| Date post: | 03-Jun-2018 |
| Category: |
Documents |
| Author: | george-calin |
| View: | 233 times |
| Download: | 1 times |
of 45
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
1/45
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Catedra Autovehicule rutiere
Fabricarea grinzii puntii fata de directie
Coordonator stiintific: Student:
Conf dr !ng "icolae Be#an Aldea Bogdan
Bucuresti$ %&'%
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
2/45
Cuprins
1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si
stabilirea tipului sistemului de productie
%
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
3/45
1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei
finite si a tehnologicitatii acesteia
1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei
Puntea din fata serveste la preluarea fortelor ce apar intre dru( si rotile de directie
ale auto(obilului$ precu( si a (o(entelor reactive pe care le trans(ite cadrului saucaroseriei$ asigurand in acelasi ti(p posibilitatea schi(barii directiei de (ers
Puntea din fata trebuie sa indeplineasca ur(atoarele conditii:
) sa fie sufucuent de rezistenta
) sa asigure o buna stabilitate a rotilor de directie) sa asigure cine(atica corecta a directiei la oscilatiile auto(obilului datorita
defor(arilor elastice ale suspensiei
) sa aiba o uzura (ica a partilor co(ponente
) sa aiba o greutate proprie cat (ai (ica pentru a reduce cat (ai (ult greutateanesuspendata a auto(obilului
Constructia puntilor de directie rigide
Puntea din fata rigida cunoscuta si sub denu(irea de osia din fata rigida seco(pune dintr)o grinda$ la capetele careia sunt (ontate articulat$ cu a#utorul pivotilor$
doua fuzete
Grindapropriu)zisa are o sectiune in for(a de profil ! sau (ai rar circulara
Capetele grinzii de care se articuleaza fuzetele$ sunt in for(a de pu(n sau in for(a defurca Fi*area arcurilor suspensiei de grinda se face pe doua suprafete de spri#in de pe
talpa superioara
!n scopul de a cobori centrul de greutate al auto(obilui$ grinda are partea centralacurbata in #os pentru a putea cobori cat (ai (ult (otorul Cand grinda are o sectiune
circulara$ capetele ei se realizeaza separat prin for#are in (atrita$ fi*area in corpul tubular
realizandu)se prin presare si suduraFuzetelesunt articulate prin inter(ediul pivotilor de grinda si servesc drept osii
pentru rotile de directie Se deosebesc doua for(e constructive de fuzete si anu(e: fuzete
pu(n si fuzete furca + Fig '',
-
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
4/45
Fig '' Tipuri constructive de fuzetea)fuzeta pu(n b)fuzeta furca
' . fuzeta / % . butuc roata / - . pivot / 0 . grinda punte/
1 . suprafata de spri#in arc/ 2 . bolt pentru fi*are pivot / 3 . gresor /
4upa cu( rezulta din fuigura$ fuzeta se co(pune din doua parti ciindrice de
dia(etre diferite$ pe care se (onteaza rul(entii e*teriori si interiori ai butucului rotii$
legate printr)o portiune tronconica 4e ase(enea fuzeta are si o portiune filetata pe care
se insurubeaza piulita de fi*are a butucului rotiiCea (ai utilizata este fuzeta furca +Fig ''b,$ cea sub for(a de pu(n +Fig ''a,
fiind pe cale de disparitie$ deoarece realizarea furcii in grinda se obtine (ai greu$ iar
inlocuirea bucselor bolturilor se face (ai dificil5ontarea butucilor rotilor de directie pe fuzete$ se realizeaza prin inter(ediul
rul(entilor cu bile pentru autoturis(e si a rul(entilor cu role conice pentru
autoca(ioaneFuzeta care se gaseste pe partea volanului este prevazuta cu un brat de co(anda al
fuzetei$ articulat de bara longitudinala de directie si cu un levier articulat de bara
transversala de directie care co(anda cealalta fuzeta$ prin inter(ediul unui levie fi*at de
eaPivotiiservesc la articularea fuzetelor de grinda puntii 6a fuzeta pu(n$ pivotul se
fi*eaza de fuzeta$ iar la fuzeta furca pivotul se fi*eaza de osia propriu)zisa Fi*area se
face cu a#utorul unor bolturi sau pene transversale Pentru a reduce frecarile in gaurile
furcii fuzetei$ la solutia fuzeta furca sau in gaurile furcii grinzii la solutia fuzeta pu(n$ segasesc presate bucse de bronz +Fig '% a$b$c, sau in unele cazuri rul(enti ace + Fig '%
d, 6a uto(obile (oderne$ tot pentru a reduce frecarea$ spri#inirea puntii pe fuzeta se faceprin inter(ediul unui rul(ent a*ial cu bile + Fig '% a$d, sau cu role + Fig '% b,$ (ontat
intre punte si bratul inferior al furcii fuzetei Ungerea ele(entelor articulate se face
printr)un gresor (ontat in general la capatul superior al pivotului$ care este prevazut cuun orificiu
0
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
5/45
Fig '% 4iferite solutii de (ontare a fuzetei pe furca
!n Fig '- se prezinta puntea din fata rigida a unui autoca(ion 7a se co(pune dingrinda '$ la capetele careia se gasesc fuzetele %$ articulate de grinda prin inter(ediul
pivotilor - 8rinda are sectiunea profil !$ iar pentru a cobori centrul de greutate al
auto(obilului are partea din (i#loc curbata in #os Pe fuzete se (onteaza$ prininter(ediul rul(entilor cu role conice 3 si 9$ butucul rotii 2 4e ase(enea$ pe flansa
fuzetei se gaseste (ontat talerul franei 1 Pivotul - este i(obilizat in osie de catre boltul
'& ul(entul 0 reduce frecarea dintre osie si bratul inferior al fuzetei 8arnitura de
etansare ; i(piedica patrunderea prafului la rul(enti Arcurile suspensiei se fi*eaza deosie cu a#utorul bridelor de fi*are pe suprafetele de spri#in '- Fuzeta de pe partea
volanului este legata de bratul ''$ care e articulat de bara longitudinala de directie '%
Fig '- Constructia puntii din fata rigide
1
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
6/45
Punte de directie si motoare, rigida
4upa cu( s)a aratat$ aceasta solutie se intalneste la aut(obile cu tractiune integrala
!n Fig '0 se prezinta puntea fata a autoca(ionului S)'-%$ care este o punte de directiesi (otoare rigida Articulatiile cardanice utilizate la aceasta punte sunt articulatii
ho(ocinetice cu bile si canale divizoare 4iferentialul este ase(anator cu cel al unei
punti din spate (otoare
Legenda Fig. 1.4
') saiba de regla# / % si - . rul(enti cu role conice/ 0) coroana diferential/ 1)rul(ent cu role cilindrice/ 2)suport a(ortizor/ 3) bolt/ 9) butuc roata/ ;) piulita/ '&) disc/
'') cap sferic dreapta/ '%) carter punte/ '- si '9 . rul(enti caseta diferential/ '0) pinionplanetar/ '1) buson/ '2) cruce sateliti/ '3) satelit/ ';) tro(pa/ %&) rul(ent cu role conice/
