Firma Antibiotice SA a fost infiintata in anul 1990 conform Legii nr

1.Prezentarea societatii comerciale Antibiotice SA Iasi

Firma Antibiotice SA a fost infiintata in anul 1990 conform Legii nr.15/1990 si a Hotararii Guvernului nr.1200/1990 ca societate pe actiuni prin preluarea integrala a patrimoniului fostei intreprinderi, Fabrica Chimica nr. 2 Iasi. Obiectul de activitate al companiei il constituie fabricarea produselor farmaceutice de baza, detinand 130 de marci inregistrate in sistemul national la OSIM si 20 de marci internationale inregistrate in peste 45 de state ale lumii. Antibiotice SA Iasi este in prezent liderul pietei medicamentelor anti-infectioase de uz sistemic din Romania.Aceasta firma reprezinta singurul producator de medicamente detinut de stat si care este listat la Bursa de Valori Bucuresti.

Sediul societatii este la Iasi, pe strada V.Lupului nr.1, Romania iar structura actionariatului companiei este urmatoarea:

Actionari Nr actiuni Procent

AVAS 241.186.544 53,02%

SIF Oltenia Craiova 45.535.219 10,01%

Broadhurst Investments Ltd. + Lindsell Ent. Ltd. 34.936.112 7,68%

Alti actionari 133.239.417 29,29%

Total 454.897.291 100,00%

Societatea are emise un numar de 454.897.291 actiuni la o valoare nominala de 0,1 lei fiecare si isi tranzactioneaza actiunile la Bursa de Valori Bucuresti . Capitalizarea bursiera inregistrata la finele lunii ianuarie era de 846.109 mii lei la o cotatie pe actiune de 1,86 lei. In luna martie, pretul unei actiuni a atins valoarea maxima de 1,89 lei.Capitalul social subscris si varsat al firmei este de 45.489.729 lei.AprovizionareaAprovizionarea tehnico-materiala s-a realizat atat de pe piata interna cat si din afara teritoriului national.Astfel, pentru materii prime, materiale, reactivi si ambalaje valoarea achizitiilor a fost:- de pe piata nationala 19 milioane lei- din alte tari 29 milioane lei.

Atributele principale ale activitatii de aprovizionare au fost:

- asigurarea bazei tehnico-materiale in conformitate cu cerintele programelor de fabricatie si a celor de mentenanta;

- selectarea furnizorilor in baza cerintelor de calitate dar un rol important avandu-l si costul de achizitie, termenul de plata cat si conditiile de livrare si transport;

- optimizarea stocurilor de materii prime si materiale in vederea evitarii blocajelorfinanciare.

In cadrul activitatii aprovizionare furnizori interni o preocupare majora o reprezinta asigurarea bazei tehnico materiale de la furnizori autorizati. Astfel 80 % din furnizori sunt autorizati ISO, iar 71 % sunt evaluati pe baza de chestionar si audit, alti 22 % sunt in curs de evaluare. Prioritate au calitatea, pretul si termenul de livrare de la emiterea comenzii.

Apeland la tehnici de comunicare si negociere s-au incheiat contracte ferme pentru 2006 cu clauze bine stabilite care au permis mentinerea preturilor la unele produse de baza(ambalaje, lacuri si vopsele, amidon din porumb, alcool etilic etc.) la nivelul celor din 2005. La alte produse (acetona, ulei floarea soarelui) preturile au fost in 2006 mai mici ca in 2005, iar la restul (rondele aluminiu, banda aluminiu, capsule gelatinoase etc.) preturile au crescut foarte putin. Deoarece la aceste produse furnizorii sunt unici si negocierile sunt mai dificile.S-a urmarit in decursul anului sa se evite crearea de stocuri supranormative, iar stocurile de siguranta au fost limitate. In acest sens stocul din depozitele societatii la finele anului 2006 era de 27.363.750 RON mai mic cu 10% comparativ cu 30.059.151 RON la sfarsitul anului 2005. S-au diminuat cu 50 % stocurile fara miscare si cu miscare lenta reprezentand materii prime si materiale achizitionate de pe piata interna, prin valorificarea acestora.

Desfacerea

Compania Antibiotice nu este dependenta semnificativ de un singur client sau un grup de clienti din mai multe considerente :

- Segmentele de clienti abordate de companie sunt repartizate echilibrat in

structura de vanzari. Astfel ponderea vanzarilor pe canale de consum urmareste evolutia pietei, segmentul de spitale reprezentand 35% din totalul vanzarilor, iar segmentulde retail 65% (produse cu prescriptie medicala 45%, produse fara prescriptie medicala 20%), cu potential de crestere prin aportul adus de produsele noi asimilate in portofoliu in perioada urmatoare.

- Structura de fabricatie a companiei este una echilibrata si optimizata in mod

permanent in functie de evolutia vanzarilor, ponderea in unitati fizice avand urmatoarea structura : produse parenterale 35%, capsule 16%, comprimate 18%, unguente 17%, supozitoare 14%.

- Politica de distributie are in vedere relationari cu un numar de 10 distribuitori, cu ponderi insemnate in piata farmaceutica romaneasca , atat pe segmentul de spitale, cat si pe cel de retail; din punctul de vedere al structurii vanzarilor companiei pedistribuitori, acestia detin fiecare intre 10%-30% din valoarea vanzarilor.

Pe piata externa activitatea companiei in anul 2006 a vizat consolidarea pozitiei in zonele in care deja opereaza si identificarea unor noi oportunitati de afaceri atat pentru substantele active obtinute prin biosinteza cat si pentru produsele finite,conditionate in diverse forme farmaceutice. Strategia de marketing si vanzari pe plan extern a companiei a avut in vedere astfel diversificarea orientarii geografice pentru a evita dependenta fata de o anumita piata sau fata de anumiti partneri.

Avand in vedere ca in anul 2006 produsele companiei au fost exportate catre 56 de parteneri din 39 de tari de pe glob, se poate aprecia ca riscul dependentei fata de o piata sau un anumit client nu reprezinta o amenintare in momentul de fata.

2.Analiza performantelor financiare ale intreprinderii

Societatea a inregistrat in ultimii ani rezultatele bune care au avut o influenta majora asupra pretului actiunilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. La inceputul anului 2006 pretul era de 0,965/actiune, inregistrand pe parcursul exercitiului financiar cresteri repetate incat la 31 decembrie pretul de inchidere al actiunilor a fost de 1,72/actiune, inregistrand astfel o crestere anuala de 78,24 %. Capitalizarea bursiera la sfarsitul anului a fost de 782 milioane lei (228 milioane euro).

Pentru obtinerea rezultatelor financiare prezentate mai sus, Antibiotice a folosit activele proprii si atrase cautand sa obtina cele mai bune randamente de folosire. Principalele elemente de active si pasive din ultimii doi ani au avut urmatoarea evolutie:(miiRON)

2004 2005 2006A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. Imobilizari necorporale 77 521 937

II. Imobilizari corporale 80.898 85.069 105.848

III. Imobilizari financiare 7 7 8ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 80.983 85.596 106.793

B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri 23.779 22.226 18.333II. Creante 82.977 98.496 106.592

IV. Casa si conturi la banci 1.191 5.437 28.670

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 107.947 126.159 153.595

C. CHELTUIELI IN AVANS 208 65 249D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA < 1 AN 58.483 54.405 68.662

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV

OBLIGATII CURENTE NETE 49.667 71.819 85.182

F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGATII CURENTE 122.993 149.007 183.102

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-OPERIOADA >1 AN 4.434 1.825 2.548

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI

CHELTUIELI 1.200 3.601 3.494

I. VENITURI IN AVANS, din care: 7.661 8.409 8.873

J. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital social 40.435 45.490 45.490

III. Rezerve din reevaluare Sold creditor 25.263 30.027 46.419Sold debitor - - -IV. Rezerve 45.664 60.368 75.048

V. Rezultat reportat Sold creditor 5.996 7.695 10.102Sold debitor

- - -VI. Rezultat exercitiului Sold creditor 12.425 19.679 23.839 Sold debitor---Repartizarea profitului 12.425 19.679 23.839TOTAL CAPITALURI PROPRII 117.359 143.580 177.060

TOTAL CAPITALURI 117.359 143.580 177.060

Activele imobilizate au inregistrat o crestere cu 25% comparativ cu anul anterior pe fondul punerii in functiune de noi mijloace fixe, a lucrarilor de investitii noi, a modernizarilor,cat si ca urmare a actiunii de reevaluare a mijloacelor fixe efectuata la sfarsitul anului conformStandardelor Internationale de Contabilitate.

Activele circulante au crescut la sfasitul execitiului incheiat cu 22%, valoarea

stocurilor s-a redus de la 22,2 milioane ron la 18,3 milioane ron. O crestere importanta a inregistrat-o numerarul si echivalentele in numerar de la 5,4 milioane lei la 29 milioane lei.

Durata medie de incasare a creantelor a fost in anul 2006 de 199 zile desi in anii 2005 si 2004 a fost de 220 zile respectiv 223 zile.

Datoriile curente ale societatii au cunoscut o crestere de 14,25 milioane lei pe fondul cresterii liniei de credit pentru finantarea activitatii curente cu 3 milioane de euro.

La sfarsitul exercitiului financiar societatea a inregistrat o crestere a capitalurilor proprii de 33,5 milioane lei, indicele de crestere fata de valoarea inregistrata la sfarsitul anului 2005 fiind de 23,3%.

La 31 decembrie 2006 societatea avea achitate toate obligatiile bugetare ajunse la scadenta. In cursul exercitiului financiar incheiat firma a virat la bugetul statului obligatii in valoare de 28 milioane lei.

Situatia veniturilor si cheltuielilor in perioada 2004-2006

mii ronNr.crtDenumirea indicatorilor200420052006

1.Venituri din exploatare, din care139.797

164.867

193.393

-productie vanduta134.648162.271194.585

-venituri din vanzarea marfurilor1.3811.2271.094

-variatia stocurilor de produse finite2.81384-4.413

-alte venituri din exploatare9551.2852.127

2.

