Proiect injectie

8/15/2019 Proiect injectie

1/26

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL DE CALIFICARE IV

COORDONATOR : ABSOLVENT : Prof. Ing. ION VOICESCU Ioana Marian Gabriel

Clasa a-XII-a G

- 2016 -

TEMA :


2/26

Instala ia de injectie al MAC laț

auturisme

CALIFICAREA PROFESIONALǍ:TEHNICIAN ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO

CUPRINS

TEMA :Instalația de injecție (carburație electronică) la autoobil......................- 2 -

Ar!uent....................................................................................................................... - 4 -

1.GENERALITĂŢI................................................................................................................ - 5 -

2


3/26

2.CONSTRUCŢIA INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRINSCÂNTEIE.......................................................................................................................... - 5 -

3.COMBUSTIBILI PENTRU MOTOARELE CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE............................- 6 -

4.CARBURAŢIA.................................................................................................................. - 6 -

5.INSTALAŢIA DE ALIMENTARE A MAS CU INJECŢIE DE BENZINĂ.......................................- 7 -6.INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU GPL GAZ PETROLIER LIC!E"IAT#..............................- 1$ -

7.REZER%ORUL DE COMBUSTIBIL................................................................................... - 11 -

&.POMPA DE ALIMENTARE............................................................................................... - 12 -

'."ILTRELE DE COMBUSTIBIL (I DE AER..........................................................................- 13 -

1$.AMORTIZORUL DE ZGOMOTE..................................................................................... - 15 -

11.INJECTOARELE........................................................................................................... - 15 -

12.CONDUCTELE DE LEGĂTURĂ.....................................................................................- 17 -

13.)NTREŢINEREA INSTALAŢIEI........................................................................................ - 17 -

14.DE"ECTELE )N E*PLOATARE ALE MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIEDATORATE INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE......................................................................... - 1' -

15.REPARAREA INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE A MAS....................................................... - 21 -

16.DE"ECTELE )N E*PLOATARE ALE INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR........- 22 -

17.REPARAREA INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR....................................... - 24 -

"iblio!ra#e................................................................................................................... - 26 -

Ar!uent

Atestatul este structurat pe 17 ca!"#$% după cum urmează:1&'%(%)a$!"* !ț2&C#(+"),c !a !(+"a$a !%! % a$!.%("a)% a .#"#),$,!ț ț/&C#.,+"!!$! %("), .#"#a)%&Ca),)a !aț&I(+"a$a !a % a$!.%("a)% c, !(3%c !% % %(4!(*ț ț6&I(+"a$a !a % a$!.%("a)% c, 'PLț

3


4/26

7&R%4%)5#),$ % c#.,+"!!$&P#.a % a$!.%("a)%&F!$")%$% % c#.,+"!!$ ! % a%)ș10&A.#)"!4#),$ % 48#.#"11&I(3%c"#a)%$%

12&C#(,c"%$% % $%8*",)*1/&9(")% !(%)%a !(+"a$a !%! % a$!.%("a)%ț ț1&D%%c"% ;( % 1> 1> 16 ! 17ș se prezintă caracteristici te*nice i solu ii te*nologice deș țîntre inere, identificare a defectelor în exploatare i modalită i de reparare.ț ș ț

$%&ENERA'ITI

/nstala&ia de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu combustibil şi aer necesar arderii şi de a

evacua gazele arse. După modul de formare a amestecului carburant, acesta diferă: la 'A(, amestecul se formează în exterior, din benzină şi aer în carburator! şi continuă în timpul

curselor de admisie şi compresie" la 'A0, amestecul se formează în interiorul cilindrului, la sf#rşitul cursei de compresie a aerului, c#nd se

in$ectează motorina.

1


5/26

% excep&ie este cazul 'A( cu in$ec&ie de benzină, la care formarea amestecului de ardere poate să serealizeze at#t în exterior, c#t şi în interior. )nele motoare pot folosi în locul combustibililor lic*izi gaze lic*efiatesau combustibili sintetici.

*%C+NSTRUCIA INSTA'AIEI ,E A'IMENTARE A M+T+ARE'+RCU APRIN,ERE PRIN SC-NTEIE

/nstala&ia de alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare alimentării motorului cu amesteccarburant format din benzină şi aer în propor&iile şi cantită&ile cerute de regimul de func&ionare.