%') articulatie cardanica ho(ocinetica cu bile si canale divizoare/ %%) reaze( saboti/ %-
si %0) rul(enti cu role conice/ %1) rondela/ %2) piulita e*terioara/ %3) piulita interioara/%9) butuc roata/ %;) fuzeta/ -&) arbore planetar/ -') cap sferic stanga/ -%) piulita/ --)
piesa de regla#/ -0) inel de siguranta/ -1) surub/ -2) piulita de regla#/ -3) bara
transversala de directie/ -9) pinion de atac/ -;) arbore pinion/
2
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
7/45
Fig '0 Punte din fata a autoca(ionului S ) '-%
3
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
8/45
Principalele solicitari ale grinzii
8rinda este calculata sa reziste la diferite regi(uri de rulare ale auto(obiluluiRegimul franarii automobilului
!n Fig '1 se prezinta fortele care actioneaza asupra puntii din fata in regi(ul
franariii auto(obilului eactiunile
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
9/45
Regimul trecerii peste obstacole
!n cadrul acestui regi( grinda este solicitata la incovoiere in plan vertical de
(o(entul: lG
c di! =%
'$ unde cdeste coeficientul de incarcare dina(ica al puntii din
fata la trecerea peste obstacole
1.1." #onditiile tehnice impuse piesei finite din desenul de e$ecutie
Privind desenul de e*ecutie prezentat in figura '3 pute( observa ur(atoarele
conditii tehnice i(puse piesei finite:
Pentru suprafata port)fuzeta ave(:) abatere de la paralelis( de &0 a suprafetei orizontala
) abatere de la perpendicularitate de &&9 a suprafetei interioare fata de suprafata
orizontala a port)fuzetei
) abateri de la cilindricitate si circularitate a suprafetei unde ur(eaza a fi (ontata
fuzetaPentru suprafata de prindere a grinzii ave(:
) abatere de la planeitate de &2Totodata se pot observa rugozitatile Astfel ave(:
) ugozitatea generala de 20
) ugozitatea suprafetei de prindere a grinzii este de -%) ugozitatea suprafetei orizontale a port)fuzetei este de '2
) ugozitatea suprafetei interioare a port)fuzetei este de &9
Se pot observa totodata si anu(ite tolerante
1.1.% Analiza tehnologicitatii constructiei piesei
Tehnologicitatea este caracteristica co(ple*a a constructiei piesei ce asigura$ in
conditiile respectarii conditiilor de eficienta si siguranta in functionare$ posibilitatea
fabricarii acesteia prin cele (ai econo(ice procese tehnologice$ cu cheltuieli (ini(e deforta de (unca$ utila#e$ (aterial$ energie Tehnologicitatea piesei poate fi apreciata prin
indici absoluti sau relativi
Procedeul de obtinere al grinzii estefor&area$ iar apoi matritareFor&areaeste ter(enul pentru defor(area (etalului folosind forte de co(presiune
For#area la rece este realizata la te(peratura ca(erei sau la o te(peratura apropiata de
cea a ca(erei For#area la caldura e*trea se realizeaza la te(peraturi inalte$ care fac(etalul (ai usor de defor(at fara sa se a#unga la ruperea +distrugerea, lui For#area la
cald se realizeaza la te(peraturi intre te(peratura ca(erei si te(peraturi inalte de for#are
Piesele for#ate pot fi clasificate dupa (ari(e de la % c( pana la '3& tone pe (etru
Piesele for#ate necesita prelucrare in continuare pentru a se obtine piesa finita5etalul prelucrat prin for#are este (ai rezistent decat cel ob inut prin turnare sau
cel din piesele prelucrate pe (asini unelte Aceasta se datoreaza curgerii graun ilor inur(a for#arii Pe (asura ce (etalul este presat +lovit,$ graun ii se defor(eaza si ur(aresc
;
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
10/45
for(a piesei$ astfel incat ace tia i i pastreaza continuitatea in sec iune Unele tehnologii (oderne beneficiaza de avanta#ul acestui raport (are intre rezisten a)sarcina
5ulte (etale sunt for#ate la cald$ dar fierul i alia#ele feroase sunt aproapeintotdeauna for#ate la caldura e*tre(a Aceasta din doua (otive: daca vor fi tratate ter(ic
prin calire$ (aterialele dure ca fierul i otelul ar deveni e*tre( de greu prelucrabile$ in al
doilea rand otelul poate fi durificat prin alte (i#loace decat prelucrarea la cald$ astfelincat este (ai econo(ica for#area la cald fa a de trata(entul ter(ic Alia#ele care suntpretabile la calirea prin precipitare$ precu( (a#oritatea alia#elor de alu(iniu si titan$ pot
fi$ de ase(enea$ for#ate la cald in loc sa fie tratate ter(ic Celelalte (ateriale trebuie safie durificate printr)un proces propriu de for#are
For&area la caldurae*tre(a este definita ca prelucrarea (etalului peste
te(paratura sa de recristalizare Principalul avanta# al for#arii la caldura e*tre(a estefaptul efectele tensiunilor de durificare din (etalul defor(at sunt anihilate prin procesul
de recristalizare Celelalte avanta#e includ:
) Scaderea li(itei de elasticitate$ deci prelucrarea este (ai facila i cu (ai pu ina
energie consu(ata +for a,) Cresterea ductilitatii) Te(peraturile inalte cresc difuzia$ care poate eli(ina sau reduce
neo(ogenitatile chi(ice
) Porii pot fi (icsorati ca (ari(e sau inchisi co(plet in ti(pul defor(arii
) !n otel$ austenita FCC cu rezisten a (ica i ductila$ se defor(eaza la te(peraturi (ai #oase fata de ferita BCC rezistenta
4ezavanta#ele for#arii la caldura e*tre(a sunt:
) eactii nedorite intre (etal si at(osfera incon#uratoare
) Tolerante (ai putin precise cauzate de contractia ter(ica si defor(arile datorateracirii neunifor(e
) 8ranulatia structurala poate varia ca for(e si di(ensiuni in interiorul (etalului$
din cauza unor (ulte si diferite (otive
For&area la receeste definita ca prelucrarea (etalului sub te(peratura sa de
recristalizare$ dar$ de obicei$ la o te(peratura apropiata de cea a ca(ereiAvanta#e:
) "u este folosita incalzirea
) Finisare (ai buna a suprafetei
) Control superior asupra di(ensiunilor) > (ai buna reproductibilitate si interschi(babilitate
) Proprietatile pe cele trei directii pot fi distribuite unifor( in interiorul (etalului
) Proble(ele de conta(inare sunt (ini(izate
'&
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
11/45
4ezavanta#e:
) Se cer forte (ai (ari
) Se cer echipa(ente (ai puternice si unelte (ai rezistente) 5etalul este (ai putin ductil
) Suprafetele (etalice trebuie curatate i debavurate
) Calirile inter(ediare pot fi necesare pentru co(pensarea pierderii de ductilitatecare insoteste tensiunile de calire
) Proprietatile distribuite pe cele trei directii pot fi afectate
) Se pot produce tensiuni reziduale nedorite
7*ista (ulte$ diferite i disponibile (odalitati de for#are$ totusi acestea pot figrupate in trei (ari categorii:
) tragere +intindere,: (arirea lungi(ii$ (icsorarea sec iunii transversale) aplatizare +refularea,: (icsorarea lungi(ii$ (arirea sectiunii transversale
) presarea (aterialului in (atrite inchise co(pact: producerea curgerii
(ultidirectionale a (aterialului
Procesele obi nuite de for#are includ: la(inare$ s?agging$ zi(tare$ for#are in(atri a deschisa$ for#area in (atrita prin i(pri(are$ for#area cu presare$ for#area la caldauto(ata si refularea +aplatizarea, (aterialului
atritareaeste procedeul de defor(are plastica la cald sau la rece la care
(aterialul este obligat sa ia for(a si di(ensiunile cavitatii prevazute in scula de lucru in
functie de configuratia pieselor ce trebuiesc e*ecutate Procedeul se aplica la prelucrareapieselor (ici +pana la -&& @g, de configuratie co(ple*a$ in productia de serie (ica si
(asa Scula in care are loc defor(area poarta denu(irea de (atrita
!n raport cu for#area libera se asigura ur(atoarele avanta#e:) productivitate ridicata
) consu( de (etal redus
) calitatea suprafetei i precizia de prelucrare buna) posibilitati de obtinere a unor piese co(plicate$ volu( de (unca (ic i
(anopera si(pla
) pret de cost redus
4ezavanta#e:) costul ridicat al (atritelor
) greutatea li(itata a produselor din cauza fortelor (ari de presare pentru
defor(are) necesitatea unor operatii supli(entare +debavurare$ calibrare etc,
''
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
12/45
Se face dupa ur(atoarele criterii:
) dupa te(peratura de e*ecutie: la rece si la cald
) dupa (odul de defor(are in (atrita: (atritarea cu bavura +deschisa,/ (atritareafara bavura +inchisa,
) dupa tipul utila#ului de lucru: (atritarea la ciocan$ la prese$ la (asini
specializate) dupa viteza de defor(are: cu viteze (ici si viteze (ari de defor(are
4esenul de e*ecutie al piesei este prezentat in figura '3
'%
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
13/45
Fig '3 4esen de e*ecutie
'-
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
14/45
1.2. Alegerea justificata a materialului pentru executia piesei
5aterialul din care se e*ecuta grinda este otel 0'5oCr''
4upa (atritare si indepartarea bavurilor se(ifabricatul este supus unui trata(ent
ter(ic de i(bunatatire pentru obtinerea unei duritati de %0&)%3& B5aterialul are ur(atoare caracteristici (ecanice:
) li(ita de curgere p&% ;&& "D((
) rezistenta la rupere ( 9&;& da"D(() alungirea la rupere A1 (in '& E
) gaturirea la rupere < 2 E
) duritatea Brinell: B%0'Co(pozitia chi(ica a (aterialului este:
Marcaotelului
Compozitia chimica % Tratamenttermic
Temperaturade tratamentC Mn Si Cr Ni Mo
41MoCr11 0.38-0.45 0.40-0.80 0.17-0.37 0.-1.3 - 0.15-0.3 Normalizare 850-880!e"enire 5#0-#$0
1.3. Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. Stabilirea
preliminara a tipului de productie
1.%.1. #alculul fondului anual real de timp 'Fr(
( )[ ] psssdcr )tn***F += oreDanG
unde:)
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
15/45
1.%.". #alculul planului productiei '+pp(
rirerppp +++n++ +++= pieseDanGunde:
) "peste planul de productie pentru produs/ din te(a "p '31&&& bucati
) n este nu(arul de piese de acelasi tip$ n') "reste nu(arul de piese de rezerva$ livrate odata cu produsul/ "r&
) "rceste nu(arul de piese de rezerva livrate la cerere/ se alege "rc'31&&
) "rieste nu(arul de piese rebutate la prelucrare/ se adopta "ri %&&
"pp';%3&& pieseDan
1.%.%. #alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice
it(ul liniei tehnologice R $ are i(plicatii (a#ore asupra asigurarii sincronizarii
operatiilor$ prin divizarea procesului tehnologic in operatii si faze$ alegerea utila#elor$
S4H)urilor si a structurii fortei de (unca2&';%3&&D2&9';39D2& === ppr +FR (inDpiesaG
Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul rit(ului liniei:
GDF'&&D2& orapieseR, ==
Tipul de preductie reprezinta ansa(blul de factori productivi dependenti$
conditionati in principal de stabilirea in ti(p a productiei$ co(ple*itatea constructiva sitehnologica a acesteia si de volu(ul prodcutiei Tipul de productie influenteaza:
caracterul si a(ploarea pregatirii tehnice a productiei$ nivelul de specializare si structura
de productie$ for(ele de organizare si de progra(are a productiei$ econo(icitatea
fabricatiei5etodele de stabilirea a tipului de productie . (etoda indicilor de consntanta a
fabricatiei$ (etoda no(ogra(ei . necesita$ pelanga valoarea I si valorile ti(pilor
nor(ali pentru operatiile principale ale procesului tehnoogic
IJ' (inDbuc . se adopta productie de masa
'1
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
16/45
2. Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de obtinere a
semifabricatului
".1 Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si
adoptarea variantei optime
Alegerea corecta$ rationala a (etodei si procedeului de elaborare a se(ifabricatuluieste una din principalele conditii ce deter(ina eficienta procesului tehnologic$ atat in
etapa de se(ifabricare cat si in cea de prelucrare (ecanica Cu( costul prelucrarii
(ecanice este in general (ai ridicat decat al se(ifabricarii$ se reco(anda (etodele siprocedeele care$ satisfacand !n totalitate conditiile tehnice i(puse$ conduc la
se(ifabricate (ai precise$ (ai apropiate de piesa finita !n general alegerea (etodei nu
i(plica dificultati$ aceasta fiind in stransa legatura cu alegerea (aterialului pentru
e*ecutia piesei si putand fi stabiliti preli(inar$ in ur(a analizei constructiei piesei
Au fost alese - (etode si procedee concurente:
a, Extrudare urmata de indoire la cald
7*trudarea constituie un procedeu avansat de prelucrare prin defor(are datorita
(ultor avanta#e care la are$ dintre care se a(intesc:) se pot obtine defor(atii (ari asigurandu)se o productivitate ridicata a (uncii
) se pot obtine profile si piese la o for(a foarte apropiata de cea finita
) prezenta eforturilor de co(presiune in aproape intreaga zona defor(ata a
se(ifabricatului
7*trudarea poate fi directa$ indirecta sau co(binata7*trudarea directa se caracterizeaza prin aceea ca se(ifabricatul se deplaseaza inraport cu (atrita in directia de inaintare a poansonului
7*trudarea indirecta se caracterizeaza prin aceea ca se(ifabricatul nu se deplaseaza
in raport cu (atrita$ deci nu e*ista frecare pe partea laterala a se(ifabricatului cu (atrita7*trudarea co(binata cuprinde atat e*trudare directa + la un capat , cat si cea
indirecta + la celalalt capat ,
Avanta#ele utilizarii acestui procedeu:
) poate fi atinsa for(a piesei