Venituri financiare3.536

1.6534.355

3.Venituri exceptionale000

4.TOTAL VENITURI143.333

166.520

197.748

5.Cheltuieli de exploatare, din care:

122.904

138.523164.312

- cheltuieli cu materii prime si materiale

56.497

49.71147.251

- cheltuieli cu energia si apa

8.344

8.1986.950

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

9.042

24.05445.285

- cheltuieli cu personalul

31.645

37.66343.382

- cheltuieli cu amortizarile

7.045

15.02811.779

- alte cheltuieli

10.331

3.8699.665

6.Cheltuieli financiare2.852

4.2723.363

7.Cheltuieli exceptionale000

8.TOTAL CHELTUIELI125.756

142.795167.675

9.REZULTAT DIN EXPLOATARE16.89326.34429.081

10.REZULTAT FINANCIAR684-2619992

11.REZULTAT EXCEPTIONAL000

12.REZULTAT BRUT AL EXERCITIULUI17.57723.72530.073

13.IMPOZITUL PE PROFIT 5.152

4.0466.234

14.REZULTAT NET AL EXERCITIULUI12.42519.67923.839

Valoarea cifrei de afaceri nete(productie vanduta + venituri din vanzarea marfurilor) in 2006 a fost de 195.679 mii lei, in crestere

comparativ cu anul 2005 cu 19,68% si comparativ cu anul 2004 cu 43,85%.

Cheltuielile de exploatare au fost in 2006 de 164.312 mii lei, in crestere comparativ cu anul 2005 cu 18,62% si comparativ cu anul 2004 cu 33,69%.

Analizate in structura, in cursul anului 2006, arata ca nu s-au inregistrat modificari semnificative, ponderea principala fiind la grupa materii prime si materiale care reprezinta 28,8% din cheltuielile de exploatare, inregistrandu-se comparativ cu anul 2005 o reducere a cheltuielilor cu materiile prime si materiale, in conditiile unei productii si implicit a unei cifre de afaceri mai mari cu 20%. O modificare importanta a intervenit la cheltuielile cu prestarile de

servicii executate de terti prin faptul ca in anul 2006 cifra de afaceri a fost sustinuta printr-o promovare puternica a produselor societatii, crescand astfel cheltuielile de promovare.

Reducerea cheltuielilor cu materiile prime se datoreaza in cea mai mare parte

structurii de fabricatie, dar si influentei din reducerea pretului de achizitie pentru materii prime din import ca urmare a reducerii cursului valutar.

Cheltuielile cu energia au inregistrat scaderi semnificative compartiv cu cele

inregistrate in anul anterior, chiar daca in anul 2006 s-au inregistrat cresteri semnificative de pret atat la energie electrica cat si la gaz metan si apa. Acest lucru s-a datorat reducerii consumului fizic de utilitatati.

Economiile intregistrate la utilitati reprezinta efectele favorabile ca urmare a

investitiilor efectuate in ultimii ani in instalatiile de producere a aerului si aburului si a agentului de racire.

Rezultatul din exploatare a fost la 31 decembrie 2006 de 29,1 milioane ron in crestere cu 10,4 % fata de anul anterior rezultand o rentabilitate a exploatarii(rezultat exploatare /venituri exploatare) pentru anul incheiat de 15,06% comparabila cu cea din exercitiul precedent de 16%.

Veniturile financiare inregistrate au fost de 4,4 milioane ron , valoarea semnificativa fiind obtinuta din diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor si obligatiilor in valuta.

Cheltuielile financiare contabilizate au fost de 3,4 milioane ron din care cheltuieli cu dobanzile bancare aferente creditelor pe termen scurt si lung de 2,1 milioane ron si 1,3 milioane ron diferente nefavorabile de curs valutar aferente obligatiilor si creantelor in valuta.

Profitul brut a avut o evolutie pozitiva atingand suma de 30.073 mii lei in anul 2006, in crestere comparativ cu anul 2005 cu 26,76% si comparativ cu anul 2004 cu 71%, depasind eventualele previziuni stabilite.

Profitul net a crescut de la 23.839 mii lei in anul 2006 cu 21,14% comparativ cu anul 2005 si cu 92% fata de anul 2004.

Atat profitul brut, cat si profitul net au depasit previziunile stabilite prin Bugetul de venituri si cheltuieli.

Ratele financiare

Necesitatea calcularii unor rate financiare in analiza performantelor unei intreprinderi vine din faptul ca acestea sunt instrumente de masurare care ne permit sa avem o viziune de ansamblu asupra firmei prin masurarea valorii ce ne permite sa apreciem gradul de atingere a unor obiective majore in finante.Insa pentru calcularea diversilor indicatori avem nevoie de bilantul financiar (patrimonial) al firmei antibiotice.

Bilantul patrimonial are o importanta deosebita pentru actionari reprezentand o garantie pt creditori.Acest bilant se obtine in urma regruparii elementelor din activ si pasiv dupa criterii de lichiditate si exigibilitate.

BILANT FINANCIAR AL ANILOR 2004,2005,2006

mii ronACTIV 200420052006PASIV

200420052006

Nevoi permanente

8098385.596106793Capitaluri permanente122993149006183102

Imo necorporale77521937Capitaluri proprii117359143580177060

Imo corporale8089885069105848Provizioane pt riscuri si cheltuieli120036013.494

Imo financiare 778Datorii pe termen mediu si lung443418252548

Nevoi temporare

108155126224153844Resurse temporare661456281477535

Stocuri2377922.226 18.333Datorii furnizori231911800717459

Creante8318598561106841Alte datorii pe termen scurt222301647720443

Disponibilitati si titluri de plasament1191543728.670Credite curente207242833039633

Total activ189138211820260637Total pasiv189138211820260637

Putem face o grupare a ratelor financiare dupa trei mari concepte : rentabilitate, risc si valoare.

1.Profitabilitate: -rate de marja

-rate de rentabilitate

-rate de rotatie

2.Risc: -rate de solvabilitate

-rate de lichiditate

3.Valoare: -rate de crestere

-rate de valoare de piata

PROFITABILITATE

1.1 Ratele de marja(bruta si neta) Rata marjei brute = EBIT(1-t) /CA

Rata marjei nete = Profit net /CA AN200420052006

CA136029163498195678

CV105528119626142868

CF1033138699665

AMO70451502811779

EBIT 131252497531366

EBIT(1-t)110252097926347

PN124251967923839

Rata marjei brute(%)8.10%12.83%13.46%

Rata marjei nete(%)9.13%12.04%12.18%

In urma analizei ratei de marja bruta se constata ca ritmul de crestere al EBIT(1-t) a fost superior ritmului de crestere al CA pe parcursul celor 3 ani cuprinsi in analiza cea ce a dus la o situatie pozitiva pentru firma prin cresterea ratei de marja bruta cu 5.36 puncte procentuale in anul 2006 fata de anul 2004.

Acelasi trend l-a urmat si rata de marja neta crescand cu aprox 3 puncte procentuale in 2006 fata de 2004 situatie favorabila pentru firma Antibiotice ce a putut fi realizata prin inregistrarea unei amplificari a profirului net superioara celei a vanzarilor.

1.2 Rate de rentabilitate a capitalurilor:

-rentabilitate economica ROA=EBIT (1-t)/ACTIVE EXPLOATARE0

ROA=EBIT(1- t)/CA *CA/AE0-rentabilitate financiara ROE=PN/CPR0

-rata de dobanda Rb=DOBANZI/DATORII

mii ronAN200420052006

CA136029163498195678

CV105528119626142868

CF1033138699665

AMO70451502811779

EBIT131252497531366

EBIT(1-t)110252097926347

AE122993157415191975

ROA9.34%17.06%16.74%

PN124251967923839

CPR117359143580177060

ROE12.00%16.77%16.60%

DOBANZI81013022103

DATORII215932996441395

Rd3.75%4.35%5.08%

Rata rentabilitatii economice (ROA) exprima legatura dintre un rezultat economic si mijloacele economice folosite pentru obtinerea acestuia fiind independenta de gradul de indatorare ,politica fiscala si alte elemente exceptionale.Analiza acestei rate se face prin cei 2 factori directi care o influenteaza : viteza de rotatie a activelor din exploatare (CA/AE0) si rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la un leu vanzari.AN200420052006

CA/AE01.151.331.24

EBIT(1-t)/CA8.10%12.83%13.46%

ROA9.34%17.06%16.74%

Se observa ca in anul 2005 fata de 2004 atat viteza de rotatie cat di rata de marja bruta au crescut ducand la o semnificativa imbunatatire a ROA cu 7.72 pp insa in 2006 fata de 2005 desi rata de marja bruta a avut o usoara tendinta de crestere cu 0.63 pp din cauza micsorarii vitezei de rotatie a AE cu 6.77%, ROA a scazut cu 0.32 pp. Conducerea ar trebuii sa ia masuri in sensul cresterii vitezei de rotatie a AE pentru inbunatatirea indicatorilor de rentabilitate.

Rata rentabilitatii financiare (ROE) exprima corelatia dintre venitul actionarilor si capitalul investit in firma.Se constata inregistrarea unei situatii pozitive pentru firma, data de cresterea ROE cu 3.12 pp in anul 2005 fata de 2004 urmata de o mica scadere a acesteia cu 0.25 pp datorata unei cresteri a PN cu 21.14 % mai mica decat cresterea cu 23.32% a CPR.

Inseamna ca ar trebui luate niste masuri in vederea cresterii pe viitor a gradului de valorificare a capitalurilor aduse de actionari.

AN200420052006

CA136029163498195678

CV648415790954201

CF510186558698332

DOBANZI81013021786

CF(inclusiv dobanzi)5182866888100118

v0.480.350.28

Prag contabil de rentabilitate(CApg)99035.10103571.91138474.03

Observam ca CA inregistrata pe parcursul celor trei ani este superioara CA la prag adica CA la care PN=0 ceea ce evidentiaza o situatie favorabila pentru firma.1.3 Ratele de rotatie:1. Rata de rotatie a imobilizarilor: Rimo=CA/IMOn

Rimo=CA/(IMOb-AMO)

2.Rata de rotatie a activelor circulante: RACR=CA/ACR

3.Rata de rotatie a stocurilor: Rst=CA/STOCURI

4.Rata de rotatie a activelor totale: RAT=CA/AT

Practic ratele de rotatie se pot calcula pentru orice element din bilant ca si viteza de rotatie (CA/Element bilant) sau ca durata de rotatie in zile (Element*360/CA)

AN 200420052006

IMO BRUTE 8098385596106793

AMO70451502811779

IMO NETE739387056895014

CA 136029163498195678

ACR107947126159153595

STOCURI 237792222618333

AT 189138211820260637

RIMO1.8402.3172.059

RACR 1.2601.2961.274

R ST5.7217.35610.674

RAT0.7190.7720.751

Viteza de rotatie a imobilizarilor reflecta eficienta utilizarii lor.Din analiza se observa ca viteza de rotatie a acestora s-a marit in anul 2005 fata de 2004 ceea ce este o situatie favorabila pentru firma insa aceasta a suferit o diminuare in 2006 fata de 2005 aceasta avand o influenta negativa asupra indicatorilor de eficienta ai firmei.

