Cap.I Aspecte introductive Dobrogea este localizata in partea sud-estica a Romaniei,aproximativ intre 27 si 20 si 29 si 41 longitudine estica si re spective 43 43si 54 si 27 latitudine nordica.Principalele unitati geomorfologice ale Dobrogei sunt reprezentate prin:Delta Dunari in nord-est,Complexul lagunar Razim(Razelm)in prelungirea sudica a Deltei,Podisul Dobrogei de Nord,in care se remarca Muntii Dobrogei(Macinului)in partea de nord-vest,Podisul Dobrogei Centrale si Podisul Dobrogei de Sud.Istoricul cercetarilor climatice in DobrogeaDobrogea este pamantul romanesc intrat foarte devreme in lumina cunoasterii,si ca atare una din zonele geografice ale tarii despre care detinem informatii importante.Primele indicii asupra climei Dobrogei si a tarmului Marii Negre le intalnim la Herodot,in descrierile cu caracter istoric si geografic pe care le-a facut acestor tinuturi,in perioada ce a urmat infintarii primelor colonii de catre negustorii greci,in locurile unde tarmula oferit conditii prielnice.PRECIZAREA SCOPULUI LUCRARIIScopul principal al lucrarii este acela de a cunoaste sub toate aspectele si in profunzime principalele resurse climatice de pe teritoriul Dobrogei.Pentru aceasta nu numai ca s-a analizat intregul fond de date de la statiile meteorologice si posturile pluviometrice reprezentative,dar nu s-au si elaborat reprezentari grafice corespunzatoare fiecarui paramettru precum si interpretari ale datelor in functie de structura si functionarea subsistentelor din Dobrogea.In elaborarea acestei lucrari eforturile personale au fost usurate de accesul la fondul de date al Centrului Meteorologic Regional Dobrogea,Institutul National de Meteorologie si Hidrologie din Bucuresti,de colaborarea cu membrii colectivului de cercetare Aerodinamica si Ingineria Vantului de pe langa catedra de Hidraulica si Protectia Mediului din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti,membrii colectivului de cercetare din cadrul centrului viticol Murfatlar Constanta,de datele existente in cadrul Centrului de Cercetari Costiere pentru Protectia Mediului din Facultatea de Geografie,Universitatea Bucuresti.

Cap.II Particularitatile climatice CLIMA DOBROGEI Teritoriul Dobrogei se individualizeaza pregnant,fiind cea mai calda,cea mai usacata si,intre unitatile naturale de dealuri si campie,cea mai vantoasa dintre regiunile tarii.Dobrogea,prin pozitia geografica pe care o ocupa in sud-estul Romaniei,intre Marea Neagra (la est)si Lunca Dunarii (la vest si nord),prin complexitatea structurii suprafetei active,peste care se suprapun influentele marilor centri barici de actiune(cicloni meditenaneeni si pontici,anticiclonii Azoric,Scandinav si Euro-Asiatic),se caracterizeaza pein cel mai tipic climat temperat-continental din Romania.Acest tip de clima are trasaturi asemanatoare cu cele ale stepei Ucrainei din nordul Marii Negre,ca si cu cele ale Podisului Prebalcanic din sud,fata de care se constituie intr-o zona de tranzitie.Individualitatea climatica a Dobrogei este rezultatul interactiunii complexe,dar specifice,a factorilor climatogeni radiativi,fizico-geografici si dinamici.FACTORII GENETICI AI CLIMEI1.Factorii climatogeni radiativi. Asigura cantitati mari de energie solara ca urmare a pozitieigeografice favorabile (situarea sudica determinand unghiuri mai mari ale inaltimii Soarelui deasupra orizontului,iar cea estica o nebulozitate mai mica),altitudinilor mici,reliefului relativ uniform,proximitatii Marii Negre si circulatiei dominant vestice din troposfera mijlocie (la nivelul TA 500 mb).Datele inregistrate la statia meteorologica Constanta atesta potentialul relativ ridicat al Dobrogei (in special al zonei litorale),care se cifreaza le circa 125kcal/cm patrat an.Distributia teritoriala a sumelor medii ale radiatiei globale prezinta,desigur,unele diferentieri legate de variatiile transparentei atmosferice (nebulozitate,ceata,pacla),dar ele sunt putin semnificative.In schimb,distributia temporala cunoaste variatii periodice si neperiodice considerabile.In regim anual,cele mai mici sume medii lunare de radiatie globala se inregistreaza in decembrie(luna solstitiului de iarna,cu cel mai mic unghi al inaltimii Soarelui deasupra oriontului si nebulozitatea cea mai mare),iar cele mai mari,in iulie(cu inaltimi inca mari ale Soarelui si nebulozitate redusa).La Constanta suma medie inregistrata in luna decembrie (2,98 kcal/cm2)reprezinta doar 16,82% din cea aferenta lunii iulie(17,71 kcal/cm2).Variatiile neperiodice din timpul unui an sunt ,de asemenea importante.Astfel,in anul 1980,caracterizat printr-o frecventa mare a timpului noros si acoperit,radiatia globala inregistrata in Constanta a fost de numai 108,29 kcal/cm2,iar in anul 1990,cu o frecventa mare a timpuluisenin,a atins 141,54 kcal/cm2.

