'uctia ecoo#ica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari?H incadrarea terenurilor agricole in clase de calitateCH evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor

amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciareCH evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii,

confort, gradul de uzura,etc..c; 'uctia uridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de

terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe

baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. <easigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tariisi cui apartine un anumit bun imobil.

1.(. CLASI'ICAREA CADASTRULUI

Cadastrul $eeral

7adastral general este un complex de operatii te6nice, economice si juridiceintreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice afondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.

&ondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent dedestinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privatdin care fac parte (fondul funciar al unui judet, al =omaniei etc.).

!/



Cadastrele de s"ecialitate

7adastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica

din punct de vedere te6nic si economic a bunurilor imobile specifice unor domeniide activitate, cu scopul administrarii lor rationale.9vidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu

conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentrucadastrul general,

B "adastrul agricol :re ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor

agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.

B "adastrul forestier <e ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a

amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta,consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. <eexecuta de 5inisterul :pelor, Padurilor si Protectiei 5ediului pentru exploatarearationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.

B "adastrul apelor

:re ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenuriloracoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine6idrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport siexploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief siclimaC <e executa de 5inisterul :pelor, Padurilor si Protectiei 5ediului pentruevidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si

protectie a acestora.

B "adastrul fondului imo#iliar <e ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati,

specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura,regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. <e executa de5inisterul -ucrarilor Publice, Aransporturilor si -ocuintei.

B "adastrul retelelor edilitare<e ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare,

termoficare, gaz, electrice, telefonie$si a instalatiilor care le deservesc, specificand

!;



amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametriite6nici, starea.

B "adastrul terenurilor cu destinatie specialaPoate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii

autonome societati comerciale,etc..

7adastrul cailor ferate se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviareC7adastrul drumurilor se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuriC7adastrul porturilor se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane sisupraterane, platformelor te6nologice, care deservesc unitatile portuareC

7adastrul aeroporturilor, 7adastrul industrial, 7adastrul minier, 7adastrulenergetic, 7adastrul petrolier, 7adastrul monumentelor istorice, 7adastrulmilitar,etc..

Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc?

Cadastrul aalitic

Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoastereaamanuntita a tuturor corpurilor de propietate.

Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile? pentru intravilan !?#>>, !?!>>>,!?>>>C pentru extravilan !?>>>, !?#>>>C

Cadastrul sitetic

=ealizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu peunitati teritoriale mari, prin 6arti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatiicentralizatoare de sinteza.

Eartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile? !?!>>>>,!?#>>>,!?#>>>> si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

!#



1.). CRITERII DE I,PARTIRE A TERENURILOR DUPADESTINATII

Geeralitati

Aerenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent detitlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilorlegale.

Prin ,,detinatori de terenuri% se inteleg titularii dreptului de propietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.

&omeniul pu#lic poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa inregim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea

( de asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

Tereuri cu destiatie a$ricola <TDA;

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte? terenurile arabile,viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de 6amei si duzi,

pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestieradaca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu

constructii agrozoote6nice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole,drumurile telinologice si de depozitare.

Tereuri eu destiatie forestiera <TD';

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte? terenurile impaduritesau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica,terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive stancarii, abrupturi,

bolovanisuri, rape, revene, torenti.

Tereurile aflate "er#aet su0 a"e <TD;

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelelacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele dinDelta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.

!3





agricola categoriile de folosinta predominante sunt? arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Aot astfel, inintravilane, in categoria de folosinta curticonstructii care este predominanta incadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete maimici, cum ar fi? arabil, livezi, ape, etc..

Criterii de idetificare a cate$oriilor de folosita a tereului

Terenuri arabile (A)

+n aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau lamai multi ani (3 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi?cereale, leguminoase pentru boabe, plante te6nice si industriale , plante medicinale si

aromate, plante furajere, legume etc. +n categoria de folosinta arabil se includ ?arabil propiuzis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii sirasadm4te, capsunarii, alte culturi perene.

<e fnregistreaza ca terenuri arabile?a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere

sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase sigraminee perene), care se ara o data la eel mult 3 aniC

b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor,

degradarilor sau altor cauzeCc) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau,,rasadnite".

Aerenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare,irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand sisuprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care aulatimi mai mici de m, cu exceptia celor din propietatea <ocietatii 8ationale,,+mbunatatiri &unciare" <.: si 7ompaniei 8ationale ,,:pele =omane<.:, care sevor inregistra la categoria de folosinta curticonstructii.

asuni ()

Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prininsamantari la maximum !#> de ani si care se folosesc pentru pasunatulanimalelor. +n cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza?

!



a) pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasaC b) pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii

eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. -a incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principalaeste masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs

secundarCc) pasuni impadurite sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, suntacoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta C

d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

!anete (!)