) di(ensiunile piesei nu i(pun proble(e
) precizia pentru acest procedeu este ridicata$ insa piesa nu o i(pune) productia de (asa poate fi asigurata
4ezavanta#ele utilizarii acestui procedeu:
) durabilitate redusa a (atritelor) (atritele sunt scu(pe + oteluri inalt aliate ,
) deseuri (ari de (etal
) procedura este scu(pa
'2
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
17/45
b, Turnare
> piesa turnata se obtine prin u(plerea cu topitura unui (aterial (etalic a uneicavitati$ special e*ecutata intr)o for(a de turnare 4upa solidificarea lichidului rezulta
piesa turnata$ care reproduce intoc(ai configuratia si di(ensiunile cavitatii for(ei
For(a de turnare poate fi alcatuita din una sau (ai (ulte parti Cel de)al doilea caz$reprezentand (odalitatea uzuala de turnare$ presupune e*istenta unei suprafete de
separatie *)*$ care i(parte for(a$ respectiv piesa in (ai (ulte parti
!n functie de nu(arul de turnari ce se pot efectua in aceeasi for(a$ procedeele deturnare pot fi:
) in for(e te(porare $ folosite la o singura turnare$ dupa care se distrug pentru
scoaterea piesei
) in for(e per(anete$ folosite la un nu(ar foarte (are de turnari$ a#ungand chiarla zeci sau sute de (ii fara a necesita reparatii inter(ediare
) in for(e se(iper(anente$ folosite la cateva turnari$ dupa usoare reparatii
inter(ediare
Avanta#ele utilizarii acestui procedeu:
) posibilitatea unei prelucrari (ecanice si(plificate si econo(ice$datorita faptuluica piesa turnata$ in co(paratie cu cea for#ata$ are di(ensiuni si for(e (ai
apropiate de piesa finita
) posibilitatea unei productii in (asa$ printr)o (ecanizare dezvoltata si(entinerea unifor(itatii di(enisunilor proprietatilor
) (aterialul ales anterior poate fi utilizat pentru confectionarea piesei
) for(a piesei poate fi atinsa
) precizia di(ensionala poate fi atinsa) cerintele de econo(icitate pot fi atinse
4ezavanta#ele utilizarii acestui procedeu:) >6C)urile nu sunt folosite pentru turnare deoarece se pot crea goluri in (aterial
si deoarece aceasta piesa este o piesa solicitata intens$ ea facand parte din
suspensia unui autovehicul$ ea poate sa cedeze relativ repede
c, Forjare prin matritare
Acest procedeu a fost prezentat in capitolul ''-!n ur(a analizei avanta#elor si dezavanta#elor celor - procedee de obtinere a
se(ifabricatului s)a a#uns la concluzia ca cel (ai bun procedeu este for#area prin
(atritare
'3
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
18/45
"." -tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a
planului de separatie
!n cazul adoptarii (etodelor si procedeelor la care apar aceste proble(e$ se va
e*ecuta o schita pentru prezentarea pozitiei se(ifabricatului in (atrita$ cu evidentiereaplanului de separatie al piesei$ adoptat pe baza reco(andarilor din literatura de
specialitate
Se va pleca de la o bara dreptunghiulara care se va incalzi $ apoi si se va pozitionaintr)o (atrita apoi va fi presat si astfel se va obtine profilul de !
'9
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
19/45
".% -tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e$ecutare a
desenului semifabricatului.
Se va alege un ados de prelucrare de % ((
".4 -tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e$ecutare a
desenului semifabricatului
Planul de operatii pentru obtinerea se(ifabricatului este ur(atorul:
Nr. Crt. Operatii si faze de semifabricareMasini, utiliaje,
instaliatii
1deitare material la dimen&iunile impu&e in
de&enul de e'ecutie(iere&trau mecani
$ )ncalizre cuptor electirc
3(or*are prin matritare + &e a&eaza
&emi(aricatul in matrita in(erioara ,matrita in(erioara
4(or*are prin matritare + &e a&eaza
&emi(aricatul in matrita &uperioaramatrita &uperioara
5 pre&are pre&a hidraulica
# e'tractia &emi(aricatului e'tractoare
7 dea"urare &tanta
';
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
20/45
3. laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si
control a piesei
%.1 Analiza proceselor tehnologice similare e$istente
6a elaborarea unei noi tehnologii de fabricatie se porneste$ de obicei$ prin analiza
tehnologiilor e*istente$ aplicate pentru piesa respectiva sau pentru alte piese din acelasi
grupProcesul tehnologic si(ilar e*istent va fi prezentat$ prin aspectele sale principale
sub for(a tabelara in tabelul -'
Nr. Crt.Metoda deprelucrare
SDV-uriOperatii si faze de prelucrare
1 rezare i&poziti" cu $ (reze di&c
prin& pie&a pe ma&a ma&inii de(rezat
(rezat &upra(ata S$a &i S3a dintr-o&in/ura trecere
de&prin& pie&a rotit cu 180 &i (i'atdin nou pe a&a ma&inii de (rezat
(rezat &upra(ata S$ &i S3
$ aurire 2ur/hiu &piral cu 40
/aurit S1
de&prin& pie&a rotit cu 180 &i (i'atdin nou pe ma&a ma&inii de (rezat
/aurit S1a
de&prin& pie&a
3 2ro&are i&poziti" de ro&at
prin& pie&a in di&poziti"
ro&area &upra(etei S1a
de&prin& pie&a rotit cu 180 &i (i'atdin nou pe ma&a di&poziti"ului
ro&are S1
de&prin& pie&a
4 rezare reza cillindo-(rontala
prin& pie&a pe ma&a ma&inii de(rezat
(rezat S4a
(rezat S4
de&prin& pie&a
5 aurire i&poziti" cu 4 ur/hie17 &i 1 ur/hiu $0
prin& pie&a pe ma&a a/re/atullui
/aurire &imultana a celor 5 /auriS5a S#a
de&prindere pie&a &i (i'are pentru a&e prelucra celelalte /auri
/aurire &imultana a celor 5 /auriS5 S#
de&prindere pie&a
Tabelul -'
%&
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
21/45
%." Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a
rugozitatii prescrise in desenul de e$ecutie
>biectivul acestei etape este stabilirea acelor procedee de prelucrare care$ fiind
ulti(ele aplicate in succesiunea operatiilor$ pentru fiecare suprafata$ asigura conditiile
tehnice i(puse prin desenul de e*ecutie !n acest scop$ etapele de lucru vor fi:) enu(erarea tuturor suprafetelor functionale ale piesei$ i(preuna cu conditiile
tehnice i(puse . di(ensiuni$ tolerante di(ensionale$ teolerante de for(a si
pozitie reciproca$ rugozitate/) Stabilirea procedeelor de prelucrare (ecanica posibile$ co(patibile cu for(a si
conditiile tehnice (entionate$ pentru fiecare suprafata/
) Analiza gradului in care respectivele procedee satisfac$ pe langa cerinteletehnice si pe cele legate de econo(icitatea procesului tehnologic . aprecieri
calitative sau cantitative +note,/
) Adoptarea variantei opti(e de procedeu de prelucrare$ pentru fiecare suprafata/
%'
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
22/45
Tabelul -%
%.%. -tabilirea traseului tehnologic al operatiilor de prelucrari
mecanice , tratament termic si control al piesei.