FACTORII CLIMATOGENI FIZICO-GEOGRAFICI.Se evidentiaza prin prezenta celor doua tipuri esentiale de suprafata activa:marina si continentala.Suprafata activa continentala este relativ uniforma ,dar nu total lipsita de particularitati apte sa induca modificari locale destul de importante in valorile si regimurile unor elemente meteo.Astfel de partea nord-estica a Dobrogei reprezentata de Delta Dunarii constitue o suprafata activa care alterneaza atat in spatiu(grinduri ,mlastini si suprafete acvatice intinse)cat si in timp(suprafetele uscate pe ape mici,iar cele acvatice la ape mari).Nici uscatul propriu-zis nu este foarte omogen,la o analiza mai detaliata.Dobrogea de Nord corespunde unui lant montan vechi,puternic pepeplenizat din paleozoic pana in prezent.La nord de lina tectonica Peceneaga-Camena,persista muntii reziduali ai Macinului sau Pricopanului,dispusi pe linia NV-SE sub forma unor culmi si varfuri cu inaltimea maxima de 467 m(Vf.Greci).Ei se continua spre Est cu Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei,ale caror altitudini oscileaza intre 300si 150 m.Spre sud,se desfasoara Podisul Babadagului,al carui relief valurit inclina dinspre vest(400-300 m altitudine)spre est(200-100 m altitudine).Partea cea mai joasa a Dobrogei de Nord,Campia litorala Razelm,este acoperita,in buna masura,de apele complexului Razim-Sinoe,cu adancimi mici(2-3 m)si martori de scufundare(Popina,Gradistea,Bisericuta).Dobrogea Centrala ,la sud de linia tectonica Peceneaga-CAmena,corespunde,in linii mari,Podisului Casimcei,care inclina lin dinspre NV(400-300 m)catre SE(100 m),fiind drenat,in mare parte de raul cu acelasi nume.Dobrogea de Sud este o regiune de platforma,cu interfluvii plane sau larg valurite si altitudini cuprinse intre 200 m in vest si 100 m in est.Se disting trei subunitati:Podisul Medgidia,Podisul Cobadin-Negru Voda si Podisul Oltina.Litoralul propriu-zis este foarte jos in sectiunea nordica(0-4m)si sensibil mai inalt(ca100 m)in partea sudica.Marea Neagra constituie,la randul ei,cel de-al doilea tip fundamental de suprafata activa,care are,prin modul diferit de incalzire si racire,prin faptul ca este o sursa permanenenta de evaporare,prin modificarile pe care le aduce presiunii atmosferice si caracteristicilor vantului,nebulozitatii si precipitaiilor etc.,influente deloc neglijabile asupra genezei conditiilor climatice specific Dobrogei.Desigur,bazinul Marii Negre nu poate fi considerat drept suprafata activa a Dobrogei.

Analiza elementelor climaticePotenialul solar din Dobrogea Potenialul solar poate fi analizat att din perspectiva radiatiei globale, ct i a radiaiei solare nete (potenial solar efectiv).Radiaia solar global (Rs) se reflect la suprafaa pmntului n funcie de mai muli factori: natura,culoarea i panta suprafeei,unghiul de inciden a razelor solare etc. Albedoul, sau fraciunea din Rs, notat cu , care este reflectat de suprafaa activ a pmntului,poate atinge un maximum de cca. 95% n cazul zpezii proaspete,respectiv un minimum de 5% pentru un sol nud, ud i negru. Covorul vegetal prezint un albedo cuprins ntre cca. 20-25%, iarba verde avnd o valoare de 23% (Allen .a., 1998). Radiaia solar net de lungime de und scurt (Rns) reprezint fraciunea din Rs care nu este reflectat de suprafaa activ, iar radiaia net de lungime de und lung (Rnl) reprezint diferena dintre radiaia de und lung emis i cea primit de suprafaa activ a pmntului.Radiaia solar net (Rn) reprezint diferena dintre radiaia receptat (incoming) i cea emis sau reflectat (outgoing) de ambele lungimi de und, scurt i lung (MJ m2/zi). Rn este echilibrul dintre energia absorbit, energia reflectat i energia emis de suprafaa activ a pmntului, sau diferena dintre radiaia net receptat, de lungime de und scurt (Rns) i radiaia net emis, de lungime de und lung (Rnl). Rn este, n mod normal, pozitiv n timpul zilei, respectiv negativ n timpul nopii. Valoarea total diurn pentru Rneste aproape ntotdeauna pozitiv, cu excepia condiiilor deosebit de severe de la latitudini mari. Rn are o importan deosebit n clima unei regiuni, prin aportul major cu care aceasta contribuie,printre altele, la procesul de evaporaie difereniat a apei de pe suprafaa apelor sau a uscatului (evapotranspiraie). n acest sens, pe plan internaional sunt menionai Prescott (1940), care a evideniat corelaia dintre evaporaia apei i radiaia solar, Doorenbos i Pruitt (1977), Allen .a. (1998), care au artat importana deosebit a radiaiei solare globale i a celei nete asupra evapotranspiraiei.Pentru a determina potenialul solar (calculat pe baza radiaiei globale i nete) au fost parcurse mai multe etape.

Resurse climatice pentru agricultur Cunoaterea aciunii factorilor climatici, a direciei i intensitii lor n aciune este de o real utilitate n perfecionarea dezvoltrii produciei agricole, mbuntirea repartizrii teritoriale, aplicarea difereniat a sistemelor de cultur, a msurilor agrofitotehnice,precum i pentru organizarea tiinific a produciei i a muncii.Dobrogea aparine n totalitate zonei agroclimatice I caldsecetoas caracterizat, la modul cel mai general, ca regiunea curesursele termice cele mai generoase, dar i cu resursele hidricecele mai srace.Cele dou elemente climatice majore, temperatura iprecipitaiile, dei prezint unele diferenieri n ce privete repartiiateritorial, nu influeneaz n mod deosebit nivelul recoltelor, celpuin la sortimentul de specii cultivate nu numai n Dobrogea, dar i pe ansamblul ntregii zone agroclimatice I (sud-estul rii). Cel mult pentru unele specii pomicole sau pentru via de vie pot fi identificate expoziii mai nsorite sau lipsite de curenii reci primvara.