I(+"a$a=!a % a$!.%("a)% ?!8,)a 1@ se compune din: rezervor de combustibil, conducte, pompă dealimentare, filtre decantoare de combustibil, carburator, filtru de aer şi sistem de evacuare a gazelor arse. enzina aspirată din rezervorul de către pompa cu membrană 1, prin conducta de legătură 3, fiindtrecută şi prin filtrul decantor 2 dacă instala&ia este dotată!, este trimisă cu presiune prin filtrul de benzină la carburatorul 4, unde formează amestecul carburant împreună cu aerul aspirat prin filtrul de

aer 5. Amestecul este distribuit prin colectorul de admisie 6 în interiorul cilindrilor prin supapele deadmisie, în ordinea de func&ionare specifică fiecărui tip de motor. azele arse refulate prin su+ papele deevacuare sunt expulzate în atmosferă prin colectorul de evacuare 7, &eava 8 şi tobele de eşapament 9 şi.

F!8,)a 1: I(+"a$a=!a % a$!.%("a)%

.%C+M"USTI"I'I PENTRU M+T+ARE'E CU APRIN,ERE PRINSC-NTEIE

M#"#a)%$% c, a)!(%)% )!( +c("%!% se folosesc, în marea lor ma$oritate, drept combustibil, benzina. 0ondi&iile impuse acesteia, pentru formarea unui amestec carburant c#t mai omogen, sunt:

evaporarea uşoară pentru formarea amestecului omogen cu aerul şi repartizarea lui la anumitemomente la cilindrii motorului"

4


6/26

pornirea uşoară a motorului, independent de temperatura mediului ambiant" ϖ ardereaamestecului să fie c#t mai completă, fără depuneri de calam$nă pe pere&ii camerei de arderec*iulasă, cilindru, piston!, şi cu emanare c#t mai redusă de gaze toxice.

enzina se ob&ine prin distilare frac&ionată a &i&eiului, precum şi prin cracare. a este un amestec

de *idrocarburi combina&ii c*imice ale carbonului cu *idrogenul! şi se caracterizează prin următoarele proprietă&i fizico+c*imice: putere calorică, compozi&ia frac&ionată, cifra octanică etc.

/%CAR"URAIA

Amestecul carburant admis în cilindrii motorului poate să ardă bine numai dacă ;(%$!(%"% c#(!=!!$%: dozat în propor&ii determinate" în stare de vapori"

perfect omogen.D#4a3,$ a.%+"%c,$,! ca),)a(" este propor&ia dintre cantită&ile de benzină şi de aer con&inute.

Amestecul carburant teoretic perfect!, pentru care arderea se face complet, este de ;g benzină pentru4 ;g aer. 0um nu se poate ob&ine niciodată amestec perfect omogen şi pentru ca arderea să se facătotuşi complet este necesar ca aerul să fie în exces.


7/26

(istemul înlocuieşte carburatorul şi capătă o răsp#ndire mare la cele mai multe motoare deautoturisme moderne. Acesta îmbunătă&eşte dozarea amestecului carburant, iar func&ionarea motorului seva face cu amestec mai bogat sau mai sărac, înso&it şi de o sondă ambda, reduce poluarea atmosfericăcu gazele dc eşapament. I(3%c=!a % %(4!(* realizează dozarea optimă a amestecului carburant în func&ie de o serie de factorisarcină, tura&ie, temperatura lic*idului de răcire, avansul la aprindere, con&inutul gazelor de eşapare etc.!. a poate fi de tip monopunct in$ectarea benzinei în colectorul de admisie! sau multipunct la fiecare cilindru almotorului, în poarta supapei de admisie!, cu ac&iune continuă pentru cele cu comandă combinată + mecanică şielcctrică de tipul şi Betronic! sau cu ac&ionare discontinuă, comandă electronică de tip sau Betronic.

Cn cazul instala&iei de in$ec&ie monopunct, dozarea amestecului de ardere se face în colectorul deadmisie, benzina fiind in$ectată de in$ector, plasat deasupra clapetei de accelera&ie în curentul de aer admis în cilindrii motorului prin depresiune c#nd supapa de admisie este desc*isă!.I(+"a$a=!a % !(3%c=!% .a(#,(c" "! B#+c ?!8,)a 2@ func&ionează pe principiul determinării timpuluide in$ec&ie de către calculatorul 6 prin informa&iile primite de /a senzorul de tura&ie 2 şi ung*iul clapeteide accelera&ie, prin poten&iometrul 8. aloarea timpului de in$ec&ie este corectată în func&ie de varia&ia parametrilor cu evolu&ie lentă: temperatura lic*idului de răcire prin senzorul 3!, temperatura aerului

prin senzorul 5!, indica&iile sondei lambda senzorul de 92! 2 şi tensiunea bateriei de acumulatoare 4.