Traseul tehnologic al operatiilor de prelucrari (ecanice precu( si control al piesei afost intoc(it in tabelul -- Pentru intoc(irea traseului tehnologic a trebui sa se
stabileasca suprafetele preli(inare alese ca baze tehnologice
%%
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
23/45
Supraf. PrelucrataDenumireaoperatiei
Suprafetelebaze
tehnoloice!aza
S$a S3a rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat
(rezat &upra(ata dintr-o &in/ura
trecerede&prin& pie&a
S$ S4 rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat
(rezat &upra(ata dintr-o &in/uratrecere
de&prin& pie&a
S1a aurire S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
/aurit &upra(ata
de&prin& pie&a
S1 aurire S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
/aurit &upra(atade&prin& pie&a
S1a 2ro&are S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
ro&area &upra(etei S1a
de&prin& pie&a
S1 2ro&are S.2.T 1
prin& pie&a in di&poziti"
ro&area &upra(etei S1a
de&prin& pie&a
S4a rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat
(rezat &upra(ata
de&prin& pie&a
S4 rezare S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat
(rezat &upra(ata
de&prin& pie&a
S5aS#a aurire S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&aa/re/atului
/aurirea &imultana a celor 5/auri
de&prin& pie&a
S5S# aurire S.2.T 1
prin& pie&a pe ma&aa/re/atului
/aurirea &imultana a celor 5/auri
de&prin& pie&a
S1aS1S$aS$S3aS3S4aS5aS5S#aS#
Control S.2.T 1 -
Tabelul --
%-
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
24/45
%.4. Alegerea utila&elor si instalatiilor tehnologice
Pentru brosare se va folosi o (asina de rectificat interior si frontal !F'%1 avand
ur(atoarele specificatii tehnice:
Nr.crt.
Caracteristici tehnice Valori
' 4ia(etrul (a*i( de rectificare '%1 ((
% !nalti(ea centrelor '-1 ((
- 5asa (a*i(a a piesei intre centre '&& @g
0 8a(a de turatii 2-)9&& rotD(in
1 4eplasarea rapida a caruciorului 21 ((
2Avans transversal
inter(itent reglabil
"or(al cu pasul &$&&1 ((
5icro(etric cu pasul &$&&' ((
Unghi de rotire al (esei
in plan orizont K
3 Puterea (otorului principal - @L
9 Puterea (ot dispozitivului pt rectificat int &$31 @L
; 5asa %%&& @g
Pentru gaurire se va folosi un agregat (ultia* avand 0 burghie de '3 si un
burghiu de %&
Pentru frezare se va folosi o (asina de frezat FU-2 avand ur(atoare specificatii
tehnice:Ma&ina reza
Tip 3#
atetehnice
imen&iuni ma&a 4001#00 mmepla&are pe 1100 mm
epla&are pe 6 300 mm
epla&are pe 4$0 mm
iteza3#-1#00rotmin
%.. Adoptarea schemelor de bazare si fi$are a piesei
%0
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
25/45
Ansa(blul sche(elor de bazare si fi*are a piesei se afla in stransa legatura cu
succesiunea logica a operatiilor de prelucrare (ecanica si trata(ent ter(ic4enu(irea operatiei$ sche(ele de bazare si fi*are precu( si dispozitivul utilizat
sunt prezentate in tabelul -0
Nr.
Crt.
Denumirea
operatieiSchema de bazare si fixare optima
Dispoziti
utilizat
' Frezare
% Frezare
- 8aurire
0 8aurire
1 Brosare
2 Brosare
%1
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
26/45
3 Frezare
; Frezare
'& 8aurire
Tabelul -0
%./. Alegerea -.0.!.urilor
6a intoc(irea listei de S4H)uri se tine cont in pri(ul rand de tipul productieiadoptate Pentru productia de serie (are se reco(anda S4H)urile sa fie de tip specializat
pentru o cat (ai buna productivitate
6ista S4H)urilor alese este prezentata in tabelul -1
Nr.
Crt.
Denumire
operatieScule Dispozitive Dispozitive verificatoare
' Frezare
4ispozitiv
for(at din %
freze disc cu'0&
!nalti(ea bosa#ului pentru
pivotul fuzetei se (asoara cusublerul sau cu un calibru
potcoava la cota 3% ((
% FrezareFreze cilindro)
frontala
- 8aurireBurghiu spiral
0&
0 8aurire
4ispozitivfor(at din 0
burghie '3 siun burghiu
%&
8aurile pentru bride severifica printr)un calibru
ta(pon
1 Brosare Brosa cilindrica%&
6ocasul pentru pivotul fuzeteise (asoara cu co(parator de
interior sau cu un calibru
%2
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
27/45
ta(pon la cota de mm0%
Tabelul -1
!. "eterminarea regimurilor optime de lucru si a normelor tehnice detimp
4.1 0eterminarea regimurilor optime de aschiere
4eter(inarea valorilor opti(e ale regi(urilor de aschiere se bazeaza pe
opti(izarea unui para(etru global de apreciere a procesului tehnologic respectiv:
(ini(izarea costului prelucrarii sau +(ai rar, (a*i(izarea productivitatii egi(ul deaschiere opti( se deter(ina dupa precizarea caracteristicilor sculelor aschietoare si se
refera la ur(atorii para(etrii:
) adancimea de aschiere. t ((G este grosi(ea stratului indepartat prin aschiere$de pe suprafata piesei la o singura trecere/
) avansul. s ((D(inG$ ((DrotG$ ((Dcursa dublaG$ ((DdinteG este (ari(ea
deplasarii sculei in raport cu piesa$ efectuata intr)un interval de ti(p$ in cursul
(iscarii secundare/) viteza de aschiere. v (D(in$ (DsG viteza relativa a taisului sculei in raport cu
suprafata de prelucrat
!n functie de (ultitudinea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca$ in functie de(asura in care instru(entul (ate(atic este utilizat si in functie de (odul in care se
deter(ina durabilitatea sculei$ calculul regi(urilor opti(e de aschiere se face prin:
etoda clasica: ) presupune stabilirea preli(inara a valorii durabilitatii sculei
+ prin calcul sau din nor(ative,$ deter(inarea succesiva + alegerea din nor(ative$ pe baza
unor reco(andari sau prin calcul, a para(etrilor regi(ului de aschiere + in ordinea t$s$v,$ur(ata de un nu(ar redus de verificari ale conditiilor respective
!n literatura de specialitate sau in no(ative$ sunt prezentate diferite variante ale