Temperatura. Media anual este cuprins ntre 10,4oC nnpartea de nord-vest a judeului i 11,4oC n partea de sud-est. Sub aspect termic, zona litoral, ceea ce nseamn o fie de 10-15 km la vest de rmul mrii, beneficiaz de temperaturile medii cele mai mari, peste 11oC, dar mai ales de o umiditate atmosfericmai ridicat. Aceasta din urm atenueaz, ntr-o oarecare msur, ariele de la sfritul lunii iunie i nceputul lunii iulie, favoriznd maturarea normal a cerealelor pioase de toamn, dar i proceselede legare (polenizarea i fecundarea la porumb i floarea-soarelui). De asemenea, aceeai fie litoral beneficiaz, toamna, de efectul termostatic al mrii, prelungind sezonul de vegetaie cu 10-15zile i favoriznd n acest fel cultivarea unor hibrizi de porumb i floarea-soarelui, mai tardivi, deci mai productivi. Acelai fenomen ferete culturile legumicole de brumele timpurii de toamn. Toateaceste diferene spaiale n ce privete distribuia resursei termice nu exclud ncadrarea teritoriului agricol al Dobrogei n marea zon agroclimatic I, cald-secetoas, ai crei parametri termici suntcuprini ntre 3.700-4.300oC suma temperaturilor mai mari de 0oC, i 1.400-1.750oC suma temperaturilor efective mai mari de 10oC. La nivelul ntregului teritoriu dobrogean, aceast amplitudinea resursei termice permite, cu toate acestea, o difereniere zonal suficient de mare, care la rndul ei s se materializeze n productiviti distincte ale teritoriilor respective.

Precipitaiile. Teritoriul Dobrogei este secionat de la nord la sud de izohieta 400 care separ aceeai zon litoral de restul teritoriului judeului. La est de aceast linie precipitaiile medii anuale sunt cuprinsentre 350-400 mm anual, iar la vestul acesteia ntre 400-450 mm anual. n plan transversal, la est de izohieta 400 precipitaiile scad pe direcia vest-est, iar la vest de izohieta 400 precipitaiile cresc dela est spre vest. Cu toate acestea, distribuia spaial a precipitaiilor nu este att de liniar ca i aceea a temperaturilor. Pe teritoriul Dobrogei, pe fondul condiiilor pedoclimatice existente, principalele plante de cultur sunt grul, porumbul i floarea-soarelui. Alturi de acestea se mai cultiv, pe suprafeemult mai mici ns, rapia, sfecla de zahr, soia, via de vie, pomii fructiferi, cartoful etc. Pe baza celor afirmate am elaborat un studio referitor la corelaia dintre potenialul climatic existent (n specialtermic i pluviometric i cerinele climatice ale grului, porumbului i florii-soarelui. De asemenea,la sfritul acestui subcapitol, pentru a sublinia att importana decisiv pe care clima o are asupra productivitii, dar i rolul determinant pe care l-a avut la constituirea singurei plantaii de kiwidin Romnia, am introdus dou studii de caz referitoare la relaia dintre principalele elemente climatice i producia de struguri din podgoria Murfatlar, n perioada 1976-2000 i analiza plantaieide kiwi de la Ostrov din perioada 2005-2006.Vnturile tarin meteorologie, vnturile tari se definesc ca fiind fenomenele atmosferice caracterizate prin cureni aerieni cu viteza 15 m/s (calculat pentru un interval de timp de 2). n activitatea sinoptic,viteza medie a vnturilor 10 m/s (calculat pentru un interval de timp de 10) este inclus n categoria mesajelor de avertizare, proprii fenomenelor meteorologice periculoase. La vnturile nrafale (vnturi care timp de 1-20, au o vitez 5 m/s n comparative cu valoarea medie nregistrat n intervalul prevzut), mesajele de avertizare se transmit atunci cnd viteza este 12 m/s.Dac viteza medie crete i devine 15 m/s, iar rafala maxima este 16 m/s, se transmite aa-numitul mesaj de agravare a fenomenului meteorologic periculos. Vntul n rafale este cu att mai accentuat, cu ct sunt mai mari instabilitatea masei de aer i viteza curentului aerian.

Fenomenele climatice de risc din perioada caldFenomenele climatice de risc care se produc n perioada cald a anului pe teritoriul Dobrogei au n comun temperaturile pozitive. Gradul diferit de nclzire, fie de natur radiativ, fie prin ptrunderea de aer cald tropical (continental sau maritim ), constituie principala cauz a genezei i diferenierii teritoriale a riscurilor climatice din perioada cald. Astfel, de intensitatea conveciei termice depind producerea ploilor abundente i toreniale, a furtunilor cu grindin etc. Aportul de aer cald tropical pe seama adveciilor continentale determin nclzirile masive, acestea, asociate cu conveciatermic, pe fondul unui timp predominant anticiclonic, genereaz secete episodice (de primvar, var, toamn). Trebuie s menionez faptul c sunt i cazuri cnd, fenomenele de uscciune i secet indiferent de regimul termic de iarn sau de var. Astfel, n perioada cald a anului, pe teritoriul Dobrogei am identificat urtoarele fenomene climatice de risc : grindina, precipitaiile toreniale, nclzirile masive la care se adaug tornadele i trombele marine.

Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului n perioada rece a anului toate fenomenele climatice de risc au o caracteristic comun i anume temperaturile negative. n categoria acestora, pe teritoriul Dobrogei am identificat i caracterizat: viscolul; depunerile de ghea; ngheurile, dezgheurile i brumele; stratul de zpad, valurile de frig. Din Romnia, Dobrogea prezint cea mai diversificat palet de riscuri climatice. Fenomenul se explic prin faptul c aceasta reprezint zona de interferen sau de transformare a aerului polar n aer tropical i a aerului tropical n aer polar. Este domeniul susceptibil n permanen de invazii ale maselor de aer foarte reci i uscate de origine arctic sau polar, care atrag dup sine ntregul cortegiu de riscuri climatice de iarn (rciri masive, viscole, ngheuri i brume etc.), ca i de invazii ale maselor de aer fierbinte tropical dinspre tropice care aduc cu sine cortegiul riscurilor climatice de var (nclziri masive, secete prelungite, ariditate etc.). n cazul interferenei acestor mase de aer, pot avea loc fenomene deosebit de spectaculoase n diferite sezoane din an prin modul de manifestare i consecine (ninsori abundente, viscole violente etc.) Ele sunt cu att mai periculoase cu ct se produc mai mult n afara sezonului lor caracteristic, limitnd perioada de vegetaie. Evoluia sezonier i multianual a acestor fenomene are un caracter neperiodic i, de aceea, nu totdeauna pot fi prevzute i prentmpinate.