-a categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in modnatural sau artificial prin reinsamantari la !# > de ani, iar iarba se coseste pentrufan. <e inregistreaza la fanete? fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite,

fInete cu tufarisuri si maraeinisuri.

"ii (")

+n aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie?a) vii altoite si indigene?

viile altoite au la baza lor un portaltoiC viile indigene sunt nealtoite, dezvoltanduse pe radacini propii

impreuna mai sunt denumite si vii nobileC b) vii 6ibride sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi"C

c) 6amei deoarece au o agrote6nica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de6amei se include in aceasta categoric de folosinta.

d) pepeniere viticole sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol? plantatiile portaltoi si pepinierele propiuzise sau scolile de vite.

Live#i (L)

-ivezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. <e inregistreaza ca

livezi?a) livezi clasice terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme decultura traditionale, si anume? livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate,livezi in sistem agropomicol, livezi pureC

b) livezi intensive superintesive livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe 6ectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor deintretinere si recoltareC

!1



c) plantatii de arbusti fructiferi terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze,trandafiri de dulceata,etc.C

d) pepiniere pomicole terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicolC

e) plantatii de duziC

aduri si alte terenuri (D)

+n aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse inamenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. <einregistreaza la aceasta categoric de folosinta?a) paduri terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare

de >,# 6aC b) terenuri destinate impaduririi terenuri in curs de regenerare, terenuri

degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silviceC

c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvicaterenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rac6ita, arbustiornamentali si fructiferi, cele destinate 6ranei vanatului si animalelor dinunitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvicC

d) perdele de protectie benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo pomicole, care au diferite roluri de protectie ca? perdele pentru protectiaculturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru

protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentrucombaterea eroziuniiC

e) tufarisuri si maracinisuri terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescentade mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.C

Terenuri cu ape si ape cu stuf

2v

+n aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si celeacoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. <einregistreaza la aceasta categoric?a) ape cursatoare ($R) ! fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii,

cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare,

privaluri,).-a apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreagaalbie minora a cursului de apa, din in mai in mai, c6iar daca aceasta nu este inintregime si permanent sub apa.

>



De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului a"ei prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. :lbiaminora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si

prundisurile. Aoate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci laterenuri cu apeC

b)ape statatoare ($R) :

-imita acestor ape variaza in functie de anotimp si deregimul de precipitatii. -a delimitarea acestor ape se va lua in considerarelimita lor la nivelul mediu al apelor.+n aceasta categoric se incadreaza si apeleamenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum sisuprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si

papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sauneamenajatC

c) marea teritoriala si marea interioara : <uprafata marii teritoriale este cuprinsaintre liniile de baza ale celui mai mare reflux dea lungul tarmului dinspre larg alinsulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor 6idrote6nice si ale altor

instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la odistanta de ! mile marine (;m), masurata de la punctul eel mai apropiat dela liniile de baza. <uprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii siliniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.-imita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa,

cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisipa 5arii 8egre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministereleinteresate si avizate de O877.

Caile de comunicatii rutiere (R) si caile ferate (C!)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere seimpart, potrivit Ordonantei uvernului nr. ;/2!110 privind regimul juridic aldrumurilor, dupa cum urmeaza?a) drumuri de interes national? autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale

europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundareC b) drumuri de interes judetean? drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si

resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi,aeropouturi si alte obiective importanteC

c) drumuri de interes local? drumurile comunale si drumurile vicinale?d) strazile din localitatile urbaneCe) strazile din localitatile rurale? strazi principale si strazi secundareCf) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu seinregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediatavecinatate.

!





ape statoare E@cai de comunicatii rutiere D= cai ferate 7&curti si curti cu constructii 77constructii 7

terenuri neproductive si degradate 8

Criterii de idetificare si ire$istrare a costructiilor

-a constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind? situatia juridicaC domeniul public sau privatC

destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in? constructii de locuinte,constructii administrative, constructii social culturale, constructii industriale siedilitare, constructii anexe.

Destiatii ale costructiilor

constructii de locuinte 7- constructii administrative si social culturale 7:< constructii industriale si edilitare 7+9 constructii anexe 7:

/



II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

II. 1. Geeralitati. Defiitii

7adastral general se introduce pe unitati administrativ teritoriale. +ntroducereacadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile deteren si birou care conduc la intocmirea documentelor te6nice ale cadastruluigeneral. :cestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza

publicitatea imobiliara.Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala

sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara setine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor deamplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoanefizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OG77.

B 'nitati administrativteritoriale

+n =omania unitatile administrativ teritoriale sunt? comuna, orasul saumunicipiul si judetul. +n cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti sedeosebesc doua parti distincte? intravilanul si extravilanul.

