Proiect Exploatarea Sondelor Marine 2003 Sorin.

8/17/2019 Proiect Exploatarea Sondelor Marine 2003 Sorin.

1/39

UNIVERSITATEA „PETROL - GAZE” DIN PLOIEŞTIFACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR SPECIALIZAREA: EXTRACTIA PETROLULUI

PROIECT LA

EXPLOATARE

SONDELOR MARINE

CONDUCĂTOR:

Conf. dr. ing. Mariea Marcu

MASTERAND:

SCURTU MARIA

-PLOIEŞTI, 2015-


2/39

CUPRINS

Capitolul

M!" C!#$%&''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''(Capitolul !

C)&*)*) #!&%+%)! $!*#" " .)*!% #*$! *+"% #/!*&/*!% '''''''''''''''''''''''''''

Capitolul "

GORGON,AUSTRALIA''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1

Capitolul #

P)/!3 P!3"/"*'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''14

A$)%&/%" 1''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''20A$)%&/%" 2''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''25A$)%&/%" (''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''(1

2


3/39

Capitolul

Marea Car$pica

Marea Caspică este cel mai mare lac pe Pământ, așezat la hotarul Europei șiAsiei șienumit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspică reprezintăun lac lipsit de scurgere, iar apa în el este salină, de la 0.05 la gura de !ărsarea râului "olga până la ##$#% în partea sud$estică. &i!elul apei !ariază de la un an laaltul, în prezent fiind apro'. () m su* ni!elul +ceanului Planetar. uprafața MăriiCaspice -fără ara /ogaz ol1 măsoară %2#.000 3m4, iar adâncimea lui ma'imă $ #0(5m

3


4/39

Suprafața, adâncimea și volumul apei

uprafața și !olumul apei Mării Caspice !ariază mult în dependență de !ariațiani!elului apei. a ni!elul apei de $(6,25 m suprafața este egală cu apro'. %7(,6 mii 3m4,iar !olumul apei 8 cu cca 2)69) 3m:, ceea ce alcătuiește în ;ur de 99 din rezer!ele

totale de apă dulce din lacuri de pe


5/39


6/39

Extragerea țițeiului și gazului

?n Marea Caspică se află surse *ogate de petrol și gaz natural. Fezer!ele de petrolalcătuiesc în ;ur de #0 miliarde tone, iar împreună cu gazele naturale 8 #) $ (0 miliardetone.

E'tragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul #)(0, când pe peninsula Apșerons3i a fost săpat primul puț de petrol. ?n ;umătatea a doua a secolului JJ a început e'tragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeașipeninsulă, iar apoi și pe alte teritorii.

Pe lângă e'tragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică șie'tragerea sării, calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc.

Resurse recreative

Am*ianța naturală a țărmului mării presărat cu pla;e de nisip, ape minerale și nămolurilecuitoare creează condiții fa!ora*ile pentru odihnă și tratament. ?n același timp, gradulla care a a;uns industria turistică a țărmului Mării Caspice îl depășește pe cel alțărmuluicaucazian al Mării &egre. Kltimii ani industria turistică se dez!oltă și pețărmul azer, iranian, tur3men și al =aghestanului.

Probleme ecologice

Pro*lemele ecologice ale Mării Caspice sunt legate de poluarea apei rezultată dinprocesele de e'tragere și transportare a țițeiului, de infiltrarea în apă a su*stanțelorpoluate din râurile *azinului mării, de deșeurile orașelor de pe țărm, dar și de inundareaunor o*iecte cauzată de ridicarea ni!elului apei în Marea Caspică. /racona;ul deasemenea reprezintă un factor ecologic negati!@ în urma lui, în ultimii ani, a scăzutconsidera*il populația de nisetri în mare.

