UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE

ŞI

ADMINISTRARE A AFACERILOR

Prezentare modul fabricatie(productie)

Microsoft Dynamics NAV vs EXMAN

Prof. Coord. Doina Fotache

Vasilachi Ion

Vieriu Iulian – Ciprian

Grupa IE11

IAŞI 2008

..:: CUPRINS::..

INTRODUCERE........................................................................................................................3

EXMAN......................................................................................................................................5

MICROSOFT DYNAMISC NAV 4.0....................................................................................27

1

INTRODUCERE

Întreprinderile productive îşi realizează funcţiunea de producţie prin desfăşurarea în

bune condiţii a procesului de producţie.

Procesul de producţie contribuie atât la obţinerea diferitelor produse, lucrări şi servicii,

cât şi la crearea unui ansamblu de relaţii de producţie între persoane ce concura la realizarea

acestuia.

În cadrul unui proces de producţie componenta principală o constituie procesele de

muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaugă şi anumite procese industriale.

Ţinând seama de aceste componente, conceptul de proces de producţie mai poate fi definit

prin totalitatea proceselor de munca şi a proceselor naturale ce concură la obţinerea

produselor sau la execuţia diferitelor lucrări sau servicii.

Diferitele procese şi operaţii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un flux

de producţie specific fabricării diferitelor produse sau executării diferitelor lucrări sau

servicii.

Gestiunea productiei reprezinta un concept complex care cuprinde ansamblul

activitatilor efectuate de o întreprindere din momentul identificarii unei cerinte de piata pâna

în momentul distribuirii catre beneficiari a bunurilor solicitate.

În mod practic, pentru a putea identifica activitatile implicate în gestiunea productiei

este necesar sa se porneasca de la ciclul complet de activitati realizate de întreprindere pentru

fabricatia unui produs sau executarea unei lucrari.

Ciclul de productie reprezinta o succesiune de activitati prin care materiile prime si

materialele trec în mod organizat pe fluxul tehnologic pentru a fi transformate în

semifabricate sau produse finite, iar durata ciclului de productie reprezinta intervalul de timp

dintre momentul lansarii în fabricatie a diferitelor materii prime si materiale si momentul

transformarii lor prin prelucrari succesive în produse finite.

Durata ciclului de productie reprezinta un element de baza folosit în programarea

productiei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de productie a unui produs

sau lot, a elaborarii programelor operative de productie, a calculului stocului de productie

neterminata, necesarului de mijloace circulante si vitezei de rotatier a acestora.

2

Prin durata sa, ciclul de productie influenteaza toate laturile activitatii acesteia.

Cu cât este mai mica durata ciclului de productie, cu atât vor fi folosite mai rational resursele

materiale si umane în întreprindere.

Durata ciclului de productie depinde de o serie de factori care influenteaza atât marimea

elementelor structurale ale ciclului de productie, cât si perioada de deplasare a obiectelor

muncii de la o operatie la alta.

3

EXMAN

EXMAN produs al companiei ECSO & EXO, aparţine clasei Sistemelor Software ERP

Integrate. Aplicaţia înglobează experienţa a peste 12 ani de cercetare, dezvoltare şi

implementare în peste 400 de locaţii din cele mai diverse domenii de activitate.

EXMAN este unul dintre cele mai performante Sisteme Integrate pentru Procesare Date

în Management realizat în accepţiunea respectării cadrului legislativ intern şi internaţional în

domeniul economic.

EXMAN oferă facilităţi remarcabile pentru prelucrarea complexă a fluxurilor de

documente, pentru analiza economica şi acces în timp real la conţinutul acestora, realizând în

mod interactiv integrat procesarea informaţiilor specifice celor 15 Module: Finanţe –

Contabilitate, Personal – Salarizare, Resurse Umane, Marketing, Comunicaţii, Secretariat,

Raportări Manageriale, Producţie

Fondată în 1992 ca o societate româno-americană în domeniul cercetării şi dezvoltării

sistemelor hardware-software, ECSO & EXO este specializată în ERP, sisteme de achiziţii de

date şi control procese industriale, fiind prima companie care a proiectat, implementat şi

dezvoltat sisteme integrate de management pe specific economic naţional, cele mai

reprezentative aplicaţii fiind EXMAN si COMMECSO.

După deschiderea programului este necesară alegerea organizaţiei dorite, în cazul nostru

:”ORGANIZATIE TEST”. Accesul se face prin intermediul ferestrei de logare care necesită

un utilizator şi o parolă. Prin introducerea parolei, utilizatorul are acces la toate meniurile din

cadrul programului. În cazul neintroducerii unei parole utilizatorul are acces doar la câteva

dintre opţiunile programului. Cu toate că necesită parolă pentru a intra în program, securitatea

nu este prea bună întrucât este permisă adăugarea, ştergerea şi modificarea anumitor date cum

ar fi băncile, conturile bancare, numele, adresele clienţilor.

4

Ceea ce poate vedea un utilizator care nu are parolă sunt:

Constituire Organizaţie – Filială – Sucursală – Reprezentanţă – Punct

de lucru;

Configurare - Iniţializare aplicaţie;

Drepturi acces – Protecţie date – Caseta Neagră;

Instrumente;

Agenda operativă – Secretariat – Registratură – Comunicaţii;

Consultare.

Pentru a putea lansa un produs în fabricaţie este necesară existenţa unei comenzi

făcute de către un client/beneficiar. Comenzile se pot realiza prin accesarea meniului

„Management Proiecte – Lucrări – Comenzi - Contracte”.

După accesarea acestui meniu ne este disponibilă opţiunea „Comenzi” din meniul

„Editare Documente”.

Odată cu accesarea acestei opţiuni, apare o căsuţă de dialog care ne cere sa alegem

către cine sau de către cine este făcută comanda (beneficiar/client, furnizor sau internă). În

cazul nostru comanda va fi făcută de către un client.

5

În secunda următoare ne apare o fereastră în care ni se cere alegerea unui client. În

cazul în care clientul pentru care se face comanda nu este deja în baza noastră de date îl putem

introduce prin apăsarea butonului „Adaugă Partener”.