In cazul activelor circulante viteza de rotatie reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii ,aceasta avnd acelasi trend ascendent in 2005 fata de 2004 si descendent in 2006 fata de 2005.Aceste schimbari au fost generate de modificarea procesului de aprovizionare si productie , de nivelul costurilor ,de durata de incasare a creantelor etc. Este de preferat ca viteza de rotatie sa creasca pentru a duce la diminuarea necesarului de fond de rulment si la imbunatatirea rezultatelor firmei.

Daca ne uitam la stocuri vom observa ca viteza acestora de rotatie contrar celorlaltor active a avut un trend ascendent de-a lungul celor 3 ani ,accelerarea ducand la o mai buna gestionare a resurselor financiare.

In ansamblu se poate observa o accelerare a vitezei de rotatie a activelor totale ale firmei in perioada 2004-2005 urmata de o reducere a acesteia in 2005-2006 ceea ce ar trebui sesizat de conducerea firmei in vederea ameliorarii situatie create.

RISC

Indicatorii de risc evidentiaza starea financiara a unei firme si capacitatea ei de a-si achita datoriile la diferite teremene.

1.Rate de lichiditate Cele mai cunoscute rate de lichiditate sunt :

-lichiditatea generala RLG = ACR/DCR

-lichiditatea redusa RLR =ACR-stocuri /DCR

-lichiditatea imediata RLI =Disponibilitati +plasamente / DCR

AN200420052006

ACR107947126159153595

DCR584845440568662

Stocuri237792222618333

Disponibilitati si plasamente119154372867

RLG1.8462.3192.237

RLR1.4391.9101.970

RLI0.0200.1000.042

Se considera ca rata lichiditatii generale are o valoare satisfacatoare in conditiile incadrarii ei in intervalul( 2;2.2).In cazul firmei Antibiotice se constata ca nivelul lichiditatii generale a avut o valoare nesatisfacatoare in 2004 insa in 2005 si 2006 aceasta depaseste pragul de 2.2 ceea ce inseamna ca firma este capabila sa-si onoreze datoriile curente din activele curente detinute.In cazul ratei de lichiditate redusa aceasta este de obicei subunitara avand ca nivel optim o valoare cuprinsa in (0.8;1). Firma Antibiotice are un nivel foarte ridicat al lichiditatii reduse (test acid) ceea ce inseamna ca firma nu este expusa nici unui risc de incapacitate de plata insa ea nu functioneaza la adevaratul potential anumite resurse nefiind exploatate la nivelul maxim.Rata de lichiditate imediata are valori destul de mici pentru firma Antibiotice insa aceasta poate contribui la mentinerea echilibrului financiar daca firma minimizeaza valoare disponibilitatilor sale detinand in schimb creante si stocuri cu grad mare de lichiditate.

Cele mai cunoscute rate de solvabilitate sunt :1. Rata de solvabilitate generala= AT/DT

2. Gradul de indatorare=DTL/(CPR+DTL)

3. Levierul= DT/CPR

4. Rata de acoperire a dobanzilor=(EBIT-IMPOZIT)/DOBANZI

AN200420052006

AT189138211820260637

DT629185623071210

EBIT-Impozit79732092925132

DOBANZI81013022103

CPR117359143580177060

DAT PE TL 443418252548

R SG3.013.773.66

GR IND0.0360.0130.014

LEVIER0.5360.3920.402

R acoperire9.8416.0711.95

In urma anlizei se cnstata ca rata solvabilitatii generale este cu mult peste nivelul minim de 1 ceea ce ne indica o situatie financiara de ansamblu a firmei foarte buna, datoriile totale ale acesteia fiind acoperite integral din activele totale detinute.

Gradul de indatorare al firmei a avut o evolutie descendenta ,valorile inregistrate in cei 3 ani analizati fiind sub nivelul maxim de 0.5 ceea ce indica din nou o situatie buna a firmei analizate.

Levierul a avut o perioada de descrestere in 2005 fata de 2004 ajungand la voaloarea de 0.392 urmata de o mica crestere in 2006 pana la valoarea de 0.402.Obsevam ca avem ROE > K> Rdob > Rinf ceea ce inseamna ca firma

16.6>13.93>5.08>4.8

Antibiotice a incheiat anul 2006 cu rezultate financiare bune.

VALOARE

-rate de crestere sustenabila g=ROE *b unde b=(PN- DIV)/PN adica rata de reinvestire a PN-rate de valoare de piata : - n dividend=DIVactiune/ CURS bursier

-PER = CURS bursier/Profitactiune

-EVA=Capital investit(ROA - K)

AN200420052006

PN124251967923839

DIV136017573373

b89.05%91.07%85.85%

ROE12.00%16.77%16.60%

g10.69%15.27%14.25%

CRESTEREA CA11.96%20.19%19.68%

In urma analizei se constata ca pe parcursul celor 3 ani cresterea CA a fost superioara cresterii sustenabile optime(g) ceea ce este o situatie pozitiva a firmei evidentiind o utilizare eficienta a resurselor la potentialul lor maxim.AN200420052006

DIV136000017570003373000

NR ACTIUNI 404353147454897291454897291

DIVactiune0.003360.003860.00741

VALOARE NOMINALAactiune0.10.10.1

CURS BURSIER0.50.971.8

PROFITactiune0.40.871.7

Ndividend0.006730.003980.00412

PER1.250001.114941.05882

Randamentul de dividend (ndividend) a scazut in anul 2005 fata de 2004 din cauza unei cresteri a dividendului pe actiune de 14.88 % inferioara cresterii cursului bursier de 94% insa in 2006 fata de 2005 acest randament a crescut datorita cresterii dividendelor cu 91.96% ,cresterea mai mare dacat cea a cursului de 85.575.Indicatorul PER (price earnings ratio) a scazut pe parcursul celor 3 ani de analiza cea ce releva o crestere a profitului pe actiune superioara cresterii cursului bursier.Aceasta este o situatie favorabila pt firma.

3.RESURSELE UMANE ALE FIRMEI

In anul 2006 politica de resurse umane a avut ca principal obiectiv cresterea

performantelor salariatilor in vederea realizarii obiectivelor pentru anul 2006, atat la nivelul directiilor executive cat si a obiectivelor generale ale societatii, pentru realizarea carora au fost stabilite doua strategii de actiune:1. implicarea angajatilor incluzand strategii de atragere a personalului si de retinere in organizatie prin sisteme de salarizare si motivare adecvate;

2. eficientizarea activitatilor personalului incluzand strategii de instruire si dezvoltare pentru realizarea cu succes a sarcinilor stabilite, evaluarea posturilor, reactualizarea fiselor de post si evaluarea performantelor.

Structura personalului la data de 31.12.2006:

Total salariati 1552, din care:

- personal cu studii superioare = 425 (27,4%), crestere cu 8,76% fata de anul 2005

- personal cu studii medii = 1127 (72,6), scadere cu 9,5% fata de anul 2005

Personal cu studii superioare = 425, structurat pe urmatoarele profesii:

PROFESIINUMAR

2006 2005% din total

personal cu studii

superioare (2006)

Diferente

2006/2005

+/- %

medici, farmacisti1137826.6+3545

ingineri chimisti, chimisti,

fizicieni12612229.6+43.3

economisti706616.5+46

biologi34358-1

ingineri diverse specializari535412.5-1

specialisti I.T.14153.5-1

alte domenii

(juridic, socio-uman)15203.5-5

TOTAL425390

Structura personalului pe intervale de varsta:

VARSTA21-3031-4041-5051-55>55TOTAL

FEMEI5820017824889773

BARBATI9328521916814779

TOTAL1514853974161031552

Distributia personalului dupa vechimea in cadrul societatii:

=1 AN1-55-1010-1515-20>20 ANITOTAL

FEMEI421088659236248773

BARBATI51654098177342779

TOTAL931731261574135901552

Consiliu de Administratie si Executiv

PresedinteIOAN NANI

Director GeneralIOAN NANI

Se remarca nivelul de pregatire profesionala ridicat al personalului precum si vechimea mare in firma.

4.POTENTIALUL TEHNOLOGIC AL FIRMEI

In ce priveste capacitatile de productie ale societatii in care se regasesc cele 9 fluxuri de fabricatie autorizate GMP acestea se afla grupate pe primul aliniament al platformei. Pe aliniamentul doi se afla depozitele de materii prime, produse finite cat si sectia de producere a aburului tehnologic si aerului steril comprimat.

Capacitatilor de productie din cadrul societatii se individualizeaza prin:

Sectia Biosinteza

Produsul obtinut in cadrul acestei sectii este Nistatina fabricat printr-un proces de biosinteza urmat de separarea prin extractie si purificare a principiului activ.

In cadrul sectiei se afla sase bioreactoare cu capacitatea de 100 m3/bioreactor. Faza de separare se realizeaza pe filtre rotative, filtre presa, vase pentru extractie, cristalizare, uscatoare tip dulap si in pat fluidizat.

In ultimii ani in tara noastra (alaturi de Italia, Germania, Austria, Spania, Franta), s-a acordat tot mai mare atentie realizarii productiei agricole ecologice (biologice, organice), diversificate, echilibrate, viznd protejarea mediului inconjurator si asigurarea consumului cu alimente de certa calitate nutritiva si sanitara.

Incepnd cu anul 2000, Antibiotice S.A. produce AZOTOFERTIL, concentrat bacterian obtinut din Azotobacter si Azospirillum, iar din 2006 ECOFERTIL P, concentrat bacterian obtinut din Bacillus megaterium, produs comercializat in multe zone ale tarii.