Cap.IIIANALIZA PLANTATIEI DE KIWI DE LA OSTROV

Studiul in cauza a fost elaborat in perioada decembrie 2004-2007,timp in care a fost analizata atat ecoluia plantatiei,cat si principalii parametri meteo cu rol determinant in dezvolatarea arbustilor.Plantatia experimentala de kiwi,cu o suprafata de doar 2 hectare,a fost infiintata in anul 1990,la cca 7 km S-SV de localitatea Ostrov,pe versantul Sud-vestic ak Oltinei.Aduse din nordul Italiei,fructele exotice s-au aclamatizat cu greu climei dobrogene,intrucat planta este sensibila atata la temperatura,cat si la precipitatii.In urma acestui studiu am constatat urmatoarele:-vitele au fost protejate de vantul puternic,pentru ca rafalele sa nu rupa lastarii nou aparuti de pe tulpina(in acest sens s-au plantat "perdele de plopi")-in arealul plantatiei,in perioada avuta in vederea,durata medie aanuanala intervalului fara inghet a fost de 230 zile-ingheturile care au intervenit la sfarsitul iernii 2004-005 au omorat mugurii lipsiti de aparare,lucru care a diminuat foarte mult recolta de fructe-in arealul plantatiei,in intervalul de timp avut in vedere,suma anuala a temperaturilor din iernile 2004-2005 si 2005-2006 si mai ales 2006-2007 a fost de petse 850 de ore-cel mai mult au daunat culturii,in perioada avuta in vedere,atat temperaturile deosebit de scazute din anotimpul de iarna,care au dus la pierderea multor plante,cat si vanturile reci de primavara.-iarna 2006-2007 a fost cea mai favorabila pentru plantatia de kiwi de la Ostrov,aceasta fiin una dintre cele mai calde perioade 1965-2005,din Dobrogea.Luna decembrie(2006),ianuarie si februarie(2007) au fost neobisnuite,atat din punct de vedere al temperaturilor scazute,cat si fenomenelor meteo produse.Pe acest fond sinoptic,in arealul plantatiei de kiwi de langa localitatea Ostrov,in intrevalul de 21.01-24.01.2007 s-au atins si chiar depasit maximele termice absolute pentru luna ianuarie.Conscluzia finala asupra modului de distributie a principaleloe elemente climatice este aceea ca distributia teritoriala a acestora pe teritoriul Dobrogei permite consituirea de zone de productivitatea suficinet de distincte pentru formarea de renta diferentiala pe criteriul favorabilitatii conditiilor climatice.

n localitatea Ostrov din Constana, planta kiwi, a fcut furori. Cu 15 ani n urm, o echip de profesori vizionari de la Facultatea de Horticultur din cadrul USAMV Bucureti, a adus de pe inuturile italiene primii butai de kiwi spre a-i aclimatiza i dezvolta ntr-o plantaie fascinant din Dobrogea, perimetru agricol pe care ei l imaginau a fi una dintre cele mai roditoare grdini ale Europei.

Cmpul experimental ales de ei este localizat n zona fostului IAS Ostrov i msoar nu mai mult de 2 hectare. Timp de 8 ani, pn cnd IAS-ul a fost privatizat, s-au aflat sub supravegherea lor tiinific 6 soiuri de kiwi specia Actinidia Deliciosa i cteva selecii din Actinidia Arguta, asupra eficienei crora urmau s se pronune profesori i specialiti care au condus procesul de ameliorare i multiplicare.

n anul de referin 2008, concluziile lor sunt urmtoarele:- Plantaiile de kiwi din Romnia reprezint o ans economic i social ncurajatoare.- Aclimatizarea culturii de kiwi se justific att din punct de vedere pedoclimatic, ct i economic.

- n condiiile unei ierni extrem de geroase, cea din 1993, butaii de kiwi ce se aflau n primul an de via n plantaie au supravieuit n proporie de 80%, procent ce creeaz certitudinea c o plantaie viguroas va suferi pierderi mult mai mici.

Producia realizat n cazul unor soiuri ar putea s ating nivelul celor mediteraneene, cu condiia ca sistemul de irigare, existent n plantaia de la Ostrov, s fie folosit. Cultivatorii au reuit s scoat la hectar i 2.000 de tone de kiwi.

n pofida acestor realizri cel puin ncurajatoare, cmpul experimental de la Ostrov este pe cale de a se nchide. Actualul patron-concesionar pare a fi nemulumit de realizrile productive i declar c va desfiina plantaia. Se pare c la originea inteniilor nesbuite ale acestuia se afl, n fapt, motive concureniale. Domnul patron funciar este n acelai timp un mare juctor pe piaa importurilor de fructe exotice i ar avea temerea c dezvoltarea acestei industrii n Romnia i-ar ncurca afacerile.

nmulirePoi crete kiwi din semine, dar nu soiul Jenny.

Seminele din fructele cumprate de la magazin pot fi plantate n Noiembrie i seminele vor germina pn n primvar.Trebuie folosit un amestec de pmnt fin, nisipos, care trebuie meninut umed, dar nu mbibat cu ap. Seminele germineaz n 4-5 sptmni. Plantele obinute astfel vor trebui altoite pentru a produce arbusti viguroi. Majoritatea plantelor care vor iei vor fi plante brbteti, i va trebui s atepi ca s poi s le deosebeti. Ai nevoie doar de o plant brbteasc i o plant femel. Ar trebui s le plantezi la 5 metrii deprtare. Va trebui s le ajui la polenizare, lund polenul i suflnd peste florile femele.

Kiwi cumparai din sere sunt, de obicei, deja altoii sau obinui din butai.

Plantele de kiwi obinute din butai sunt de obicei mai rezisteni la frig; dac se usuc pn la nivelul solului, un kiwi obinut din buta va da lstari noi la primvar, lstari care vor avea aceleai caracteristici ca planta iniial.