Datele despre noul client sunt introduse în baza de date, iar după finalizare a acestei

operaţii se apasă butonul „Vizualizare”. Acest buton permite salvarea datelor despre noul

client. Selectarea clientului dorit se face cu ajutorul mouse-ului, facând un dublu click pe

beneficiarul dorit.

Datele necesare înfăptuirii comenzii sunt introduse automat in câmpurile libere, fiind

necesare completarea câmpurilor: „Responsabil comandă”, „Observaţii”, şi „Obiectul

Comenzii”.

În cazul necompletării unui câmp obligatoriu cum ar fi „Obiectivul Comenzii” apare

un mesaj de atenţionare care ne spune ca nu am completat acel câmp.

6

Trecerea peste această eroare şi ieşirea din acest meniu se poate face doar în cazul în

care sunt completate toate câmpurile obligatorii. Altfel, fie nu se intocmeşte comanda dacă

apăsând butonul „Abandon” fie nu putem ieşi din acest meniu.

Câmpurile care trebuiesc completate ne sunt sugerate chiar de către program care

mută cursorul chiar pe câmpul care trebuie completat. Pentru a facilita lucrul cu programul şi

pentru a şti ce câmp trebuie completat, câmpul necompletat devine activ, fiind sugerat si prin

poziţionarea unei ţinte pe acel câmp.

Comanda se completează cu date deja existente în baza noastră de date. Deşi baza de

date cu produsele si serviciile oferite de către firmă este vastă, nu este obligatoriu ca ceea ce

doreşte clientul sa fie deja în baza de date. Pentru aceasta este opţiunea de adăugare a unei noi

comenzi, uşurând astfel lucrul cu produs programul. Nu mai este necesară introducerea unui

noi produs prin accesarea unui alt meniu. Paşii de adăugare a unui nou produs sunt aceeaşi cu

adăugarea unui nou client.

7

Odată cu terminarea comenzii si salvarea datelor din acea comandă. Produsul poate

fi dat spre fabricaţie. La finalizarea comenzii toate câmpurile vor fi completate cu datele

necesare

Pentru a da spre fabricaţie un produs este necesar sa se acceseze modulul

„Producţie” din cadrul programului.

După accesarea acestei opţiuni devin operabile opţiunile: „Editare Documente”,

„Managementul producţiei”, „Raportări”, „Identificare Document”, „Service”, „Hotel”,

„Restaurant”, „Bar”. „Ticketing”.

8

După accesarea modulului „Producţie” este necesară întocmirea unei fişe

tehnologice. Pentru aceasta selectăm meniul „Editare Documente”.

Din cadrul acestiu meniu selectăm opţiunea „Definire Fişe Tehnologice”. Acest

lucru ne permite sa întocmim fişa tehnologică a unui produs.

În tabelul „Semifabricate” sunt introduse toate semifabricatele utilizate la realizarea

acestui produs, precum şi cantitatea cod intern şi categoria din care face parte..

9

În următoarea tabelă, „Consumuri Materiale / Materii Prime / Semifabricate”, se

introduc produsele care se în cadrează în această categorie.

În următoarea tabelă se vor introduce echipamentele/ utilajele / s.d.v. utilizate. Tot în

această tabelă se va specifica şi numărul de echipamente utilizate, durata utilizării lor precum

şi valoarea costurilor de utilizare.

După specificarea semifabricatelor, materialele folosite şi echipamentele utilizate la

realizarea produsului final vor fi specificate şi reziduurile. Se va specifica tipul reziduului

precum şi cantitatea care rezultă.

10

Specificarea acestora se face pentru fiecare fază din cadrul procesului de producţie.

Acestea sunt specificate în tabela „Fazele procesului tehnologic”. În această tabele sunt

specificate fazele procesului de producţie, sunt descrise fiecare în parte pentru a şti ce se

întâmplă în cadrul fiecărei etape. De asemenea ne este prezentată data la care începe fiecare

etapă precum şi starea în care se află semifabricatele.

În tabela „Operaţiuni aferente realizării produsului” alegem operaţiunile pe care le

desfăşurăm dealungul fazelor procesului tehnologic. Tot în această tabelă menţionă fencţia şi

numărul de muncitori care iau parte la realizarea acestei operaţiuni.

În cazul în care sunt şi alte cheltuieli pe lângă cele deja menţionate le introducem

într-o altă tabelă denumită „Alte cheltuieli producţie”.

11

Toate informaţiile pe care le-am introdus în tabelele anterioare vor putea fi

vizualizate şi sub forma unei diagrame a fazelor prin acţionarea butonului „Diagrama Faze”.

De asemenea ne este permis sa vedem şi fluxul de producţie pentru produsul pentru

care am înfăptuit fişa tehnică.

12

Vizualizarea tuturor activităţilor de producţie a firmei se face prin acţionarea

opţiunii „Lucrări, Construcţii” din cadrul aceluiaşi meniu.

La selectarea acestei opţiuni ni se va afişa o listă cu toate produsele firmei lansate

spre producţie.

13

Din cadrul acestui meniu putem modifica datele introdu-se dacă nu am introdus

chiar toate datele. De asemenea putem fie să vizualzăm fişa tehnologică a unui produs cât şi

edităm una.

Pentru a lansa spre fabricaţie o comandă, sau pentru a urmări stadiul unei comenzi

selectăm opţiunea „Lansare/Urmărire Lucrări, Construcţii”.

După selectarea acestei opţiuni ni se deschide o fereastră care ne afişează comenzile

care aşteaptă să fie date spre fabricaţie. Prin apăsarea butonului „Vizualizare Document”

putem vizualiza produsele existente în acea comandă.

14

Ca urmare a selecţionării unei comenzi ne sunt afişate date cu privire la produsele

care stau să fie lansate spre fabricaţie, produsele care sunt deja lansate în fabricaţie. Pe langă

tabelele cu aceste date ne mai sunt prezentate şi două grafice în care ne sunt prezentate gradul

de încărcare şi planificarea producţiei.

15

Prin am plasarea butoanelor în partea de jos a ferestrei, ne sunt permise câteva

acţiuni, cum ar fi:

- editarea unei comenzi;

- lansarea unui produs spre fabricaşie

- putem vizualiza fişe tehnologică a unui produs în cazul în care este completată;

- putem afla stadiul procesului tehnologic;

- urmări fazele producţiei.