6

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N%C4%83moluri_lecuitoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N%C4%83moluri_lecuitoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bazin_hidrologic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bazin_hidrologic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N%C4%83moluri_lecuitoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=N%C4%83moluri_lecuitoare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bazin_hidrologic&action=edit&redlink=1


7/39

Capitolul !

Calculul $arcinilor produ$e de %aluri a$upra unei $tructuri

S #" "/"!3%+" #!&%+%)" $!*#" " .)*!% &* %+)/%3" 61,53 .+ $"!% T6(#'D/" +"&"#!":D%3"/!*) "7/"!%! ) $%)+*)*% D6(2 338G!#%3" " $"!"/" /6 9,5 338A+&%3" $"%, 6438I+)/%3" $%)+*)*% "#*$! +%.")*)*% 3"%* ) $"% , 6 38L*+;%3" ""&/%. $%)+*)*%, )6138A+&%3" " $/!*+"!" $%)+*)*% %+ #)*) 3!%+, #6 2 3D"+#%//" $"% = ρ 1015


8/39

S)*/% +*3"!%& &"#/"% "&*/%% &+*&" ) L6'1 3 N*3!*) " *+ "#/":

2 2 0'4991

k L

π π = = =

S" ."!%%& $!*#*) %)% &+%/%%)" " &)&*):

('590(92kd =D& .)!" "#/" 3% 3!" "&/ ? #" $/ $)%& &+%/%%)" $"+/!* $")" +&%'

I+ &"#/ &@ !"@*)/ & gk =2ω , %! 2 29'41 (

1'0519 12 2

gT L

π π

×= = = = .

!. Se deter&ina raportul

0'(2= 0'02(1(

1 D L = =

". Nu&arul 'eulegen(Carpenter e$te

1'51'51

0'(2 KC

π ×= =

D& CB , %! D=L0,2 +" )3 %+ 3"+%*) " #"$!!" &!"#$*+@/! /"!%"% +")%+%!"

.)*!%)!, %! !/ .)*!%)! !" *!3/!")" &3$+"+/":!/ " %+"!/%", !/ " /!&/%*+" $)*#/"!3"+%% $/!/%&% " 3%%&!" !3*)"% )*% M!%#+ " &/!" L%;/%))'

C" 3% 3!" .)!" %+)/%3%% .)*)*% $"+/!* )*+;%3" / &"#/*% "#/":

37

1/+: 2

L L H kd = ≅ = =

$!%+ *!3!" 371'5

= 0'52

H H = =

%! 3$)%/*%+" .)*)*% "#/"1'5

= 2 0'52

a H = = =

I+ &@*) /"!%"% &!"#$*+@/!" 3"+%*)*% +")%+%! " #"$!!" &* &!"&/!" L%;/%)) !3*)"% M!%#+ #" "/"!3%+ *!3/!")" &3$+"+/" )" !/"% .)*!%)!:

#. )orta totala $upra corpului i&er$at in apa e$te*

5(21 F F F F F F ++++=

8


9/39

#. 1 F repre+inta ter&enul )roude('rilo% calculat cu a,utorul teoriei liniare pentru ape

adanci*

9

R" ( 10

⋅ D⋅

L⋅:=

R" (49'49004=

CM 2'(:=

F1π D

2⋅

ρ⋅ ;⋅ ⋅ CM⋅ &# ω /⋅ ⋅:=

F1 115'422(=

#.! )orta de tractiune2

F

CD 0'5:=

F2 0'25 CD⋅ ρ⋅ ;⋅ 2

⋅ D⋅ #%+ ω /⋅ ⋅ #%+ ω /⋅ ⋅:=

F2 0'0994−=

#." )orta ( F datorita ter&enului patratic al potentialului %ite+ei din teoria Sto-e$ deordinul

F(π

2ρ⋅ ;⋅

2⋅ >

⋅

2⋅


10/39

Nr

crtt0 $

Ter&enul

)roude(

'rilo%

)orta de

tractiune)orta

)orta

datorata

potentialu

lui cinetic

)orta )1)!