F!8,)a 2& I(+"a$a=!a % !(3%c=!% .a(#,(c" "! B#+c

B%(4!(a este absorbită din rezervorul , de către pompa electrică 2 şi debitată prin conductă şifiltrul 3, la regulatorul de presiune 1, apoi prin in$ectorul 4 este pulverizată în curentul de aer din corpul

6


8/26

clapetei + in$ector 8, montat pe colectorul de admisie 22. (e formează amestecul carburant, care esteadmis în cilindrii motorului, prin supapele de admisie, în ordinea +3+1+2 datorită depresiunii!. Diferitele dozări, în func&ie de sarcina motorului, se asigură de calculator, prin pozi&ionareaclapetei de accelera&ie, de către şofer, prin poten&iometrul 8. -ozi&ia clapetei pentru ralanti este asigurată automat de către micromotorul 7 la tura&ia de 749 E

49 rotFmin. Aprinderea amestecului carburant se realizează de către bu$iile 23 prin modulul de aprindere 1şi calculator. -resiunea de in$ec&ie este de 9,8+, bar, iar desc*iderea in$ectorului se face electromagnetic princomanda dată de calculator. aporii de benzină din rezervor sunt capta&i şi conduşi prin conductă la canistra cu carbon,condensa&i şi recircula&i prin corpul clapetă+in$ector în anumite condi&ii de func&ionare a motorului.


9/26

cantită&ii de oxigen rămasă nearsă în gazele de eşapare, prin sonda lambda 6. 0alculatorul, în func&ieele informa&iile primite, lansează comanda in$ec&iei intermitente de benzină, prin supapaelectromagnetică a fiecărui in$ector la presiunea de 3 bar, în anumite cantită&i, într+o anumită ordine, precum şi sc#nteia de aprindere a amestecului carburant de către bu$ia 7, prin intermediul bobinei deinduc&ie 4 şi a distribuitorului de înaltă tensiune 7. îmbogă&irea amestecului la pornire sau în sarcină,

precum şi sărăcirea lui la decelerări &ine cont de sarcina motorului sau de func&ionarea la ralanti.Iotodată calculatorul asigură autocontrolul şi autotestarea pentru depistarea defec&iunilor.

I(3%c"#),$ ?F!8,)a @ pulverizează benzina în poarta supapei de admisie a cilindrului, astfelînc#t curentul de aer din colectorul de admisie antrenează picăturile, form#nd amestecul carburantomogen pentru o ardere c#t mai complectă. enzina intră în in$ector prin racordul 6, fiind apoi filtrată defiltrul 4. a comanda calculatorului, prin conectorul 1 şi electro+ magnetul 3 cu miezul 2! se desc*idesupapa prin ti$a sa, iar benzina este pulverizată. /nc*iderea supapei se realizează la comandacalculatorului care dezactivează electromagnetul in$ectorului, c#nd sistemul de aprindere asigurăsc#nteia la bu$ii pentru aprinderea amestecului carburant din cilindrul respectiv.

F!8,)a & I(3%c"#),$

S!+"%.,$ T,)# este utilizat pentru a se mări puterea motorului prin supraalimentarea cilindrilor.Astfel, o turbosuflantă de aer ac&ionată de gazele, de eşapare prin altă turbină! aspiră aerul dinatmosferă a cărei temperatură se reglează de către un dispozitiv şi e trimis sub presiune în carburator,unde împreună cu benzina formează amestecul carburant, care este trimis apoi în cilindrii motorului princolectorul de admisie. -resiunea gazelor de evacuare ce antrenează turbina se reglează printr+o supapă pentru a asigura un debit variabil, în func&ie de sarcina motorului. De men&ionat că sistemul turbo poate

fi utilizat şi la motoarele cu in$ec&ie de benzină, asigur#nd presiunea acrului pe colectorul de admisie, ceva fi introdus în cilindrii motorului.

3%INSTA'AIA ,E A'IMENTARE CU &P' (&A2 PETR+'IER'IC4E5IAT)

8


10/26

% serie de automobile care func&ionează cu benzină cu carburator sau in$ec&ie! a adaptatinstala&ii -, care asigură anumite avanta$e. De obicei, pornirea se face aliment#nd motorul cu benzinăşi apoi se comută pe -" pe timp călduros se face şi pornirea direct pe -.

A5a("a3%$% ,(c=!#(*)!! .#"#),$,! c, 'PL +,(": amestecul carburant este mai omogen, deci arderea este mai completă, reduc#ndu+se poluarea"

func&ionarea motorului este mai uniformă, prin lipsa impurită&ilor şi apei din -" datorită amestecului carburant uscat, nu se spală lubrifiantul de pe cilindri, prelungind durata de

utilizare a uleiului" nu se depunde calamină pe c*iulasă, pistoane, segmen&i, bu$ii, mă+ rind via&a motoarelor" pre&ul de cost al -+lui este mai redus.

