ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ FINANŢE”

CATEDRA “BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Dorina GUȚU

EVOLUȚIA COMPARATIVĂ A PUTERII DE CUMPĂRARE A LEULUI

MOLDOVENESC FAȚĂ DE RUBLA RUSEASCĂ ÎN PERIOADA

SEMESTRULUI I AL ANULUI 2012: TENDINŢE, FACTORI,

PERSPECTIVE

STUDIU DE CAZ

la disciplina universitară

MONEDĂ ŞI CREDIT

Autor: Dorina GUȚU

Coordonator ştiinţific:

Chişinău 2012

1

C U P R I N S

INTRODUCERE…………………………………………..………………….…………… ….3

1. MECANISMUL CURSULUI VALUTAR: CONȚINUT, CLASIFICARE,

FACTORI..................................................................................................................…4

2. EVOLUŢIA CURSULUI VALUTAR AL LEULUI MOLDOVENESC

ÎN RAPORT CU RUBLA RUSEASCĂ ...... ................................................................…12

ÎNCHEIERE… ………………….……………………………………………………………...18

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..…………...20

ANEXE………………………………………………………………………………………….21

INTRODUCERE

2

Actualitatea temei: O altă problemă ce trebuie luată în considerare este determinată de

influenţele exercitate asupra cursului de schimb de către factorii economici, financiari, politici,

sociali şi psihologici. Inflaţia, evoluţia preţurilor internaţionale, nivelul dobânzilor pe piaţa

internaţională sunt elemente a căror evoluţie se află în strânsă interdependenţă cu raportul de

schimb, fiind dificilă delimitarea acestor influenţe. Ca urmare, se impune realizarea unei abordări

multidimensionale şi nu singulare. Deasemenea, se impune o analiză atentă a potenţialului

economic, situaţiei balanţei de plăţi, rezervelor naturale, potenţialului uman şi tehnologic,

rezervelor valutare ale statului care emite moneda, pentru diminuarea eventualelor erori precum

şi a contextului internaţional ce îşi exercită o influenţă considerabilă asupra cursului de schimb.

În condițiile în care remitențele din Rusia au o tentință de creștere și tranzancțiile cu ruble

rusești ascend, analiza evoluției puterii de cumpărare a leului moldovenesc în raport cu rubla

rusească este o direcție importantă și prezintă interes pentru economia țării.

Scopul cercetării studiul aspectelor teoretice și metodologice de formare a cursului valutar

și analiza evoluției puterii de cumpărare a leului moldovenesc în raport cu rubla rusească.

Sarcinile studiului de caz sunt impuse de scopul lucrării și sînt:

- analiza conținutului de mecanism al cursului valutar, factorii de influiență;

- analiza evoluției cursului valutar dintre leul moldovenesc și rubla rusească;

- indentificarea factorilor ce au determinat cotarea rublei rusești pe piața valutară

autohtonă și perspectivelor în viitor.

Obiectul investigat îl constituie mecanismul cursului valutar piața valutară autohtonă.

Metodologia cercetării se bazează: analiza documentară; culegerea informaţiei obiective,

studiul experţilor din domeniul pieței valutare, observaţia, analiza de conţinut, calculele

automatizate.

Baza informaţională al lucrării este constituită din acte legislative și normative ale

Republicii Moldova; lucrări de specialite editate în Republica Moldova, România, Federația

Rusă și alte state; materiale factologice și date statistice furnizate de BNM,.

Structura studiului de caz, care îndrumează sugestiv în conţinutul lui, este impusă de

scopul și sarcinile studiului și anume: introducere, două capitole, concluzii, bibliografie și enexe

Primul capitol este dedicat elucidării aspectelor teoretice aferent mecanismului cursului

valutar, metodelor de calcul și factorilor de influiență.

