Home >Documents >Proiect Eco I Cristiana

Proiect Eco I Cristiana

Date post:03-Apr-2018
Category:
View:220 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    1/37

    ~ 1 ~

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    2/37

    ~ 2 ~

    CUPRINS:

    1. Stabilirea rolului functional al piesei

    2. Alegerea materialului optim

    3. Stabilirea diagramei flux

    4. Stabilirea surselor de poluare

    5. Stabilirea naturii substantelor poluante

    6. Calculul coeficientilor de poluare de etapa

    7. Calculul coeficientului de poluare total

    8. Calculul indicatorilor calitate a mediului

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    3/37

    ~ 3 ~

    Capitol 1.Stabilirea rolului functional al piesei

    Determinarea rolului funcional se face pornind de la analiza fiecrei suprafee a piesei finite.- se analizeaz piesa (desenul de execuie al acesteia);- se descompune piesa n suprafee simple (plane , cilindrice , conice , evolventice , elicoidale etcdeoarece rolul funcional al piesei este dat de rolul funcional al fiecrei suprafee ce delimiteaz piesa spaiu. Exist patru tipuri de suprafee:Suprafee de asamblare: precizie de form, de poziie , rugozitate mic i eventuale prescripii referitoala duritatea suprafeei;Suprafee funcionale (pentru care piesa a fost construit): precizie de form , de poziie , precizdimensional , rugozitate si eventual prescripii la natura materialului i modul de realizare;Suprafee tehnologiceajut la obinerea suprafeelor funcionale eventuale prescripii de form i poziie Suprafee auxiliare: sunt cele care fac legtura ntre primele dou. - se noteaz toate suprafeele n sens trigonometric sau n alt ordine (S1,S2,,Sn);- se analizeaz fiecare suprafa i i se gsete tipul

    Se face o analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica suprafete

    dimensiunile de gabarit; precizia dimensionala, precizia de forma; precizia de pozitie; rugozitatea si une

    caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie.

    Asa cum se vede din figura 1 piesa este marginita in spatiu de 53 de suprafete, majoritatea fiin

    suprafete cilindrice si plane. Piesa mai are si suprafete tronconice si elicoidale .

    - se ntocmete graful Suprafee-caracteristici

    Din graful intocmit va rezulta rolul functional al fiecarei suprafete. Desigur, graful poate sa m

    cuprinda si alte elemente cu referire la conditiile tehnice de generare a suprafetelor. In stabilirea rolul

    functional al fiecarei suprafete se tine cont de toate elementele ce caracterizeaza o suprafata (forma, marimeprecizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, gradul de netezime, anumite propieta

    functionale sau tehnologice etc.). Din acest tabel rezulta care sunt suprafetele functionale, tehnologice, d

    asamblare sau auxiliare.

    - se determin rolul funcional , ca urmare a relaiei ce exist ntre suprafeele analizate

    Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful suprafet

    caracteristici.

    Produsul face parte din clasa pieselor complexecorp lagar , iar caracteristica principala a acestor

    din punct de vedere functional, o constituie faptul ca indeplinesc rolul pieselor de baza ale unitatilor d

    asamblare.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    4/37

    ~ 4 ~

    Produsul Corp lagar trebuie sa asigure o precizie determinata a pozitiei relative a pieselor

    mecanismelor de asamblare, atat in stare static cat si in timpul functionarii. Trebuie sa permita orientare

    imbinarea si fixarea cu alte elemente componente, cu care formeaza ansamblul.

    Suprafetele plane exterioare ale carcasei constituie atat baze principale, servind la asamblar

    celorlalte piese ce formeaza ansamblul, cat si baze de cotare .

    Suprafetele sunt realizate pentru asamblarea organelor importante din corpul lagar.

    Dup ce s-au urmat aceste etape, rolul funcional al piesei s-a gsit ca fiind acela de a transmite micarea drotaie.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    5/37

    ~ 1 ~

    Figura 1. Impartirea piesei pe suprafete

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    6/37

    ~ 2 ~

    Nr.

    Crt.Supraf-

    aanr.

    Forma

    Geom.a

    supraf.

    Dim.

    Degabarit

    Caractreristici Tipul irolul

    supraf.

    Proced.

    teh. Deobinerea piesei

    O

    PreciziaDimens.