)"1)#1) )

2)1)!22

)"1)#1)22)2

2)"1)#1)232

)2

) )! )" )# ) 4

0 1 2 ( 5

1 0 11'1(( 0 0 0 0 11'1(( 0 11'1(( 11'1(( 0 11'1(( 0

2 0'25 122'0 5'09 4'411 '4 19'41 122'5 2(('12 151'24 122'5 2(('12 151'24 0'15((

( 0'5 04'0 10'12 4'411 '4 19'41 04'5 2(('12 1111'(55 04'5 2(('12 1111'(55 0'2094

0' 14'02 22 2'211 10'2 ('041 14'2 5'0 24'09 14'2 5'0 24'09 0'1(09(

5 1 -04'0 10'12 -4'411 -'4 -19'41 -0'0 -2(('12 -1'101 0'0 2(('12 1'101 0'(02(5

1'25 -122'1 5'09 -4'41 -'4 -19'41 -1225'1 -2(('11 -102'4 1225'1 2(('11 102'4 0'120

1'55 -104'(4 -2'4 2'115 10'2 ('049 -10'4( 55'9 -1(5'44 10'4( 55'9 1(5'44 0'01(1

4 1'5 -122'1 -5'09 4'411 '4 19'41 -122' 2(('1 -109'95 122' 2(('1 109'95 0'2220(

9 2 -04'0 -10'12 4'411 '4 19'41 -0'0 2(('1 -5'02 0'0 2(('1 5'02 0'(14(

10 2'2 -14'02 -22'(5 2'115 10'2 ('049 -15'42 55'9 -(1'0 15'42 55'9 (1'0 0'1911

11 2'5 04'0 -10'12 -4'411 -'4 -19'41 10'5 -2(('12 (0' 10'5 2(('12 (0' 0'5025

12 2'5 122'0 -5'09 -4'411 -'4 -19'41 1229'15 -2(('12 9('5( 1229'15 2(('12 9('5( 0'2492

1( 2'99 115'422 -0'099 -0'2 -2'19 -4'4 114'412 -11'2( 10'5 114'412 11'2( 10'5 0'00402

T>") 2'1

10


11/39

Fig.2.2 1 F reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu autorul teoriei liniare pentru

ape adanci

Fig.2.! Forta de tractiune 2 F

11


12/39

Fig. 2." ( F reprezint# $or%a datorit# termenului p#tratic al poten%ialului vitezei din

teoria lui Stoke& de ordinul 2

Fig. 2.' Forta 1 F datorita potentialului cinetic

12


13/39

Fig.2.( Forta 5 F e&te prezenta numai daca cilindrul traver&eaza &upra$ata li)era a

valurilor

Fig.2.* +eprezentarea gra$ica a &umei F F F F F F 88 5(21 +++

13


14/39

Capitolul "

5OR5ON0AUSTRALIA

Câmpurile orgon de gaze se află în larg Australia de "est, la apro'imati! 60 3m de la

nsula /arroL i (00 3m !est de =ampier. Cinci domenii au fost descoperite până înprezent $ orgonei, Chr>saor, =ion>sos, Nest Foc3s al i par. &umite colecti!orgon mai mare, aceste domenii au fost intens e!aluate, inclusi! cele opt godeuriorgon.Câmp este dez!oltat de "enture orgonei, un ;oint$!enture de Che!ron


15/39


16/39

Gorgon domeniul dezvoltăriiChe!ron se planifică o dez!oltare su*marine treptată a câmpului orgonei, incepand dela nord orgon. u*sea puOuri !or fi legate la o platformă *azată pe gra!itaOie situat înadâncurile apelor superficiale la est de domeniu. =e gaz !or fi prelucrate pe platforma

înainte de e'port prin intermediul trun3line pentru site$ul fa*rica & în Peninsula/urrup.