Boli i duntori Kiwi nu are prea multe probleme din acest punct de vedere, probabil i datorit faptului c duntorilor nu prea le plac frunzele, scoara i rdcina arbustului. Un lucru ciudat este c scoara are o arom mentolata i pisilor le place s o road; cnd arbustul e mic, acest lucru poate fi o problem, mai ales c astfel se pot pierde lstarii noi din primvara. Melcii pot ataca ramurile tinere. Alti duntori mai sunt crtiele, puricii plantelor, precum i nematodele, care reduc vigoarea arbustului.

Frunzele Frunzele mari, de culoare verde nchis, au forma ovala nspre rotunda, cu 17-25 cm diametru. Frunzele i lstarii tineri sunt acoperii cu peri roiatici, pe cnd frunzele mature au peri de culoare verde nchis pe partea superioar i albi, cu vene albicioase pe partea inferioar.

Florile Sunt mari, au 2,5-5 cm diametru, culoare alb spre crem i oarecum parfumate; apar cte una sau cte trei, pe vie, la axilele frunzelor. Perioada de nflorire se ntinde pe mai multe sptmni, din mai pn n iunie, n funcie de condiiile climaterice.

Fructul Este oval, ovoid sau oblong, lung de 5-7cm, cu pielita maronie. Fructul soiului Jenny este puin mai mic comparat cu cel din comer (aproximativ 5-7cm), dar nici nu este aa de pros ca cel din comer. Pulpa fructului este ferm, tare pn cnd e complet copt i are o culoare verde deschis, strluctitoare, uneori glbuie sau maronie. Mijlocul fructului este succulent, cu linii demarcatoare ntre care se afl semine mici, de culoare purpuriu nchis sau aproape negre. Aroma fructului este dulce acrioar nspre acid.

Origine Kiwi este originar din valea rului Yangtze, din nordul Chinei i din provincia Zhejiang, pe coasta estic a Chinei.

Soiurile care nu sunt autofertile Pot fi probleme cu soiurile care au nevoie de plante de sex diferit. Planta brbteasc n special, nu prea crete viguros. Aceasta lsa planta femel cu o cretere abundent dar fr fruct. Deasemenea varietile mai vechi au nevoie de foarte mult soare pentru a rodi, care le-a restricionat popularitatea n Europa.

Cum s-a ajuns la un soi autofertil Venhorst Kiwi Cultures din Olanda este specializat n cultivarea plantelor kiwi de 25 de ani. n 1984. dup multe teste i experimente au nceput pe o scar mai mare cultivarea plantelor kiwi. La nceput se cultivau soiurile Hayward(femel)i Atlas(mascul) n ghivece cu diametru de 12cm. Pentru o recunoatere mai bun plantele femele i mascule erau cultivate n ghivece de culori diferite.

Dar apoi n anul 1986, s-a fcut o descoperire neobinuit. O plant din Haywards avea diferene clare n comparaie cu celelalte plante. Datorit acestui lucru planta a fost dus ntr-un laborator pentru teste i a fost nmulit prin propagarea esutului (plant tissue culture).Apoi a fost plantat n diferite locaii. Dup 3 ani suspiciunea senzaional a cultivatorilor a fost confirmat. Acest kiwi a fost o plant autofertil. n floare erau componente femele i componente mascule. Plantele au fost din al treilea an pline cu fructe. Fructele au fost mai puin mai mici dect soiul Hayward, dar numrul de fructe pe plant a fost enorm. Senzaia biologic a fost perfect i Actinidia deliciosa Jenny s-a nscut. Aceast plant autofertil a fost numit Jenny, dup cea mai mic fiic a cultivatorilor.

Cultivare i ngrijire Arbustul kiwi are nevoie de o lung perioad de dezvoltare (cel puin 150 de zile calde, fr nghe), care nu trebuie s se suprapun peste perioadele reci din toamn sau iarna trzie.

Plantarea Kiwi poate fi plantat i ntr-un loc cu parial umbr, dar cel mai bine se dezvolt ntr-un loc nsorit, n care se poate ntinde pe un spalier. Viele trebuie protejate de vntul puternic, pentru c rafalele puternice pot rupe lstarii nou aprui de pe tulpina.

Pmntul Asigur-le un pmnt bogat n nutrieni cu compost bine fermentat. Solul trebuie s aibe un drenaj bun. Le place un pmnt oarecum acidic.(pH 5-6.5) Frunzele vor arta lipsa de nitrogen dac pmntul nu este mai acidic. Arbustul nu tolereaz solurile cu concentraie mare de sare.

Odat ce planta a fost aezat n locul ei final, udai-o bine i dup aceea lsai-o cteva sptmni nainte ca s o udai din nou.

Sprijinirea planteiPlanta kiwi este un arbust cu vie lungi, viguroase i lemnoase, asemntoare lianelor. n natur ea crete n copaci. Ea nu i poate sprijini greutatea i se va ntinde pe o suprafa de zece metrii. Ea are nevoie de un sprijin puternic cum ar fi un palier mare, bara metalic sau un gard peste care s-i ntind viele lungi.

Pentru un simplu palier putei confeciona unul n form de T, la care ambele laturi s fie lungi de 2,5 metri, dintre care 60 de cm trebuie s fie n pmnt, iar prin laturile de sus sa trecei nite srme. Sau putei utiliza o scri special care se gsete i n comer. Plantele kiwi stau agate i pe srm, asemenea viei-de-vie din curtea bunicilor de la ar.

Irigarea Plantele kiwi au nevoie de mari cantiti de ap n timpul perioadei de cretere dar trebuie s fie ntr-un pmnt cu drenaj bun. Nu au nevoie de mult udare numai dac trecei printr-o perioad de secet. Trebuie udate regulat n timpul cldurilor din var. Nu lsa niciodat o plat s treac prin stressul secetei. Stresul cauzat de secet se manifest prin cderea frunzelor, nglbenirea sau arderea marginilor acestora, iar n cazuri extreme se ajunge la cderea tuturor frunzelor i apariia unor lstari tineri.Mai multe plante mor datorit problemelor legate de ap dect din oricare alt motiv.