Sectia Produse Parenterale

Fabricatia produselor parenterale dateaza din perioada 1971-1974, astazi Antibiotice S.A. fiind singurul producator romn de pulberi pentru suspensii si solutii sterile injectabile peniciline si cefalosporine; fabricatia pulberilor pentru solutii si suspensii injectabile a fost directionata catre substante active noi din clasa cefalosporinelor, solicitate de clinicieni cu pondere mare in cifra de afaceri. Portofoliul de produse parenterale a fost completat cu Amoxiplus 1,2 g de asemenea un produs valoros terapeutic.

Fluxul de peniciline cu o capacitate de 55 milioane flacoane/an a fost modernizat, iar spatiile existente au fost reamenajate cu noi echipamente (instalatie de obtinere a apei pentru injectii, centrale de clima, compresor de aer oil-free).

Sectia Capsule

Productia de capsule din cele trei grupe terapeutice : peniciline, nonpeniciline si

cefalosporine, a crescut an de an, atingnd o cota de 15 % in cifra de afaceri a companiei.

Fabricatia produselor farmaceutice in forma capsule operculate se realizeaza in spatii moderne, cu fluxuri distincte, dedicate , cu o capacitate de 350 milioane capsule/an.

Aceasta actiune consolideaza pozitia companiei pe piata romneasca si ofera

posibilitatea producerii de capsule in conditiile cresterii eficientei terapeutice si a calitatii in conformitate cu cerintele Farmacopeei Europene.

De asemenea, aceasta investitie deschide calea colaborarii cu firme nationale si

internationale si incheierea de contracte avantajoase, punnd la dispozitia acestora fluxuri moderne pentru obtinerea produselor medicamentoase in forma capsule.

Sectia Comprimate

Comprimatele reprezinta una din formele farmaceutice cu cea mai mare utilizare.

La Sectia Comprimate in 2006 s-a continuat perfectionarea tehnologiilor de obtinere a comprimatelor prin metoda granularii umede, prin includerea in circuitul tehnologic a echipamentelor nou achizitionate. De asemenea au fost asimilate in fabricatie produse noi.Capacitatea de productie a sectiei este de 370 milioane comprimate/an.

Sectia Unguente-Supozitoare

Fabricatia unguentelor, cremelor si gelurilor are loc pe doua fluxuri de uz uman,

respectiv un flux de uz veterinar.

Echipamentele principale sunt cele pentru distribuirea amestecului in tuburi: COMADIS C 970 si C 135 pentru produsele de uz uman si IWKA si Tonazii pentru produsele de uz veterinar.

Echipamentele principale pentru obtinerea supozitoarelor sunt cele pentru distribuirea amestecului in plachete: Sarong SAAS/15 si Sarong SG 12.

In anul 2006, la Sectia Unguente si Supozitoare s-a continuat activitatea de imbunatatire a formulelor de fabricatie si realizarea unor produse de inalta calitate. Preocuparea pentru reducerea costurilor de fabricatie si punerea la dispozitia clientului a produselor pentru un tratament complet, s-a concretizat in transmiterea catre ANM a documentatiei de autorizare a unui alt ambalaj ce contine 12 supozitoare/cutie (in loc de

supozitoare/cutie forma actuala).

Gradul de uzura scriptica la nivelul intregii societati avand in vedere toate mijloacele fixe din cadrul societatii determinat ca valoare medie a claselor de mijloace fixe, la 31 decembrie 2006 a fost:

- pentru constructii 25%

- pentru instalatii tehnice si mijloace de transport 72%

- pentru mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 80%

Anul 2006 a fost anul finalizarii unor importante investitii solicitate de Protectia Mediului, in scopul obtinerii Acordului integrat de mediu.

In acest sens in luna mai 2006 a fost pusa in functiune statia de epurare a apelor

uzate. Complet automatizata, statia asigura atat epurarea apelor uzate rezultate in urma proceselor tehnologice de pe platforma cat si a altor societati comerciale si blocuri de locuinte cuprinse in arealul companiei ANTIBIOTICE. Valoarea totala a echipamentelor achizitionate si a lucrarilor efectuate, pe parcursul a patru ani, a fost de 2.686.000 euro.

Tot in luna mai 2006 a fost organizata o licitatie pentru achizitionarea unei instalatii de incinerare a deseurilor industriale, cu recuperare de energie, cu o capacitate de 50 60kg/h. La aceasta data sunt in desfasurare instruirea personalului si probe tehnologice cu toate tipurile de deseuri, practic echipamentul fiind pus in functiune.

II. Descrierea obiectivului investitiei

Investitiile - obiectiv strategic al politicii de dezvoltare:

1. Investitii in anii 1990-2006:

In decursul 1990-2006, compania a efectuat investitii majore in cadrul unui amplu proces de modernizare si retehnologizare de 25 milioane de dolari, cu scopul reorganizarii functionale in vederea cresterii competitivitatii firmei. Ca urmare s-a obtinut Certificatul de Buna Practica de Fabricatie BGP pentru toate fluxurile de productie, in conditiile cerute de standardele europene.

Prioritatile procesului de investitie au fost pe parcursul acestor ani:

retehlologizarea si modernizarea spatiilor de protectie si depozitare

protectia mediului

investitii in zona utilitatilor cu impact asupra reducerilor costurilor de exploatare

Retehlologizarea si modernizarea spatiilor de protectie si depozitare:

Investitii in modernizarea spatiilor de lucru si in mod deosebit in aparatura de ultima generatie, au permis alinierea calitatii oferite de compania Antibiotice la cerintele Farmacopeei Europene. Astfel reamenajarea si modernizarea unui Centru Pilot, pentru Directia Cercetare & Dezvoltare care permite pe de o parte analizarea si asimilarea operative a retelelor de fabricatie pentru produsele noi cat si studierea, experimentarea si implementarea de noi tehnologii in procesul de biosinteze.

Una din cele mai importante investitii, in valoare de peste 1 milion de euro, a fost centrul de evaluare a medicamentului realizat conform Good Laboratory Practice (GLP) si Good Clinical Practice (GCP), suprafata amenajata este de peste 1300 mp, cu finisaje si dotari specifice industriei de medicamente, conform legislatiei in vigoare.

Un alt obiectiv de investitie a fost realizarea Laboratorului de Control al Sterilitatii, investitie care prin arhitectura si calitatea materialelor utilizate, poate fi considerat unicat in tara. Laboratorul are in componenta sa spatii de lucru de clasa D, C, B deservite de un sistem de climatizare complex, ce permite reglajul si monitorizarea parametrilor in conformitate cu prevederile normelor GMP.

Investitii in zona utilitatilor cu impact asupra reducerilor costurilor de exploatare:

Pentru retehnologizarea fluxurilor de fabricatie s-au achizitionat utilaje, echipamente si aparatura de laborator de ultima generatie. Cele mai importante utilaje achizitionate sunt compresoare oil free, pentru producerea aerului tehnologic la sectia comprimate, instalatii pentru producerea apei purificate, masini de ambalat capsule in bistere pentru fluxul de dozare, hote cu flux de aer laminar pentru laboratorul de control al sterilitatii.

Pentru diversificarea si valorificarea superioara a productiei obtinute prin biosinteza, s-a realizat si autorizat GMP un flux de fabricatie pentru vitamina B12 pharma-grade si s-a obtinut astfel, o crestere a productiei valorice a sectiei de aproximativ 15 %.

Pentru modernizarea si marirea capacitatii de productie in faza de prelucrare, s-a achizitionat pentru sectia Comprimate un echipament complet autorizat: uscator-granulator in pat fluidizat care realizeaza produsele obtinute prin granularea umeda si uscare. Prin urmare s-a dus la reducerea timpilor tehnologici de uscare a granulatului, precum si dublarea capacitatii de productie pe faza de granulare umeda.

Pentru productia de utilitati a fost achizitionat si pus in functiune un echipament nou, care a permis reducerea substantiala a consumurilor energetice. S-au inregistrat astfel economii de peste 16% la gaz metan si peste 73 % la energie electrica fata de consumurile specifice realizate cu vechile cazane.

Ca urmare a programului de reorganizare si modernizare a productiei si distributiei de utilitati, consumul de utilitati s-a redus in 2005 astfel : cu 15 % la gaz metan, 20 % la energie electrica si la 26 % la apa. Economiile inregistrate sunt rezultatele investitiilor efectuate in ultimii ani la instalatiile de producere a aerului, aburului si a agentului de raciere

Investitii in protectia mediului :

O componenta importanta pe parcursul acestor ani a constituit-o investitia in protectia mediului. In acest sens mentionam realizarea in proportie de 80% a lucrarilor de constructie a Statiei de Epurare a apei uzate. Aceasta investitie va conduce la alinierea calitatii apelor evacuate de pe platforma societatii, la legislatia nationala si europeana privind protectia calitatii apei.

Investitiile in cercetare, calitate precum si in modernizarea tehnologiilor si a spatiilor de lucru au facut din Antibiotice o companie profitabila, dinamica, cu o crestere economica sanatoasa.In ultimii6 ani de activitate, nivelul profituluinet a ajuns la24 milioane de lei,de 3 ori mai mare decatnivelul atins in anul 2001. In fiecare an al perioadei 2002-2005 compania a depasit cu cel putin 20% investitiile propuse in bugetul de venituri si cheltuieli de la inceputul anului. Investitiile realizate de companie au depasit nivelurile prevazute la inceputul fiecarui an, cu 37,61 % in 2002 pana la 23,90% in 2005. Cautand sa largeasca optiunile de tratament ale consumatorilor, compania isi dezvolta in permanenta portofoliu de produse, introducand in fabricatie forme farmaceutice de inalta valoare terapeutica. Investitiile importante in tehnologie si echipamente de ultima generatie, ca si modernizarea spatiilor de depozitare si a fluxurilor de fabricatie au permis cresterea constanta a calitatii si sigurantei produselor noastre. Astfel, produsele Antibiotice aureusit sapatrunda pe piete din state ale lumii de pe toate continentele, numarul consumatorilor de medicamente marca Antibiotice crescand in mod constant.

2. Realizarea proiectului de investiei:

Societatea Antibiotice si-a propus pentru 2007 una din cele mai importante investitii si anume realizarea celor 3 fluxuri distincte, pentru dozarea in capsule ( peniciline, nonbetalactame, cefalosporine) in concordanta cu normele GMP.