Aeritoriul =omaniei are suprafata totala de / /1 >0> 6ectare si cuprinde din

punct de vedere al organizarii administrative un numar de ;! de judete la care seadauga municipiul @ucuresti. +n cadrul celor ;! de judete sunt cuprinse 30municipii, !1# orase, 33 comune si !//;/ sate. =ealizarea cadastrului general peintreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului

pe 11 teritorii cadastrale.

ntravilanul este partea de imitate administrativ teritoriala, legal delimitata,destinata construirii si 6abitatiei. +ntravilanul cuprinde zona dens construitaocupata cu cladirile de locuit, constructive social culturale, intreprinderileindustriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare,zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiileverzi si terenurile libere. +ntrun teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fiunul sau mai multe intravilane. -imita intravilanului reprezinta detaliu topografic al

planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calcululsuprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

;





Cor"ul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupaurmatoarele criterii?

H sistemul ar6itectonic si contructiv determinat de fatade si materiale deconstructie a peretilor exterioriC

H intrarea separata in cladireC

H independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Siste#ul ifo#atioal al cadastrului este o organizare de baza de date grafice sialfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de

proprietate si la proprietarii acestora.

II.2. Retele $eode+ice "etru lucrarile de cadastru

5aterializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire siridicare se face conform standardului roman <= /;;3!2!113, avand marciconform standardului de stat <A:< ;1;0/, emise de +nstitutul =oman de<tandardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau

preluate din standardele europene (798) si internationale (+<O), avizate sauomologate de O877.

7oordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie <tereografic !10> si in sistemul de referinta 5area 8eagra !10#.

Reteaua geode#ica de spri&in pentru executarea lucrarilor de cadastru generaleste formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

Reteaua geode#ica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere acadastrului general.

in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru punctedin reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate

punctele retelei de indesire.=eteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute?

triangulatie, trilateratie, triangulatietrilateratie, retele de drumuiri poligonometrice,intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau te6nologii geodezice

bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globalaP<lobalPositioning <Jstem). +n cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate printe6nologia P<, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele?

3





Reteaua geode#ica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Puncteleretelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii,intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, te6nologie P<, utilizanduse

puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.

Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pecare se executa lucrarile su cu scopul acestora. =etelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteazaunitatile administrativteritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesccorpurile de proprietate si parcelele. <e va asigura o densitate de eel putin !

punct2km in zona de ses, ! punct2 km in zone colinare si ! punct2 #km in zonele demunte.

5aterializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratiaterenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate).5aterializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci

standardizate. +n intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poateface si cu pic6eti metalici cu diametrul de #mm si cu lungimea de !#cm, batuti lanivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim ; puncte2km. Dinfiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua punctedin reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

+ndiferent de instrumentele si procedeele te6nice utilizate la executareamasuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe puncteleretelelor de sprijin si de indesire.

Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca K!> c# in intravilan, iar in e*travilan K> c# in zonele de ses, + /> c# in zonecolinare si K #> cm in zone de munte.

:cestea se calculeaza cu relatiile?

Documantatia te'nica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de

sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda?H memoriul te6nic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru,

instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda decompensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punctgeodezic nou determinat) preciziile obtinuteC

H sc6ema dispunerii punctelor vec6i si noi, cu marcarea vizibilitatilor (sc6itavizelor)C



H sc6ema masuratorilor efectuate (sc6ita vizelor)Cfisiere :<7++ pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile deteren (denumirea2 numarul punctului de static, denumirile2 numerele

punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate)CH descrierile topografice si sc6itele de reperaj pentru punctele vec6i si noiC

inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier :<7++ cedenumirile punctelor, coordonate ,M)CH tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vec6i (puncte de

ordinul +, ++, +++, +$) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate +n urmacompensarii retelei.

II.% Lucrari de cadastru $eeral e=ecutate "ri utili+area docu#etelorcarto$rafice e=istete

lanuri si arti cadastrale topografice veci

+nainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OG77are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica sicadastrala existenta pe unitatea administrativteritoriala.

7riteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si 6artilorcadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinereacadastrului general intrun teritoriu administrativ sunt?

H procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutulgeneral pe unitatea de suprafata (km)CH calitatea suportului planurilor si 6artilorCH lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a

acestora.

Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata decelelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste princonfruntarea planurilor si 6artilor cadastrale cu situatia din teren.

7oncluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini

referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. =ezultatele analizeifacute asupra continutului 6artilor cadastrale se pun la dispozitia executantuluilucrarilor. 7onfruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente seface pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 0# dinsuprafata acestuia.

+n cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta

1



si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si dinintravilanele componente ale unitatii administrativteritoriale.

Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cumodificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor defolosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata

afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si 6artilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastruluigeneral? actualizarea planurilot si 6artilor existente sau realizarea altor noi.

9xecutantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinatadocumentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pesuport din 6artie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista

plan digital. :ceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prindigitizare sau scanare 2 vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si introstructura a datelor mentionate in caietul de sarcini. 5odificarile constatate in urmalucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut.

Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie #aza dedate gr/fice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietariconstituie #aza de date te*tuale, intre ele existand legaturi specifice.

ntocmirea documentelor tenice ale cadastrului general

Documentele te6nice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta

documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativteritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitateaimobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe bazadocumentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate inacest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate deOG77.

+n urma analizei procentului de modificari OG77 va propune modalitatea deintroducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi.Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la O877 care stabilestesolutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor decatre OG77 se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate incadastrul general.

-a introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sauutilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se

3#



realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct devedere al calitatii si respecta prevederile din norme te6nice.

Datele si informatiile continute in documentatile te6nice intocmite pentruatribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte dinlucrarea de introducere a cadastrului general.

Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriufiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizanduse operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel?

a) in extravilan?H masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc

sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolateCH masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile

parcelelor2 corpurilor de proprietateC

H intocmirea sc6itelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate.

b) in intravilan?H masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile

corpurilor de proprietateCH masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de

proprietateCH masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou

aparuteC

+n interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cusuprafata mai mare de #> mp in intravilan si mai mare de />> mp in extravilan sinumai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decatcele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.

-atimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitelecorpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila,trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc.Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuride proprietate independente si se inregistreaza ca atare.

7oncomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela2 corp de proprietate se culeg si datele deidentificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul dedetinere (exclusiv sau in indiviziune).

/!



a nivelul fiecarui #un imo#il din intravilan se intocmesc!

sc6ita cadastrala a corpului de proprietate. Pe sc6ita se figureaza perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cucaracter permanent. Pe sc6ita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu

initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu osageata se indica directia nord. <c6itele cadastrale se grupeaza pe sectoarecadastraleC

H fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care setnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastruluigeneral.Dupa inc6eierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de

propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetelecalculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

&ocumentele care se intocmesc in e*travilan sunt!

sc6ita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, petrupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori(ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere,cariere,etc.).

H fisa corpului de proprietateConditiile de preci#ie pentru determinarea coordonatelor punctelor dedetaliu sunt urmatoarele?

H in intravilan ? K !> cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, alcorpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cucararacter permanent si K > cm pentru punctele de contur ale parcelelor dininteriorul corpurilor de proprietate.

H in extravilan ? K > cm in zone de ses, K /> cm in zone colinare K #> cm inzone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,

parcelelor sau corpurilor de proprietate.-imitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin

masuratori expeditive. <uprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate.

Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai decomunicatii, 6idrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de

precizie ca si pentru corpurile de proprietate.

/



II.& Cule$erea datelor cadastrale

eneralitati-ucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in ?

H identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si acategoriilor de folosinta a parcelelor componenteCH identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelorCH identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit

imobilul.7ulegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata

special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrulactualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.

dentificarea proprietarilor si a situatiei $uridice a imo#ilelor

Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei2 persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.

Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag dinregistrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric

personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ teritoriala,conform evidentelor de la politic.Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate Datele cu

privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul2cartea de identitate a

propietarului. +n situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, infisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local sial politiei. +n cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la

politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea ,,proprielar neidentificat%.

H +n fisa cor"ului de "ro"rietate se inscriu? numele, prenumele proprietarului sicodul numeric personal. :ceste date se compara cu cele din listele extrase din=egistrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentrufemeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupacasatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric

personal. -a inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toatedatele necesare

//



expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in altelocalitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativteritoriale respectiveC

H <ituatia juridica a imobilelor? denumirea actului de proprietate cu numarul sidata eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru

fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte intemeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. +n cazul in care nu exista titlude proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de

proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprieraspundere a persoanei detinatoare a imobilului. +n situatia in care un imobil este intrun litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobilin litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

+n cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numelemostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.

-a identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date?denumirea persoanei juridice, codul <+=%9< si adresa postala a sediului.

Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, infisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratanduse

pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste saunu la adresa imobilului.

+n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare

cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imo#ilelor caanexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietariigrupati pe intrari, astfel? numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul

blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietaruluisi codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul<+=%9<, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna,denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. +n situatia in care incladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului saua unitatii administrativteritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice careadministreaza fondul locativ de stat, codul <+=%9< si datele de identificare a

locatarilor. -ista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil.-a stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legiisau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile -egii nr.!/2!11 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cumodificarile ulterioare. -a stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de

/;



cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitareaacestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

dentificarea categoriilor de folosinta+dentificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia

lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate deutilizarea ortofotogramelor.

+dentificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avanduse in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor defolosinta. 7odurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe sc6itele intocmite

pentru fiecare corp de proprietate.

II.( Plaul cadastral

"ontinutul planului cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format dinelemente specifice cadastrului. <e intocmeste pe unitati administrativ teritoriale

comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori? negru pentru planimetrie sialbastru pentru 6idrografie.7onceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin

extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter.

lanul cadastral de ansam#lu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ teritoriale se obtine

prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica aintregii suprafete a teritoriului adeministrativ.Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, 6arta cadastrala de ansamblu,

sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativteritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este unadintre scarile !?!> >>>,!?# >>>,!?#> >>>

/#



Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt?

H denumirea unitatii administrativ teritorialeCH padurile si terenurile cu vegetatie forestieraCH reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferateC

H reteua 6idrografica si constructiile 6idrote6nice importante (apelecurgatoare,statatoare, canale desc6ise, baraje, diguri)CH punctele care marc6eaza 6otarele administrativeCH limitele si denumirea intravilanelorCH elementele de toponimieCH punctele din reteaua geodezicaCH nordul geograficCH scara planuluiC

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste sc6ema cudispunerea foilor componente.

lanul cadastral de #azaPlanul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a

datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumitaimitate administrativ teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general indetaliu.

Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma

analogica, este?H !?# >>>, in zonele de ses pentru extravilan si la !? >>>, !?! >>>, !?#>>, infunctie de densitatea detaliilor, pentru intravilaneC

H !? >>>, in zonele de deal pentru extravilan si !? >>>, !?! >>> sau !?#>>, infunctie de densitatea detaliilor, pentru intravilaneC

H !?# >>> si !?!> >>> sau, dupa caz, scari mai mariC in zonele montaneCH !? >>>, !?! >>>, !?#>>, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din

Delta Dunarii.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarilementionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in =omania.=eprezentarea analogica se face in <istemul de proiectie <tereografic !10>.

/3



Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt?

H punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicareC

H limitele si punctele de 6otar, cu numarul de ordine, pentru 6otarul unitatiiadministrativteritoriale si pentru intravilanele componenteCH limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate2imobilelor,

limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor,limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent.

H reteaua de drumuriCH caile ferateCH apele curgatoare cu sensul lor de curgereCH apele statatoareCH constructiile 6idrote6niceC

H denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor,drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, socialculturale, care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoareC

H numerele postale ale imobilelor din intravilaneCH codul <+=<%P al unitatii administrativteritorialeCH scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, sc6ema de

dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor dinnomenclatura <istemului de proiectie <tereografic !10>, pentru planurileanalogice.

<emnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in ' :tlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile !?#>>>, !?>>>, !?!>>> si !?#>>" editia !10, pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semenconventionale.

/0





5etodele numerice de ridicare sunt?H metoda drumuiriiCH metoda radieriiCH metoda absciselor si ordonatelorC

III.2 ,ETODA DRU,UIRII

Defii>ii ?i clasific@ri

Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice învederea determinării coordonatelor punctelor de detaliu dinteren. Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţiareciprocă a punctelor este determinată prin măsurareadistanţelordintre punctele de frângere şi prin măsurarea unghiurilor înpunctelede frângere ale traseului poligonal.

Clasificarea drumuirilor se poate face:

1. n funcţie de numărul punctelor de spri!in" drumuire spri!nită la capete pe puncte de coordonatecunoscute" drumuire spri!inită la capete pe puncte de coordonatecunoscute şi orientări" drumuire cu punct nodal # câte două puncte decoordonate cunoscute la capătul fiecărei drumuiri şi unpunct de spri!in pentru viză din punctul nodal

" drumuire în vânt # un punct sau două de coordonatecunoscute aflate la unul din capetele drumuirii

$. n funcţie de forma traseului poligonal

" drumuiri întinse # se porneşte din două puncte decoordonate cunoscute şi se opreşte pe alte două punctede coordonate cunoscute" drumuiri în circuit închis # se porneşte din minim două





5surarea ung6iurilor orizontale %ng6iurile orizontale Qntre laturile drumuirii se determin cadiferen a direciilor ung6iulare orizontale msurate Qn fiecare punct de staie prinmetoda seriilor.

III.&. ,etoda dru#uirii "lai#etrice s"riiite la ca"ete "e "ucte decoordoate cuoscute si laturi cuoscute

: relucrarea prin metoda clasica

$B

&igura !.