FertilizareaKiwi trebuie tratat cu substane fertilizatoare, mai ales cu nitrogen, element de care are nevoie din plin, mai ales n prima jumtate a sezonului de cretere. Adaosul de nitrogen la sfritul perioadei va duce la apariia unor fructe mai mari, dar acestea nu vor rezista la depozitare.

n solurile alcaline, un fertilizator pentru arbuti fructiferi trebuie turnat n jurul tulpinii, dupa care pmntul trebuie udat bine aceast operaie trebuie efectuat la nceputul lunii martie.

n Aprilie trebuie pus un compost bine fermentat (blegar) n jurul plantei dar stratul nu trebuie s intre n contact direct cu tulpina, pentru c poate putrezi coroana arbustului.

Urmeaz apoi tratamente suplimentare odat pe lun, n perioada de nflorire, de la nceputul verii i pn n perioada de rodire, pn n Septembrie.Se pot folosi substane care conin i alte elemente nutritive i minerale necesare plantelor.

Tierea i conducerea plantei kiwiKiwi este uor de crescut a face s rodeasc e problema. Ei vor crete foarte mari dac i lai dar pot fi controlai prin tiere aceasta va mri rodirea. Dar e foarte uor s tai toate coardele roditoare, aa c trebuie s ai grij.

La sfritul primului sezon:

Dezvolt o tulpin permanent. Dac plantele nu au crescut suficient de mult, taie-le jos pn la 4 sau 5 muguri vizibili i ncearc din nou.

La sfritul sezonului al doilea:

Dezvolt cordoanele principale permanente. Nu lsa coardoanele s se ncolceasc n jurul srmei din mijloc pentru sprijin. Leag-le la fiecare 50-60 cm. Dac se ncolcesc n jurul srmei, s-ar putea s se constrng n anii care vin.

La sfritul sezonului al treilea:

Dezvolt coarde roditoare. Coardele ar trebui s se formeze pe prile opuse ale cordoanelor , la intervale de 20-25cm. Dac le lai mai apropiate vei avea vie nclcite. Coardele sunt inute 2-3 ani, apoi sunt tiate pentru a face loc altora noi.

Fructul crete pe coarde care au cel puin un an, care au pri internodale scurte( distana dintre 2 frunze), care au muguri dezvoltai i care sunt expuse la soare.

La sfritul sezonului al patrulea:

Structura de baz a plantei este complet. Cantitatea fructele scade n fiecare an cu ct e mai btrn coarda, cu att mai puin rod va face. Aa c ar trebui s tai coardele care au 3 ani, pn la cordon pentru a menina planta tnr. Menine cteva coarde sntoase, coarde de un an sau doi i vei avea roade bune.

La sfritul sezonului al cincilea:

Tieri de meninere. Din acest moment, dup ce planta a rodit, taie coardele vechi ce i ncheie ciclul de via. Las coarde noi s se dezvolte din cordon la baza coardelor vechi i dirijeaz noile coarde.

Tierile din iarn

Tierile din iarn se fac n ultima sptmn din ianuarie sau prima sptmn din Februarie. Scopul tu va fi s lai un numr optim de coarde de 1 an, distribuite n mod egal pe plant.Fiecare vi va trebuie restricionat la spaiul ei alocat, altfel se va nvrti n jurul vecinilor ei i vei avea o jungl legendar.

Tierile de corecie din var

Tierile din var sunt eseniale pentru a menine un aspect ordonat, spaiu i accesul luminii la coardele roditoare. Va trebui s tai de mai multe ori n perioada de cretere. ncepe n Aprilie i Mai, cnd coardele neroditoare, care nu sunt necesare pentru sezonul urmtor, pot fi nlturate. Mldiele care cresc drept n sus pot fi tiate la 2 sau 3 muguri. Aceasta va menine un punct de cretere pentru mai multe coarde roditoare care trebuie s nlocuiasc pe cele tiate sau unde creterea rapid poate lua natere. Orice mldie care se ncolcesc sau se nclcesc vor trebui scurtate.

n timpul lunilor Iunie i iulie, va aprea creterea rapid aa c tierea este esenial pentru a menine un aspect ordonat. Coardele care vrei s le ii pentru sezonul urmtor trebuie selectate i lsate i creterea excesiv pe o coard dincolo de fruct poate fi scurtat la o lungime uor de mnuit. Lungimea uor de mnuit este determinat de competiia pentru spaiu de la coardele din jur. nltur mldiele care se ncolcesc i restrnge planta la spaiul alocat.

n August s-ar putea s mai trebuiasc efectuate tieri pentru a preveni nclciri i pentru a menine lumina soarelui la coardele roditoare.

Rodirea i recoltarea Fructul ncepe s apar ca i nite boabe verzi care cresc ct o prun mare. Rapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul cultivat i de condiiile climaterice. Ele i schimb culoarea de la verde la maro odat ce s-au copt. Cnd aceast culoare se schimb le poi culege. Pentru cei care cresc acas un kiwi, cel mai bine este s ateptai pn la 1-15 noiembrie, dat pn la care seminele din interior sunt deja negre.

Ele sunt de obicei tari i dureaz cteva sptmni pn se nmoaie pentru a putea fi servite. Dac le culegi prea repede ele se vor acri i nu vor avea nici o dulcea, n timp ce dac le lai prea mult fr s le culegi vei avea nite fructe mult prea moi.

Odata cules, fructul trebuie aezat ntr-o pung de plastic i apoi depozitat n frigider. Ele vor rezista n frigider cteva luni n sertarul pt fructe. Cnd e nevoie, kiwi poate fi scos din frigider i lsat s se mai coaca, n aer liber. n condiii bune, fructele se pot pstra i cteva luni.