D%4a5a("a3%$% ,"!$!4*)!! 'PL-,$,! +,(":

consumul mai ridicat cu cca. 7L" reducerea puterii motorului cu cca 6,4L.

Cn figura 4 se prezintă păr&ile componente ale !(+"a$a=!%! % a$!.%("a)% c, 'PL& Din rezervorul

1, -+ul în stare lic*idă trece în multivalva 3 care are şi rol de încărcare a rezervorului, fiind înlegătură cu priza exterioară de combustibil! şi prin conducă traversează electrovalva 2, care permitescurgerea acestuia numai c#nd motorul func&ionează, comutatorul+indicator 4 fiind desc*is pozi&iaM-N!. Irece apoi spre reductorul + vaporizator , care scade presiunea şi se transformă în staregazoasă. De aici, printr+o altă conductă, -+ul este condus la mixerul gaz+aer 7 şi trimis în colectorulde admisie prin carburator sau dispozitiv special pentru 'A( cu in$ec&ie de benzină! pentru umplereacilindrilor cu amestec carburant, în ordinea de func&ionarea a motorului.

F!8,)a & I(+"a$a=!%! % a$!.%("a)% c, 'PLDebitul depinde de solicitarea motorului determinată de depresiunea generată în coipul

mixerului! înc#t să asigure o combina&ie optimă, func&ie de stilul de conducere. )nele modele dereductoare au un comutator ce asigură pornirea direct cu -" un sistem automat de temporizare pentruîmbogă&irea amestecului carburant de pornire, permind în orice moment selectarea combustibilului- sau benzină!.

9


11/26

0#t timp motorul func&ionează cu -, electrovalva 6 întrerupe alimentarea cu benzină. 0#ndmotorul func&ionează cu benzină, electrovalva 1 înc*ide alimentarea cu -. 0omanda se face princomutatorul 5 care este în legătură cu instala&ia electrică a automobilului. Kivelul - se citeşte lacomutatorul indicator 5. Irecerea - din stare lic*idă în stare gazoasă se realizează în reductorulvaporizator 4, care este racordat la circuitul de răcire al motorului. a sta&ionare, ambele electrovalve

- şi benzină! sunt înc*ise. /n cazul în care se constată scurgerea de -, se va decupla bateria deacumulatoare, iar autove*iculul va fi diri$at într+un loc izolat c*iar în aer liber!, departe de orice sursăde foc, căldură intensă sau descărcare electrică, p#nă la golirea rezervorului. ,85L" 092 > 2,37L" O0 >379L" 92 > 9,45L" = > 9,849. a o valoare ridicată a 0%, amesteeul este bogat, iar la o valoare redusăeste sărac.

6%RE2ER7+RU' ,E C+M"USTI"I'

R%4%)5#),$ % c#.,+"!!$ 1 ?!8,)a& 6@ foloseşte la înmagazinarea unei cantită&i dc combustibil

benzină sau motorină!, asigur#nd un parcurs de 399+599 ;m. 0apacitatea este de 19+59 pentruautoturisme şi 49+299 pentru autocamioane pentru motorină 499+799 !. (e confec&ionează din tablăde o&el, av#nd pere&ii despăr&itori 2 pentru amortizarea şocurilor provocate de combustibil la vira$e şi ladenivelările drumului. )neori, în conducta de alimentare 3, se găseşte o sită de filtrare. 0onducta esteastupată de un buşon special 1 prevăzut cu o supapă dublă de aer! care pune rezervorul în legătură cuatmosfera împotriva suprapresiunii. De asemenea, rezervorul este prevăzut cu racordul 5 de legătură cu pompa dc alimentare şi un racord dc retur ( al surplusului de combustibil. în interior este amplasattraductorul de nivel 4, iar în partea inferioară, un buşon de golire 6.

F!8,)a 6& R%4%)5#),$ % c#.,+"!!$ 1 R%4%)5#),$ 1 poate avea diverse forme geometrice, de obicei paralelipipedic, după posibilitatea deamplasare pe automobil + lateral sau sub scaunul conducătorului auto. ig. 5.1. -ompe dc alimentare cudiafragmă a + sc*cmă: b + sec&iune!şi clcctrică c!.

8%P+MPA ,E A'IMENTARE


12/26

P#.a % a$!.%("a)% are rolul de a absorbi combustibilul din rezervor şi de a+ trimite peconductele de legătură cu carburatorul 'A(! sau la bateria de filtre 'A0!. a poate fi de tip cudiafragmă Dacia 39, D 686+ 94! sau cu piston D 245 O'K 7! .