9lementele masurate pe teren?N i ung6iurile orizontaleN i media ung6iurilor de pantaN li lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire

D%&'$(

A%&'$(

!C)n %&'$'*(

B)+%&'$'*(

Hl 3H/ $l.n



/1Et",e de -"l-l:

I. C"l-ll d+st"ntelor or+/ont"le

d+0 ) l+0 1 -os o +0

2. C"l-ll or+ent"r+lor "(. C"l-ll or+ent"r+lor l"tr+lor de s,+0+n

A$

A&CD

b( C"l-ll or+ent"r+lor ,rov+/or++ "le l"tr+lor de dr!+re%tr"ns!+tere" or+ent"r+lor(

#3 ) ## 4 56' 7

8##s #3 ) #' 4

"(9 7 8##s

8. 2 L

8

;< = 3<' 7 >< 7 8##?

-( C"l-ll ne+n-@+der+ ,e or+ent"r+

e" ) v.=V0 ) I =< )%## 4'. 718## (=#n



- ) ",ro+!"t+" de -+t+re " teodol+tl+

n ) n!"rl de st"t++

d"-" ee )TB' se -"l-le"/" -ore-t+" : -e ) v . = ve

N :cest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului princompensarea orientarilor.

N %ng6iurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lortot calculul de compensare.

III.( ,etode de deter#iare a su"rafetei

:legerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de?

N modul de intocmire a planului cadastralCN precizia ceruta la determinareCN scara planuluiCN starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastralCN mijloacele de calcul avute la dispozitie.

5etodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie denatura datelor masurate (numerice sau grafice), de perfomantele mijloacelorte6nice si te6nologiilor utilizate si se pot clasifica astfel?

N 5etode numerice(cuprinzand procedeele?analitic,geometric si trigonometric)CN 5etode graficeCN 5etoda combinataCN 5etoda mecanica.

B 2etode numerice de calcul a suprafetelor

9lementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosccoordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.



;;

a) rocedeul analitic

<uprafata se determina folosind coordonatele punctelor caremarginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se

porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triung6i pentru care se poatescrie?

x

> J

&igura .

<e dezvolta determinantul dupa coloana !?

< U,i(M Ms) ,(Mi M/) K,/(Mi M) U ,i(MMs) K,(Ms Mi) K,/(MiM)

Ainanduse seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formulageneralizata?

<U i(MiK! R Mi! )

Dezvoltand determinantul dupa coloana rezulta?< UMl(, ,/)KM(,l ,/) M/(,l ,) UMl(,/ ,) KM(,lM/) KM/(, ,l)

sau scrisa prescurtat relatia este?

<U Mi(i! R iK! )

;#

X2 Y2

X3 Y3



&ormulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambelerelatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea

calculelor.

III.). Detasarea su"rafetelor

&efmitie ! detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa osuprafata impusa ,,s" dintro suprafata mai mare cunoscuta ,, ",in anumite conditiidate.

Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta dedetasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei).

Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii?a) conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din #)

b) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treacalinia de detasare)

ituatii frecvente!

dreapta detasare sa treaca printrun punct dat, situat pe conturul suprafetei, ininteriorul sau in exteriorul acesteia. dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturuluisuprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara")C detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate

impus (detasare ,,proportionala").

Partea te6nica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare(calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren.

-a birou se executa? determinarea suprafetelorC calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, ung6iuri,distante)C efectuarea detasarii propiuzise.

;3



,etode folosite9

!. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment)C b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la

intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren)

. grafice - pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scarimari.:legerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea

proiectului pe teren.

N 4ormula generala a detasarilor,, proportionate %,,paralele % si ,,perpendiculare % - procedeul analitic

Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera patrulaterul oarecare :@7D, din care se va detasa o suprafata s, printo dreaptaoarecare.

7oordonatele punctelor 5 si 8 care definesc pozitia dreptei de detasare se vordetermina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfelC

f 8 U DK2X(7 D) Y

M 8UMDK:(M7MD )4

;0

O

&igura /

U ,: K :( ,@ ,



=apoartele pi si p sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma?

din care rezulta?

C - n . 9 < - n - S

Z:5D [ 5 ":@DB Z:58 [

5 " :8DU? :F 4 ) :)n4 ") nn5UU , t \G C

Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuiedetasata ca o suma de suprafete, tinand cont si de relatiile ()?

-a randul sau, suprafata necunoscuta <:85D poate fi exprimata astfel?

Ainand seama de relatiile de mai sus, rezultaC

7a urmare, relatia (/) devine?

7u notatiile

A )

&"

%8(

!3"[ i :@D K 6 " 7"& 8 ". ;7D ":85D

U

,i 5

:8@DU ,: 5

i i

4:8@D

%(U i i 4:7@D

;

(3)G:7@D

:@D



=elatia () reprezinta formula generala a detasarilor si permite calcululrapoartelor necunoscute p! si p prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in

parte.

&etasari %paralele%

-a detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura aconturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea?

<e va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula

generala a detasarilor tinand seama de (!)?