Capitolul doi este consacrat analizei evoluției cursului valutar dintre leul moldovenesc și

rubla rusească în perioada semestrului I al anului 2012, identificarea factorilor ce au determinat

cotarea rublei rusești pe piața valutară autohtonă și a perspectivelor de consolidarea a puterii de

cumpărarea a leului moldovenesc

3

1. MECANISMUL CURSULUI VALUTAR: CONȚINUT,

CLASIFICARE, FACTORI

Realizarea schimburilor valutare impune compararea valorică a unităţilor monetare internaţionale

prin intermediul unui raport cunoscut sub numele de curs de schimb sau curs valutar. Indiferent de tipul

operaţiunii realizate (vânzare/cumpărare), sau de faptul că se realizează numai transferuri sau transformări

se impune stabilirea unui raport de valoare între diferite monede naţionale.

Cursul valutar sau rata de schimb reprezintă rezultatul raportului dintre valoarea - etalon

a unei monede, naţionale sau internaţionale, şi valoarea – etalon al altei monede, cu care se

compară în cadrul mecanismului cursului valutar.

(1.1)

unde:

Cv - cursul valutar sau rata de schimb;

En 1 - etalonul naţional al unei terţe ţări;

E I - etalon internaţional;

En 2 - etalon naţional al ţării care face comparaţia.

Cursul valutar influenţează extrem de mult asupra economiei mondiale şi în special

asupra comerţului extern şi a investiţiilor. Totodată cursul valutar ocupă un rol important şi în

politica monetară a ţării.

Funcţiile cursului valutar derivă din următoarele:

Cursul valutar în calitate de indicator economic. Cursul valutar permite de a calcula

preţul exportului sau importului şi volumului investiţiilor internaţionale în moneda naţională. La

nivelul macroeconomic cursul valutar este legat de inflaţie şi de alţi indicatori, care sunt

necesari de evaluat pentru realizarea contrapunerii internaţionale. Astfel cursul valutar poate

servi drept indicator al competitivităţii externe şi poate să indice direcţia în care trebuie de

corectat balanţa de plăţi a ţării. Dar mai întâi de toate cursul valutar este un indicator monetar şi

dă indiciu pieţei în ceea ce priveşte măsurile de politică monetară realizate în ţară.

Cursul valutar în calitate de scop sau instrument. Cursul valutar poate fi privit şi din

punctul de vedere al scopului politicii economice a statului. Statul poate gestiona cu cursul

valutar în acelaşi mod ca şi cu alte componente ale politicii monetare pentru obţinerea

rezultatelor dorite în domeniul inflaţiei, sectorului real sau al balanţei de plăţi.

4

Cv (En1 sauEni) En 2

= nEn 2 pentru 1 En 1 sau 1Ei

Cât priveşte clasificarea cursurilor valutare, potrivit FMI (1982) toate valutele în

dependenţă de nivelul lor de liberalizare se împart în trei grupe:

Valute cu cursuri fixe:

a) fixate de o valută;

b) fixate de un coş valutar.

Valute cu cursuri flexibile limitate:

a) curs flexibil limitat faţă de o valută;

b) curs flexibil limitat conform unei politici comune

Valute cu cursuri flotante1:

a) cursuri valutare corectate;

b) flotare corectată;

c) curs valutar flotant independent.

Complexitatea etalonului monetar sub forma sa actuală, de putere de cumpărare, face ca

modelele practice de determinare a cursului valutar să fie mult mai cuprinzătoare, fiind nevoie de

modele care să cuprindă influenţa unui număr mare de factori pentru o perioadă mare de timp. În

acest sens, modelul general al cursului valutar cuprinde:

- modelul cursului real, ;

- modelul cursului economic.

Între cele două niveluri ale cursului valutar (cel real şi cel nominal) se poate stabili

următoarea relaţie:

e =

E×P∗P

(1.2) unde:

e – cursul valutar real;

E – cursul valutar nominal (economic);

P¿- indicele preţurilor pe piaţa valutei;

P - indicele preţurilor pe piaţa monedei naţionale.

Informaţia privind cursul valutar poate fi utilizată în operaţiuni care ţin de procesul de

comunicare economică prin bani.

Astfel, cursul valutar poate fi utilizat pentru:

- evaluarea bunurilor;

- schimbul valutar;

- evaluarea fondurilor;

1 BNM declară un regim al cursului de schimb de tip „managed float” (cu flotare dirijată), însă deseori se observă opunerea ei contra presiunilor de apreciere a leului, fiind totodată mai permisivă in cazul tendinţelor de depreciere a lui.