Iernarea Toate plantele kiwi tinere au nevoie de o perioada de adaptare la frigul primelor iernii. Ele trebuie aclimatizate uor cu temperaturile sczute, pentru c orice scdere brusc poate duce la crparea trunchiului i astfel la mbolnvirea vielor. ngheurile care pot interveni iarna trziu omoar mugurii lipsii de aprare, lucru care limiteaz recolta de fructe. Unii oameni restricioneaz kiwi ntr-un ghiveci i i aduc nuntru iarna. Dar acest lucru nu este necesar pentru c soiul Jenny este foarte rezistent i poate suporta o iarn n Romania. Deasemenea se poate prelungi dezvoltarea plantei acoperind-o iarna, determinnd-o astfel s rodeasc mai mult anul urmtor. n majoritatea cazurilor soiurile autofertile sunt cele mai potrivite pentru zona noastr. Tehnologia de cultivare a speciilor de kiwi in tara noastra. De cativa ani, alaturi de batranele podgorii dobrogene si-au facut aparitia si fructele exotice: cercetatorii de la OSTROVIT SA au reusit sa aclimatizeze kiwi. Ideea i-a apartinut unui cercetator viticol de la Valea Calugareasca, Emilian Ionescu. Primele plante de kiwi au fost aduse din Italia si au fost necesari mai multi ani pentru aclimatizarea lor.

In cadrul proiectului a fost implicata si Academia de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti. Cele doua hectare cultivate cu kiwi nu sunt, deocamdata, profitabile. Desi plantele s-au adaptat, recolta obtinuta este de doar 1-2 tone la hectar, fructificarea plantelor fiind afectata de mai multi factori, mai ales de temperatura.

Asemanatoare cu vita-de-vie

Cultivarea kiwi-ului se aseamana, din punct de vedere tehnologic, cu viticultura. Culturile de kiwi de la Ostrov sint irigate si protejate de vint cu perdele de aparare. Chiar daca unele plante au mai degerat, in mare parte ele au rezistat, iar reprezentantii societatii doresc sa comande altele, tot in Italia, pentru a umple golurile din plantatie.

Am cautat sa profitam de potentialul zonei, mai ales ca suntem pozitionati in imediata apropiere a Dunarii. Si cum kiwi este un fruct care are nevoie de foarte multa apa am decis sa infiintam cateva hectare. Mai mult decat atat, nu are nevoie de un tratament special, din acest punct de vedere fiind considerata o planta putin pretentioasa. Astfel, am comandat din Italia un soi special care sa reziste la temperaturile scazute din Dobrogea, a declarat anul trecut, Cornelia Dragomir, director tehnic la OSTROVIT SA.

Date tehnice:

pretul unui rasad de kiwi adus din Italia a fost de 4 euro

o planta incepe sa fructifice dupa 4 ani

in conditii optime de clima, productia medie in cultura de kiwi este de 40 de tone la hectarCap.IV Concluzii finale.Cultivarea plantei de kiwi:

In padurile din care este originara, planta care face kiwi poate fi descrisa ca un arbust cu vite lungi, viguroase si lemnoase, asemanatoare lianelor, cu aspect asemanator vitei-de-vie. In conditii optime de dezvoltare, un singur exemplar acopera o zona de 3-4,5 m latime, 5-7 m lungime si 2,7-3,6 m inaltime. In plantatie, kiwi se conduce pe diferite sisteme de spalier.

Foliaj:frunzele mari, de culoare verde inchis, cu aspect lucios au forma ovala inspre rotunda, cu 17-25 cm diametru. Frunzele si lastarii tineri sunt acoperiti cu peri rosiatici, pe cand frunzele mature au peri de culoare verde inchis pe partea superioara si albi, cu vene albicioase pe partea inferioara.

Florile:sunt mari, au 2,5-5 cm diametru, culoare alba spre crem si oarecum parfumate; apar cate una sau cate trei, pe vite, la axilele frunzelor. Perioada de inflorire se intinde pe mai multe saptamani, din mai pana in iunie, in functie de conditiile climaterice. Kiwi este un arbust androsteril, adica florile poarta fie organele reproductive masculine, fie cele feminine, asa ca este nevoie de arbusti de sex diferit pentru a se produce fructe. Exista specii cu flori ale caror organe reproductive masculine pot produce fructe, dar aceste nu sunt de calitate buna.

Fructul:este oval, ovoid sau oblong, lung de 7,5 cm, cu pielita maronie, acoperita cu peri mici, tari. Pulpa fructului este ferma, tare pana cand e complet copt si are o culoare verde deschisa, stralucitoare, uneori galbuie sau maronie. Mijlocul fructului este suculent, cu linii demarcatoare intre care se afla seminte mici, de culoare purpuriu inchis sau aproape negre. Aroma fructului este dulce acrisoara inspre acida.

Origine: Kiwi este originar din valea raului Yangtze, din nordul Chinei si din provincia Zhejiang, pe coasta estica a Chinei

Cultivare si ingrijire

Kiwi are nevoie de o lunga perioada de dezvoltare (cel putin 150 de zile calde, fara inghet), care nu trebuie sa se suprapuna peste perioadele reci din toamna sau iarna tarzie. Cand este in perioada de repaus, kiwi poate rezista si la temperaturi de sub limita de zero grade Celsius. Totusi, arbustul trebuie aclimatizat usor cu temperaturile scazute, pentru ca orice scadere brusca poate duce la craparea trunchiului si astfel la imbolnavirea vitelor. Ingheturile care pot interveni iarna tarziu omoara mugurii lipsiti de aparare, lucru care limiteaza recolta de fructe.

Toate varietatile de kiwi au nevoie de o perioada de adaptare la frigul iernii. Cel mai des cultivata varietate de kiwi este Hayward, care are nevoie de o perioada de 800 de ore la temperaturi intre 0-7 grade Celsius pentru a face fata cu bine iernii. In zonele in care iernile sunt blande, se pot cultiva cu succes varietati ca Elmwood, Dexter, Abbott, sau Vincent; in aceste zone, vitele de kiwi isi pot pastra frunzele, caz in care nu vor inflori in sezonul urmator. Kiwi poate fi cultivat foarte usor si in ghiveci, ca planta de interior.

Locul de plantare

Kiwi poate fi plantat si intr-un loc cu partiala umbra, dar cel mai bine se dezvolta intr-un loc insorit, in care se poate intinde pe un spalier. Vitele trebuie protejate de vantul puternic, pentru ca rafalele puternice pot rupe lastarii nou aparuti de pe tulpina. Nu este recomandat sa cresteti un kiwi daca locuiti intr-o zona cu clima foarte calda.