Lansarea în fabricaţie a unui produs se face cu ajutorul tastei insert şi a butonului

„Lansare în fabricaţie”. Pentru a confirma această acţiune apare un mesaj de dialog prin care

suntem atenţionaţi cu privire la data la care ar fi trebuit să fie lansată în fabricaţie comanda.

Ultima opţiune disponibilă în acest meniu este cea de lansare spre fabricaţie.

Prima fereastră care apare la alegerea acestei opţiuni ne cere să alegem un

departament.

16

Alegem spre exemplu compartimentul administrativ. După selectarea acestuia ne

mai apare o fereastră prin care ni se cere să alegem tipul de producţie dorit: „pe principiul

AQ(Asigurarea Calităţii)” sau „Simplificat”.

Mergem pe principiul calităţii. Următoarea fereastră care ne apare este cea de

alegere a modului de înregistrare a calităţii: „Automat” sau „Semiautomat”.

În fereastra de înregistrare a notei de producţie ni se cere cere introducerea unui

articol curent utilizat, numărul de utilizări precum şi valoarea utilizărilor.

17

La închiderea acestei ferestre ni se cere să alegem nota contabilă pentru nota de

producţie.

Dupa selectarea câmpurilor completate din cadrul ferestrei utilizăm butonul

„Repartizare pe centre de venit”.

În urma utilizării acestui buton se mai deschide o fereastră din care ne putem alege

centrul de profit pentru nota noastră.

18

Datele deja existente în camptura de mai jos s-au obţinut prin utilizarea butonului

„Procesare”.

Al doilea meniu care ne este pus la dispoziţie este: „Managementul Producţiei”.

Acest meniu permite planificarea producţiei, evidenţierea costurilor aferente procesului de

producţie.

19

„Lansarea în fabricaţie” ne permite să lansăm în fabricaţie un produs în baza unei

comenzi făcute de către un client. Lansarea în fabricaţie a produsului se face exact ca şi în

cazul meniului anterior „Editare Documente/ Lansări/Urmărire Lansări, Comenzi”.

Următoarea opţiune care poate fi accesată este: „Catalog Fişe Tehnice”. Această

opţiune ne permite să vizualizăm toate fişele tehnologice existente precum şi sa adăugam

altele noi, pentru noi produse.

În cadrul acestei ferestre ni se mai permite şi vizualizarea structurii unei fişe. Aici ne

sunt prezentate fazele procesului de producţie, utilajele şi materilele folosite, numărul de

muncitori folosiţi pentru îndeplinirea sarcinilor precum şi nu mărul de ore şi valoarea fiecărui

produs. De asemenea putem vizualiza şi diagrama fazelor.

20

Planificarea producţiei din acest meniu este asemănătoare cu cea din „Editare

Documente”. Singură diferenţă ar fi existenţa butonului „Test”.

21

Acest buton ne permite să determinăm cantitatea optimă de produse care ar trebui să

fie lansate în fabricaţie prin efectuarea de mai multe teste pe bază de grafice.

La utilizarea butonului „Procesare” ne apare un mesaj de avertizare care ne indică

faptul că nu este specificată corect data de început.

Următorul meniu disponibil este „Asociere Operaţiuni şi Indicatori AQ”. În acest

meniu menţionăm persoanele care se ocupă de calitatea produsului final precum şi de

realizarea proiectului.

Următorul meniu este: „Raportăti”. Dintre opţiunile acestui meniu singura

disponibilă, fără să iasă din program este „Generator de rapoarte financiar - contabile”.

22

Aici ar trebui sa ni se permită generarea de raporte în funcţie de cheltuielile făcute.

La apăsarea butonului „Generare Structură Raport” apare o casuţă de dialog în care

ni se cere sa introducem denumirea raportului. După aceasta apare o fereastra goală, avand ca

titlu numele dat raportului.

Meniul următor este cel de „Identificare Documente”. Acesta ne permite

identificarea documentelor emise într-o anumită perioadă precum si vizualizarea acestora.

23

Afişarea tuturor documentelor dintr-o anumită perioadă se face prin acţionarea butonului

„Procesare”.

Meniul de „Service” ne permite să emitem certificate de garanţie, să edităm comenzi

de service, să verificăm situaţia comenzilor de service, reparaţiilor în garanţie precum şi

manoperele prestate.

24

Singura opţiune indisponibilă din cadrul acestui program este: „Proces Verbal de

Asistenţă Tehnică pentru Aplicaţii Software”.

Sistemul Integrat EXMAN 3.W.3 nu se adresează doar firmelor ce se ocupă doar de

producţie. Propune soluţii si pentru firme care se ocupă şi cu prestare de servicii cum ar fi:

hotelurile, barurile şi restaurantele precum şi partea de ticketing.

25

MICROSOFT DYNAMISC NAV 4.0

Din suita de module pe care o pune la dispoziţie Microsoft Dynamics NAV, modulul

care se ocupă de procesul de producţie a unui articol este cel de Fabricaţie. Aceta are împărţit

în mai multe meniuri, fiecare răspunzând de un anumit subproces:

1. Design produs

2. Capacităţi

3. Planificare

4. Execuţie

5. Cost

6. Istoric

7. Parametrizare

Pentru a defini structura, componentele articolului avem nevoie de meniul Design

Produs din modulul Fabricaţie.

Crearea articolului „Bicicletă Noua”

Selectăm formularul fişă articol, care conţin datele principale necesare pentru

cumpărarea, stocarea, producţia, contul, urmărirea, vânzarea şi livrarea articolelor. Acesta este

format din mai multe pagini de tab:

26

Meniurile modululu

i

Meniul de module

1) General

Aici sunt introduse date referitoare la denumire, cost şi preţ, cumpărare, producţie,

reluare comandă, stocare.

Pentru a introduce un articol se apasă tasta F3. În formularul nou apărut se completează

casetele de dialog cu datele referitoare la articolul nou.

- În câmpul Nr introducem numărul articolului nou. Pentru a nu apărea anumite

erori la introducerea datelor în acest câmp recomandăm ca acesta să fie lăsat gol,

astfel ca aplicaţia să genereze automat acest număr.

- În câmpul Descriere, introducem numele articolului. În cazul nostru „Bicicletă”.

- Căutăm în câmpul Unitate de măsură de bază pentru a crea şi selecta un cod

(de exemplu, BUC).