5

Etalon PC

Grupa 2

Grupa 1

Grupa 5

Grupa 4+/–

+/–+/–

+/–

Plan naţional Plan internaţional

- reglarea comunicării prin bani.

Aceste utilizări ale informaţiei privind cursul valutar dovedesc utilitatea cunoaşterii corecte

a semnificaţiei sale privind valoarea aflată în circuit internaţional.

În Republica Moldova cursul de schimb se stabileşte prin raportarea la mai multe valute,

iar ponderea cea mai mare o deține dolarul american. Aceasta este principala valută de referinţă

la care se aliniază şi celelalte monede. Dar ce se întâmplă pe extern influențează totuși piața

valutară locală deşi într-o măsură mult mai mică faţă de ţările vecine. De exemplu evoluţia

perechii euro-dolar pe extern este reflectată în mare măsură şi pe intern. Dolarul american a

crescut în cotaţie comparativ cu leul. De fapt, euro s-a depreciat mult faţă de dolar, în prezent

paritatea euro-dolar pe pieţele externe este de un dolar şi 25 de cenţi pentru un euro. Respectiv,

consecinţele aşa-zisului război al valutelor se fac vizibile pe intern prin aprecierea și deprecierea

leului moldovenesc în raport cu principalele valute de referință.

În accepţiunea actuală moneda îşi exercită funcţiile prin raportarea ei directă la valoarea

paritară a puterii de cumpărare.

Multitudinea de factori care influenţează etalonul putere de cumpărare se clasifică în

factori interni care dau dimensiunea naţională a etalonului şi factori externi care condiţionează

dimensiuni le externe ale etalonului respectiv, alături de interpretarea internaţionala a factorilor

interni.

Factori interni

Grupa 1. Factori economici şi de evaluare redaţi prin P.I.B. şi preţuri.

Grupa 2. Factori de ordin monetar (dobândă, credit, masă monetară).

Grupa 3. Factori macroeconomici (situaţia finanţelor publice), sociali, politici, psihologici din

fiecare ţară.

Factori externi

Grupa 4. Poziţia economică a ţării respective pe piaţa internaţională redată de situaţia balanţei

de plăţi.

Grupa 5. Evoluţia raportului cerere/ofertă al monedei în cauză faţă de alte monede pe piaţa

internaţională.

Grupa 6. Factori economici, politici, militari, psihologici de pe piaţa internaţională precum şi

acţiunile instituţiilor financiar monetare internaţionale şi regionale.

Figura 1.1. Modelul factorilor de influenţare a etalonului – putere cumpărare

6

Fiecare din aceste grupe de factori acţionează în sens de formare şi modificare (+/–) a

etalonului monetar naţional care este acceptat în operaţiuni pe piaţa monetară internaţională 2.

Având informaţia privind evoluţia cursului leului moldovenesc faţă de dolar şi a principalilor

factori economici, financiari, monetari ai economiei moldoveneşti, factori care influenţează

cursul valutar putem stabili în ce măsură ei au avut un rol determinant asupra evoluţiei cursului

leului moldovenesc.

Grupa 1. P.I.B. şi preţurile

Problema ce se pune în continuare este aceea de a afla în ce mod se va schimba

puterea de cumpărare în urma apariţiei unor modificări în legătură cu evoluţia P.I.B. şi a

preţurilor. Creşterea PIB-ului va influenţa pozitiv asupra etalonului monetar, iar scăderea lui

negativ. Pentru aflarea gradului schimbării cursului valutar economic în funcţie de variaţia

preţurilor în momentul tn se foloseşte expresia:

Pc = [100 – (

100p   100)] (1.3)

în care:

Pc – modificare a etalonului putere de cumpărare ca urmare a modificării indicelui preţurilor

p – indicele preţurilor (100 plus creşterea faţă de perioada anterioară).

În aşa mod creşterea indicelui preţurilor va influenţa negativ asupra etalonului

monetar, iar scăderea lui negativ.