(etodei: variante bazate$ in pri(ul rand pe calcule analitice$ pe alegerea valorilor din
tabele nor(ative$ co(pletata prin calcule analitice su(are sau utilizarea no(ogra(elor+reprezentari grafice ale relatiilor analitice,
etoda moderna$ bazata pe progra(area (ate(atica +liniara sau neliniara, cepresupune$ sabilirea unor e*presii analitice pentru functia de opti(izare + cost$
productivitatea, si pentru functiile respective +rit(ul i(pus al liniei tehnologice$ puterea
(otorului electric$ rezistenta si stabilitatea sculei$ incarcarea (a*i(a a (ecanis(ului deavans$ calitatea suprafetei prelucrate$ cine(atica (asinii)unelte,$ in variantele
considerarii preli(inare a durabilitatii sculei sau a calculului acesteia pe parcurs
Aplicarea acestei (etode necesita utilizarea tehnicii de calcul (oderne si$ i(plicit$ a unui
personal cu calificare adecvata$ dar rezultatele obtinute reprezinta$ intr)adevar$ unopti(u($ spre deosebire de (etoda clasica$ in cursul utilizarii careia $ intervine
arbitrariul$ chiar si in conditiile respectarii (etodologiei
%3
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
28/45
!n cadrul proiectului se va utiliza (etoda clasica
Frezarea suprafetelor Sa!b si S"a!b
-tabilirea adaosului de prelucrare
4in tabelul 0' se alege adaosul de prelucrare pe o parte Ap%%1 ((
)naltimea ma'ima9 min
Cla&ade
precizie
iametrul ma'im mm
:e&te5
$0 35 #5 110 170 $45
:anala $0
35 #5 110 170 $45 335
pe&te pana la ;dao& mm
5 $0
) 0.5 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $)) 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5
))) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75
$0 35
) 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5
)) 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5
))) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3
35 #5
) 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5
)) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75
))) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5
#5 110
) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75
)) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3
))) $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5
110 170
) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3)) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5
))) $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5 3.75
170 $45
) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5
)) $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5
))) $.5 $.75 3 3.$5 3.5 3.75 4
Tabelul 0'
S)a avut in vedere faptul ca piesa face parte din clasa a !!!)a de precizie !ntrucat
adaosul este suficient de (ic se va adopta o singura trecere$ avand in vedere ca avansul
ales sa realizeze o rugozitate a'2 dupa cu( cere desenul de e*ecutie al piesei
Alegerea sculei aschietoare
Se va alege ca scula aschietoare : FU-2
%9
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
29/45
-tabilirea adancimii de aschiere
!ntrucat adaosul de prelucrare este suficient de (ic se va indeparta intr)o singura
trecereAstfel ave(:
tAp%%1
-tabilirea avansului
!n functie de rugozitatea a'2 si rezistenta otelului de prelucrat$ se va alege din
tabelul 0% avansul
;"an&uri la (rezare de (ini&are cu (reze (rontale &i (reze-di&c din otel rapid
!u/ozitatea&upra(etei
!aTipul (rezei
;"an&ul Sr in mmrot pentru material
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
30/45
-tabilirea vitezei de aschiere
Pentru calculul vitezei de aschiere se va folosi relatia:
vpu2
d
$
l
m
3
v 4ztst5
0#v
=
Unde Cveste un coeficient in functie de conditiile de frezare/ 4 este dia(etrul
frezei in ((/ T este durabilitatea econo(ica a frezei in (in/ tleste lungi(ea de contac in
((/ sdeste avansul pe dinte in ((Ddinte/ t este adanci(ea de aschiere/ z este nu(arul de
dinti ai frezei/ Mveste coeficientul de corectie a vitezei/ N$($*$O$u$p sunt e*ponenti
!n tabelul 00 ave( prezentate valorile pentru coeficientul Cv
Tipul (rezei
70daNmm$ onta 92>380
&?0.1 &@0.1Cu cru&ta
aracru&ta
&?0.15 &@0.15
Cilindro(rontala
- otel rapid 55 80 $3 $3 4#.5
- placutaA8
- - 40 40 80
rata di&c
- cu dintiaplicati
#0 8# $4 $4 48
- monoloc - 81 $$.75 $$.75 45.5
e canelat&i cre&tat
- #5 $$.5 $$.5 45
Cilindrice 4# #0 13.5 $8.8 57.#
Cilindro-(rontale cu
coada- 3# 37.5 37.5 75
:ro(ilate - 44 - - -
Tabelul 00
Astfel Cv92
!n tabelul 01 ave( prezentate valorile pentru e*ponenti
-&
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
31/45
Tipul (rezei m p B u
'
&@0.1 &?0.1
Cilindro-(rontale 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.15
i&c 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.3
e canelat &i cre&tat 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.3
Cilindrice cilindro-(rontale cu coada &i
pro(ilate0.33 0.1 0.45 0.1 0.$ 0.4 0.3
Cilindro-(rontale 0.15 0.1 0.$ 0.1 0.4 0.4 0.1
i&c 0.15 0.1 0.$ 0.1 0.4 0.4 0.5
e canelat &i cre&tat 0.15 0.1 0.$ 0.$ 0.4 0.4 0.5
Cilindrice cilindro-
(rontale cu coada &ipro(ilate
0.$5 0.3 0.7 0.3 0.$ 0.# 0.5
Tabelul 01
Astfel(&%
p&'
N&%1u&'
O&%
*&-
4ia(etrul frezei va fi adoptat '2& (($ iar nu(arul de dinti z0& dinti
Astfel ave( &&3&0&
%9&===
z
ssd
6ungi(ea de contact tl3&((
Mv&9
Atunci (inD0;'0&%1%&&3&3&%0&
'2&92
'&'&%&-&%&
%1&
mv =
=
Se deter(ina in continuare turatia frezei confor( for(ulei:
0;9'2&0;'&&&'&&& =
=
=
0vn rotD(in
-tabilirea vitezei de avans
Hiteza de avans se calculeaza cu relatia:(inD1%%3%9&0;9 mmnsvs ===
-'
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
32/45
4." 0eterminarea normelor tehnice de timp
"or(a tehnica de ti(p este durata necesara pentru e*ecutarea unei operatii in
conditii tehnico)organizatorice deter(inate si cu folosirea rationala a tuturor (i#loacelor