Motivatia acestei investitii de crestere interna rezida intr-o strategie de specializare a productiei si de extindere ( consolidare) a pozitiei pe piata de desfacere a produselor sale, prin aceasta investitie Antibiotice Iasi devenind singura firma din tara cu fluxuri separate, dedicate pentru produse peniciline, nonpeniciline si cefalosporine..

Acest proiect a necesitat o investitie totala de 4.000.000 euro, amortizata liniar in 4 ani si care genereaza cash-flowuri disponibile pe 5 ani. Pentru finantarea sa vor fi folosite surse proprii de capital in valoare de 2.300.000 euro , subventii de la bugetul de stat de 1.000.000 euro si un credit bancar de 7.00.000 RON pe o perioada de 4 ani, rata de dobanda anuala de 19%. Cota de impozit este de 16 %.cursul de schimb 1 euro = 3.25 RON.

Elementele componente ale sumei initiale ale investitiei sunt formate din:

costul de achizitie a celor trei utilaje

cheltuieli de instalare si montaj montaj al utilajelor achzitionate si cheltuielile de specializare a personalului in exploatarea noii tehnologii

Fata de investitie initiala nu au loc investitii aditionale ( imo=0)in cei 5 ani de exploatare.

Cifra de afaceri generata de aceasta investitie se estimeaza ca v-a creste cu 10% in fiecare an de utilizare. Cheltuielile variabile reprezinta 73% din cifra de afaceri ( v =73% ).Vom estima ca activele circulante vor creste doar in primul an si reprezinta 42% din cifra de afaceri in urmatorii ani aceastea ramanand constante. Imobilizarile brute raman constante pe tot parcursul investitiei.

Calculul amortizarii liniare :

AMO = I0 / 4 = 3250 mii RON + amortizarea deja existenta = 3250+11.779 = 15029 mii RON

Calculul dobanzii :

Dobanda creditului = valoarea creditului * rata de dobanda anuala / durata creditului * cursul de schimb = 700 mii RON* 0.19 / 4* 3.25 = 108,0625mii RON

Dobanzi totale = dobanda creditului+ dobanzi deja existente = 108,0625+ 2103= 2211.06 mii RON

Principalii indicatori folositi pentru calcularea cash-flowurilor :

EBE = CA CV CF

EBE = Excedent brut de exploatare

EBIT = EBE AMO + Provizioane

EBIT = profit inainte de dobanzi si de impozit

EBT =EBIT DOBANZI

EBT= profit inainte de impozit ( earning before taxes)

PN = EBT IMPOZIT PE PROFIT

CF investitii = PN + AMO + DOB*( 1- cota de impozit) ( IMO+ ACR)

CF gestiune = PN + AMO + DOB*( 1- cota de impozit)

Situatia firmei in conditiile inainte de a se face investitia:

Anii2006

CA195.678,00

CV142.868,00

CF9.665,00

EBE43.145,00

AMO11.779,00

Provizioane0,00

EBIT31.366,00

Dobanzi2.103,00

EBT29.263,00

Impozit pe profit6.234,00

PN23.839,00

CF gestiune37.384,52

Imobilizari brute106.793,00

imobilizari21.197,00

ACR nete85.182,00

ACR13.363,00

CFD24.021,52

Estimarea fluxurilor nete de trezorerie dupa realizarea investitiei investitia:

MII RON

Cu investitie

Anii20072008200920102011

CA215.245,80236.770,38260.447,42286.492,16315.141,38

CV157.129,43172.842,38190.126,62209.139,28230.053,20

CF10.000,0010.000,0010.000,0010.000,0010.000,00

EBE48.116,3753.928,0060.320,8067.352,8875.088,17

AMO15.029,0015.029,0015.029,0015.029,0011.779,00

Provizioane0,000,000,000,000,00

EBIT33.087,3738.899,0045.291,8052.323,8863.309,17

Dobanzi2.211,062.211,062.211,062.211,062.103,00

EBT30.876,3136.687,9443.080,7450.112,8261.206,17

Impozit pe profit4.940,215.870,076.892,928.018,059.792,99

PN25.936,1030.817,8736.187,8242.094,7751.413,18

CF gestiune42.822,3947.704,1653.074,1158.981,0664.958,70

Imobilizari brute106.793,00106.793,00106.793,00106.793,00106.793,00

IMO0,000,000,000,000,00

ACR nete90.403,2490.403,2490.403,2490.403,2490.403,24

ACR5.221,240,000,000,000,00

CFD37.601,1547.704,1653.074,1158.981,0664.958,70

Determinarea fluxurilor marginale de trezorerie in functie de adoptarea noului proiect de investitie :

Mii RONFluxuri marginale

Anii20072008200920102011

CA19.567,8021.524,5823.677,0426.044,7428.649,22

CV14.261,4315.712,9417.284,2419.012,6620.913,93

CF335,00335,00335,00335,00335,00

EBE4.971,375.811,646.392,807.032,087.735,29

AMO3.250,000,000,000,00-3.250,00

Provizioane0,000,000,000,000,00

EBIT1.721,375.811,646.392,807.032,0810.985,29

Dobanzi108,060,000,000,00-108,06

EBT1.613,315.811,646.392,807.032,0811.093,35

Impozit pe profit258,13929,861.022,851.125,131.774,94

PN2.097,104.881,775.369,955.906,959.318,41

CF gestiune5.437,874.881,775.369,955.906,955.977,64

imobilizari brute106.793,00106.793,00106.793,00106.793,00106.793,00

IMO0,000,000,000,000,00

ACR5.221,240,000,000,000,00

CFD216,634.881,775.369,955.906,955.977,64

Determinarea cash-flowurilor marginale se realizeaza pe baza diferentei dintre cash-flowurile firmei de dupa realizarea proiectului de investitie si cash-flowul inainte de implementarea proiectului de investitie. Aceasta forma de evaluare a peformantelor proiectului de investitie pune in evidenta modul in care noul proiect interactioneaza cu celelalte active ale firmei si modul in care acesta poate modifica rezultatele firmei.

Pe toata durata de exploatare a noii investitii, veniturile si cheltuielile nu se vor evidentia separat, ci impreuna cu veniturile si cheltuielile firmei. La fel si operatiunile viitoare de capital generate de investitia noua vor influenta procesul general de crestere economica a firmei. Drept urmare, evaluarea investitiei noi se face pe baza cash-flow-urilor marginale, obtinute ca diferenta intre incasarile si platile totale ale firmei estimate in ipoteza adaptarii proiectului de investitii nou pe de o parte, si incasarile si platile totale a firmei in ipoteza in care nu s-a adoptat investitia noua .

CF de inv = CF cu inv CF fara inv

Sau

CF de inv = EBIT - Impozit + AMO - Crestere

Unde :

EBIT=EBIT cu inv EBIT fara inv

Impozit= impozit cu inv inpozit fara inv

AMO= AMO cu inv AMO fara inv

Crestere = Crestere cu inv Crestere fara inv

Evaluarea proiectului de investitiiEfortul si efectul unei investitii pot fi surprinse prin urmatoarele elemente de masurare a lor :

suma totala a cheltuielilor initiale pentru investitii ( Io)

durata de viata(n)

fluxurile de trezorerie ( cash-flow-urile)

valoarea reziduala ( VR)

rata de actualizare (k)

Calculul ratei de actualizare (k) Estimarea ratei de actualizare reprezinta de fapt o estimare a costului de oportunitate al capitalului investit. Acest cost de oportunitate este costul de finantare al investitiei din capitaluri proprii si va fi apreciat ca o rata de rentabilitate ceruta de catre investitori asupra acestui proiect.

Costul capitalului propriu reprezinta acea rata de rentabilitate pe care trebuie sa o realizeze o firma astfel incit sa mentina valoarea afacerii. Daca rata rentabilitatii este mai mica decat costul de oportunitate atunci valoarea afacerii scade, iar daca rata rentabilitatii este superioara costului de oportunitate atunci valoarea afacerii creste.

Pentru determinarea costului capitalului propriu vom folosi modelul CAPM:

K=Rf +(Rm-Rf)*

K =costul capitalului propriu Rf = rata rentabilitatii fara risc Rm = rentabilitatea medie a pietei Rm-Rf = prima de piata (de risc a pietei bursiere) = coeficient de evaluare a riscului sistematic

Rata rentabilitatii fara risc este de regula rata bonurilor de trezorerie, aceasta rata este estimata pentru anul 2007 la 11.78 % conform unui comunicat oficial al Ministerului de Finante din data de 18.04.2007.

Coeficientul beta utilizat in formula reprezinta calea de evaluare a riscului sistematic prin compararea miscarii cursului actiunii firmei analizate cu evolutia indicelui general al pietei bursiere. Rezulta deci ca prin acest coeficient se ia in considerare situatia firmei analizate, alaturi de celelalte doua componente presupuse in model (rata de baza si prima de piata). Coeficientul beta are diferente semnificative intre diverse ramuri economice dupa cum se poate vedea si in tabelul de mai jos:

SectorRentabilitatea veniturilorRentabilitatea capitalurilorCoeficientul de volatilitate

Bunuri de capital4.4%15.5%0.7

Bunuri de folosinta indelungata38%16.6%0.6

Bunuri de larg consum3.3%4.5%0.68

Energie1.0%7.4%0.89

Farmaceutice si servicii medicale11.2%14.0%0.97

Materii prime si materiale de baza-0.2%-0.2%0.73

Servicii13.1%5.3%0.42

Servicii financiare37.8%13.3%1.17

tehnologie5.9%6.5%0.32

K = 11,78 + 0,97 * ( 14 11,78) = 13,93%

Valoarea reziduala :

VR = pret vanzare (1- ) + (ACRn) Valoarea reziduala este suma de bani care poate rezulta din vanzarea investitiei dupa incheierea duratei de viata a acesteia. Daca durata de viata a investitiei este egala cu durata tehnica, nu se poate pune in mod rational problema obtinerii unei valori reziduale. Pe cata vreme durata de viata este mai mica decat cea tehnica exista posibilitatea ca prin vanzarea activului fix rezultat din proiectul investitional sa se obtina o valoare mai mare decat cea ramasa neamortizata. In acest caz se obtine un castig, iar in situatia opusa, cand activul este scos din functiune inaite de termenul rezultat din aplicarea cotei legale de amortizare se obtine o valoare terminala negativa. Valoarea reziduala da nastere atunci cand are semn pozitiv, unor fluxuri de lichiditati din firma. Gradul inalt de relativism si incertitudine asociate parametrilor folositi in calculul valorii reziduale ii confera acesteia statutul de variabila secundara.