Grupa 2. Dobândă, credit, masă monetară

Monitoringul dobânzii, creditului şi a masei monetare în corelare cu evoluţia P.I.B. are un

efect favorabil asupra cursului valutar.

O creştere a dobânzii, descurajează cererea de credite şi în continuare se reduce creşterea

masei monetare ca rezultat se redresează cursul valutar economic. Pe când o relaxare a dobânzii

are efecte nefavorabile asupra cursului valutar economic.

Grupa 3. Factori financiari, politici, sociali, psihologici

Efectul acestor factori asupra cursului valutar economic este greu de cuantificat, mai uşor

fiind de apreciat evoluţia deficitului bugetar. Efectul său ajunge în cursul valutar prin dereglările

pe care deficitul le creează emisiunii de monedă naţională, prin atragerea masivă de capital intern

şi extern, prin creşterea fiscalităţii.

Grupa 4. Situaţia balanţei de plăţi

2 P. Bran, Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economica, Bucureşti, 1995, p. 67.7

Cursul valutar economic este deosebit de sensibil la modul în care balanţa unei ţări se

echilibrează. Deficitul balanţei de plăţi determină o reducere a încrederii posesorilor semnelor

băneşti ale ţării. Excedentul balanţei de plăţi determină o sporire a încrederii pentru moneda ţării

respective.

Grupa 5. Raportul dintre cererea şi oferta de bani semni pe piaţa externă

Raportul cerere-ofertă poate acţiona prin intermediu exportului şi importului pe piaţă,

intervenind direct asupra monedei ţării. Modificarea în favoarea ofertei unei monede faţă de

cerere duce la influenţarea cursului valutar economic, diminuându-l.

Grupa 6. Factori economici, politici, sociali, militari, psihologici de pe plan

internaţional. Evenimentele internaţionale pot direct sau indirect să aducă prejudicii sau

avantaje pentru etalonul monetar naţional. Aceşti factori sunt subiectivi, relativi, imprevizibili şi

greu de apreciat ca influenţă asupra cursului valutar, de aceea modelele de decodificare sunt

foarte complicate, experienţa activităţii pe piaţa monetară având un rol esenţial.

Cursul valutar este preţul unei unităţi monetare exprimat într-o altă monedă, cu care se

compară valoric.

În practica bancară, este acceptată o marcare a cursului valutar. La o astfel de marcare

sunt stabilite locul unde se înscrie cursul valutar, valuta cotării (valuta cotată) şi baza cotării

(valuta de bază):

12,20

MDLUSD

→VALUTA COTATA→VALUTA DE BAZA

CURS VALUTAR

sau

VALUTA DE BAZA →VALUTA COTATA→

USDMDL = 12,20

CURS VALUTAR

Ultimele două cifre din înscrierea cursului valutar se numesc puncte procentuale (points)

sau pipsuri (pips). De exemplu, modificarea cursului valutar al leului moldovenesc faţă de

dolarul S.U.A. de la 14,20 la 14,30 lei pentru un dolar se apreciază ca o creştere a cursului

dolarului cu 10 puncte, iar dacă cursul francului elveţian s-a modificat de la 1,3896 la 1,3884

franci elveţieni pentru un dolar – o scădere a cursului dolarului cu 12 puncte.

O sută de puncte formează un număr de bază, care în jargonul dealerilor se numeşte

“figura mare” (big figure).

Metode de cotare valutară

8

Cotarea – reprezintă operaţiunea, prin care se stabileşte cursul unei monede în raport cu

alta. Prin metodă de cotare se subînţelege modalitatea specifică a fiecărei ţări de exprimare a

raportului de schimb al monedei naţionale cu monede străine.