    Preciziade

    form

    Preciziade pozie

    Rugozi-tatea

    DuritateaHB

    1 S1 Plana 93 79 - - - - In functie

    de material

    Auxiliara Turnare

    Achiere2 S2 Cilindrica 93 x 6 -0.01

    0- - 12,5 - Asamblare

    Achiere

    3 S3 Plana 381 93 - - // 0.025 B 12,5 Asamblare Turnare

    Achiere

    4 S4 Cilidrica 381 x 10 - - - 12.5 Auxiliara TurnareAchiere

    5 S5 Cilidrica 16.5 x 33 - - - Deasamblare

    TurnareAchiere

    6 S6 Plana 381 x 128 - - - - Auxiliara Turnare

    7 S7 Cilindrica 128 x 319 - - - Auxiliara Turnare

    8 S8 Cilindrica 79 x 100 - - Tehnologic TunareAchiere

    9 S9 Plana 1.5 - - Auxiliar TurnareAchiere

    10 S10 Cilindrica 126.5 x 8 - - Auxiliar TurnareAchiere

    11 S11 Cilindrica 16 Cota

    libera

    - - De

    asamblare

    Turnare

    Achiere12 S12 Cilindrica 8 - - Auxiliar Turnare

    Achiere13 S13 Tronconic

    a0.5 x 60 Tehnologica Turnare

    Achiere14 S14 Cilindrica 68 x 10 -0.02

    0

    6.3 De

    asamblare

    TurnareAchiere

    Tabel 1 suprafete.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    7/37

    ~ 3 ~

    15 S15 Plana 1.5 auxiliara TurnareAchiere

    16 S16 Cilindrica 126.5 x 10 Deasamblare

    Turnare

    Achiere17 S17 Cilindrica 10 Cota

    libera

    - - De

    asamblare

    Turnare

    Achiere18 S18 Elicoidal

    aM10 x 1 De

    asamblareTurnareAchiere

    19 S19 Tronconi

    ca

    0.5 x 45 Tehnologica Turnare

    Achiere20 S20 Cilindrica 4 De

    asamblare

    Turnare

    Achiere21 S21 Cilindrica 55 x 6 Functionala Turnare

    Achiere22 S22 Plana 63 55 Auxiliara Tunare

    Achiere23 S23 Cilindrica 63 x 2 Tehnologica Turnare

    Achiere24 S24 Plana 68 55 Auxiliara Turnare

    Achiere25 S25 Plana 100 63 0

    -0.004

    Auxiliara Turnare

    achiere26 S26 Cilindrica 100 x 37 -0.02

    00.01 A 3.2 Auxiliara Turnare

    Achiere27 S27 Plana 101 100 Auxiliara Turnare

    Achiere28 S28 Cilindrica 101 x 77 6.3 Functionala Turnare

    Achiere29 S29 Plana 101 100 Auxiliara Turnare

    Achiere30 S30 Cilindrica 100 x 35 -0.02

    00.01 A 3.2 Functionala Turnare

    Achiere

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    8/37

    ~ 4 ~

    31 S31 Plana 103.5 100 Auxiliara TurnareAchiere

    32 S32 Cilindrica 103 x 3.5 Functionala Turnare

    Achiere33 S33 Plana 103.5 100 Auxiliara Turnare

    Achiere34 S34 Cilindrica 102 x 114.5 6.3 Functionala Turnare

    Achiere35 S35 Plana 128 141.5 Tehnologica Turnare

    36 S36 Tronconica

    0.5 x 45 Auxiliara TunareAchiere

    37 S37 Cilindrica 190 x 48.5 Auxiliara Turnare

    38 S38 Plana 157 128 Tehnologica TurnareAchiere

    39 S39 Cilindrica 157 x 29 Functionala TurnareAchiere

    40 S40 Toroidala R1.5 x 45 Tehnologica Turnareachiere

    41 S41 Cilindrica 160 x 10 0.0040

    0.2 Functionala TurnareAchiere

    42 S42 Tronconica

    0.5 x 45 Auxiliara TurnareAchiere

    43 S43 Plana 190 160 Auxiliara Turnare44 S44 Plana 305 103 Turnare

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    9/37

    ~ 5 ~

    Capitolul 2

    Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime

    Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolfuncional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui materipentru o anumit destinaie, este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel dstructur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim al unei fiabiliti sporite.

    Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i medinconjurtor n care va lucra.

    Prezint o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i caracteristicilor acestuia :

    Tabel 2.

    Proprieti

    Funcionale

    Fizice Greutate specific , temperatura de topire , condiiitermice

    Chimice Rezistena la coroziuneMecanice Rezistena la rupere , duritateaElectrice Conductibilitate , impedanMagnetice Permeabilitate magneticOptice Opacitate , reflexie

    Nucleare Perioada de njumtire , absorbia , atenuareaEstetice Culoare , aspect , grad de netezime

    Proprieti

    Tehnologice

    Turnabilitate

    Deformabilitate

    Uzinabilitate

    Clibilitate

    Sudabilitate

    Proprieti

    Economice

    Pre de cost , consum de resurse i de energie , coeficiende poluare si coeficient de protecie a operatorului

    GAMA DE VARIAIE A PROPRIETILOR I NOTAREA ACESTORA

    Tabel 3.

    Nr.

    crt.

    Proprietatea Game de variate Nota Obs.

    0 1 2 3 4

    1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3] < 5,0 35,010,0 2>10 1

    2 Conductibilitate termica Cr

    in [cal/cm*s* C]

    0,4 3

    3 Rezistenta la coroziune. Rc viteza

    de coroziune

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    10/37

    ~ 6 ~

    in[mm/an] >0,05 1

    4 Duritatea. HB,

    in [HB]

    160 3

    5 Modulul de elasticitate. E

    in [daN/cm2]

    2,0*10 3

    6 Rezistenta la curgere a materialului

    Rp 0,2In [N/mm

    2]

    1500 37 Rezistenta la rupere. Rm ,

    in [daN/mm2]

    60,0 2

    8 Rezistenta la oboseala. 1In [N/m

    2]

    1000 2

    9 Alungirea relativa At[%]

    40% 3

    10 Reziliena KCU 30/2in [J/cm

    2]

    100 3

    11 Rezistenta la fluaj

    in [N/mm2]

    300 3

    12 Proprietatile tehnologice(turnabilitatea ,deformabilitatea ,

    uzinabilitatea , sudabilitatea ,

    calibilitatea)

    Satisfctoare 1 Notarea se face cu calificativBun 2Foarte bun 3

    13 Preul de cost , PCin [lei/kg]

    1000 3

    Alegerea soluiei optime la un moment datAlegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul

    max

    1

    m

    i

    kkdt

    (2.2)

    In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confectionata d

    otel OL37

    Analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor si stabilirea condiiilor de nlocuire economic unui material cu un alt material

    Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unumaterial cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul optim rezultat in etap

    anterioara nu se afla la dispozitia executantului.

    In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    11/37

    ~ 7 ~

    Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si

    caracteristicilor acestuia luate din standarde sau norme.