)nele automobile folosesc pompe electrice de tip submersibil, montate în rezervor, saunesubmersibile, montate pe conducta dintre rezervor şi filtru, în special pentru motoarele cu benzină, iar

altele, pompe antrenate pneumatic. P#.a c, !a)a8.* ?.%.)a(*@ ?!8,)a 7@ este de tip aspirorespingătoare şi se compune din:corpul cu diafragma 3, arcul de ac&ionare 1, ti$a 4 şi mecanismul de comandă p#rg*ia 5, arcul dereaducere 6 şi p#rg*ia de amorsare manuală 7! şi capacul 2, care con&ine camera de combustibil pentruamorsarea pompei, sita de filtrare şi supapele de aspira&ie 8 şi evacuare 9. -ompa este pusă în func&iunede excentricul de pe arborele cu came. F,(c=!#(a)%: c#nd excentricul atacă p#rg*ia 5, ti$a 4 trage membrana 3 în $os, cre#nddepresiune în camera de combustibil 2 şi desc*ide supapa de aspira&ie, absorbind benzină din rezervor"după ce excentricul s+a rotit, arcul 1 readuce membrana şi p#rg*ia 5 în pozi&ia ini&ială, reful#ndcombustibil prin supapa de refulare în circuit prin conducta de legătură la carburator pentru 'A(! saula filtrele de combustibil pentru D 686+ 94!. Arcul membranei este tarat la o presiune de refulare de

,2+,4 bar. (e montează pe blocul motor şi este ac&ionată de excentricul de pe arborele cu came Dacia,D 686+94! sau direct la capătul arborelui cu came %I0/I,


13/26

înc*ide" în camera de aspira&ie în spatele pistonului! se aspiră o nouă cantitate de combustibil, prinsupapa de admisie 9, ce se desc*ide datorită depresiunii. Giltrarea se face prin filtrul 8. -resiunea delucru este de ,4+2 bar.

F!8,)a & P#.a c, !+"#(

9%5I'TRE'E ,E C+M"USTI"I' I ,E AER

F!$")%$% % c#.,+"!!$ ?!8,)a @ re&in impurită&ile din combustibil. -entru 'A( se foloseştefiltrul brut de decantare a benzinei, montat l#ngă rezervor, sau pentru filtrarea fină, un filtru pe conductadintre pompa de alimentare şi carburator.

F!$"),$ % !$")a)% !(* a benzinei func&ionează astfel: benzina intră prin racordul încorpul filtrului 2, din material plastic, trece prin orificiile exterioare ale elementuluifiltrant cu *#rtie micronică 3, iese prin tubul perforat central şi este trimisă în carburator prin racordul 1 impurită&ile fiind re&inute în filtru!.

3


14/26

F!8,)a & F!$")%$% % c#.,+"!!$

F!$")%$% % a%) ?!8,)a 10@ folosesc la re&inerea particulelor de praf din aer. le pot fi de tip uscatav#nd elementul filtrant din *#rtie micronică, sită metalică, p#slă! umede cu baie de ulei!, prin iner&iesau tip ciclon separarea particulelor se face prin modificarea bruscă a direc&iei de miş+ care a aerului! şicombinate.

F!$"),$ % a%) ,+ca" utilizat la Dacia 39 filtrează aerul admis în corpul , prin elementul

filtrant, cu *#rtie micronică pliată 2, înc*is de capacul 3, care apoi e trimis în carburator" laultimele tipuri, are racord de preîncălzire, carc aspiră aerul din $urul colectorului de evacuare.

F!$"),$ c#.!(a" 2 , folosit la motoarele D 686+94 şi D 245 O'K 7, face ca aerul ce intră prin racordul să treacă peste uleiul din carcasa inferioară 4, fixată prin clemele 5, unde suntre&inute particulele de praf grosiere, apoi prin elementul filtrant cu sita 1, unde sunt re&inute pe l#ngă restul impurită&ilor din aer şi uleiul antrenat din carcasă şi apoi prin racordul deieşire 4 să fie condus spre colectorul de admisie.

F!8,)a 10& F!$")%$% % a%)

$;%AM+RTI2+RU' ,E 2&+M+TE

A.#)"!4#),$ % 48#.#"% ?"#a % %aa.%("@ ?!8,)a 11@ preia gazele arse din colector laevacuare prin &eava de legătură!, amortiz#nd zgomotele, micşor#nd presiunea şi energia loc cinetică.Amortizorul de zgomote conduce gazele arse, venite din &eava de eşapament, prin tuburile perforate 2, peretele despăr&itor perforat 3 şi pere&ii despăr&itori neperfora&i 1, altern#nd sec&iunea mică cu cea mare,reduc#nd zgomotele de evacuare. )nele tobe func&ionează pe principiul filtrelor acustice.