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafatanotata cu 9 tinde catre zero, se va determina raportul +2pi, din ecuatia () impartita cu:

;1

relatia (3) devine?

!#"

@

—(!)

a) in functie de pi?

: 9 @C@

,l 8E

%) D & 'r- -a; < ]]U

:@



Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafatanotata cu 9 tinde catre zero, se va determma raportul +2pa, din ecuatia (/) impartita cu

$alorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor 5 si 8, care definesc pozitia dreptei de

@ '+

4i =>

G.:

A 1 :.@

b) in functie de

: #:@9: 4

:9

( - E

:@

i ! #:r ] ] ] @9

@ @9 rt ]] ]K]]U>nU > sau

s-E A s

VU#. ,V A 1

:@

#>



&etasarea %paralela%in trapez

: U @ si pl p: p C

Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "" in fata

radicalului, iar pentru !2p semnul"K" in fata radicalului.

#!

Particularizari?

9 :-p-7-p : -E :9

(-E



I. LATURA /URIDICA

I.l Geeralitati

-atura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentruidentificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si incartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor siactelor juridice pe care acestia le detin.

+n =omania exista doua tipuri de propietate?- privata ( tine de domeniul privat)C- comuna ( tine de domeniul public).Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile

imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii(drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi,

parcuri, gradini publice, paduri,etc.).Domeniul privat poate fi?- al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri

miniere)C- al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene)C- individual

+n documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de

proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele dinregistrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilitanumai dupa verificarea documentelor juridice.

+n cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.

I.2 PU3LICITATEA I,O3ILIARA

u#licitatea imo#iliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilorde proprietate intr-un registr=, organizat de administratia cadastral- $uridica

pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurariiopoza#ilitatii fata de terti.

#



Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de te6nici juridice menite satina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care seconstituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. :cesteatrebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante?N sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice

(securitate statica)CN sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducandla cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil(securitate dinamica)CN sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii inregistrele publiceCN sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asuprasc6imbarilor ce se produc in situatia materiala, conform cu normele desistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca urmare a instramarii sau

grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati.+n tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara?siste#ul de "u0licitate al re$istrelor de trascri"tiui si iscri"tiui!deu#it si siste#ul "u0licitatii "ersoate (in vec6iul =egat)C siste#ul cartilorfuciare! deu#it si siste#ul "u0licitatii reale (in Aransilvania, @anat si@ucovina).

+n afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele?N cartile funciare centrale pentru caile ferate si canaleCN cartile de evidenta funciara, in zonele din Aransilvania, unde cartile funciareau fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.

Siste#ul de "u0licitate "ersoala

<a instituit in anul !3# prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. :ceste registresunt?N registrul de transcriereC

N registru de inscriereCN registrul de inscriere al comandamentelorCN mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.

:u fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor,realizanduse astfel o publicitate personala.

#/



TRANSCRIEREA U consta in copierea integrate in registrul de publicitate acontinutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau seretrag drepturile reale imobiliareC

INSCRIPTIUNEA < INSCRIEREA; consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la ipoteci si privelegii.

:ctele supuse transcrierii sunt?

N actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se pot ipoteca (contract de vanzare cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care serenunta la aceste drepturiCN actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct,uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturiCN tranzactiile privind drepturile realeC

N ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie)CN 6otararile de expropiere pentru interes obstescCN cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de ani.

+n registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extrascomandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarileveniturilor bunurilor imobile ale debitorilor.

Aoate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pemasuratori cadastrale, deci au neajunsuri.

Siste#ul de "u0licitate reala al cartii fuciare

CARTEA 'UNCIARA U este un ansamblu de documente care descriu bunuriimobile si determina situatia lor juridica.

+n conformitate cu " -egea 7adastrului si Publicitatii +mobiliare nr. 02!113", publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor

juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. :ceasta seefectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilorimobile situate in raza teritoriala de activitate a lor.

#;



%nul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinandaceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in carteafunciara.

5ai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara.

7artile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecareilocalitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al aceluiteritoriu.

=egistrul se intregeste cu?

N registrul special de intrareCN planul de identificare a corpurilor de proprietateCN repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor sinumarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscriseC

N indexul alfabetic al proprietarilorCN mapa cu cererile de inscriere.

Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara suntdenumite " drepturi tabulare". :cestea sunt?

N dreptul de proprietateCN dreptul de superficieCN dreptul de uzufructCN dreptul de uzC

N dreptul de abitatieCN dreptul de servituteCN dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.

+n sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc..

Cartea funciara este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului

cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar.

##



ARTA I a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriutoate informatiile te6nice si economice ale bunului imobil respectiv?N numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietateCN suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiveCN amplasamentul si vecinatatileC

N valoarea impozabila.

ARTA II a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toateinformatiile privind drepturile inscrise, respectiv?