    In general, pentru obtinerea unui material, se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se supununei operatii de preparare. Se calculeaza coeficientul de poluare la preparare cu relatia :

    Cpp = Qtp Qcom = (Qpa + Qpl+ Qps)Qcom [t emisii]

    Unde :

    Qcom- cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar ;Qpa- cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera ;

    Qpl- cantitatea de material ce polueaza apa ;

    Qps- cantitatea de material ce polueaza solul ;Qtp-cantitatea totala de substanta poluata ;

    Qpa, Qpl- si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

    In cazul produsului corp lagar , numarul total de piese n=10000 buc/an.

    Mpiesa=10.22 kgMpiese total = 10.22*10000= 102200 kg

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    12/37

    ~ 8 ~

    Tabel4. Proprietatile materialelor

    crt. Material Proprieti funcionale Proprieti tehnologice Proprietieconomice

    Fizice Chimice Mecanice

    Densitate

    [kg/dm3]

    Conducti-

    bilitatea

    termiccal/cmsC]

    ezistenacoroziune

    [mm/an]

    uritatea

    [HB]

    Rezis-

    tenala rupere

    aN/mm2]

    (E106)

    daN/mm2

    urnabili-

    tatea

    Deformabili-

    tatea

    Uzinabili-

    tatea

    Preulde cost

    [lei/kg]

    V T1 V t2 V t3 V t4 V t5 V t6 V t7 V t8 V t9 V t10

    0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

    1. OL50 7.3 2 0.2 2 < 0,5 2 164 3 58 2 2 2 B 2 B 2 FB 3 2250 2 2.3

    2. OL60 7.3 2 0.2 2 < 0,5 2 174 3 66 3 2 2 B 2 B 2 FB 3 2250 2 2.35

    3. OL 37 7.3 2 0.2 2 < 0.5 2 163 3 32 2 2 2 S 1 B 2 FB 3 2000 3 2.4 o

    4. OLC 15 7.7 2 0.2 2 < 0,5 2 135 2 48 2 2.1 3 S 1 B 2 FB 3 2375 2 1.95

    5. OLC 20 7.4 2 0.2 2 < 0,5 2 190 3 50 2 2.2 3 S 1 B 2 FB 3 2500 2 2.15

    6. OLC 45 7.7 2 0.2 2 < 0,5 2 207 3 70 3 2.1 3 S 1 B 2 B 2 2375 2 2.1

    7. OT 400 7.82 2 0.2 2 < 0,5 2 110 2 40 2 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 2000 2 2.2

    8. OT 600 7.82 2 0.2 2 < 0,5 2 169 3 60 2 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 2125 2 2.4

    9. CuZn 15 8.8 2 0.3 2 < 0,5 2 80 1 64 3 1.2 2 B 2 B 2 FB 3 5000 1 1.85

    10. CuSn 10 8.8 2 0.11 1 < 0,5 2 70 1 23 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 4500 2 1.95

    11. CuZn39Pb2 8.4 2 0.24 2

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    13/37

    ~ 9 ~

    Capitolul 3

    Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic

    Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul functional al produsului care trebu

    sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aibe un impact cat mai mic asupra sa. Pentru a putea proiecta procesecotehnologic cu toate datele necesare esteutila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzat

    procesului ce se vrea realizat.

    O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs

    prezinta in figura urmatoare. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradoptim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele

    momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu asterisc (*) in toate scheme

    folosite in continuare.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    14/37

    ~ 10 ~

    Analiza

    contractuluiPrimirea

    comenzii

    Controlul

    proiectariiIdentificarea trasabilitatii produsului

    Materii prime

    necesare

    *Aprovizionarea cu

    materii prime

    *Elaboraremateriale

    Receptie

    semifabricat

    Receptie piese * Prelucrari mecanice

    *ControlProdus

    Controlul fabricatiei

    * Control produsului neconform

    * Rebut nerecuperabil * Deseu

    Stocare

    Executie

    echipament de

    inspectie* Inspectii si incercari

    Executie echipament de incercari

    * Manipulare, depozitare, ambalare, livrareEchipament de manipulare,

    ambalare si livrare

    Punere in functiune

    Service in arantie

    Casare *Reconditionare

    Receptii materiiprime

    * Executie

    semifabricat

    * Reutilizare

    Scoatere din uz

    *Deseu Tratare Reinte rare in mediu

    Acelasi rol functional

    *Reciclare

    *Reutilizare

    cu alt rol

    functional

    *Curatire

    semifabricat

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    15/37

    ~ 11 ~

    Materii prime

    Fier vechi

    Var

    Carbune

    Burete de fier

    Energie

    Combustibil

    gazos

    Electricitate

    Oxigen

    carbune

    Pacura

    Apa

    Apa

    demineralizata

    Apa de proces

    Diverse

    Electrozi de

    grafit

    Aditivi de

    aliera

    Adaosuri

    Gaze inerte

    Elaborarea otelului in cuptoare

    *Produse

    Otel-Sleburi

    -blumuri

    -tagle

    -lingouri

    Gaz de cuptor

    Zgura

    *Ape uzate *Caldura

    recuperabila

    Pierderi de

    caldura

    Abur

    *Gaze arse.

    Fumuri

    Praf

    COV

    CO

    Metale

    grele

    PAH

    PCDDF

    Carbon

    organic

    Benzen

    HF(florura de hidrogen),HCI(acid

    clorhidric),PCB(Bifenilcloruratele),HCB(hexaclorubenzen).

    *Deseuri solide.

    Subproduse

    Zgura

    Praf

    Materiale

    refractare

    Procesul de elaborare a otelului in cuptoare electrice

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    16/37

    ~ 12 ~

    Capitol 4.

    Stabilirea surselor de poluare

    4.1 Poluarea solului

    Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului

    depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane.Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ap

    si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat

    degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este maicautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de

    viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide

    constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.

    Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate dploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre

    adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt

    depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz

    pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa degunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau

    mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la

    suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica.Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii:

    elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si d

    animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajeranimaliere, industriale);

    elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: serves

    drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare d

    gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza;

    elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisa

    masive.

    Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omuluPoluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoar

    datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilo

    industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluar

    ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarecprocesele de autoepurare sunt mult mai lente.

    4.2. Poluarea apei

    Poluarea apei = orice modificare a compoziiei sau calitii ei, astfel nct aceasta s devin mai puadecvat tuturor, sau anumitor, utilizri ale sale.Protecia calitii apei =pstrarea, respectiv mbuntirea caracteristicilor fizic-chimice i biologice a

    apelor pentru gospodrirea ct mai eficient a acestora.Poluarea apei poate fi mprit dup mai multe criterii [ 16 Robescu, D., Robescu, Diana, Tehnologii echipamente pentru epurarea apei, UPB, Bucureti, 1995.]:

    1. dup perioada de timp ct acioneaz agentul impurificator:a. permanent sau sistematic;b. periodic;c. accidental.2. dup concentraia i compoziia apei:

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    17/37

    ~ 13 ~

    a. impurificare = reducerea capacitii de utilizare;b. murdrire = modificarea compoziiei i a aspectului fizic al apei;c. degradare = poluarea geav, ceea ce o face improprie folosirii;d. otrvire = poluare grav cu substane toxice.3. dup modul de producere a polurii:a. natural;b. artificial (antropic). Poluarea artificial cuprinde: poluarea urban, industrial, agricol, radioactivi termic.4. dup natura substanelor impurificatoare:a. poluare fizic (poluarea datorat apelor termice);b. poluarea chimic (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergeni, pesticide, substane cancerigensubstane chimice specifice diverselor industrii );c. poluarea biologic (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermparazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc.);d. poluarea radioactiv.

    Fenomenele de poluare a apei pot avea loc:

    - la suprafa (ex. poluare cu produse petroliere);- n volum (apare la ageni poluani miscibili sau n suspensie).

    Deoarece poluanii solizi, lichizi sau gazoi ajung n apele naturale direct, dar mai ales printermediul apelor uzate,sursele de poluare a apei sunt multiple [].

    Clasificarea surselor de poluarea apei se face dup mai multe criterii:

    1) Aciunea poluanilor n timp;dup acest criteriu distingem urmtoarele surse:a) continue(ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale etc)b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective cafuncioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, colonii sezoniere etc.)c) accidentale(avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)2) Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare a apei n: a) surse de poluaorganizate, i b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 i 3.8).

    a) sursele de poluare organizatesunt urmtoarele: surse de poluare cu ape reziduale menajere;

    surse de poluare cu ape reziduale industriale.

    b) sursele de poluare neorganizatesunt urmtoarele: apele meteorice;

    centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de ap ce pot deversa:a) reziduuri solide de diferite proveniene;b) deeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunztoare.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    18/37

    ~ 14 ~

    Tabel 5 Surse de poluare a apei i procesele de provenien a acestora Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenii poluani

    Ape uzateindustriale

    Industria minier

    Prepararea minereurilor metalifere inemetalifere;Preparaiilede crbune;Flotaiile;Extracia i prelucrarea minereurilorradioactive.

    -sruri de metale grele;-particule n suspensie (arpraf de crbune);-produi organici folosiiageni de flotaie;-deeuri radioactive.

    Industria metalurgic

    Procedee pirometalurgice i

    Hidrometalurgice;Procese de rcire;Procese de splare.

    -suspensii insolubile;

    - ioni de metale grele;- fenoli;- cianuri;- sulfai;

    Industria chimic

    Apa de rcire, dizolvare i reacie dinprocesele tehnologice de fabricare asubstanelor organice i anorganice

    - acizi;- baze;- sruri;- cenu;- suspensii;- colorani;- detergeni.

    Industria petrolului ipetrchimic

    Extracia ieiului, transpotul i depozitarea

    ieiului i fraciunilor sale, transportulnaval, accidentele tancurilor petroliere

    -petrol;

    -produse petroliere;- compui fenolici i aroma-hidrogen sulfurat;- acizi naftenici.

    Industriatermoenergetic

    Deversarea lichidelor calde din sistemelede rcire a instalaiilor sau centralelorelectrice

    - lichide calde (poltermic)

    Industria alimentarProcese de fabricare i prelucrare -substane organice;

    -germeni patogeni.

    Industria celulozei ihrtiei

    Procesele de fabricare i prelucrare - acizi organici;- rini;- zaharuri;- colorani;-compui cu sulf;-suspensii;-celuloz.

    Ape uzatemenajere

    Locuinenstituii publiceBi spltoriSpitale coliHoteluriUniti comerciale i

    de alimentaie

    Folosirea apei ca agent de splare icurare

    -produse petroliere;- detergeni;- pesticide;- microorganisme;-parazii;- substane minerale.

    Ape uzateagrozootehnice Agricultura Irigarea terenurilor agricole

    -ngrminte;- pesticide;- suspensii.

    Zootehnia Adparea animalor;Salubrizarea cresctoriilor de animale.

    -suspensii organice;- ageni patogeni.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    19/37

    ~ 15 ~

    Ape meteorice PloaiaZpada

    Contactul precipitatiilor - ploi acide;-ngrminte;- pesticice;-reziduuri animale.

    4.3. Poluarea aerului

    Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest

    amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.

    Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1%ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in

    reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum

    si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este ameninta

    acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtiere

    stratului de ozon si ploile acide.

    In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrulatmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbo

    si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determin

    acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

    Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta preamulta caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globa

    a crescut cu o jumatate de grad.

    Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.

    Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in

    special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarucelor care au afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua

    crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deterior

    ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

    Capitol 5. Stabilirea naturii substantelor poluante

    Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate dactivitatea umana).

    Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante a

    atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarestraturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Furtunile de praf pot constitu

    uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei, in apropierea unor zone aride sau d

    desert. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distan

    apreciabile de locul de producere, fenomen care s-a observat si in tara noastra.De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice, emanatiile de gaze din so

    poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor organice, incendiile din paduetc.Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectaerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omulu

    progresul societatii, in primul rand procesul de industrializare si urbanizare, avand drept fenomen de insoti

    poluarea mediuluiimplicit si poluarea aerului.Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile.Sursele stationarecuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    20/37

    ~ 16 ~

    Procesele de combustie arderea combustibilului pentru obtinerea de energie sunt folosite in scopuindustriale (centrale electrice, etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii sau pentr

    incinerarea reziduurilor.Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul apropiat sunt combustibilii fos

    (carbune, petrol, gaze naturale), energia atomica furnizand inca o proportie redusa din totalul energi

    necesare, iar utilizarea energiei solare constituind o rezerva a viitorului.

    Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si apa, substanpractic lipsite de nocivitati considerabile. In practica insa nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul d

    ardere nu este complet. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de produsi secundari care intra

    compozitia fumului si care sunt emisi in atmosfera. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilcontine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa.

    Poluantii gazosi

    -Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine u

    element perturbator climatic.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecudatorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si

    despaduririlor masive.

    Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar crestere

    concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.Prin arderpadurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x10

    CO2.

    Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,0,2ppm.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcari

    electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbun

    lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si transforma in CO2 sau metan(CH4).

    -Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiuni

    industriei metalurgice.

    Plumbul(Pb)Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se produc

    prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul lichid(flotatii, galvanizari,rac

    etc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor.

    Mercurul(Hg)Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui meta

    precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an.Apa de ma

    contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta de crestere spre adancime.In total, in apa dmare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentrez

    in diferite categorii de organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult dec

    exista in apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg pana l120 ppb.

    Azotatii

    Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zile

    noastre.

    Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de azotati deversati imediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei rezultati din deversarile urbane au crescut c

    70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna, au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urmfolosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp.

    Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in apa potabi

    (45 mg/l), pana la sute de mg/l.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    21/37

    ~ 17 ~

    Capitol 6. Calculul coeficientului de poluare de etapa

    Cantitatea de emisii si subproduse poluante pentru obtinerea a 10.22 kilograme de otel

    Coeficientul de poluare la aprovizionare

    Transportul se realizeaza cu motostivuitoare. Poluarea se produce in aer. Compusii chimici ai benzin

    sunt:

    Cd=0,0001 kg/t;

    CO2=1.5 kg/t ;CO= 5.5 kg/t;

    Nox=1,35 kg/t;

    NH3=0,0005 kg/tTotal emisii = 0.0001+1.5+5.5+1.35+0.0005 = 8.3515 kg/t emisiiCoeficientul total de poluare la aprovizionare=8.3515*10.22 = 85.35 kg/t emisii.

    Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat

    Elaborare materiale

    Tabel 6. .Emisii i produse poluante la elaborarea unui Kg de oel.

    Nr.Crt.

    Emisia sau subprodusul U.M.Cantitatea gr

    (max.)

    Pentru aer:

    1 Praf n aer Kg/kg oel 0.000642 CO Kg/kg oel 0.0283 SO2 Kg/kg oel 0.001834 NOx Kg/kg oel 0.001355 CO2 Kg/kg oel 2.04

    6 Gaze arse (altele) Kg/kg oel 2311 Refractare Kg/kg oel 0.004

    Pentru sol:

    7 Zgur Kg/kg oel 0.4559 Praf depus Kg/kg oel 0.0310 Alte depuneri Kg/kg oel 0.008

    Pentru apa:

    12 Apa uzat Kg/kg oel 0.0213 Uleiuri Kg/kg oel 0.0008

    TOTAL(*Mu) Kg/kg oel

    25.58*10.22

    =261.42

    Execuie semifabricat

    Semifabricatul Piesei Corp lagarse obtine prin turnare. Emisiile poluante sunt:Pentru apa:Cr=0,000001 kg;

    C= 0,000001 kg;

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    22/37

    ~ 18 ~

    S=1.1 kg;

    Qsl=1.100002 kg emisii;

    Pentru solMn=4.258

    Qss=4.258 kg emisii;

    Pentru aer:

    Praf=0.64 kg

    Mn=0.0001 kgP=0.0002 kg

    Qsa=0.6403 kg emisii;

    = tone emisii =cantitatea totala de substanta poluanta introdusa de semifabricat ;=cantitatea de substanta ce polueaza aerul;=cantitatea de substanta ce polueaza apa;=cantitatea de substanta ce polueaza solul;=5.998*10.22=61.30 [kg emisii]

    * Pentru curatire semifabricat

    Pentru ap:

    Cl=0,000002 kg

    =0,3 kg=0,274 kg=0,0004 kgSO=0,00001 kg

    Total=0,574412 kg emisii substane poluante Pentru aer:

    NMVOC=200 g/t=0,2 kg

    Toluen=0,44 kg/tDicloretan=0,44 kg/t

    Total= 1.08 kg emisii substante poluante

    Pentru sol:

    Compui sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kgTotal = 0.00003 kg emisii

    Cpcd Qpct = Qpca + Qpcl+Qpcs . [tone emisii]unde: Qptceste cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire, decapare degresare;Qpcacantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia de curire, decapare degresare; Qpcscantitatea de substan poluant a solului ce apare n operaia de curire, decapare degresare;

    Mumasa util a semifabricatului sau a piesei semifabricatAstfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c la degresarea metalelor cu HCvom avea:

    Cpcd = Qptc* =1,65*10.22= 16.863 [kg emisii]

    Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic

    Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu formula:

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    23/37

    ~ 19 ~

    ( )kg/emisii = cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul procesului de tratament termic al unui produin kg/emisii produs.