1


15/26


16/26

F!8,)a 12& I(3%c"#a)%$% ;(c!+%

(urplusul de combustibil scăpat printre ac şi g*id trece în corpul in$ectorului, iar prin racordul 7este colectat de conducta de retur şi trimis în rezervor. 0#nd presiunea motorinei a scăzut, acul 2înc*ide orificiul duzei sub ac&iunea arcului 4. -resiunea de in$ec&ie se reglează prin modificarea tensiunii

arcului 4, cu a$utorul piuli&ei 5 şi al şaibei de regla$ 6. a motorul D 686+94 se foloseşte in$ector înc*is, de tip 65 (2< fig. ., a!, a cărui presiune dc in$ec&ie este de 89 bar, reglabilă cu a$utorul piuli&ei 5 şi al şaibei dc regla$ 6. 'otorul D245 O'K 7 este dotat cu in$ectoare înc*ise de tip D 81 (3< a cărui construc&ie este la fel, însă presiunea de regla$ este de 64 bar" reglarea presiunii se face de la o ti$ă filetată cu contrapiuli&ă,montată în piuli&a in$ectorului, deasupra ti$ei de apăsare a arcului.

$*%C+N,UCTE'E ,E 'E&TUR

C#(,c"%$% folosesc la conducerea combustibilului între elementele componente ale instala&ieide alimentare. 0onductele de $oasă presiune sunt confec&ionate din &eava de cupru, alamă sau dinmaterial plastic, fiind prevăzute cu termina&ii de racordare. /ntre pompa de in$ec&ie şi in$ectoare suntconducte de înaltă presiune din &eava de o&el cu grosimea pere&ilor mare, pentru rezisten&ă" lungimea lor este egală.

5


17/26

$.%


18/26

F!8,)a 1/& A(a$!4#),$ % 8a4%

Aa)a",$ %+"% % "! !8!"a$> cu afişare numerică, iar rezultatele se listează pe o fişă, careînso&eşte documentele inspec&iei te*nice periodice /I-! sau la alte verificări. Autove*icolul este parcatla locul de testare. (e conectează furtunul analizorului în toba de eşapament, cablul de măsurarea tura&iein! la fişa unei bu$ii sau celălalt capăt cu magnetul său pe blocul motor!, cablul cu sond de temperatură pentru lic*idul de răcire sau ulei IQ!. Iemperatura apei trebuie să fie de minimum 59Q0 şi a uleiului de49+59Q0. (e trece apoi la tura&ia nominală şi din comenzile digitale se determină componenteleenumerate mai sus, timp de cel pu&in 29 secunde. Acestea trebuie să se încadreze, conform normelor ) +% ac ,).*"#a)%$% #%)a=!!:• verificarea alimentării cu energie electrică, inclusiv a bateriei de acumulatoare"• verificarea şi reglarea instala&iei de aprindere şi conexiunile la calculatorul de comandă

electronică"• controlul etanşeită&ii componentelor şi circuitului benzinei"• reglarea debitmetrului de aer"

7


19/26

• reglarea poten&iometrului clapetei de accelera&ie"• controlul debitării pompei de alimen+ tare electrice"• verificarea şi reglarea regulatorului de presiune"• controlul sondelor de informarea calculatorului conectarefunc&ionare!"• verificarea in$ectoarelor.

/n$ectoarele înfundate se demontează şi se debloc*ează pe o instala&ie specială cu ultrasunete.0ele defecte se înlocuiesc. (e reglează tura&ia de ralanti la 649+749 rotFmin. (e verifică punerea la puncta momentului in$ec&iei şi avansului la aprindere prin senzorul de tura&ie. erificările se pot face petestere mobile sau cu telecomenzi.

La !(+"a$a=!a c, 'PL +% !.,( ,).*"#a)%$% #%)a=!!:verificarea etanşeită&ii componentelor" în cazul pierderilor de gaze acestea se elimină înatmosferă desc*isă"la fiecare 9 999 ;m se verifică conexiunile electrice şi se înlătură oxizii"la 39 999 ;m se înlătură depunerile de parafină"

la 99 999 ;m se face revizie generală şi se înlocuiesc piesele recomandate de normativele derepara&ii"se recomandă folosirea unor uleiuri cu viscozitate mai redusă"se vor folosi bu$ii cu valoare termică mai mică, cu desc*iderea dintre electrozi @ mm.se controlează con&inutul gazelor de eşapament cu a$utorul analizorului de gaze special. Acesteatrebuie să se încadreze în limitele: 0% > ,85L" 092 > 2,37L" O0 > 379" 92 > 9,45L" = > 9,84la tura&ia de 999 rotFmin.