Actuală reenfield orgon & planul se *azează pe trei trenuri de lichefiere, fiecarecapa*ile să producă #5 milioane de tone pe an. 50 miliarde de & de plante a fostapro*at de către autoritatea pentru protecOia mediului în luna august (007. no!atoarepentru fa*rica & a a!ut loc în decem*rie (007.

16


17/39

=io'idul de car*on conOinute în gazele naturale produse din domeniu !or fi eliminatepentru a e!ita îngheOarea în procesul de &. ?n loc de aerisire dio'id de car*on înatmosferă, acesta !a fi in;ectat în rezer!orul =upu> salina de mai ;os nsula /arroL.Fe$in;ectarea de dio'id de car*on !a fi echi!alent cu eliminarea de peste 6%0.000 demasini anual pe drumurile din KA.Gorgon contracte

?n mai (00), E +il Q as =i!izia de fora; i de producOie a fost contractat pentru afurniza echipamente pentru su*marine domeniul orgon. Conform contractului de cinciani E !a furniza colectoare "etcora>, copaci, gurile de puOuri de su*marine i alteechipamente. Compania !a oferi, de asemenea, echipamente de reziliere de conducte,sisteme de control de producOie, i de spri;in de instalare i operaOional.

?n octom*rie (007, E a castigat un contract de 900 pentru a oferi o tehnologiea!ansată de & pentru producOia de gaz din câmpul orgon.E !a furniza & derefrigerare i de dio'id de car*on rein;ectarea echipamente, inclusi! trei trenuri decompresie agent frigorific i ase trenuri de compresie. E a fost acordat un noucontract în martie (0#0, aducand !aloarea totală a contractului la #,# miliarde.

A3er olutions a fost atri*uit un contract pentru furnizarea de (69 3m de um*ilicals tu*din oOel pentru domeniul orgon. Cele um*ilicals !a lega sistemul de producOiesu*marine de teren cu instalaOie & pe nsula /arroL.

A3er este de ateptat să li!reze um*ilicals în al doilea trimestru al anului (0#(. ?n iulie (0##, C/ i am primit un contract de (,% pentru a efectua lucru mecanic,electric i instrumente pentru proiect. u*sea 2 a fost atri*uit un contract de 990mpentru a instala i a lega în unităOi de ridicare grele din orgon i domenii Ransz.

?n #77), un consorOiu de Clough !aerner i chlum*erger a fost atri*uit contractulpentru proiectarea infrastructurii larg pentru proiectul orgon.

17


18/39

Capitolul #

Platfor&a Pro&eteu

GSP Prometeu "#/" #"3%-#*>3"!#%>%) , &*%" #H %" 3*// "#$"&%)%//" !"3!&"!"' D%#$@%/%.*) "#/" &$>%) #H !"@%#/" ) &+%K%% #"."!" " 3!", %+&)*#%." 12 " 3"/!% (9 / % .)*!% " 155 " !*) $)/!3"% #" ) 0 " 3"+%: %+;%+"!%, $"!/!%, 3"&+%&%, 3&!;%, >*&/!%, "/&'

U/%)")" $!%+&%$)":- I+#/)/%" " /!/!" $"% $"+/!* %+"&/%" ) &%@%&8

18

http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Sonnat_Offshore&action=edit&redlink=1http://www.cat.com/http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Sonnat_Offshore&action=edit&redlink=1http://www.cat.com/


19/39

19


20/39


21/39

Schema modelului utilizat in ipe&im aplicatia 1

/ariatia pre&iune $unctie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tu)ingului

Se o)&erva cu cat diametru tu)ingului e&te mai mic cu atat pre&iunea e&te mai mare0 &cazand

diametru tu)ingului &cade &i pre&iunea.

21


22/39

Pressure (bara)

Elevation (m)

Pressure (bara)

Elevation (m)

Pressure (bara)

Elevation (m)

Pressure (bara)

Elevation (m)

IDIAMETER6'2 33I+)"/ P!"##*!"615('(195

Q!