- În câmpul Cod categorie articol avem posibilitatea să specificăm o grupă

de produse din care se vor crea valori implicite asociate pentru articol, inclusiv

grupele de transcriere.

Majoritatea câmpurilor din partea dreaptă a filei oferă posibilitatea căutării informaţiilor

detaliate despre nivelul de stoc al articolului şi despre situaţia sa actuală privind

aprovizionarea şi cererea.

Câmpul Grupă articol service conţine codul grupei de articole de service căreia îi

aparţine articolul.

În câmpul Blocat avem posibilitatea să plasăm un marcaj pentru a preciza că articolul nu

poate fi utilizat sub nici o formă de către sistem.

27

2) Facturare

În câmpul Metodă de cost trebuie să selectăm metoda de cost care va stabili modul în

care programul calculează costul unitar al articolului şi costul articolelor la ieşire. Standard se

utilizează de obicei pentru articolele de fabricaţie. Specific se utilizează de obicei pentru

articolele numerotate prin serii.

28

Câmpul Cost mediu (MN) este completat de program.

Deoarece am ales metoda de cost Standard, completăm câmpul Cost standard cu

o valoare corespunzătoare pentru costul unei unităţi de articol.

Câmpul Cost unitar iniţializează liniile de comandă şi liniile de jurnal pe măsură ce

sunt create. Pentru articolele care utilizează metoda de cost Standard, acest câmp conţine

costul standard.

Pentru metode de cost diferite de Standard, trebuia să completăm câmpul Cost unitar cu

o valoare corespunzătoare atunci când creem articolul. Când executăm lucrarea pe loturi

Ajust. intrări cost – articol, programul actualizează câmpul astfel încât el conţine costul unitar

mediu ajustat cel mai recent.

Completăm câmpul Preţ unitar cu preţul de vânzare al unei unităţi de articol. Obsevăm

că Navision ne calculează şi ne completeaăză automat câmpul %Profit.

Programul actualizează câmpul Ultimul cost direct ori de câte ori se facturează

o cumpărare.

Câmpul Unitate de măsură vânzare este completat cu unitatea de măsură de bază, dar

avem posibilitatea să o modificăm.

3) Reaprovizionare

29

În câmpul Sistem reaprovizionare avem posibilitatea să selectăm tipul de comandă pe

care îl va utiliza programul atunci când creează comenzi şi propuneri de comenzi în execuţia

planificării. Dacă facem click pe AssistButton, putem să selectăm una din aceste opţiuni:

Cumpărare - dacă articolul va fi cumpărat. Programul va crea o comandă

de cumpărare.

Comandă prod. - dacă articolul va fi fabricat. Programul va crea o

comandă de producţie.

a) Pentru un articol cumpărat:

În Nr. furnizor specificăm un furnizor implicit al articolului, precum şi faptul că

furnizorul va fi apoi sugerat în momentul planificării pentru articol.

În câmpul Nr. articol furnizor iintroducem identificatorul de articol propriu

furnizorului (dacă este diferit de al dvs.).

În câmpul Calcul timp total introducem o formulă de dată pentru intervalul de timp

necesar pentru reaprovizionarea cu articolul respectiv. Programul utilizează acest câmp pentru

a calcula câmpurile de dată în comandă şi în liniile de propunere de comandă după cum

urmează:

Pe linia comenzii de cumpărare, Data comenzii + Timp total calculat = Data planificată

pentru recepţie.

Pe linia comenzii de producţie, Data de început + Timp total calculat = Data de sfârşit.

b) Pentru un articol produs:

În câmpul Politică de fabricaţie, selectăm „Fabricare-pentru-comandă” pentru ca

programul să ia în considerare toate nivelurile de LM(Lista Materiale) în timpul planificării.

În câmpul Nr. circuit căutăm şi selectăm un circuit existent care să determine procesul

de fabricaţie al articolului.

În câmpul Nr. LM producţie avem posibilitatea să căutăm şi să selectăm o LM

de producţie care să determine structura producţiei articolului. O LM specifică de producţie

trebuie iniţializată şi certificată înainte de a fi utilizată pentru o cartelă de articol

În câmpul Metodă descărcare stoc precizăm dacă consumul pentru acest articol în

producţie va fi calculat şi transcris manual (Manual) sau automat, cu una dintre următoarele

două metode: Înainte, pentru ca programul să calculeze şi să transcrie automat consumul când

comanda de producţie este lansată sau Înapoi, pentru ca programul să calculeze şi să transcrie

automat consumul când comanda de producţie lansată este terminată.

30

În câmpul % Rebut specificăm procentajul estimat de rebuturi ale articolului în

procesul de producţie. Programul utilizează acest procentaj când calculează preţurile unitare şi

necesarul net.

În câmpul Dimensiune lot specificăm câte unităţi de articol se produc într-un lot

de producţie (existând încă posibilitatea de a crea comenzi pentru cantităţi diferite).

Programul utilizează acest număr pentru a calcula costul standard al articolului şi pentru

a distribui costurile fixe corespunzătoare fabricaţiei lotului.

4) Planificare

Majoritatea câmpurilor acestei file sunt legate de utilizarea planificării automate şi ele

nu vor fi tratate în lucrarea de faţă.

Dacă utilizăm strict planificarea manuală a comenzilor în câmpul Politică reluare

comandă nu selectăm nici o opţiune.

În câmpul Rezervare avem posibilitatea să stabilim dacă programul va permite

rezervarea pentru acest articol. Opţiunea pe care o selectăm aici va fi transmisă în liniile

de vânzări pentru articol şi va avea prioritate faţă de o opţiune de rezervare din antetul

de vânzări(transmisă din cartela clientului).

În câmpul Reguli urmărire comandă stabilim dacă programul va crea legături

de urmărire a comenzilor între livrarea şi cererea corespunzătoare.

În câmpul Timp total de siguranţă introducem o formulă de dată pentru a indica un

timp total de siguranţă de utilizat ca o perioadă tampon în caz de întârziere în producţie sau în

perioada corespunzătoare timpului total necesar reaprovizionării prin cumpărare. Atunci când

se calculează comanda şi liniile de propunere de comandă, programul va adăuga timpul total

de siguranţă la timpul total. Acest lucru este adevărat pentru comenzile programate anterior şi

ulterior.

