Date post: | 26-Jan-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | vlad-kemenes |
View: | 232 times |
Download: | 0 times |
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” Iasi
Facultatea de Constructii si Instalatii
Proiect Ingineria Mediului
Profesor indrumator Student Lepadatu Daniel Kemenes Vlad Grupa 3204
An II
Hf
Bf
Hu
Bu
Tema proiectului
Se cere determinarea impactului asupra mediului inconjurator al incalzirii unei cladiri civile cu destinatia de locuinta individuala pentru una sau doua familii avand regimul de inaltime : S+P+1E.
Cladirea este amplasata in orasul Iasi pe o platforma cu panta sub 5%, avnd asigurate masurile de scurgere a apei din precipitatii.
Structura de rezistenta se compune din : Pereti portanti din zidarie de caramizi pline Plansee din beton armat Acoperisul are panta de 300, structura de rezistenta de tip sarpanta pe scaune
in 2 pante, diverse invelitori ( tigla ceramica, tigla din beton, sindrila, tabla tip tigla)
Peretii portanti interiori vor fi din zidarie de BCA Peretii neportanti din zidarie de BCA Pardoseala calda va fi din stejar perpendicular pefibre Pardoseala rece din placi ceramice
Dimensiunile golurilor de ferestre si usi pentru cladirile de locuit
1. Ferestre
Inaltimea si latimea ferestrelor trebuie sa fie multipli de 30 cm, incepand de la 60 cm. Forma ferestrelor utilizate este patrata cu dimensiunile 1.80x1.80, 1.50x1.50 si 1.20x1.20 .
2. UsiInaltimea si latimea usilor trebuie sa fie multipli de 30 cm.Usile trebuie sa aiba inaltimea mai mare de 210 cm.
Dimensiunile utilizate sunt: Pentru intrarea in cladire 100x210 cm; Pentru incaperi 90x210 cm.
Semne conventionale uzuale pentru usi si ferestre
Reprezentarea conventionala a golurilor de usi si ferestre la cladirile civile este reglementata de STAS 1434/83.
In realizarea schitei am utilizat usi simple fara prag, si ferestre duble.
Tipuri de usi
Usa simpla fara prag
Usa dubla fara prag
Usa dubla cu deschidere in ambele sensuri
Usa simpla cu prag
Usa dubla cu prag
Usi glisante
Usa simpla cu deschidere in ambele sensuri
Tipuri de ferestre
Fereastra simpla
Fereastra dubla
Proiectarea scarii
Scarile sunt elemente de constructii portante,avand ca rol asigurarea intre niveluri.Pentru a se indeplini cerintele de rezistenta si functionale, scarile trebuie calculate. In cadrul acestui proiect este facuta doar proiectarea functionala,astfel cerintele de rezistenta se considera asigurate.
Scara este amplasata intr-un spatiu special din cadrul cladirii numit casa scarii marginit de pereti portanti, pentru a fi asigurate rezistenta si stabilitatea,izolat fata de spatiile adiacente.
Scarile pentru cladiri de locuit pot fi de diverse tipuri, dupa forma in plan, desfasurarea pe verticala, dupa alcatuire.Cele mai utilizate tipuri de scari sunt cele cu una sau cu doua rampe drepte care deviaza circulatia la 1800 sau la 900.Se mai pot utiliza si scari cu trepte balasate sau cu rampe curbe.
Scara utilizata este o scara cu 3 rampe drepte si 2 podeste intermediare.
Alte tipuri de scari Scara cu rampa curba
Scara circulara
Scara cu 2 rampe drepte dispuse perpendicular si un podest interediar
Calculul caracteristicilor geometrice
Aria planseelor este calculata la fata interioara a peretilor exterioriPerimetrul cladirii pentru calculul lungimii puntilor termice orizontale se
considera deasemenea la fata interioara aperetilor exteriori.Inaltimea libera a parterului este masurata intre fata superioara a pardoselii si
tavan.
Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii
Aria planseului peste subsol (A1) Aria planseului de sub pod (A2) Perimetrul cladirii (P) Aria tamplariei exterioare (A3) Aria peretilor exteriori (A4) Anvelopa cladirii (Ac) Volumul incalzit al cladirii (V)
Punti termice
Punte termica este acea suprafata,unde intra in contact doua materiale ale caror capacitati de retinere a caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de caldura.De regula cand construim suntem nevoiti sa utilizam materiale diferite care au rezistente termice diferite, unele fiind mai bune izolatoare, altele mai putin.Puntile termice se formeaza si in acele locuri unde este intrerupta termoizolatia, permitand pierderea de caldura prin acele locuri.Puntile termice sunt direct influentate de raportul dintre latimea puntii termice si grosimea elementului de separare.Cu cat latimea puntii este mai mare cu atat pierderea de caldura este mai mare.Reducerea aparitiei puntilor termice se mai poate face prin prevederea de materiale termoizolante la intersectia dintre doua elemente care au rezistente termice diferite, evitandu-se astfel formarea condensului.