Astfel durata de viata a utilajelor achizitionate in cadrul investitiei facute de firma Antibiotice se poate determina numai aproximativ, ca de altfel si pretul de vanzare pretins in viitor pentru bunurile si serviciile utilizate.

La sfarsitul celor 5 ani de explotare firma Antibiotice estimeaza ca ar putea revinde utilajele pretul de vanzare = 1000000 euro. Cursul de schimb estimat este 1 euro = 2 RON

VR= 1000*2*( 1-0.16) + 5221,24 mii RON = 6901.24 mii RON

3. Criteriile de evaluare a investitiei in mediul cert:

Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-o serie de indicatori, dintre care cei mai importanti sunt :

valoarea actualizata neta

rata interna de rentabilitate

termenul de recuperare

indicele de profitabilitate

1. Criteriul VAN:

Valoarea actalizata neta: reprezinta criteriul cel mai important de selectie a proiectului de investitie eficienta si este diferenta dintra valoarea actuala a CF viitoare si cheltuiala in investie.

VAN= V0-I0

unde: t = 1,2,.,n ani de exploatare a investitiei;

VRn = cash-flow estimat din lichidarea investitiei la finele exploatarii

K = rata de actualizare

Proiectul de investitie va fi adoptat in conditiile in care VAN este pozitiv, in caz contrar fiind mai avantajoasa plasarea banilor disponibili pe piata financiara.

Mii RON

AniiFluxuri nete de trezorerie disponibile actualizate

CFDtCFDt/(1+k)^tCFDt/(1+k)^t cumulat

2007216,63190,03190,03

20084.881,772.490,702.680,73

20095.369,953.624,566.305,29

20105.906,953.497,399.802,68

20115.977,643.104,6012.907,28

VAN = 12.907,28 +3584.29 - 13.000 = 3491.56 mii RON

VR = 6901.24 mii RONSe observa ca VAN >0 deci proiectul de investitie este acceptat dupa acest criteriu de selectie.

2. Rata interna de rentabilitate RIR:Rata interna de rentabilitate: (sau rata interna de randament) este acea rata de actualizare pentru care valoarea actuala este egala cu investitia initiala; cu alte cuvinte, este rata pentru care se obtine o VAN nula.

Calculul complex se poate face prin metoda interpolarii succesive, practic sunt testate mai multe rate de actualizare diferite si se aplica interpolarea liniara pe intervalul dintre aceste valori pentru a determina rata exacta a RIR.

Formula folosita in cazul interpolarii liniare este:

RIR = Rm+[(RM Rm) * VANm/( VANm+VANM)]

Rm = rata de actualizare cea mai mica pentru care VAN >0

RM = rata de actualizare cea mai mare pentru care VAN K =>24,15% > 13,93% 3. Indicele de profitabilitate IP:

Indicele de profitabiliatate: se calculeaza raportand valoarea actuala a fluxurilor de lichiditati generate de proiecte la suma investitiei. Indicele de profitabilitate este criteriul cel mai apropiat de VAN.Un proiect al carui indice de profitabilitate este mai mare sau egal cu 0 este considerat acceptabil

IP=VAN/I0

Ip=3491.56 /13000=0.2685 >0 => proiectul de investitii este acceptat.

Proiectul de investitii are un indice de profitabilitate estimat la 26.85 %

Termenul de recuperare TR:Termenul de recuperare reprezinta numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala ( Io). Termenul de recuperare trebuie sa fie mai mic decat durata de viata a investitiei pentru ca proiectul de investitie sa fie acceptat.

AnInvestitiaCFDtCFDcumulat

200613000--

2007-216,63216,63

2008-4.881,775.098,41

2009-5.369,9510.468,36

2010-5.906,9516.375,31

2011-5.977,6422.352,95

Termenul de recuperare a investitiei de 13000 mii RON este intre anii 2009 si 2010.

360 zile..................5906,95 mii RON

X zile...................13000-10.468,36 = 2531,64 mii RONX = 154 zile =0,43 ani

Investitia se recupereaza in 3,43 ani . deoarece termenul de recuperare este mai mic decat durata de exploatare a investitiei ( 3.43 ani < 5 ani) investitia poate sa fie acceptata.

CAP IV

Analiza performantelor proiectului de investitie in mediu incert

Un proiect de investitie reprezinta un efort financiar prezent pentru beneficii viitoare, ceea ce ineamna ca este dependent de timp. Deoarece viitorul este nesigur si pe parcurs pot aparea schimbari cauzate de diversi factori, rezulta ca orice proiect de investitie este supusl, mai mult sau mai putin, riscului de a nu fi terminat la timp sau a nu fi terminat deloc si ca cheltuielile cu investitia sa depaseasca previziunile initiale. De aceea, o analiza a riscului si incertitudinii este necesara, intrucat mediul probabilistic este cel mai aproape de realitatea economica

1.Conceptele specifice analizei investitiei intr-un mediu incert

Riscul unui proiect de investitii desemneaza variabilitatea fluxurilor viitoare de trezorerie, in fiecare an de exploatare al acestuia. Scenariile posibile trebuie sa identifice in fiecare an de exploatare, diferite stari rezultante ale fluxurilor de trezorerie (CF) si probabilitatile de aparitie a fiecarei stari ale naturii identificata.

Starile naturii sunt diverse variante ale evolutiei conjucturale a economiei, in cadrul fiecareia dintre aceste stari putandu-se estima valorile cash-flow-urilor viitoare. Estimarilor realizate li se asociaza o probabilitate de aparitie a starii naturii pentru care se reaizeaza previziunea. Probabilitatile de aparitie utilizate sunt obiective (determinate pe baza frecventelor de aparitie inregistrate in trecut) sau subiective. Nu se mai luzreaza cu cash-flow-uri certe ci cu speranta mateatica a acestora (E(CFt)), care este de fapt o medie ponderata cu probabilitatile de aparitie ale starilor de conjunctura si care prezinta un anumit risc determinat cu ajutorul abaterii medii patratice ((CF)t )

S

E(CFt)= CFst ps ;

s=1

unde, s = starile naturii avute in vedere, in numar de ,,s=1;2S

CFst= cash flow-ul prognozat in starea ,,s pentru anul ,,t

Ps = probabilitatea de aparitie a starii ,,s

________________

(CF)t= [CFst-E(CF)t] ps ;

Pentru a determina probabilitatea ca VAN a proiectului de investitii sa fie mai mare sau cel putin egala cu zero, este util sa se calculeze marimea centrala redusa a abaterii (S), in ipoteza unor fluxuri de trezorerie independente (necorelate):

S=[VANnul-E(VAN)]/(VAN) ;

In acese conditii, evaluarea proiectului de investitii se realizeaza in raport cu speranta matematica, dar si in raport cu marimea abaterilor fata de medie.

Indicatorii utilizati in evaluarea proiectelor de investitii sunt in principal speranta matematica a valorii actualizate nete (E(VAN)), respectiv riscul acesteia ((VAN)).

E(VAN)= E(CF)t/(1+k)t + E(VR)n/(1+k)n I0 ;

In vederea identificarii celei mai adecvate rate de actualizare se impune masurarea riscului, respectiv a primei de risc. Marimea riscului este data de marimea dispersiei, si, mai ales de radacina patrata a acesteia, respectiv abaterea medie patratica.

In cazul unor fluxuri de trezorerie independente de la un an la altul (situatie departe de a fi reala), riscul se determina astfel:

___________

(VAN) = t2/(1+k)t2 ;

In realitate fuxurile de trezorerie interanuale sunt corelate. Pentru fluxuri anuale perfect corelate pozitiv, riscul este:

(VAN) = t/(1+k)t ;

iar pentru fluxuri anuale perfect corelate negativ acesta este:

(VAN) = 1/(1+k)- 2/(1+k)2+ 3/(1+k)3- 4/(1+k)4+ ;

Pentru proiectelede investitii neconcurente ale aceleiasi intreprinderi se poate considera posibilitatea reducerii riscului prin diversificarea proiectelor de invetitii. Astfel se poate determina:

N

VAN(portofoliu)= E(VANi) ;

i=1

___________

N N

(portofoliu)= ij i j ;

i=1 j=1

Totusi, diversificarea portofoliului are sens doar la nivel macroeconomic. La nivel micro, firma selectioneaza proiectele de investitii avand la baza in special eficienta acestora. Reducerea riscului portofoliului de investitii este limitata de nondivizibilitatea investitiilor reale, de lichiditatea scazuta si de dependenta interanuala ridicata a investitiilor de portofoliu. Valoarea firmei este data de suma valorilor de piata ale proiectelor de investitii deja realizate sau care urmeaza a se realiza de catre aceasta.