31

Crearea unei LM de   producţie

O LM de producţie conţine datele principale care descriu componentele şi

subansamblele utilizate în producţia unui articol părinte. Odată creată o comandă de producţie

pentru acel articol părinte, LM de producţie corespunzătoare va determina calculul

necesarului de materiale

Pentru a completa antetul LM de producţie:

Deschidem o LM de producţie nouă, necompletată(apăsam pe F3)

În câmpul Nr. asociem un număr la LM de producţie(de exemplu, acelaşi

număr cu al articolului părinte).

În câmpul Descriere scriem un nume la LM de producţie(în exemplul

nostru, „Bicicletă nouă”)

Selectăm codul unităţii de măsură a articolului părinte în câmpul Cod

unitate de măsură.

Câmpul Stare îl setăm „În dezvoltare” pentru a edita LM.

32

Pentru a completa liniile LM de producţie

Avem posibilitatea să copiem liniile dintr-o LM de producţie existentă făcând clic pe

Funcţii, Copiere LM pentru a selecta liniile existente SAU introducem liniile manual:

În câmpul Tip selectăm dacă articolul de pe această linie de LM este un

articol obişnuit sau o LM de producţie. Dacă articolul de pe linie este o LM

de producţie, aceasta trebuie să existe deja ca LM de producţie având

câmpul Stare setat pe Certificat.

În câmpul Nr. căutăm şi selectăm articolul sau LM de producţie în

cauză(apăsând tasta F5, apare o listă ce conţine articolele şi Lm existente

deja în stoc).

În câmpul Cantitate per introduceţi câte unităţi de articol trec la articolul

părinte (de exemplu, 2 roţi pentru 1 bicicletă).

În câmpul % Rebut avem posibilitatea să introducem un procentaj fix

de componente care sunt date la rebut în timpul producţiei.

În câmpul Cod legătură circuit putem să introducem un cod pentru

a conecta componenta la o anumită operaţie.

Crearea unui circuit

Un circuit conţine datele principale care capturează cerinţele de procesare ale unui

articol produs dat. Odată creată o comandă de producţie pentru acel articol, circuitul său va

determina programarea operaţiilor aşa cum sunt reprezentate în fereastra Circuit

Pentru a completa antetul de circuit:

Deschidem un circuit nou, necompletat (Apăsăm pe F3).

În câmpul Nr. asociem circuitului un număr.

În câmpul Descriere dăm circuitului un nume(În cazul nostru „Circuit

Biciletă Nou”).

Selectăm Serial în câmpul Tip.

Câmpul Stare îl setăm pe valoarea Nou.

33

Pentru a completa liniile de circuit:

Avem posibilitatea să copiem liniile existente făcând clic pe Funcţii, Copiere circuit

pentru a selecta un circuit existent, sau manual:

În câmpul Nr. operaţie, introducem numărul primei operaţii(de exemplu

10).

În câmpul Tip selectăm ce fel de resursă se utilizează(de exemplu, Centru

de lucru).

În câmpul Nr. căutăm şi selectăm resursa de utilizat.

În câmpul Cod legătură circuit introducem codul pentru a conecta

componenta la o anumită operaţie.

În câmpurile Timp de execuţie şi Timp de iniţializare introducem timpii

de procesare necesari pentru efectuarea operaţiei.

În câmpul Capacităţi concurente specificăm câte unităţi din resursa

selectată sunt utilizate pentru efectuarea operaţiei(de exemplu, 2).

Crearea unui calendar pentru centrul de   lucru

Un calendar al centrului de lucru specifică zilele/orele lucrătoare, turele de lucru, zilele

libere şi absenţele care determină capacitatea brută disponibilă a centrului de lucru(măsurată

în timp) în conformitate cu valorile sale definite pentru eficienţă şi capacitate. Crearea şi

activarea unui calendar al centrului de lucru implică unele activităţi pregătitoare:

34

Ca bază pentru calculul unui anumit calendar pentru centrul de lucru, trebuie mai întâi

să iniţializăm unul sau mai multe calendare generale pentru locurile de muncă. Un calendar al

locului de muncă defineşte o săptămână de lucru standard în ceea ce priveşte orele de început

şi de sfârşit ale fiecărei zile lucrătoare şi relaţia dintre turele de lucru. În plus, calendarul

locului de muncă defineşte zilele libere fixate pe parcursul unui an.

Pentru a crea ture de lucru:

Din meniul Capacităţi, deschidem fereastra Ture de lucru din submeniul

Parametrizare.

Pe o linie necompletată, introducem un număr în câmpul Cod pentru

a identifica tura de lucru(1).

Descriem tura de lucru în câmpul Descriere(Tura 1).

Mai introducem date şi pentru tura 2.

Pentru a iniţializa un calendar al locului de muncă:

Din meniul Capacităţi, submeniul Parametrizare, deschidem fereastra

Calendare locuri de muncă.

Pe o linie necompletată, introducem un număr în câmpul Cod pentru

identificarea calendarului locului de muncă(1).

Descriem calendarul locului de muncă în câmpul Descriere(o tură luni-

vineri).

35

Pregătirea iniţială a noului calendar al locului de muncă este făcută şi acum trecem la

definirea conţinutului său:

Selectăm o nouă linie şi facem clic pe Cal. l. De muncă -> Zile lucrătoare,

pentru a deschide o fereastră goală Zile lucrătoare calendar loc muncă cu

numele definit mai sus.

Continuăm să definim o săptămână de lucru completă cu orele de început şi

de sfârşit pentru fiecare zi şi codul turei de lucru cu care este corelată

fiecare linie, de exemplu:

Luni 07:00 15:00 1

Luni 15:00 23:00 2

Marţi 07:00 15:00 1

Marţi 15:00 23:00 2

etc.

36

Zilele din săptămână pe care nu le definim în calendarul locului de muncă, Sâmbătă şi

Duminică, se consideră zile nelucrătoare şi vor avea disponibilă capacitatea zero în calendarul

centrului de lucru.

Când sunt definite toate zilele lucrătoare din săptămână, închidem fereastra Zile

lucrătoare calendar loc muncă şi continuăm cu introducerea zilelor libere:

Revenind la fereastra Calendare locuri de muncă, selectăm noua linie din

calendarul locului de muncă şi facem clic pe Cal. l. De muncă -> Zile

libere, pentru a deschide fereastra Zile libere calendar loc muncă.