IDIAMETER644'9 33I+)"/ P!"##*!"6129'0((1

Q!

IDIAMETER6101' 33I+)"/ P!"##*!"6119'2491Q!

IDIAMETER611'( 33I+)"/ P!"##*!"611'0145

Q!

153.3195 -2892.558

129.03311

-2892.558

119.28911

-2892.558

117.01846

-2892.558

134.99545

-2892.558

113.61164

-2892.558

105.03220

-2892.558

103.03293

-2892.558

134.99545

-2892.808

113.61164

-2892.808

105.03220

-2892.808

103.03293

-2892.808

128.20338

-2748.387

107.80903

-2748.387

99.617127

-2748.387

97.667464

-2748.387

116.76335

-2498.710

98.113282

-2498.710

91.003015

-2498.710

89.162158

-2498.710

105.72745

-2249.032

89.639198

-2249.032

83.225862

-2249.032

81.518011

-2249.032

95.50488

1

-

1999.355

81.57739

9

-

1999.355

75.86937

0

-

1999.355

74.30932

2

-

1999.35586.086161

-1749.677

73.910460

-1749.677

68.916984

-1749.677

67.520841

-1749.677

77.029838

-1500 66.618810

-1500 62.351476

-1500 61.137121

-1500

67.782646

-1219.2 59.133939

-1219.2 55.576126

-1219.2 54.524121

-1219.2

58.197125

-914.4 51.495068

-914.4 48.731371

-914.4 47.887089

-914.4

48.990574

-609.6 44.310286

-609.6 42.379335

-609.6 41.780470

-609.6

40.017023

-304.8 37.513232

-304.8 36.475731

-304.8 36.166998

-304.8

31.014100 -5.544E 31.013495 -5.544E- 30.969155 -5.544E- 31.006096 -5.544E-1

31.014100

31.013495

0 30.969155

0 31.006096

0

22


23/39

/ariatia pre&iuni in tevi de etractie $unctie de impuritati

Se o)&erva la procente mici de impuritati e&te nece&ara o pre&iune mai mica $ata de procentele

mari nece&itand o pre&iunea mult mai mare.

Cur)ele gradient pentru mai multe metode de a&cen&iuneentru alegerea metodei de a&cen&iune

23


24/39

tre)uie &a &e compare datele din &imulare cu datele rezultate din ma&uratorile de pre&iune

pentru a &e alegevarianta optima.

naliza nodala variata impuritatilor.

Cand cur)ele de per$ormanta cele care variaza impuritatile3 &i cur)ele de comportare a

&tratului cele care &e re$era la variata preiuni de zacamant3 &e inter&ecteaza atunci &onda e&te

$unctionala. Se o)&erva daca procentul de impuritati cre&te de)itul &cade. La un procent de 456

&onda numai $unctioneaza0 iar la pre&iuni mai mici de 1*' )ar &onda numai $unctioneaza $iind nece&ar un alt &i&tem de etractie.

naliza nodala variatia diametrului tu)ingului.

24


25/39

Se o)&erva ca la diametre mici ale tu)ingului maimul e&te de1555 &m! zi cu 175 de )ar0 Daca

diametrul tevi cre&te &e o)&erva ca pre&iunea &cade iar de)itul cre&te.

plicatie 2

N!

C!/

P!$!%"//%)" ) "

@&3+/

P!"#%*+", ">%/,

/"3$"!/*!