N numele proprietaruluiCN actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum simentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest dreptCN stramutarile proprietatiiC

N servitutiile constituite in folosul bunului imobilCN faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum siactiunile privitoare la proprietateCN orice modificari, indreptari sau insemnari care sar face in titlu, in partea +asau a ++a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute.

ARTA III a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv?N dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiileimobiliare,precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de / aniCN faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum siactiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parteCN sec6estrul si urmarirea imobilului sau venirurilor saleCN orice modificari, indreptari sau insemnari care sar face cu privire lainscrierile facute in aceasta parte.

7artea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusireasporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunuluiimobil.

#3



%rezentarea generală a unei staţii totale

&ahimetrele electronice sunt instrumentelegeodezice cel mai des utilizate în măsurătorile terestre.'voluţia lor, din punct de vedere electronic, a condus ladenumirea de staţie totală care presupune atât omăsurare a elementelor caracteristice pentru untahimetruclasic, cât şi o serie de controale şi calcule direct peteren, cum ar fi:stocarea automată a datelor, calcule prin

programe specifice a orientării, coordonatelor,elementelor de trasat etc.

Componentele principale ale unei staţii totale sunt:"teodolitul

"telemetrul "tastatura şi afişa!ul

"microprocesorul.

Teodolitul este electronic. Constructiv, teodoliteleelectronice au forma, elementele componente şi a(eleasemănătoare teodolitelor clasice, diferenţele cele maiimportante apărând la construcţia cercurilor gradate şi ladispozitivele de efectuare a lecturilor.

Dispozitivele de citire generează impulsuri care sunttransformate de un microprocesor în semnale codificatece sunt transmise către echipamente periferice. %e afişa!

vor apărea valorile direcţiilor sau unghiurilor măsurate.)e poate introduce orice lectură *inclusiv valoarea zero+pe direcţia origine. nregistrarea citirilor se face pe suporţimagnetici, fie pe o dischetă introdusă în aparat.'rorile care afectează măsurătorile au, în general, acelaşicaracter *sistematic sau întâmplător+, aceleaşi surse deprovenienţă şi aceleaşi moduri de determinare şieliminare ca la teodolitele clasice.Diferenţa constă în faptul că microprocesorul poate



efectua automat medierea lecturilor corespunzătoareamelor poziţii ale lunetei şi poate semnala eventualeleerori de punctare.

Telemetrul este de tip electrooptic şi este încorporat în teodolit. &oate corecţiile ce se aducdistanţelor măsurate şi care pot fi evaluate cu a!utorulunor relaţii matematice, sunt aplicate automat.

Tastatura şi afişajul asigură comunicarea operatorinstrument în efectuarea măsurătorilor şi controlulacestora. &astatura este din ce în ce mai simplificată,evitându"se tastele multifuncţionale,aplicând tehnicameniurilor.

'cranul de afişare este cu cristale lichide, în sistemalfanumeric, cu tendinţe de mărire pentru a permiteafişarea simultană a tuturor informaţiilor *date măsurate,comenzi e(ecutate, corecţii aplicate etc.+

Microprocesorul este componenta cea maiimportantă a staţiei totale, având funcţii multiple. %rinintermediul programelor e(istente în memoria acestuia ce

acţionează asupra perifericelor şi în memoria de date.'(istă posiilitatea cuplării cu carnete electronice deteren pentru facilitarea stocării datelor şi utilizarea înprelucrare a unor date mai vechi precum şi a unorprograme de calcul specificemăsurătorilor topografice.Dintre cele mai utilizate staţii totale de la noi din ţară sepot enumera produsele firmei -/D"/eica, &opcon, %enta(care s"au impus pe piaţă datorită caracteristicilor lor.

)taţii totale produse de firma /eica)taţiile totale ale firmei /eica din gama &%)0 au

o memorie a datelor de minim 1 măsurători oferindavanta!ul e(ecutării lucrărilor de intindere mare în timprelatic scurt. 2anevrarea pe teren este rapidă şi precisăcu a!utorul sistemului laser de centrare şi afişarea digitalăa nivelei torice. 3uruurile de mişcare micrometrică pe

orizontală au posiilitate de rotaţie infinită oferind



rapiditate şi precizie la măsurare.2ăsurarea unghiurilor se face cu o deviaţie standardcuprinsă între $4şi 54 la gama &%)0.Distanţa ma(imă măsurată cu o prismă este de 65m

într"un timp mai mic de 1 secundă.)oftul de transfer al datelor oferă posiilitatea afişăriisimultane pe monitorul calculatorului atât a datelorpreluate din staţia totală cât şi a hard dis7"uluicalculatorului pentru o operare rapidă asupra fişierelordin amele sensuri.

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	taritadianaandreea
View:	224 times
Download:	0 times

Proiect-Licenta-Cadastru

Documents