Pentru fluxurile ce prezinta un anumit risc se va utilza un cost al capitalului considerat normal pentru clasa de risc respectiva. Pentru fiecare flux de trezorerie cu risc CFr se poate determina un echivalent cert (fara risc CFechiv.t):

CFechiv.t=CFr [(1+Rf )/(1+k)]t ;

Estimarea CFD mii.RON

Anii20072008200920102011

CA215.245,80236.770,38260.447,42286.492,16315.141,38

CV157.129,43172.842,38190.126,62209.139,28230.053,20

CF10.000,0010.000,0010.000,0010.000,0010.000,00

EBE48.116,3753.928,0060.320,8067.352,8875.088,17

AMO15.029,0015.029,0015.029,0015.029,0011.779,00

Provizioane0,000,000,000,000,00

EBIT33.087,3738.899,0045.291,8052.323,8863.309,17

Dobanzi2.211,062.211,062.211,062.211,062.103,00

EBT30.876,3136.687,9443.080,7450.112,8261.206,17

Impozit pe profit4.940,215.870,076.892,928.018,059.792,99

PN25.936,1030.817,8736.187,8242.094,7751.413,18

CF gestiune42.822,3947.704,1653.074,1158.981,0664.958,70

Imobilizari brute106.793,00106.793,00106.793,00106.793,00106.793,00

IMO0,000,000,000,000,00

ACR nete90.403,2490.403,2490.403,2490.403,2490.403,24

ACR5.221,240,000,000,000,00

CFD37.601,1547.704,1653.074,1158.981,0664.958,70

Datele necesare evaluarii proiectului in mediu incert mii.RON

starea economicaprobabilitate de aparitieCF1CF2CF3CF4CF5

crestere economica0,637.601,1547.704,1653.074,1158.981,0664.958,70

stagnare0,324816,7531484,745635028,912638927,499642872,742

recesiune0,112408,379515742,372817514,456319463,749821436,371

Io= 13000 VRn=6901.24 k=13.93%

anul12345

VANcr ec33003,7303638769,8749439938,993141096,3460341908,70157

VAN ST21782,4541425588,1174626359,735527123,5883827659,74304

VAN REC10891,2310212794,0587313179,867713561,7941913829,87152

E(VAN)=148810,3615

E(VAN) >0 => proiect acceptabil

CR ECSTREC

2(VAN)649733625,866433571052214452368

(VAN)=97506,63

VAN medie obtinut p unitatea de risc asumat este:

E(VAN)/ (VAN) 1,52 ceea ce inseamna ca la o unitate de risc asumat, profitul dupa acoperirea investitiei va fi de1,52

2. Analiza sensitivitatii

O mare parte a variabilelor care determina fluxurile estimate de numerar aferente unui proiect se bazeaza pe o distributie de probabilitati, deoarece acestea nu sunt cunoscute cu certitudine.

Analiza sensitivitatii presupune construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor disponibile si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie. Acestea sunt grupate in general in varianta optimista si pesimista, pe langa cea normala previzionata initial. Situatia optimista corespunde unei cresteri economice, evolutia pesimista este corespunzatoare unei recesiuni economice cu efecte directe asupra volumului de produse vandute pe piata si implicit asupra veniturilor incasate de firma de pe urma acestei investitii.

Cash-flow-ul disponibil, CFD, este influentat de cinci factori: Q= productia vanduta(care depinde de capacitatea de productie si de gradul de utilizare al acesteia, dar si de capacitatea de absorbtie a pietei si de segmentul de piata pe care il detine firma), p= pretul de vanzare unitar, v= costul variabil unitar, F=costurile fixe totale (exceptand amortizarea investitiei), DACRnete =durata de rotatie a activelor circulante nete. In analiza de sensitivitate se urmareste modificarea unei singure variabile din cele estimate, celelalte ramanand neschimbate si se determina VAN pentru aceasta situatie. Modificarea succesiva (si nu simultana) a variabilelor poate genera erori in estimarea cash-flow-urilor actualizate deoarece, in cele mai multe cazuri , variabilele sunt corelate si nu se poate analiza influenta lor izolata. In analiza de sensitivitate, fiecare variabila ete modificata cu mai multe puncte procentuale peste si sub valoarea estimata . Multimea valorilor lui VAN pentru fiecare factor simulat evidentiaza sensibilitatea proiectului in raport cu modificari ale factorului analizat. Se pot determina astfel anumite praguri de vulnerabilitate ale proiectului de investitii analizat. Un proiect cu o sensibilitate mare este riscant, deoarece in cazul unei variatii relativ mici a unei variabile, va produce o variatie mare pentru VAN. Analiza de sesitivitate ofera o mai buna perceptie a riscului aferent unui proiect.

Modelul de determinare a CFD este urmatorul:

CFD=[Qt(p-v)-F](1- )+I0/n (Qt-Qt-1)pDACRnete/360

unde, Qt=cantitatea de prodese ce se va vinde in anul t

p= pretul de vanzare unitar

v= costul variabil unitar

F=costurile fixe totale (exceptand amortizarea investitiei)

I0=cheltuieli initiale cu investitia

n=durata de viata a proiectului

=cota unica de impozit pe profit

DACRnete =durata de rotatie a activelor circulante nete

Productia care poate fi vanduta de firma nu poate depasi pe cea care piata o va absorbi. Cota de piata a firmei este egala cu segmentul de piata ocupat de firma.

Modelul care permite calculul CFD-urilor pentru fiecare perioada de exploatare in parte poate surprinde o variatie a volumului fizic de produse realizate de la o perioada la alta, sau se poate lucra cu o productie medie contanta pentru toate perioadele,dar cu valori diferite in functie de nivelul de apreciere folosit (optimist, neutru sau pesimist).

In functie de impactul fiecarui factor asupra VAN, se sugereaza elaborarea de masuri de control asupra factorilor cu influenta negativa si de potentare a aclora cu influenta pozitiva.

Exista multe variabile pe care le putem folosi pentru a determina sensitivitatea VAN, dar se va explora sensibilitatea VAN in functie de variatia pretului, celelalte variabile ramanand nemodificate. Pretul se modifica conform celor doua variante, optimita si pesimista.

Investitia aferenta proiectului analizat este de 13000 mii RON. In urma analizaei pietei se estimeaza o capacitate totala de absorbtie a pietei de 1.000.000 produse pe an, firma putand sa isi asigure o cota de piata de 10%. Pretul la care se vor valorifica produsele noi se estimeaza a fi de 0,18 mii RON iar costul variabil mediu unitar de 0,034 mii Ron si costurile fixe totale de 10.000 mii Ron . Se considera ca pretul ramane constant pe toata perioada de exploatare a proiectului. Se considera cota de impozit de 16% si costul capitalului de 12%.

factorulfavorabilneutrunefavorabil

bucati1000000960000920000

cota%12108

pret0,20,180,14

cost variabil unitar0,030,0340,04

costuri fixe totale100001010010200

Q=buc*cota%1200009600073600

n= ani555

amortizarea anuala150291502915029

cost capital%121212

investitia/n260026002600

cota impozit pe profit= 16% , VR=6901,24 mii RON

Se va folosi varianta simplificata de determinare a cash-flow-urilor disponibile: CFD=[Qt(p-v)-F](1- )+I0/n

Explicatii

(mii ron)perioada de derulare a proiectului de investitii (ani)

20072008200920102011

Qt in var optima1000010000100001000010000

Qt in var neutra76007600760076007600

Qt in var nefav48004800480048004800

CFD (var fav)91529152915291529152

CFD (var neutra)3705,443705,443705,443705,443705,44

CFD (var nefav)-1969,6-1969,6-1969,6-1969,6-1969,6

VAN va fi, in cele trei cazuri: (mii RON)

Var FavVar NeutraVar Nefav

VAN23906,54273,22-16184,03

Rezultatul obtinut in cadrul variantei favorabile arata faptul ca proiectul este acceptabil conform datelor afarente acestei etape. Acelasi lucru si in cazul etapei neutre. In schimb, in cazul etapei nefavorabile, VAN0, dar se afla aproape de pragul de rentabilitate, riscul de exploatare este mare; el se reduce pe masura ce ne indepartam de acest punct de echilibru, in directia obtinerii unei VAN cat mai mare.

Pragul de rentabilitate contabil (QPR*) reprezinta volumul vanzarilor ce trebuie atins pentru a acoperi cheltuielile si se detemina astfel:

QPR*= (F+I0/n) / (p-) ;

mii.RON

factorulfavorabilneutrunefavorabil

market1000000960000920000

cota%12108

pret0,20,180,14

cost variabil mediu0,030,0340,04

costuri fixe totale100001010010200

Q=buc*cota%1200009600073600

n= 5ani555

amortizarea anuala150291502915029

cost capital%121212

investitia/n260026002600

CFD5318,243705,44479,84

a, fact de actualizare 3,6047

investitia 13000

cota impozit pe profit= 16%

pragul de rentab financiar QPR81165,2823595192,45205139980,98

pragul de rentab contabil QPR*74117,6470686986,30137128000

Pragul de rentabilitate financiar este preferat celui contabil dearece permite acoperirea costului de oportunitate al capitaluilui initial investit.

Principalul factor de sensibilitate evidentiat prin prgul de rentailitate este marimea cheltuielilor fixe F , in consecinta, proiectele cu cheltuieli fixe semnificative in total cheltuieli vor avea un prag de rentabilitate mai mare si un coeficient de easticitate mai rdicat.

Pot aparea insa o serie de probleme atunci cand analiza pragului de rentabilitate este aplicata in practica. Functia prin care se exprima veniturile totale se bazeaza pe ipoteza ca pretul unitar este constant. Daca cererea este scazuta, compania poate sa reduca pretul pentru a putea vinde mai mult sau, dimpotriva, daca cererea este mare, compania ar putea creste preturile pentru a mari marja de profit. Firma ar putea, deasemenea, sa doreasca sa modifice costurile fixe. O valoare mare pentru costurile fixe nu este de dorit, dar costuri fixe mai mari inseamna, in general un proces de productie mi automatizat, care poate conduce la reducerea costurilor variabile unitare. Totodata, este putin probabil ca toate costurile variabile unitare sa ramana constante indiferent de nivelul productiei. De exemplu, la volume mari de productie, firma este obligata sa angajeze forta de munca pentru a lucar ore suplimentare.

4. Simularea Monte Carlo

Spre deosebire de analiza de sensitivitate, unde se ia in consideratie numai un numar limitat de combinatii ale variabilelor, la simularea Monte Carlo se vor lua in consideratie toate combinatiile posibile. Simularea este o tehnica cantitativa folosita pentru evaluarea diferitelor cursuri de actiune pe baza faptelor si a ipotezelor , cu ajutorul unui model matematic transpus intr-o aplicatie informatica, cu scopul adoptarii de decizii in conditii de incertitudine.

Simularea Monte Carlo se refera la abordarea diferitelor scenarii de evolutie a factorilor determinanti (productia vanduta, pretul de vanzare unitar, costul variabil unitar, costurile fixe totale-exceptand amortizarea investitiei, durata de rotatie a activelor circulante nete). Se vor lua in calcul si interdependentele in timp pentru aceeasi variabila si intre variabile, la aceasi moment.

Simularea Monte Carlo presupune parcugerea urmatoarelor etape: stabilirea distributiei de probabilitati pentru variabilele importante luate in consideratie, construirea unei distributii de probabilitati cumulative pentru fiecare variabila anterioara, defibirea unui interval in care se gasesc numerele aleatoare pentru fiecare variabila in parte , generarea numerelor aleatoare, realizarea unei serii de simulari.