$/%,E5ECTE'E


20/26

aspira&ie de aer fals între elementele de legătură dintre carburator şi colectorul deadmisie"

nivelul benzinei în camera de nivel constant, incorect reglat" canalele înfundate" scurgeri de benzină pe l#ngă supapa de refulare a pompei de accelera&ie.

M#"#),$ ,(c=!#(%a4* c, )a"%,)!& Ca,4%: amestec carburant sărac din lipsă de combustibil nivel prea mic în camera de nivel

constant, sistemul de alimentare defect!" dispozitivul de pornire incorect reglat" mersul încet în gol! nu este bine reglat" pompa de repriză de accelera&ie! nu debitează suficient.

R%)!4a +$a* $a acc%$%)a)%a .#"#),$,!& Ca,4%: pompa de repriză defectă supape, piston sau membrană!, cursă insuficientă sau există

impurită&i pe canalele de legătură" nivelul combustibilului în camera de nivel constant incorect reglat" canalul de vacuum de la ruptor+distribuitor blocat.

M#"#),$ a)% c#(+,. %


21/26

conducte întrerupte" regulatorul de presiune nu asigură secven&a normală" debitmetrul de aer blocat" poten&iometrul clapetei de accelera&ie nu asigură cursa necesară" sondele de informare ale calculatorului de tura&ie şi de sarcină nu func&ionează"

calculatorul nu asigură comanda de debitare a benzinei.

M#"#),$ (, ,(c=!#(%a4* c#)%c" +a, ,(c=!#(%a4* c, ;(")%),%)! a"#)!"* dereglărilor de lacomponentele de conducerea sau comanda debitării combusti+bilului, inclusiv a sondelor şicalculatorului.

La !(+"a$a=!! c, 'PL M#"#),$ (, ,(c=!#(%a4* (!c! c, 8a4> (!c! c, %(4!(*& Ca,4%:

electrovalve defecte"

M#"#),$ ,(c=!#(%a4* c, %(4!(*> a) (, ! c, 8a4& Ca,4%: robinet multivalvă defect" electrovalvă - defectă" conducte întrerupte"

M#"#),$ (, +% acc%$%)%a4*& Ca,4%: traseul gazului întrerupt" carbura&ia dereglată" instala&ia de admisie defectă.

$0%REPARAREA INSTA'AIEI ,E A'IMENTARE A MAS

D%%c=!,(! se înt#lnesc frecvent la carburator şi pompa de alimentare, dar nu sunt excluse nici larezervor, conducte şi c*iar la suporturile filtrelor de combustibil sau aer.

R%4%)5#),$ %#).a" +a, +a)" se repară cu mare aten&ie din cauza pericolului de explozie.Acesta se goleşte, se spală cu $et puternic de apă, apoi se introduce abur sub presiune. Deforma&iile seîndreaptă cu ciocan de lemn sau metal plastic. Gisurile şi crăpăturile se sudează, după ce rezervorul s+aumplut cu apă p#nă la nivelul spărturii" sudarea se execută cu intermiten&ă pentru ca vaporii şi gazele cese formează să se risipească.

C#(,c"%$% .%"a$!c% !+,)a"% se sudează, iar cele din cauciuc sau plastic se înlocuiesc"racordurile lor se refiletează sau se înlocuiesc, iar rondelele de etanşare se înlocuiesc.

S,#)",)!$% ),"% ale filetelor se sudează.

2


22/26

P#.a % %(4!(* %%c"* se demontează, se spală în solvent şi se suflă cu aer comprimat toateorificiile. (e controlează componentele dacă prezintă fisuri sau deforma&ii, în care caz se înlocuiesc. Deasemenea, se controlează starea locaşurilor pentru supapele pompei, a garniturilor de etanşare.

D%%c"%$% % ca)% $% #a"% )%4%("a #.a +,(":• debit prea mic sau c*iar deloc"

• alimentarea cu o cantitate prea mică sau prea mare de benzină" acestea se pot datora:spargerii membranei, care se înlocuieşte, sau lipsei de etanşare a supapelor, care seşlefuiesc pe scaunul lor cu pastă de rodat, sau se înlocuiesc şi se rodează"

• decalibrarea sau ruperea arcului diafragmei sau arcurilor de la supape, care se înlocuiesc"uzura p#rg*iei de ac&ionare" aceasta se încarcă cu sudură şi se prelucrează la formaini&ială.

După ce s+a reparat, pompa de benzină se reasamblează şi se supune controlului de presiunestatică şi de debit nul cu un dispozitiv dotat cu manometru. Dacă pompa a fost reparată corespunzător trebuie să aibă o presiune de ,2+,4 bar şi să nu coboare sub , bar. -resiunea în timpul controlului,trebuie să varieze progresiv" dacă varia&ia este bruscă sau prea mică, pompa nu corespunde.