Punti termice verticale
1. Punte de colt iesind Rost Vertical Colt iesind (Punte simetrica)
Lungimea puntilor = Hincalzit
2. Punte de colt intrand
Rost Vertical Colt intrand (Punte simetrica)
Lungimea puntilor = Hincalzit
3. Punte Curenta
Rost Vertical Curent
Lungimea puntilor = Hincalzit
Punti termice orizontale
1. R.O. Streasina nesimetrica
Lungimea puntilor = Pplanseu
Pplanseu = perimetrul planseului la fata interioara a peretilor
Hf
Bf
2. R.O. Pereti interiori
Lungimea puntilor = Lperete
Punti termice tamplarie
1. Punte termica pe conturul tamplariei
Lungimea puntii = Ptamplarie
Ptamplarie= 2(Hf+Bf)
Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R’)
R’=1U ' [m
2K/W]
U’= 1R
+∑ (Ψ∗l)
A+∑ χ
A
R= Rsi + ∑Rs + ∑Ra + Rse [m2K/W]
Ψ – coeficienti specifi liniari de transfer termic [W/m*K] in zona puntilor termice;
L – lungimea puntilor termice
Χ – coeficienti specifi punctuali de transfer termic [W/K];
Determinarea coeficientului global de izolare termica – G
Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si are semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura directe) prin suprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad raporata la volumul cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior.
G=1V
∗∑ ( A∗τR '❑
)+0.34∗n
∑ ( A∗τR' )=¿Aperetiext∗τR' peretiext
+Aplaseu¿ τ
R' planseu ¿+Aplanseuinf∗τR ' planseuinf
+Atamplarie∗τR ' tamplarie
¿¿
V – volumul incalzit al cladirii
V = A1*Hi
n = viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora
n = 1
τ = factor de corectie a temperaturilor exterioare
τ = 1
G=0,94
1/V=0,003929
∑(A*τ/R')=151,8435
τ=1
n=1
Necesarul anual de caldura Qan
Q= 241000 *C*Nθ
12*G – (Qi – Qs) [kWh/m3*an]
Q – necesarul anual de caldura pe metru cub de volum incalzit [kWh/m3*an]
C – coeficient de corectie
G – coeficientul global de izolare termica a cladirii
Nθ12 - numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde este amplasata
cladirea
Qi – aportul de caldura rezultat din locuirea cladirii
Qs – aportul util de caldura provenit din radiatia solara
Qan = Q*Vincalzit
Nθ12= N20
12 – (20 – θ)*D12
N2012 – numarul anual de grade-zile de calcul
Θ – temperatura interioara medie a cladirii [0C]
D12 – durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii
Qᵢ= 7cladire de
locuit
Igj=379,166
4D12= 201 IasiItj= 78,6 Iasi
Nθ12= 1379,4N20₁₂ 3510 Iasi
θi= 9,4 Iasigi= 0,75
Afij= 13,05C 0,96
Q=16,9341
9
Qan=4309,94
4
Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qs
Qs= 0.40 * ∑IGj * gi * AFij/V [kWh/m3*an]
Qs – cantitatea de caldura datorata radiatiei solare, receptionata de o cladire, pe durata sezonului de incalzire, pe un m3 de volum incalzit
IGj – radiatia solara globala disponibila corespunzatoare unei orientari cardinale „j”
gi – gradul de penetrare a energiei prin geamurile „i” ale tamplariei
AFij – aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamuri clare de tipul „i”
V- volumul interior incalzit
IGj – Radiatia solara globala
IGj=241000 * D12* ITj
ITj – intensitatea radiatiei solare totale, cu valori in functie de orientarea cardinala si de localitatea in care este amplasata cladirea [W/m2]
Emisia anuala de CO2
Emisia anuala de dioxid de carbon se poate determina prin relatia
CO2=0.19*Q=........Kg/(m3*an)
Combustibilul UM Consum specific Emisii de CO2
Combustibil lichid l 0.10 UM/kWh 0.29 kg/kWhGaz natural m3 0.10 UM/kWh 0.19 kg/kWhTermoficare Gcal 8.6x10-4 UM/kWh 0.24 kg/kWh
Lemn m3 1x10-3 UM/kWh 0.36 kg/kWhCarbune kg 0.20 UM/kWh 0.40 kg/kWh
Qs= 5,832495Qᵢ= 7
Igj= 379,1664D12= 201Itj= 78,6
Nθ12= 1379,4N20₁₂ 3510
θi= 9,4gi= 0,75
Afij= 13,05
CO2= 3,217496
Tabel numar de grade zile
Coeficientul de corectie C
1. Instalatii dotate cu dispozitive de reglare termostata
2. Instalatii fara dispozitiv de reglare termostatata
a. Punct termic/centrala termica locala automatizata
b. Punct termic cu reglaj manual
c. Centrala termica de carier neautomatizata
Cuprins
Tema proiectului.............................................................................................................................................................2
Calculul caracteristicilor geometrice...............................................................................................................................5
Punti termice...................................................................................................................................................................6
Punti termice verticale................................................................................................................................................6
Punti termice orizontale.............................................................................................................................................7
Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R’)...........................................................................................9
Determinarea coeficientului global de izolare termica – G.............................................................................................9
Necesarul anual de caldura Qan.....................................................................................................................................10
Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qs............................................................................................11
Emisia anuala de CO2.....................................................................................................................................................11
Tabel numar de grade zile.............................................................................................................................................12
Coeficientul de corectie C..............................................................................................................................................12