    = cantitatea totala de substante poluante a aerului;= cantitatea totala de substante poluante a apei;= cantitatea totala de substante poluante a solului;=numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs. Pentru sol:Compusii ce polueaza solul sunt:

    NOX =0,0005 kg;

    =0,0005 kg=0,0010 kg; Pentru aer:Furnal=4,3 Kg/t

    pulberi=0.00005kg

    Qpta=4,30005 kg/t

    Qpts+Qpta=4,30555 kg/Ts

    Coeficientul de poluare la prelucrari mecanice piesa Corp lagar

    Prelucrarile mecanice sunt operatii foarte importante la care sunt supuse semifabricate

    turnate,deformate plastic sau sudate,in urma carora se obtin dimensiunile finale , precizia geometrica cerusi rolul functional.

    In cazul prelucrarilor de aschiere apar o serie de compusi organici volatili (COV).

    Pentru apa:

    Pb= 0,000001 kg/tMaterii in suspensie= 0,0001 kg/t

    Fenoli=0,00001 kg/t

    Cl= 0,000001 kg/t

    Rezulta: Qpml=0,000112 kg/t Pentru aer:

    PulberiPraf= 0,35 kg/t

    PulberiPb= 0,000001 kg/tFenoli= 0,00001 kg/t

    To= 0,00005 kg/t

    Rezulta: Qpma= 0,350162 kg/t

    Pentru sol:

    Pb= 0,000001 kg/t

    Materii in suspensie= 0,0001 kg/t

    Fenoli= 0,00001 kg/tCl=0,000001 kg/t

    Rezulta: Qpms=0,000112 kg/t

    Cpm= 0,350386*10.22=3.5809 kg/t

    = . M t/emisii=cantitatea de substanta poluanta a aerului;=cantitatea de substanta poluanta apei;=cantitatea de substanta poluanta a solului;

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    24/37

    ~ 20 ~

    =cantitatea de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice;

    Coeficientul de poluare total la controlul produsului neconform

    Tabel 7 .Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent

    Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

    KD-CheckDP-1

    rosu

    -500ml, spray

    -10l, canistra

    -200 l butoi

    KD-Check PR-1

    KD-Check PR-2

    sau apa

    KD-Check SD-1 EN ISO 3452

    9901

    Tabel 8.Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent

    Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

    KD-Check FWP-2

    Fluorescent

    Sensibilitate

    maxima

    -10 l canistra

    -200 l butoi

    Apa KD-Check SD-1

    Sau

    KD-Check DD-1

    Nivel III,

    AMS 2644(MIL-I-25135)

    9909

    Compozitie:

    Ingredient coroziv:

    -1halogen (F+Cl)

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    25/37

    ~ 21 ~

    Compoziie:Ingredient corozive:

    - halogen (F + Cl)

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    26/37

    ~ 22 ~

    Cpcd s=0,321*10.22= 3.280 kg emisii

    Coeficientul de poluare pentru Inspectii si incercari

    Pentru aer:

    Fenoli= 0,000034 kg/t Pentru ap:

    = 0,000064 kg/tF=0,000055 kg/tCl=0,000055 kg/t

    S=0,1608 kg/t

    Qpca =0.1609 kg emisii.

    Pentru sol:

    F=0,000054 kg;

    Si=0,000045 kg;

    Qpcs=0.000099 kg emisii.

    Ccp =Qcp .Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs .Mpc) kg emisii

    Cpcd s=0.161*10.22= 1.645 kg emisii

    Qcp=cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie,in kg

    emisii/kg substanta controlata

    Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie,in kg emisii/kg

    substanta controlata.

    Qpca=cantitatea de substanta poluanta a aerului;

    Qpcl= cantitatea de substanta poluanta a apei;

    Qpcs= cantitatea de substanta poluanta a solului;

    Mpc=masa de substanta controlata.

    Controlul fabricatiei

    Controlul fabricaiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici performante ale unui produs (analiza,msurare), compararea lor cu nite specificaii tehnice i tehnologiccare au fost prescrise pentru acel produs.

    innd cont c pentru realizarea unei singure piese Corp lagar sunt necesare aproximativ 500 de foi scris (proceduri, caiete de sarcin,rapoarte etc).

    Compozitia medie a hartiei

    - maculatura 44%

    -celuloza 28 %-pasta mecanica 16 %

    -adaos 5 %

    -amidon 3 %-produse chimice 2 %

    -clei rasinos 1 %

    -sulfat de aluminiu 2 %

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    27/37

    ~ 23 ~

    Ciclul de viata al documentatiei

    Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris( proceduri, caiete,etc)

    Deseuri celulozice Cantitate tona/an

    Hartie 1,2

    Carton 0,74

    Total 1,94

    La depozitarea n spaiile special amenajate ca factor poluant este praful.Pentru aer:

    Pulbere de praf=0,01 kg

    Total=2,078 kg emisii

    Pentru sol:

    Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloz).

    Produii poluani din carton snt:

    CO=0,00005 kg

    CO2=0,5 kgNOX=0,00025 kg.Total= 0,50025kg emisii

    Q=0,5025+2,078 =2,5783 kgQpcd=2,5783 *10.22=26.350 kg emisiiQ1111

    Coeficientul de poluare la operatiile de manipulare ,depozitare,ambalare,livrare

    La producerea energiei din surse energetice se elimina substante poluante cu impact negativ asup

    mediului.La arderea combustibililor fosili se polueaza aerul atmosferic cu oxizi de carbon (CO si oxizii de sulf() ,oxizi de azot(NO si ),aldehide ,hidrocarburi.In cazul nostru ,la operatia de ambalare a piesei corp lagar cu o productie de 10000 bucati/an se consum

    si energie electrica.