$3%,E5ECTE'E


23/26

P#.a % !(3%c=!%, fiind organul cel mai important în caz de defectare, nu se remediază pe drum,ceea ce impune remorcarea autove*iculului p#nă la atelier.

D%%c=!,(!$% c%$% .a! !.#)"a("% +,(":• ;(=%%(!)%a c, !("%).!"%(=* a !+"#a(%$#) elementelor pompei de in$ec+ &ie elementului de

pompare a distribu&ie la pompa tip 0A! datorită uzurii prin pătrunderea impurită&ilor în

instala&ie. 'otorul func&ionează neregulat, iar pedala de accelera&ie şi, respectiv, cremaliera sedeplasează sacadat.


24/26

$6%REPARAREA INSTA'AIEI ,E A'IMENTARE A M+T+ARE'+R

Dintre componente, uzurile cele mai importante sunt cele ale pompei de in$ec&ie şi in$ectoarelor,uzuri accentuate şi de impurită&ile din combustibil. a pompa de in$ec&ie, pot fi uzuri ale: arborelui cucame, supapelor de reglare, axelor şi rulmen&ilor la regulator, supapei de doza$, pompei de transfer şiinelului cu came de la pompa 0A!.

a in$ectoare se defectează îndeosebi pulverizatoarele.


25/26

debitarea spre in$ectoarele standului 4, care vor pulveriza motorina în eprubetele gradate 5. erificareaînceputului in$ec&iei se face prin antrenarea manuală a pompei, urmărindu+se momentul în care începedebitarea la fiecare element în parte şi citindu+se pe scala gradată ung*iul de rotire al arborelui cu cameal pompei de in$ec&ie. aloarea ung*iului trebuie să fie de 59Q pentru pompele cu şase elemen&i, sau 89Q pentru patrii elemen&i, respectiv 14Q pentru opt elemen&i.

Dacă combustibilul se in$ectează mai repede, ung*iul corespunză+ tor este prea mic şi semicşorează cursa tac*etului, iar dacă se in$ectează prea t#rziu, ung*iul este prea mare şi se măreşte cursatac*etului. + erificarea egalită&ii debitului pentru toate in$ectoarele se face prin pozi&ionarea cremalierei pompei de in$ec&ie la debit maxim" pentru aceasta se antrenează cu sistemul de transmisie, declanş#ndmecanismul de înregistrare a tura&iei şi a numărului de pulsa&ii specifice fiecărui tip de pompă!,urmărind ca debitul să fie egal în toate eprubetele standului. Cn cazul existen&ei diferen&elor între elemen&i, se golesc eprubetele, se reglează prin tatonare,slăbind colierul şi rotind pis&onaşul de la elementul în cauză. (e repetă proba p#nă ce se ob&ine debitulindicat. De asemenea, se verifică momentul întreruperii debitării de combustibil şi a debitului minim, latura&ii bine determinate, în func&ie de regla$ele şi ac&ionarea regulatorului de tura&ie. a pompa rotativă, se verifică şi debitul maxim la diverse tura&ii, indicate de uzina constructoare,

precum şi dispozitivul de avans automat şi presiunea pompei de transfer. )nele standuri decenticubare sunt prevăzute cu calculator şi ecran de afişare numerică a parametrilor urmări&i, princompararea cu datele memorate, specifice pentru diferitele pompe de in$ec&ie. După centicubare, pompa de in$ec&ie se calează pe motor, respect#nd ung*iul de avans la montare.

Ca$a)%a #.%! % !(3%c=!% +% ac% a+"%$: se aduce pistonul nr. al motorului aproape de -'/ + pe compresie respect#nd partea din

cursă ce reprezintă avansul la in$ec&ie: dc exemplu ung*iul de avans la motorul D 245O'K 7 este de 25 E Q


26/26

După lucru, muncitorii se vor spăla bine şi vor folosi vaselină specială de protec&ie a epidermeide pe m#ini.

Ku se vor consuma alimente, dec#t după o spălare riguroasă. Kormele -(/ recomandă ca manipularea carburan&ilor şi lubrifian&ilor să se facă în vase înc*ise,

ferite de flacără, asigur#ndu+se o bună etanşare a tuturor instala&iilor.

"iblio!ra#eJ AUTOMOBILE-C,(#a+"%)%,intretinere i reparare *.Gratila s.a.ditura Didactica si -edagogica+ucuresti 2994ș

S%)5!c!,$ I("%)(%"

S!"%-,)!: *ttp:FFRRR.didactic.ro *ttp:FFRRR.regielive.ro

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	dan-manole
View:	255 times
Download:	0 times

Proiect injectie

Documents