Definim zilele libere din an introducând data/ora de început şi de sfârşit şi

descrierea fiecărei zile libere pe linii separate, de exemplu.

Calendarul locului de muncă poate fi asociat acum unui centru de lucru pentru a se

calcula calendarul de lucru care va determina programarea în timp a tuturor operaţiilor la acel

centru de lucru.

37

Pentru a calcula calendarul unui centru de lucru:

Pe formularul unui centru de lucru, mergeţi la fila Programare şi în câmpul

Cod calendar loc de muncă selectaţi ce calendar de loc de muncă se va

utiliza ca bază pentru calendarul acestui centru de lucru.

Facem click pe Planificare -> Calendar, pentru a deschide fereastra

Calendar centru lucru.

38

În partea stângă a ferestrei sunt listate centrele de lucru care sunt

iniţializate. În partea dreaptă este un calendar de timp care afişează valorile

capacităţilor disponibile pentru fiecare zi lucrătoare în unitatea de măsură

definită, de exemplu 480 (minute). Fiecare linie reprezintă calendarul unui

centru de lucru.

Avem posibilitatea să optăm pentru vizualizarea valorilor de capacităţi pentru fiecare

săptămână sau lună comutând între butoanele de format de dată din colţul inferior din partea

stângă a ferestrei.

Calendarul de loc de muncă pe care l-am creat şi l-am asociat nu se reflectă încă în linia

de calendar a centrului de lucru selectat – el trebuie mai întâi calculat:

Facem click pe Funcţii -> Calcul, pentru a deschide formularul de solicitare

Calcul calendar centru lucru.

Pe fila Centru de lucru avem posibilitatea să plasăm un filtru în vederea

efectuării calculului pentru un singur centru de lucru. Dacă nu utilizăm

filtrul, vor fi calculate calendarele tuturor centrelor de lucru existente.

Pe fila Opţiuni, definim datele de început şi de sfârşit ale perioadei

de calendar care trebuie calculată, de exemplu, un an; de la 01/01/07 până

la 31/12/07. Apoi facem click pe OK pentru a calcula.

Intrările de calendar sunt acum create(sau actualizate), afişând capacitatea disponibilă

pentru fiecare zi(sau altă perioadă) în conformitate cu următoarele 3 seturi de date principale:

39

Zilele lucrătoare şi turele definite în calendarul de loc de muncă asociat

Valoarea din câmpul Capacitate de pe formularul centrului de lucru

Valoarea din câmpul Eficienţă de pe formularul centrului de lucru.

Calendarul calculat pentru centrul de lucru va defini acum când şi ce capacitate este

disponibilă la acest centru de lucru şi, ca atare, determină programarea detaliată a operaţiilor

efectuate la centrul de lucru.

Pentru a înregistra absenţa la centrul de lucru:

Pe lângă timpul nelucrător definit în calendarul locului de muncă, avem posibilitatea să

definim timpul de absenţă direct în calendarul calculat al centrului de lucru:

În fereastra Calendar centru lucru, selectăm centrul de lucru şi ziua din

calendar în care trebuie înregistrat timpul de absenţă, apoi faceţi clic pe

Planificare -> Absenţă.

În fereastra Absenţă definiţi ora de început, ora de sfârşit şi descrierea

absenţei din acea zi, de exemplu:

25/01/01 08:00 10:00 Întreţinere

Faceţi click pe Absenţă, Actualizare şi închideţi fereastra Absenţă.

40

Capacitatea zilei selectate s-a micşorat astfel cu timpul de absenţă înregistrat.

Iniţializarea unui centru de   lucru

O cartelă a unui centru de lucru organizează valorile şi cerinţele stabilite ale resursei

de producţie în cauză şi astfel determină ieşirea producţiei efectuate în acel centru de lucru.

Pentru a completa fila General:

Deschidem o fişă nouă, necompletată, pentru centrul de lucru (apăsaţi pe

F3).

În câmpul Nr. asociaţi un număr centrului de lucru (999).

În câmpul Descriere, denumim centrul de lucru (Departament biciclete).

Căutăm în câmpul Cod grupă centru de lucru şi selectăm grupa

de resurse de cel mai înalt nivel în cadrul căreia este organizat centrul

de lucru.

În câmpul Blocat avem posibilitatea să plasăm un marcaj pentru a preciza

că centrul de lucru nu poate fi utilizat sub nici o formă de către sistem.

Aceasta înseamnă, printre altele, că un articol produs la centrul de lucru nu

poate fi transcris dintr-un jurnal de producţie.

41

Pentru a completa fila Înregistrare:

În câmpul Cost unitar direct introducem costul de producţie al unei

unităţi de măsură la acest centru de lucru, fiind excluse orice alte elemente

de cost. Acest cost este denumit adesea „rată de lucru directă”.

În câmpul % Cost indirect avem posibilitatea să introducem costurile

operaţiilor generale de utilizare a centrului de lucru ca procentaj din costul

unitar direct. Suma corespunzătoare acestui procentaj se adaugă la costul

direct în calculul costului unitar.

În câmpul Rată regie introducem orice costuri neoperaţionale, de exemplu

cheltuielile de întreţinere ale centrului de lucru, ca o sumă absolută.

Câmpul Cost unitar conţine costul unitar calculat al producţiei unei unităţi

de măsură la acest centru de lucru, incluzând toate elementele de cost. Cost

unitar = Cost unitar direct + (Cost unitar direct * % Cost indirect) + Rată

regie. În acest câmp precizăm dacă se va baza calculul de mai sus pe timpul

utilizat: Timp, sau pe numărul de unităţi produse: Unităţi.

În câmpul Metodă descărcare stoc precizăm dacă timpii de ieşire şi

de procesare de la acest centru de lucru se vor calcula şi transcrie

manual(Manual) sau automat cu una dintre metodele următoare: Înainte,

pentru ca programul să calculeze şi să transcrie automat consumul când

comanda de producţie este lansată, Înapoi, pentru ca programul să

calculeze şi să transcrie automat consumul când comanda de producţie

lansată este terminată.