Pregatirea locului de plantare

Kiwi are nevoie de un spalier mare, bine realizat, sau de orice alta suprafata peste care sa isi intinda vitele lungi. Pentru un simplu spalier puteti confectiona unele in forma de T, la care ambele laturi sa fie lungi de 2,4 metri, dintre care 60 de cm trebuie sa fie in pamant, iar prin laturile de sus sa treceti niste sarme (desigur, acesta este cazul in care kiwi este cultivat in sera sau in zonele in care poate fi plantat afara - pentru cultivare in ghiveci, dimensiunile vor fi mult mai mici). Daca nu doriti sa folositi acest sistem, utilizati un sismplu bat sau o scarita speciala de care se gaseste si in comert.

Pamantul

Kiwi prefera solurile mai acide, cu pH-ul intre 5-6,5, bine drante, bogate in materii organice. Frunzele vor arata lipsa de nitrogen daca pamantul nu este acid. Arbustul nu tolereaza solurile cu concentratie mare de sare.

Udarea

Kiwi trebuie udat din abundenta, mai ales in perioada activa, cand este in plina dezvoltare, si pentru a evita problemele care pot aparea din aceasta scauza, pamantul trebuie sa fie foarte usor drenabil. Udarea regulata vara, cand este foarte cald, este un lucru absolut necesar. Stresul cauzat de seceta se manifesta prin caderea frunzelor, ingalbenirea sau arderea marginilor acestora, iar in cazuri extreme se ajunge la caderea tuturor frunzelor si aparitia unor lastari tineri.

Fertilizarea

Kiwi trebuie tratat cu substante fertilizatoare, mai ales cu nitrogen, element de care are nevoie din plin, mai ales in prima jumatate a sezonului de crestere. Adaosul de nitrogen la sfarsitul perioadei va duce la aparitia unor fructe mai mari, dar acestea nu vor rezista la depozitare. In solurile bazice, un fertilizator pentru arbusti fructiferi trebuie turnat in jurul tulpinii, dupa care pamantul trebuie udat bine - aceasta operatie trebuie efectuata la inceputul lunii martie. Urmeaza apoi tratamente suplimentare, la inceputul verii. Se pot folosi substante care contin si alte elemente nutritive si minerale necesare plantelor. Acoperirea pamantului din jurul tulpinii cu balegar si/sau paie uscate este foarte benefica. Totusi, stratul nu trebuie sa intre in contact direct cu tulpina, pentru ca poate putrezi coroama arbustului.

Taierile

Pentru a obtine o buna productie de fructe,taierile de formaresunt absolut necesare. Tehicile de taiere se bazeaza de obicei pe inlocuirea trunchiului principal, si difera numai in functie de sistemul de spalier folosit. Vitele de kiwi trebuie, dupa cum am mai spus, sa fie antrenate pe un sistem din urmatoarele: o singura sarma, 3-5 sarme intinse pe un sistem in T sau pe un alt fel de spalier. In toate cazurile, una din vite va fi antrenata in sus, pe sarme. Cand varful vitei se incolaceste ca un carcel, acesta trebuie taiat, iar de la tulpina se lasa sa mai creasca in ca o vita. Dupa doi ani, arbustul va avea deja mai multe astfel de vite, In sezonul de crestere, fiecare ramura laterala va da cate un lastar nou, la cam 1/3 din distanta de la care a crescut chiar ea. In iarna urmatoare, taiati trunchiul batran, si repetati aceasta operatie in fiecare an.

Inmultire

Semintele pot fi plantate intr-un amestec de pamant fin, nisipos, care trebuie mentinut umed, dar nu imbibat cu apa. Semintele germineaza in 4-5 saptamani. Plantele obtinute astfel vor trebuie altoite pentru a produce arbusti vigurosi. Kiwi cumparati din sere sunt, de obicei, deja altoiti. Atat arburii altoiti cat si cei nealtoiti au fiecare avantajele lor.

Arbusti de kiwi obtinuti din butasi sunt de obicei mai rezistenti la frig; daca se usuca pana la nivelul solului, un kiwi obtinut din butas va da lastari noi la primavara, lastari care vor avea aceleasi caracteristici ca planta initiala.

Boli si daunatori

Kiwi nu are prea multe probleme din acest punct de vedere, probabil si datorita faptului ca daunatorii din tara noastra nu sunt specifici acestui gen. Vara, melcii pot ataca ramurile tinere. Alti daunatori mai sunt cartitele, paduchii de frunza si nematodele, care reduc vigoarea arbustului.

Recoltarea

Rapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul cultivat si de conditiile climatice. Din punct de vedere comercial, fructul se recolteaza cand este matur, adica in momentul in care zaharurile solubile din el ating 6,5 unitati pe un refractometru. Pentru cei care cresc in Romania kiwi, cel mai bine este sa recolteze pana la 1-15 noiembrie, in conditii semi-protejate, data pana la care semintele din interior sunt deja negre.

Odata cules, fructul trebuie asezat intr-o punga de plastic si apoi depozitat in frigider. Cand e nevoie, kiwi poate fi scos din frigider si lasat sa se mai coaca, in aer liber. In conditii bune, fructele se pot pastra si cateva luni.

SpeciiKiwi rezistent:Actinidia arguta, A. kolomiktaKiwi rosiatic:A. melanandraKiwi cu ramuri argintii:A. polygamaKiwi purpuriu:A. purpurea

BIBLIOGRAFIE:1.LUNGU MARIUS (2010)-Resursele climatice din Dobrogea ,Ed.a 2-a ,rev.-Bucuresti:Editura Universitara,2010.2.CIULACHE,S.(2000).Meteorologie si climatologie .Edit. Univ. Bucuresti.3. Alexandrescu Mihaela (1991), Particulariti ale regimuluiprecipitaiilor n Dobrogea de Nord.

4.Lungu Marius,(2008) ,Riscul eolian pentru activitatile agricole din Dobrogea .

24