P!%)*) #+"% D/" &+*&/

3"#/"&1 / 450 ! D% %+ L& 1000 32 1050 ! /" '5 %+ D& 4 %+( ; 00 ! $ 00 3 R 4 %+ % 10 500 3(=@% /3 C 400 35 GOR (00 #/3(=3( / 94 C /#*$! 15 C $#"$ 25 >! / 9(C 1'5&P

15C 10&P

25


26/39

Schema modelului utilizat in ipe&im pentru aplicatia 2

26


27/39

/ariatia pre&iuni $unctie de impuritati. Se o)&erva ca la un procent mic de impuritati e&te

nece&ara o pre&iune mica $ata de un procent mare de impuritati nece&itand o pre&iune mult mai

mare la impuritati mari cre&te den&itatea lichidului &i deci gradientul &tatic. Se o)&erva ca de-a

lungul tevilor pre&iunea &cade0 in dreptul conductei pre&iunea ramanand con&tanta iar in dreptul

rai&erului pre&iunea &cade aungand intr-un &ingur punct.

/ariatia pre&iuni $unctie de diametrul tu)ingului. Se o)&erva ca la diameter mici e&te nece&ara o

pre&iune mult mai mare decat la diameter mai mari deoarece &-a invinga $recarile care apar.

27


28/39

re&iunea &cade in dreptul tevilor aungand con&tanta in drepul conductei de ame&tec0 iar in

dreptul rai&erului pre&iunea &cade.

naliza nodala variata impuritatilor Cand cur)ele de per$ormanta cele care variaza

impuritatile3 &i cur)ele de comportare a &tratului cele care &e re$era la variata preiuni de

zacamant3 &e inter&ecteaza atunci &onda e&te $unctionala.Se o)&erva daca procentul de

impuritati cre&te de)itul &cade. La un procent de (56 &onda numai $unctioneaza chiar daca

impuritatile &unt mici dar pre&iunie de zacamant &cade la 145 &onda numai $unctioneaza $iind

nece&ar un alt &i&tem de etractie.

28


29/39


30/39

naliza nodala variata diametrului conductei.Se o)&erva ca diametrul conductei nu in$luenzeaza

$oarte mult de)itul &au pre&iunea.

/ariatia pre&iuni di$erentiale )oo&ter. Se o)&erva ca e$ectul )oo&terlui e&te de a &cadea punctul

30


31/39

de $unctionare aungandu-&e la pre&iuni $oarte mici in comparatie cand nu era )oo&terul montat

avand pre&iuni mult mai mari.

/ariata impuritatilor cu )oo&ter. Se o)&erva ca la e$ectul )oo&terlui e&te de a &cadea punctual de

$unctionare aungandu-&e la pre&iuni mici &i procente de impurtati mari0 nu ca in cazul in care

nu era )oo&ter montat atunci cand la procente mari de impuritati &onda numai $unctiona.

31


32/39

Cur)ele gradient pentru mai multe metode de a&cen&iune.entru alegerea metodei de a&cen&iune

tre)uie &a &e compare datele din &imulare cu datele rezultate din ma&uratorile de pre&iune

pentru a &e alege varianta optima.

plicatie !

S&"3

C+"+#/*) "#/" $3$/ " ) $)/!3 #/")%/ $!%+/!-*+ !%#"! 1 " 1503 7 10” ID, &+*&/ $@/ $" *+*) 3!%% " )*+;%3" L61


33/39

Schema modelului utilizat in ipe&im pentru aplicatia !

Conditiile la li&ita

P!"#%*+" )*%*)*% ) $)/!3 #/")%/ : 10 >! 8

T"3$"!/*! )*%*)*% ) $)/!3 : 4

C 8

D">%/*) " )%&% : 1003

(

=@% 8

L%3%/ 3%+%3 ">%/*)*% " )%&% :003

(

=@% 8

P!"#%*+" 3%+%3 ) ##%!" $" $)/!3 " $!&"#!" :55>!

T"3$"!/*! 3%+%3 ) ##%!" $" $)/!3 " $!&"#!" :14

C 8

Co&po+itia fluidului

C3$+"+/ M"/+" E/+" P!$+" I#>*/+" Q*/+" I#$"+/+" P"+/+" "7+"

M)"# 5 ( 1 1 1 0'5 0'5

33


34/39

)ractiile C61

P*+&/*) " %"!>"!"