42

Câmpurile Departament Cod şi Proiect Cod se asociază cu utilizarea

dimensiunilor.

Pentru a completa fila Programare:

În câmpul Cod unitate de măsură introducem unitatea de timp în care se

efectuează calculul costului şi planificarea capacităţii pentru acest centru

de lucru.

În câmpul Capacitate definim dacă centrul de lucru are mai mult

de o maşină/persoană care lucrează în acelaşi timp.

În câmpul Eficienţă introducem procentajul ieşirii standard aşteptate pe

care o realizează acest centru de lucru. Dacă introducem 100, înseamnă că

acel centru de lucru are o ieşire reală identică cu ieşirea standard.

Căutăm în câmpul Cod calendar loc de muncă şi selectăm un calendar al

locului de muncă. Aici avem posibilitatea să definim codul calendarului

locului de muncă la care face referire planificarea acestui centru de lucru.

Pentru a selecta codul calendarului locului de muncă din tabelul Calendar

loc de muncă, faceţi click pe AssistButton din dreapta câmpului. Trebuie să

creem în prealabil calendarul locului de muncă

În câmpul Timp coadă avem posibilitatea să specificăm un interval

de timp fix care trebuie să treacă înainte ca lucrul asociat să înceapă la

acest centru de lucru.

Dacă utilizăm câmpul Timp coadă de mai sus, este necesar să definim

o unitate de măsură de timp în câmpul Cod unit. de măsură timp coadă.

43

Planificarea unei noi cereri

Această activitate de planificare se poate efectua în fereastra Planificare comandă, care

afişează toate cererile noi împreună cu informaţiile de disponibilitate şi sugestiile pentru

furnizare. Ea oferă vizibilitatea şi instrumentele necesare pentru a planifica în mod activ

cererea din liniile de vânzări şi din liniile de componente, pentru ca apoi să creeze în mod

direct diferite tipuri de comenzi de furnizare.

Planificare comandă.

În timp ce prezenţa numeroaselor linii de solicitări în fereastra Planificare comandă cere

o atenţie sporită, acest lucru, pe de altă parte, oferă ocazia de a efectua o planificare

consolidată bazată pe prezentarea generală oferită. De exemplu, în cazul mai multor linii

de cerere pentru articole identice cu aceeaşi(sau aproximativ aceeaşi) dată a cererii, avem

posibilitatea să examinăm cantitatea totală necesară pentru mai multe linii şi să le consolidăm

într-o singură comandă de furnizare.

Pentru a planifica o nouă cerere:

Facem click pe Planificare comandă(din panoul de navigare).

În fereastra Planificare comandă, facem click pe Funcţii -> Calcul plan.

Fereastra afişează liniile de planificare în conformitate cu filtrul de vizualizare Toate

cererile – însemnând linii din comenzile de vânzări precum şi liniile de componente

de producţie cu disponibilitate insuficientă. Avem posibilitatea să modificăm acest filtru în

funcţie de necesităţi.

Când se calculează planul, sistemul analizează orice nouă cerere care a survenit după cel

mai recent calcul al unui plan. El calculează cantitatea necesară, pe baza disponibilităţii totale,

44

pentru fiecare linie de cerere găsită. Acest calcul se face comandă-cu-comandă – şi anume,

comanda care include linia de cerere cu data scadenţei/de livrare cea mai urgentă este

considerată prima, şi toate celelalte linii de cerere din acea comandă, indiferent de datele lor

scadente/de livrare individuale, sunt şi ele calculate pentru acea comandă. De aceea, toate

liniile de planificare de sub o linie de antet de comandă au aceeaşi dată a cererii. Când

calculul s-a finalizat, se afişează toate cererile nerealizate ca linii de planificare sortate după

cea mai urgentă dată de cerere, având completate diferite câmpuri de cantitate.

Fereastra Planificare comandă este completată cu linii de antet de comandă care

reprezintă comenzi ale căror cereri nu sunt îndeplinite. Dacă nu există nici o cerere

neîndeplinită, sistemul afişează un mesaj prin care informează că nu s-a creat nici o linie

de planificare.

Câmpul Data cererii conţine cea mai urgentă dată de livrare/scadenţă a unei linii

de cerere din comandă.â

Câmpul Tip cerere indică dacă cererea este din liniile de vânzări(Vânzări) sau din

liniile de componente(Producţie).

Câmpul Descriere conţine:

Descrierea articolului produs, în cazul cererii de producţie.

Numele clientului, în cazul cererii de vânzare.

Prima linie de planificare are cea mai urgentă dată de cerere şi prin urmare va fi necesar

să planificăm mai întâi această linie. Pentru a vedea liniile de cerere propriu-zise(linii

de comandă de vânzare sau linii de componente) ale fiecărei linii de antet de comandă, trebuie

să extindem linia: facem click pe pictograma triunghi din câmpul Extindere(Ctrl-Shift-A) sau

facem click pe Funcţii-> Extindere globală, pentru a vedea liniile de planificare ce reprezintă

liniile de cerere cu disponibilitate insuficientă.

Pentru fiecare linie de planificare extinsă(linie de cerere), se pot vedea valorile din

câmpurile de informaţii din partea inferioară a ferestrei:

Disponibil pentru transfer – dacă articolul există la altă locaţie. Avem

posibilitatea ca apoi să îl căutăm şi să îl selectăm.

Există înlocuitori – dacă pentru articol este creat un articol înlocuitor.

Avem posibilitatea ca apoi să îl căutăm şi să îl selectăm. De notat că

această caracteristică se aplică numai la componente, adică din liniile

de cerere de tip Producţie.

Cantitate disponibilă – care afişează disponibilitatea totală

a articolului(Sold disponibil proiectat).

45

Disponibil cel mai curând – afişează data sosirii unei comenzi

de furnizare la intrare, care poate acoperi cantitatea necesară la o dată

ulterioară datei cererii.

În câmpul Sistem reaprovizionare selectăm tipul de comandă de furnizare de creat.

Valoarea implicită este cea din formularul articolului, dar se poate modifica prin utilizarea

uneia din următoarele 3 opţiuni:

Cumpărare – pentru a crea o comandă de cumpărare.

Transfer – pentru a crea o comandă de transfer.

Comandă prod. – pentru a crea o comandă de producţie.