de productie
Se stabileste in functie de posibilitatile de e*ploatare ale utila#ului$ S4H)urilor$ inconditiile aplicarii conditiilor de lucru (oderne$ tinand sea(a si de gradul de calificare al
(uncitorilor corespunzator acestor (etode
4eter(inarea nor(elor tehnice de ti(p se poate face:
) prin calcul analitic al fiecarei parti co(ponente si insu(area acestora
) pe baze statistice$ prin analiza nor(lor de ti(p stabilite la operatii si(ilare sipreluarea acestora sau calculul prin interpolare$ tinand sea(a de diferentele
specifice
5impul de baza +tb,6 durata prelucrarii propriu)zise$ se deter(ina in functie de
regi(urile de lucru adoptate si de para(etrii geo(etrici ai suprafetelor prelucrate
Ti(pul de baza se calculeaza astfel:
s
bv
lllt %'
++=
Unde llungi(ea de aschiere
l'distanta de patrundere l%distanta de depasire
Confor( tabelului 02 ave(:
l'1;l%-
Tabelul 02
-%
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
33/45
(in92%1%%3
-;13&=
++=bt
5impul au$iliar +ta,. durata prinderii$ desprinderii piesei$ apropierii)indepartarii
aschiilor 7fectuarii (asuratorior sa
Ti(pul au*iliar se va calcula astfel:
%' aaa ttt +=
4eoarece piesa are o (asa foarte (are ea va fi fi*ata cu a#utorul (acaralei Halori
pentru ta'ave( in tabelul 03
--
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
34/45
Numarulpie&elorprin&e
impreuna
Ma&a pie&ei +D/, pana la
30 50 801$0
$00
300 500 8001$00
$000
300
timp +min,
a c d e ( / h i * D
-0
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
35/45
:alonelectric
&aupneumatic
:relucrata
ara"eri(icare
1$1
$. 3 3.3 3.5 3. 4.3 4.55 5.35 #.1 #.85 7.#
$$$
$.# $.8 $. 3.1 3.4 3.75 4 - - - -
(iecarealta
pie&a
$3
$ $.$ $.4 $.# $. 3.1 3.3 - - - -
Neprelucrata
1$
43.# 3.75 4.1 4.5 4. 5.4 5.#5 #.7 7.#5 8.# .5
$$5
3 3.$5 3.5 3.7 4.1 4.5 # - - - -
(iecarealta
pie&a
$#
$.5 $.7 $. 3.1 3.4 3.8 4.3 - - - -
:relucrataeri(icare
cuparaleldupaconturintr-un
plan &auin doua
planuri
1$7
3.7 3. 4.3 4.7 5.$ 5.7 #.4 8 .5 10. 1$
$$8
3.$ 3.35 3.7 4.1 4.5 4. 5.5 - - - -
(iecarealta
pie&a
$
$.7 $.8 3.1 3.4 3.8 4.$ 4.# - - - -
Neprelucrata
130
4.# 5.05 5.7 5.4 7.1 7.8 8.# .8 11.$ 1$.7 14
$3
1
4 4.35 4. 5.$ #.1 #.7 7.4 - - - -
(iecarealta
pie&a
3$
3.5 3.8 4.3 4.8 5.4 # #.7 - - - -
:relucrataeri(icare
cuparaleldupatra&a*intr-un
plan &auin douaplanuri
133
4.7 5.3 5.8 #.7 7.4 8.8 10.1 1$.5 14 1#.$ 17
$34
4.05 4.55 5 5.7 #.4 7.55 8.7 - - - -
(iecarealta
pie&a
35
3.4 3. 4.4 5 5.# #.8 8 - - - -
Neprelucrata
13#
#.1 7.1 8.15 .1 10 11 13. 17 $0 $3 $7
$37
5.55 #.45 7.4 8.3 .$ 10 1$ - - - -
(iecarealta
pie&a
3
85 5.8 #.7 7.7 8.5 10.3 11.3 - - - -
:od rulantelectric
:relucrata
ara"eri(icare
13
3. 4.$ 4.8 5 5.5 4. #.4 7 7.# 8.3 .$
$40
3.4 3.#5 4 4.4 4.7 5.15 5.# - - - -
(iecarealta
pie&a
41
$.8 3 3.3 3.# 4 4.4 4.8 - - - -
Neprelucrata
14$
4.5 5.$5 5.75 #.3 #.8 7.4 8.1 8.75 .5 10.4 11
$43
4.3 4.# 5 5.5 # #.45 7 - - - -
(iecarealta
pie&a
44
3.7 4 4.4 4.8 5.3 5. #.$ - - - -
Tabelul 03Astfel ta'-1 (in
ta%a fost ales tabelar si astfel ave(:
ta%&'0&09&'2&&-&9' (in
-1
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
36/45
5impul operativ +top,. se calculeaza ca si co(ponentele sale pentru fiecare faza aoperatiei$ dupa care se insu(eaza$ pentru deter(inarea ti(pului operativ total$ la fiecare
operatie
(in23-92%9'& =+=opt
5impul de deservire organizatorica+tdo,. ti(pul consu(at pentru asezarea
se(ifabricatelor$ sculelor$ pri(irea si predarea etc Se deter(ina in general ca procent dintop+&1 3E,$ in functie de tipul si (ari(ea (asinii)unelte
(in'0&'&&
23-0=
=dot
5impul de deservire tehnice +tdt,. ti(pul consu(at pentru inlocuirea sculelor$
reglarea (asinii)unelte$ indreptarea periodica a (uchiei aschietoare etc Se deter(ina dinnor(ative$pe co(ponente sau global$ ca procent din tb+%9 E,
(in'9&'&&
23-1=
=dtt
5impul de odihna si necesitati fiziologice ale operatorului uman +tod,. se deter(ina
ca procent din top+-3E,
(in''&'&&
23--=
=odt
5impul de intreruperi conditionate de tehnologice si organizarea muncii+tto, . se
deter(ina ca procent din top
(in&-&'&&
23-'=
=tot
5impul unitar +tu,. ti(pul total corespunzator prelucrarii unei piese . se obtine dininsu(area co(ponentelor
tooddodtopu tttttt ++++=
(in00&-&''&'9&'0&23- =++++=ut
5impul de pregatire 6 incheiere +tpi, . durata activitatilor desfasurate de (uncitor la
inceputul si sfasitul prelucrarii lotului de piese +pri(irea co(enzii$ studiul docu(entatiei$pri(irea si predarea S4H)urilor$ se(ifabricatelor si pieselor,/ se stabileste$ pe
co(ponente$ din nor(ative
4eoarece (odul de prindere al fiecarei piese este prin fi*are cu suruburi$ piesa
avand o lungi(e cuprinsa intre '&&&)'1&& (( valoarea lui tpi va fi aleasa tabelar
-2
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
37/45
Astfel ave( tpi%& (in
+orma tehnica de timp +tn, . Se calculeaza astfel:lot
pi
unn
ttt +=
(in00';%3&&
%&00
=+=nt
-3
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
38/45
#. Calculul necesarului de forta de munca$ utilaje$ S.".%.-uri si
materiale
.1 0eterminarea volumului anual de lucrari
!olumul de lucrari anual$ no(at pentru fiecare operatie$ aferent (uncitorului si
(asinii)unelte:
2&Dnpp t+! =
ore! -'0'-'2&D00';%3&& ==
5impul total+anual, de lucru$ aferent sculelor aschietoare:
2&Dbpp t+! =
ore! -2;'912&D92%';%3&& ==
." #alculul necesarului de forta de munca si utila&e
.".1 Fondul de timp anual al muncitorului Fm 7ore8
( ) ms#9-L0#m )t****F =
Unde:)
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
39/45
."." Fondul de timp anual al utila&ului Fu7ore8
( ) ussrsdcu )tn****F =
Unde:
)
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