Vom avea urmatoarele relatii:

CF=(venituri-costuri-amortizare)(1- )+amortizare

VAN=CF/(1+k)+....+CF(n)/(1+k)n-Io

Venituri=market*cota%* pret unitar

Costuri=( market*cota%* cost variabil unitar)+costuri fixe

Pentru anul n: pret unitar(n)= pret unitar asteptat(n)*(1+eroarea de anticipare a pretului(n))*(1+ eroarea de anticipare a inflatiei (n))

Pentru diferite marimi ale factorului analizat se vor asocia numere aleatoare si apoi se vor determina frecventele posibile de aparitie a respectivei valori.

Stiind ca potentialul de absorbtie a pietei este de 960.000 bucati/an , eroarea de prognoza este 0 deoare ce avem nici subestimare nici supraestimare a pietei. Insa potentialul de absorbtie ar putea fi 920.000 sau mai mare, la 1.000.000 bucati/an. Astfel, eroarea de prognozare are o valoare asteptata de la 0 si un sir de plus sau minus 4,16 procente.

Obiectivul urmarit in simularea Monte Carlo consta in obtinerea unei distributii probabile a cash-flow-urilor si nu a valorilor actuale. Decizia de asteptare sau respingere a proiectului se va lua in baza criteriului VAN calculata astfel:

E(VAN)= E(CF)t/(1+k)t + E(VR)n/(1+k)n I0 ;

mii.RON

CDFtsimulariS1S2S3S4S5

CFD13466,4442786,0262995,043479,263167,579

CFD23775,443513,4542761,0453241,8993250,37

CFD32313,0233116,9853114,1994340,7692836

CFD43569,323211,3583013,7743231,1483585,291

CFD56246,4756429,2985639,7035374,1435153,39

VAN2745,7661825,1911214,8872113,6171663,504

E(VAN)2024,83466numarul de simulari: 170

p=0,18 v=0,034

Se observa ca valorile obtinute sunt asemanatoare cu valorile calculate inainte. Cu cat numarul de simulari este mai mare, cu atat rezultatele sunt mai veridice.

5. Arborele de decizii

Deciziile de investitii actuale depind de evolutia starii economiei dar si de posibilitatile viitoare de noi investitii, extindere, dezvoltare, daca lucrurile evolueaza de o maniera favorabila, sau dimpotriva, de abandon, daca rezulatele sunt contrare celor asteptate. Aceste decizii ulterioare de extindere, de continuare, de asteptare sau de abandon a investitiei pot fi evaluate prin intermediul arborilor de decizie, pe ramurile carora apar atat puncte decise de soarta, cat si noduri de decizie ale firmei. In fiecare nod al arborelui (punct de decizie) se calculeaza VAN, in functie de probabilitatile de aparitie atasate si se ia decizia cu privire la ramura pe care se va merge in continuare (o noua decizie de investire sau de dezinvestire). Se va alege traseul care genereaza cea mai mare valoare actualizata pozitiva.

Realizarea arborilor de decizie devine dificila si calculele vor fi cu atat mai laborioase cu cat se doreste o analiza aprofundata a proiectului si pe o perioada mai lunga de timp. Metoda arborelui de decizie ofera posibilitatea analizarii VAN prin luarea in consiedratie a intercorelarii temporale a cash-flow-urilor, precum si a optiunilor reale de extindere a proiectului de investitii , de abandonare a acestuia sau a optiunii de asteptare.

Factorii care influenteaza performantele unui proiect pot fi identificati la inceput in totalitate, sau numai cativa care prezinta influente semnificative in momentul evaluarii. In timp, o parte din factorii ignorati pot avea un efect semnificativ asupra evolutiei performantelor proiectului. Prin urmare, o decizie nu poate fi acceptata ca simpla interventie in momentul initial al unui proiect, ci mai degraba ca o secventa de decizii interdependente adoptate in mai multe perioade in viitor. O astfel de abordare este numita proced decizional multiplu sau secential. Instrumentul folosit este numit arbore de decizie.

Arborele de decizie ofera o reprezentare grafica a unui proces decizional secvential. El ofera posibilitatea de a avea o imagine completa a tuturor deciziilor ce se asteapta a fi adoptate in viitor , ce consecinte posibile pot sa apara si ce rezultate potentiale se vor putea obtine. Un alt avanataj consta in faptul ca rezultatele determinate sunt direct prezentate pe arbore, simplifican astfel analiza.

Un abore de decizie este compus din: puncte de adoptare a deciziilor, variante, puncte de sanse, stari ale naturii si platile aferente variantelor folosite. Intr-un punct de adoptare a deciziilor, reprezentat in mod obisnuit printr-un dreptunghi, decidentul trebuie sa selecteze o variant a cursului de actiune dintr-un numar finit de variante posibile. Alternativele care marcheaza cursurile de actiune unt ace emergente din partea dreapta a unui punct decizional. Cand exista un cost asociat cu varianta selectata, acesta se scrie pe arcul respectiv. O varianta neselectata este limitata prin desenarea unui simbol de intrerupere a acelor corespunzatoare.Un punct de sanse, desenat printr-un cerc, indica faptul ca un eveniment este asteptat a se produce la acest punct al procesului de analiza. Starile naturii sunt reprezentate prin doua sau mai multe arce la dreapta punctelor de sanse, probabilitatile starilor naturii fiind scrise deasupra arcelor.

Constructia unui arbore de decizie incepe cu marcarea unui punct decizional amplasat in partea stanga a grafului arbrescent ce urmeaza a fi construit. Apoi, toate variantele posibile sunt trase sub forma de arce spre partea dreapta. Apoi, un punct de sanse sau alte puncte decizionale sunt adaugate in concordanta cu evenimentele sau deciziile care sunt asteptate a se adopta sau se vor intampla in viitor, dupa adoptarea deciziei initiale. De fiecare data un punct de sanse este adaugat impreuna cu starile naturii aferente si robabilitatile asociate pe arcele orientate spre partea dreapta.

Planul de constructie al arborelui poate fi divizat in trei etape; constructia: unui arbore logic (include punctele decizionale, punctele de sanse si acele emergente aranjate in ordine cronologica), a celui probabilistic (introducerea probabilitatilor aferente starilor naturii pe arce) si apoi a arborelui de decizie (se adauga si platile aferente).

Evaluarea unui arbore de decizie se realizeaza din viitor in prezent. Se determina sperantele matematice ale castigurilor in fiecare punct decizional si pe baza VAN se va selecta decizia optima ce corespunde nodului decizional respectiv. In prima faza a analizei se va preciza arborescenta starilor probabile si a deciziilor numai pentru primul an. In anii urmatori se vor determina cash-flow-urile sperate pe ramificatiile din primul an.

Baza de elaborare a arborelui de decizie pentru proiectul analizat este formata din scenariile posibile care se pot imagina in ceea ce priveste evolutia proiectului pe un orizont de prognoza egal cu durata de exploatare a lui. Decizia de investire in acest proiect depinde de evolutia starii economiei , a pietei, a concurentei dar si posibilitatile viitoare de noi investitii, daca lucrurile evolueaza de o maniera favorabila, sau dimpotriva, de dezinvestitii, daca rezultatele sunt contrar celor asteptate. Aceste decizii ulterioare de extindere, de continuare, de asteptare sau de abandon a investitiei pot fi evaluate prin intermediul arborelui de decizie, pe ramurile carora apar atat elementele ce caracterizeaza starile naturii cat si noduri de decizie ale firmei.

Cele trei stari ale naturii posibile a se manifesta in viitor pot fi modelate probabilistic prin esstimarea probabilitatilor de aparitie a acestora pe orizontul de prognoza stabilit.

Ceea ce conteaza in prima faza a analizei este valoarea actualizata neta a fiecarei decizii ulterioare celei initiale. Cash-flow-urile vor fi ponderate cu probabilitatile estimate pentru conjuncturile economice luate in consideratie.

Scenariul aplicat in cazul acestui proiect prevede o investitie initiala de 13000 RON. Costul capitalului este considerat ca fiind 12 %. Cele trei satri ale naturii posibil a se manifesta in viitor pot fi modelate probabilistic prin estimarea probabilitatilor de aparitie a acestora pe orizontul de prognoza stabilit. Se considera urmatoarele stari ale naturii: crestere economica (CE)cu probabilitatea 0,6, stagnare (S) cu probabilitatea 0,3 si o situatie de recesiune (R) de 0,1.

In cazul confirmarii strarii de crestere economica dupa trei ani se va putea extinde afacerea printr-o investitie de extindere in valoare de 7000 mii RON. Daca se va inregistra o situatie nefavorabila, de recesiune, dupa doi ani se va decide abandonarea afacerii cu o recuperare a investitiei de 5500 RON. Daca se va confirma o stare de stagnare, se va mentine situatia prezenta.

mii.RON

In punctul 1, daca se va adopta investitia de extindere, VAN se va calcula astfel:

E(VAN)=0,6(7000/1,12+7000/1,122)+0,3(6000/1,12+6000/1,122)+0,1(1500/1,12+ +1500/1,122) 7000=10393,807

In cazul in care nu se va investi, speranta matematica a VAN va fi:

E(VAN)=0,6(5318,24/1,12+5318,24/1,122)+0,3(3705,44/1,12+3705,44/1,122)+0,1(479,84/1,12+479,84/1,122)=9536,374

Se observa ca decizia optima in acest punct este de a investi in extinderea afacerii (maximul dintre 10393,807 si 9536,374)

In punctul decizional 2 se va adopta decizia de lichidare a investitiei, recuperandu-se astfel 5500 mii RON.

In punctul decizional 0, speranta matematica a VAN va fi:

E(VAN)=0,6[(5318,24/1,12+5318,24/1,122+5318,24/1,123)+ 10393,807/1,123]

+0,3(3705,44/1.12+3705,44/1.122+3705,44/1.123+3705,44/1.124+3705,44/1.125)

+0,1(479,84/1,12+479,84/1,122+5500/1,122)-13000=3629,711 mii RON

Pe parcursul realizarii unui proiect de investitii, managerii nu trebuie sa stea deoparte si sa priveasca daca previziunile lor se adeveresc, ci trebuie sa intervina in functie de evolutia situatiei.

_1239879639.unknown

_1239879104.unknown