    Pentru aer poluentii benzinei sunt:

    CO= 0,014 kg,

    = 1.5 kg ;NOX = 0,05 kg.

    =0,005 kg=0,092 kg

    =0,134 kgNMVOC=0,015 kg=0,232 kg

    In urma depozitarii produselor in spatii special amenajate,vor rezulta pulberi de praf ce polueaza aerul:

    Pulberi de praf = 0,01 kg

    Total emisii = 2.052 kgPentru ambalarea produselor se folosesc cutii din carton (celuloza). Compusii poluanti caracteristi

    ambalajelor din carton sunt:

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    28/37

    ~ 24 ~

    Pentru sol:

    Produii poluani din carton snt:CO=0,00005 kg

    =0,5 kgNOX=0,00025 kg.

    Total= 0,50025kg emisii

    =0,50025+2,052 =2,5522 kg

    =2,5522 *10.22=26.083 kg emisii =cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de manipulare,depozitare ,ambala,livrare.

    =cantitatea de substanta poluanta a aerului; =cantitatea de substanta poluanta a apei;=cantitatea de substanta poluanta a solului;= coeficientul de poluare total;

    Coeficientul de poluare la procesul de reparare, reconditionare, reciclare

    Repararea, reconditionarea, reciclarea sunt operatii care apar in general dupa scoaterea din uz

    produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore functionale la parametrii necorespunzatori).In general ,reparatiile presupune un anumit proces tehnologic,folosirea unor echipamente specializate si

    unor materiale corespunzatoare,astfel ca impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic ,in functie d

    natura operatiilor si mai ales de produsul care se repara..Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care se executa pentru reparare

    unui echipament sau instalatii si anume:

    - pregatirea de fabricatie;- producerea anticipata a pieselor de schimb;- aducerea instalatiei in sectia de reparatii (daca este cazul);- demontarea instalatiei,a ansamblurilor si subansamblurilor,cu marcarea ordinii demontarii acestora;- curatirea ,decaparea si degresarea pieselor demontate;- inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor;- sortarea pieselor;- stabilirea dimensiunii pieselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou,tinand seamde eliminarea sau compens uzurii;

    - executarea pieselor;- ajustarea si montarea pieselor pe subansamble;- reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie;- vopsirea instalatiei(daca este cazul);- reglajul instalatiei;- testarea instalatiei in vederea receptiei;- transportul si instalarea instalatiei;

    - repunerea in functiune;- receptia la beneficiar.

    Pentru a aprecia gradul de poluare al acestor operatii (reparare,reciclare,reconditionare) se procedeaz

    la calculul coeficientului de poluare introdus de recuperare,reconditionare,reciclare.

    =numar de produse reparate,reconditionate,reciclate;=masa de material util, rezultat in urma repararii,reconditionarii,reciclarii.

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    29/37

    ~ 25 ~

    Tabelul 12.Limitele tehnologice ale unorprocedee de recondiionare

    Procedeul de depunere Productivitate [kg/h] Duritatea stratului

    depus [daN/mm2]

    Uniformitatea

    stratului depus

    [mm]

    Aplicabilitatea la o

    uzur de [mm]

    Sudarea cu arc cu

    electrozi nvelii1-3 300-400 1-2

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    30/37

    ~ 26 ~

    Capitol 6. Calculul coeficientului de poluare total

    Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare

    produsului se poate determina coeficientul de poluare total cu relatia :- kg emisiiIn care:

    = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului; = coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice ; = coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice; = coeficientul de poluare introdus la reparare,reconditionare,reciclare ; = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului;.=85.35+261.42+61.30+16.86+4.30+3.58+3.28+1.64+26.35+26.08+15.16 = 505.32 kg emisii.

    Capitol 7. Calculul indicatorului de calitate al mediului

    Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului es

    necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia:

    - -[%]In care este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i; - concentratia maximadmisibila in poluant i; - concentratia efectiva , la momentul calcularii in poluant i; concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.

    Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul escurat).

    Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din mediul respectiv crelatia:

    -

    -

    In care: este indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor p existenti in mediu momentul calcularii.

    In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare servicii sau

    oricarei activitati rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:

    -planul calitatii;-traseul tehnologic;

    -diagrama flux a procesului tehnologic;

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    31/37

    ~ 27 ~

    Aer:

    Tabel 13 : Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

    Poluant Limita

    admisa

    [mg/m3]

    Limita de

    interventie

    [mg/m3]

    Coeficientul

    total de

    poluare [kg/t]

    Indicatorului

    de calitate a

    mediului[%]

    Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 600 0.36383 0.99

    Oxizi de azot NOX 500 1010 1.55535 0.97

    NO2 (dinitro monoxid) 200 400 0.092 0.99

    Amoniac(NH3) 100 200 0.1345 0.99

    Pulberi de Praf 50 100 110 100 1.01064 0.83

    Cd (cadmiu) 4 8 0.0001 0.99

    Toluen 1.7 3.1 0.4405 0.89

    Dicloretan 0.6 2 0.44 0.11

    Furnal 430 1000 4.3 0.74

    Gaze arse 30100 60500 23 0.98

    Refractare 150 350 0.0004 0.74

    Fe2O3 4 8 0.35 0.91NMVOC (compusi organic volatili ) 100 220 0.215 0.83

    CO(monoxide de carbon) 100 200 5.542 0.94

    CO2 (dioixd de carbon) 50 110 5.54 0.74

    Mn (mangan) 0.5 1.3 0.0001 0.62

    Pulberi de Pb(plumb) 0.5 1.1 0.0006 0.83

    CH4 (metan) 0.8 2 0.005 0.66

    Fenol 1.7 3.4 0.001368 0.99

    P (fosfor) 5 20 0.0002 0.33

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    32/37

    ~ 28 ~

    Apa:

    Tabel 14: Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform

    STAS 4706-88

    Poluant Limita

    admisa

    [mg/m3]

    Limita de

    interventie

    [mg/m3]

    Coeficientul

    total de

    poluare [kg/t]

    Indicatorului de

    calitate a

    mediuluiClor liber 240 800 0.000014 0.42

    Fenoli 0.001 0.002 0.00001 0.99

    SO2 (sulfat) 200 400 0.0004 0.99

    K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 6 0.000128 0.99

    Cr (crom) 4 8 0.000001 0.99

    Reziduu fix 100 300 0.209 0.49CH (metan) 2.62 25 0.3 0.10

    CO2 (bioxid de carbon) 1.7 3.3 0.274 0.89

    SO (oxid de sulf) 1 5 0.00001 0.24

    C (carbon) 6 12 0.000001 0.99

    S (sulf) 3 6 1.4216 0.52

    Pb(plumb) 12 25 0.000001 0.92

    P (fosfor) 1.5 4.5 0.00011 0.49

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    33/37

    ~ 29 ~

    Sol:

    Tabel 15: Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:

    Tipul poluantului Concentratianormal

    [ppm]

    Limita maximaadmisa [ppm]

    Limita deinterventie

    [ppm]

    Coeficientul

    total de

    poluare

    [kg/t]

    Indicatoruluide calitate a

    mediului

    Plumb 1 100 200 0.000001 0.99

    Fluor 1 200 750 0.00011 0.36

    Fenoli 0.1 1 10 0.000064 0.11

    Compusi sintetici anioni

    active biodegradabili

    10 1000 10000 0.00003 0.11

    SO2 (sulfat) 10 200 750 0.0005 0.36

    Si (siliciu) 10 230 1000 0.000045 0.29

    Mn (mangan) 5 23 250 4.258 0.08

    NOX 1.3 230 1000 0.001 0.29

    S (sulf) 0.0517 1 5 0.1608 0.20

    Cl (clor) 4.5 14 30 0.000055 0.87

    CO (monoxide de carbon) 23 115 240 0.001 0.91

    CO2 (bioxid de carbon) 0.74 12 228 1 0.05

    Fe2O3 5 4 8 0.35 0.91

    Zgura 10 400 810 0.455 0.97

    Praf depus 10 60000 120000 0.03 0.99

    Alte depuneri 1.3 300 600 0.008 0.99

    Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de prafcamerele de decantarcare reduc poluarea cu 40%

    Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu 60

    Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce poluarea

    cu 70%

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    34/37

    ~ 30 ~

    Pentru inspectie si incercari se va reduce poluarea cu 70%

    Pentru reparare si reconditionare se vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu 40%

    Pentru tratament termic se va folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea cu

    60%

    8. Calculul indicatorului de mediu pentru fiecare substanta poluanta

    8.1 Pentru aer

    IcmSO2=

    =0.99%

    IcmK2Cr2O7=

    =0.99%

    Icm NOX=

    =0.97%

    Icm NH3=

    =0.99%

    Icm PulberiPraf==0.83%

    Icm Cd=

    =0.99%

    Icm Mn=

    =0.62%

    Icm CO2==0.74%

    Icm CO= =0.94%

    Icm NMVOC= =0.83%

    Icm PulberiPb=

    =0.83%

    Icm CH4=

    =0.66%

    Icm P=

    =0.33%

    IcmToluen=

    =0.89%

    IcmDicloretan=

    =0.11%

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    35/37

    ~ 31 ~

    Icm Furnal=

    =0.74%

    Icm GazeArse=

    =0.98%

    Icm Refractare= =0.74%

    Icm Fe2O3=

    =0.91%

    IcmTotalAer = 0.99+0.99+0.97+0.99+0.83+0.99+0.62+0.83+0.94+0.74+0.83+0.66+0.33+0.89

    +0.11+0.74+0.98+ 0.74+0.91 = 15.08 [%]

    8.2 Pentru Apa

    IcmClor=

    =0.42%

    IcmSO2=

    =0.99%

    IcmSO=

    =0.24%

    IcmCH4==0.10%

    IcmCO2=

    =0.89%

    IcmPb=

    =0.92%

    Icm K2Cr2O7=

    =0.99%

    Icm Fenoli=

    =0.99%

    Icm S=

    =0.52%

    Icm C=

    =0.99%

    Icm Cr=

    =0.99%

    Icm P=

    =0.49%

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    36/37

    ~ 32 ~

    IcmTotal= 0.42+0.99+0.99+0.99+0.33+0.49+0.10+0.89+0.24+0.99+0.52+0.92+0.49 = 8.36 [%]

    8.3. Pentru Sol

    Icm Pb=

    =0.99%

    Icm F=

    =0.36%

    Icm Fenoli=

    =0.92%

    IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= =0.11%

    Icm Si=

    =0.29%

    Icm Mn= =0.08%

    Icm S=

    =0.20%

    Icm Cl=

    =0.87%

    Icm CO= =0.91%

    Icm CO2=

    =0.05%

    Icm Fe2O3=

    =0.91%

    Icm NOX==0.29%

    Icm SO2=

    =0.36%

    Icm Zgura= =0.97%

    Icm PrafDepus=

    =0.99%

    Icm AlteDepuneri= =0.99%

  • 7/28/2019 Proiect Eco I Cristiana

    37/37

    IcmTotal= 0.99+0.36+0.11+0.11+0.29+0.08+0.20+0.87+0.91+0.05+0.91+0.36+0.29+0.97+0.99 +0.9

    = 8.48

Embed Size (px)
Recommended