40/45
elatia de calcul a nu(arului de utila#e pentru operatie este:
uF
!u =
Unde:) u este nu(arul de utila#e
) H este volu(ul de lucrari la operatie
) Fueste fondul de ti(p anual al utila#ului$ calculat (ai sus
Astfel ave(:
2&129'1'2
-2;'91=>==u
.% #alculul necesarului de -.0.!.uri
Calculul necesar de S4H)uri se poate face prin calcul analitic sau$ (ai putin
precis$ pe baze statistice !n cazul proiectului se reco(anda utilizarea (etodei analitice
.%.1. #alculul necesarului de scule
"or(a de consu( anual de scule "cs$ se deter(ina tinad sea(a de durabilitatea
acesotra +in reascutiri,$ T (inG$ de ti(pul de lucru nor(at$ tb(inG$ de nu(arul de
reascutiri posibile$ r si de volu(ul productiei . nu(arul de piese prelucrate anual "ppD
pp2b
cs +)5r
t+ += ,'+
Unde:
) @Oeste un coeficient ce tine sea(a de distrugerile accidentale ale sculei/
@O'&1'' / Alege( @O'&1
) "u(arul de reascutiri posibile se deter(ina$ tinad sea(a de nor(ative$ curelatia:
h
5 = unde 5 ((G este (ari(ea +gros(iea sau lungi(ea, stratului de
(aterial al sculei ce se poate indeparta prin reascutiri$ iar h este (ari(ea
corespunzatoare stratului indepartat la o reascutire
.%.". #alculul necesarului de dispozitive si verificatoare
0&
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
41/45
Pentru dispozitivele de bazare si fi*are$ a altor dispozitive de lucru$ se poate
considera o durabilitate de (ini(i( ' an$ deci necesarul se stabileste in raport cu
nu(arul (asinilor unelte si utila#elor respective !n cazul dispozitivelor de verificare si
(asurare$ se poate deter(ina necesarul anual$ "cv$ tinand sea(a de durabilitateasuprafetei active si nu(arul total de (asurari
2
d
vpp
cv )in
n++
=
Unde:
) @O'&1 + ales anterior,
) ndeste durabilitatea +in nu(ar de (asuratori ce produc uzura suprafetei activecu ' m $ din nor(ative, (asuratoriD m G
) i este (ari(ea uzurii acceptabile pentru verificatorul respectiv m G) nveste nu(arul de (asurari efectuate pentru o piesa$ cu verificatorul respectiv
.4. #alculul necesarului de materiale
"ecesarul de (ateriale se refera$ in pri(ul rand$ la cantitatea de (aterial de baza al
piesei$ utilizat la e*ecutia se(ifabricatului
Holu(ul se(ifabricatului poate fi apreciat$ pe baza desenului de e*ecutie alacestuia sau prin calcul$ dupa apro*i(area cu i(binari de corpuri geo(etrice si(ple al
caror volu( poate fi usor deter(inat
!n functie de (etoda si procedeul de se(ifabricare$ se vor avea in vedere si
eventualele pierderi de (aterial la obtinearea se(ifabricatului +bravuri$ (aselote etc,Cunoscand densitatea$ se calculeaza (asa de (aterial consu(at$ pentru o piesa ([email protected]
Tot aici$ se reco(anda$ tinand sea(a de adaosurile de prelucrare + deci de volu(ul
piesei finite,$ calculul cantitatii de (aterial recuperabil pentru o piesa ([email protected]
&.Calculul costului de fabricatie a piesei
0'
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
42/45
/.1. -tructura generala a costului de fabricatie unitar
Structura generala a costului de fabricatie este data de relatia
+=an
lei+A:# ppp
Unde:
A . ter(en ce reprezinta cheltuielile directe
B . ter(en ce reprezinta cheltuielile indirecte
/.". #heltuielile directe
/.".1 #ostul materialului
Costul (aterialului este dat de relatia:
=
piesa
leim)m)#
drdr-F-Fmat
Unde:
-F) este costul unitar al se(ifabricatului
-Fm este (asa se(ifabricatului
dr) este costul deseului recuperabil
dr
m
este (asa deseului recuperabil
Se considera ca pretul unui @g de (aterial este de %% lei$ iar costul unui @g de deseurecuperabile este de % lei Se considera (asa se(ifabricatului de ''& @g$ iar (asa de
deseu recuperabil de 1 @g Astfel ave(:
piesa
lei#
mat%0'&1%''&%% ==
/."." #ostul manoperei
Se deter(ina cu a#utorul relatiei:
0%
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
43/45
+
=
piesa
lei#tr# asniiman
'&&'
2&
Unde:
ir este retributia orara a (uncitorului la operatia i
nit este ti(pul nor(at la operatia i
( )E-1-&as#
4eoarece la capitolul 0 au fost calculati ti(pii doar pentru frezare$ vo( calcula
man# doar pentru aceasta operatie unde retributia orara a (uncitorului la operatia de
frezare este de '1 leiDora
Astfel ave(:
piesa
lei#man 0-'
'&&
-&'
2&
00'1=
+
=
Astfel ave( totalul cheltuielilor directe va fi:
+=+= %0'&matman ##A '0-%0''-leiDpiesa
/.%. #heltuielile indirecte
/.%.1. #heltuielile cu intretinerea si funnctionarea utila&elor
Aceasta se calculeaza cu for(ula:
niui
r
iifu t#i
A#
+=
'&&'
Unde:
iA este cota de a(ortizare a utila#ului sau a (asinii)unelte
ri este cota de intretinere si reparatii ( )0&-&=ri
ui# este costul utila#ului i
nit este ti(pul nor(at de lucru al utila#ului i
/.%.". #heltuieli generale ale sectiei
egia de sectie$ sR $ reprezinta cheltuielile privind salariul personalului de
conducere si de alta natura din cadrul sectiei$ a(ortizarea cladirilor si (i#loacele fi*e
aferente sectiei$ cheltuieli ad(inistrative . gospodaresti la nivel de sectie$ cheltuieli
0-
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
44/45
pentru protectia (uncii si cheltuieli de cercetare$ inventii si inovatii Se calculeaza ca
procent '9& E din cheltuielile de (anopera Astfel ave(:
13-%0-'9'9' === mans #R
Totalul cheltuielilor indirecte va fi:
ifus #R: +=
/.4. #alculul costului piesei si al pretului piesei
Se poate calcula totalul cheltuielilor:
=+= ppp +A:#
Costul de productie este dat de relatia:
==
pp
p
pr+
##
Pretul de productie se deter(ina cu relatia:
prp #b
P
+=
'&&'
Unde:
b+2'1, este cota de beneficiu/ Alege( b'&
prp #P
+=
'&&
'&'
#iblio$rafie
1. ;nache -t. s.a. 6
8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh
45/45
". :aciu ;. si #rivac Gh. 6