F G!"*//" 3)"&*)! G!"*//" #$"&%%& M)%

C 21 115 0'4( 12

C3$+"+/ : A$

V)*3 !/%>>)=>>) : 10

Dia&etrele po$i/ile ale conductei

I'D' G!#%3" " $"!"/" R*;@%//"

4 0'5 0'001

10 0'5 0'001

12 0'5 0'001

Datele conductei *

R/" *+*)/%+# : 10=1000

L*+;%3" :1


35/39

T"3$"!/*! 3>%"+/) :

C 8

C"%&%"+/*) " /!+#"! /"!3%+& : 0'2Q/*=!=/

2

=

O

F 8

C+*&/%.%//" /"!3%+ &+*&/"% :50Q/*=!=/=

O

F 8

C+*&/%.%//" /"!3%+ %@)/%"% : 0'15Q/*=!=/=

O

F 8

G!#%3" %@)/%"% : 0'5 #* 1

F)*%*) 3>%"+/) : $ 8

V%/"@ )*%*)*% 3>%"+/) : 0'53=# 8

C+*&/%.%//" #)*)*% 3!%+ : 1'5Q/*=!=/=

O

F 8

Datele ri$erelor $i !

E)"./%" !%#"! 1 :-1503 8

E)"./%" !%#"! 2 :1503 8

D%3"/!*) %+/"!%! :10 8

G!#%3" " $"!"/" :0'5

R*;@%//" :0'001

T"3$"!/*! 3>%"+/) :10

O

C 8

C"%&%"+/*) " /!+#"! " &)*! : 0'2Q/*=!=/

2

=

O

F 8

Sa $e deter&ine *

1' A+.")$ " @ 8

35


36/39

2' P!%)*) /"3$"!/*!%% "- )*+;*) %+/!";*)*% #%#/"3 $"+/!* %3"/!")" %#$+%>%)" $"+/!*

&+*&/' S #" )"; %3"/!*) &+*&/"% #/") %+&/ # #" #%;*!" $!"#%*+" " ##%!" $"

$)/!3 " $!&"#!" 8

(' P!%)*) /"3$"!/*!%% "- )*+;*) %+/!";*)*% #%#/"3 $"+/!* ;!#%3%)" %@)/%"% %#$+%>%)"

$"+/!* &+*&/' S #" )"; ;!#%3" %@)/%"% &+*&/"% #/") %+&/ # #" #%;*!"

/"3$"!/*! " ##%!" $" $)/!3 " $!&"#!" 8

' N*3!*) $%-## $"+/!* %"+/%%&!" "+3"+)*% #"."!" #)*;;%+; #% %;!3 !";%3*!%)! "

&*!;"!" 8

nvelopa de $aza

36


37/39

ro$ilul pre&iuni. Se o)&erva ca pe di&tanta de 1255 de metri cel mai avatao& e&te e&te

diametrul de 1'2mm avand o pre&iune de 7* )ar0 iar la diametre mai mari $iind nece&are

pre&iuni mai mari

37


38/39

ro$ilul temperaturii . &e o)&erva ca la un de)it mai mic (55m

!

8zi temperatura e&te mai mica

adica (4 de

o

C0 iar la un de)it mai mare de 1"55m

!

8zi temperatura pe o di&tanta de 1255m.

ro$ilul temperaturi. Se o)&erva ca dea lungul condcutei care are o lungime de 15 km

/"3$"!/*! &cade de la 4' la 14 grade la un de)it de 1"55m

!

8zi0 daca de)itul e&te de

(55m

!

8zi temperatura aunge la captul conductei de ( grade ri&cand &a &e $ormeze

criohidrati.

38


39/39

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	scurtu-maria
View:	260 times
Download:	0 times

Proiect Exploatarea Sondelor Marine 2003 Sorin.

Documents