În câmpul Furnizare de la trebuie să selectăm o valoare în conformitate cu sistemul

de reaprovizionare selectat. Din acest câmp căutăm în lista relevantă şi selectăm de unde se

face aprovizionarea:

Dacă sistemul de reaprovizionare este Cumpărare, câmpul se caută în

fereastra Catalog furnizor articol.

Dacă sistemul de reaprovizionare este Transfer, câmpul se caută în

fereastra Listă locaţii.

În cazul în care articolul cerut există la altă locaţie, câmpul Disponibil pentru transfer

din partea inferioară afişează o valoare şi vom avea posibilitatea să căutăm şi să selectăm

locaţia de la care trebuie furnizat articolul, când facem comanda de transfer.

În cazul existenţei unui înlocuitor pentru articolul cerut, câmpul Există înlocuitori din

partea inferioară conţine un Da şi avem posibilitatea să căutăm în fereastra Intrări substituire

articol şi să selectăm înlocuitorul.

Dacă dorim să faceţi o rezervare între comanda de furnizare pe care o creem şi linia

de cerere (linie de vânzări sau linie de componente) pentru care este creată plasăm un marcaj

în câmpul Rezervare. Este necompletat în mod implicit.

Avem posibilitatea să plasăm un marcaj numai dacă articolul are valorile Opţional sau

Întotdeauna în câmpul Rezervare de pe formularul său de articol.

În câmpul Cantitate de comandat introducem cantitatea care va figura pe comanda

de furnizare pe care o creem. Valoarea implicită este identică cu cantitatea din câmpul

Cantitate necesară. Dar există posibilitatea să comandăm mai mult sau mai puţin, pe baza

informaţiilor privind situaţia cererii.

În câmpurile Data scadenţei şi Data comenzii introducem datele aplicabile pentru

comenzile de furnizare create.

46

Dacă introducem o dată ulterioară Datei cererii, sistemul ne avertizează, dar ne permite

să modificăm.

Pentru a efectua comenzi de furnizare:

După ce am terminat activitatea de planificare în fereastra Planificare

comandă, de exemplu, după ce am definit o modalitate alternativă

de furnizare a cantităţii, trecem la crearea comenzilor de furnizare pentru

una sau mai multe linii de planificare.

Plasăm cursorul pe o linie de planificare relevantă şi facem click pe

Întocmire comenzi.

În fereastra Efectuare comenzi furnizare, pe fila Planificare comandă,

selectăm una dintre opţiunile următoare:

- Pentru Linia activă – pentru a face o comandă de furnizare

exclusiv pentru linia pe care este plasat cursorul.

- Pentru Comanda activă – pentru a face comenzi de furnizare

pentru toate liniile din comanda pe care este plasat cursorul.

- Pentru Toate liniile – pentru a face comenzi de furnizare pentru

toate liniile din fereastra Planificare comandă.

47

Pe fila Opţiuni definiţi ce tipuri de comenzi de furnizare, sau linii de foi

de lucru de aprovizionare, trebuie efectuate.

Facem click pe OK pentru ca sistemul să efectueze comenzile de furnizare sau liniile

de foi de lucru de aprovizionare sugerate.

Planificarea unei comenzi de   proiect

Această activitate de planificare porneşte de la o comandă de vânzare şi utilizează

fereastra Planificare comandă vânz. Odată creată o comandă de producţie proiect, ea se poate

planifica mai departe prin utilizarea ferestrei Planificare comandă.

Pentru a crea o comandă de producţie proiect:

Din comanda de vânzare care reprezintă proiectul de producţie(mai multe

linii de vânzări pentru articolele care trebuie produse), facem click pe

Comandă -> Planificare.

48

În fereastra Planificare comandă vânz. facem click pe Funcţii -> Creare

comandă prod.

În fereastra Creare comandă din vânzări, selectăm Comandă proiect în

câmpul Tip comandă.

Facem click pe Da.

Mergem la comanda de producţie tocmai creată.

Câmpul Tip sursă conţine Antet vânzări şi comanda are mai multe linii(câte una pentru

fiecare articol din linia de vânzări, care trebuie produs).

Facem click pe Comandă -> Planificare, pentru a deschide fereastra

Planificare comandă.

Facem click pe Funcţii -> Calcul plan, pentru a calcula noua cerere.

49

Rapoarte

Pentru sprijini deciziile manageriale şi pentru a avea informaţii legate de procesul de

fabricaţie a unui produs Navision oferă un număr mare de rapoarte care pot fi generate

automat.

1. Raportul Explozie LM

Acest raport tipăreşte o listă de LM-uri indentate pentru articolul sau articolele pe care le

specificăm în filtre. LM de producţie este expandată complet pentru toate nivelurile.

2. Raportul Fişă tehnologică

Acest raport afişează informaţii elementare despre circuite, cum ar fi cantităţile loturilor

de prelucrare, timpul de parametrizare, timpul de execuţie şi unitatea de timp. Acest raport

prezintă operaţiile care urmează să fie efectuate în acest circuit, lucrul centrelor de maşini care

urmează să fie utilizat, personalul, instrumentele şi descrierea fiecărei operaţii.

50

Avem posibilitatea să definim ce se va include în raport prin setarea filtrelor.

3. Raportul Listă comparaţie

Raportul compară componentele, costurile unitare şi articolele de calculaţie ale acestora,

precum şi costul per componentă. Avem posibilitatea să definim ce se va include în raport

prin setarea filtrelor.

51

Interfata utilizator este mai prietenoasă la Navision decât la Exman. Acest lucru se

datorează în mare parte şi faptului că majoritatea utilizatorilor, printre care şi noi, sunt mai

familiarizaţi cu lucrul in Windows. Produsele Microsoft păstrează aceeaşi interfaţă utilizator,

uşurând astfel lucrul cu mai toate produsele sale, printre care şi Navision.

Modulele din Navision sunt funcţionale spre deosebire de Exman.

Ambele produse, atât Exman cât şi Navision pot fi personalizate în funcţie de

necesităţile, exigenţele si preferinţele utilizatorilor.

Gradul de deducere a erorilor este mai ridicat la Navision decât la Exman. Erorile

din Exman nu sunt uşor de înţeles. Dă eroarea după care se închide, pe când în Navision se

specifică eroarea.

Ex de eroare in Exman:

52