În practica internaţională sunt cunoscute două metode de cotare:

– cotare directă (incertă, nesigură) (practicată de majoritatea ţărilor), unde cursul valutar

se exprimă prin numărul de unităţi monetare naţionale ce revin la o unitate (10, 100 sau 1000

unităţi) de monedă străină, de exemplu:

1 dolar S.U.A. = 14,3025 MDL (lei moldoveneşti)

10 ISK (coroane suedeze) = 1,8408 MDL

100 JPY (yeni japonezi) = 12,1254 MDL

1000 TRL (lire turceşti) = 0,0087 MDL

– cotarea indirectă (certă) (practicată pe pieţele valutare din Anglia, Uniunea Europeană,

Canada, Australia şi, din septembrie 1978, în S.U.A., parţial, a fost introdusă cotarea indirectă a

dolarului faţă de marcă, francul francez, belgian, lira italiană, guldenul olandez (azi euro),

francul elveţian, coroanele ţărilor scandinave, yenul japonez, peso-ul mexican, însă pentru

celelalte monede se utilizează cotarea directă), unde cursul valutar se exprimă prin numărul de

unităţi de monedă străină ce revine la o unitate de monedă naţională, de exemplu:

1 £ = 1,5940 $ S.U.A

1 £ = 2,2440 CHF (franci elveţieni)

1 £ = 198,20 JPY (yeni japonezi)

Cotarea monedelor pe pieţele internaţionale este un proces continuu. În cadrul regimului

flotării libere, cursul se modifică în fiecare moment, sub influenţa cererii şi ofertei de monedă

străină.

Cotaţia monetară se exprimă prin doi termeni: cursul de cumpărare şi cursul de vânzare:

- cursul de cumpărare, exemplu: 1,3892 CHF/USD

- cursul de vânzare, exemplu: 1,3896 CHF/USD

Cursul de cumpărare este preţul pe care băncile şi ceilalţi operatori de pe piaţa de schimb îl

oferă pentru o unitate de monedă străină.

Cursul de vânzare este preţul la care operatorii vând moneda străină.

În notaţia curentă a băncilor aceste cursuri se notează sub forma:

1,3892 – 1,3896 CHF/USD sau 1,3892/96 CHF/USD.

Diferenţa dintre cursul de vânzare şi cursul de cumpărare se numeşte “spread” sau “marjă” şi

reprezintă câştigul operatorului respectiv.

Spread-ul trebuie să acopere cheltuielile dealerului legate de organizarea schimbului monetar şi

să asigure profit.

9

Exemplu:

Bern: 1$ = 1,3880curs de cumpărare

−1,3885 CHFcurs de vînzare

În cazul cotării directe, cursul de cumpărare (bid) este întotdeauna mai mic decât cursul

de vânzare (offer).

Londra: 1£= 1,5686curs de cumpărare

− 1,5620 $curs de vînzare

În cazul cotării indirecte cursul de cumpărare (bid) este întotdeauna mai mare decât

cursul de vânzare (offer).

Spread-ul se poate exprima şi în formă procentuală astfel:

Spread=curs devânzare−cursde cumpararecurs devânzare

×100

În practica internaţională, în vederea respectării principiului “prima cifră a cotării duble

mai mică decât a doua”, s-a convenit ca la cotarea indirectă să fie inversat cursul de vânzare cu

cursul de cumpărare.

Se scrie: 1 £ = 1 .5710curs de vînzare

− 1. 5790 $curs de cumpărare

Determinarea cursului valutar prin metoda “cross-rate”. Această metodă se bazează pe

principiul că două mărimi egale cu a treia sunt egale între ele. Astfel, cursul a două valute se

calculează prin intermediul unei a treia valută care, de regulă, este de largă circulaţie (de ex.

USD). Mai departe, vom vedea 3 tipuri de calcul al cross-cursului ţinînd cont de tipul cotării

valutelor la dolar: directă sau indirectă.

1) Calculul cross-cursului pentru valutele care se cotează direct către dolarul SUA, adică

dolarul este baza cotării pentru ambele valute.

Să se stabilească prin metoda “cross-rate” cursul leului moldovenesc faţă de rubla

rusească luînd în calcul următoarele date:

1 $ = 14,5432 – 14,5440 MDL

1 $ = 31,3615 – 31,3845 RUR

Rezolvare:

1 $ = 14,5432curs de cumpărare

−14,5440 MDLcurs de vînzare

(cotare directă)

1 $ = 31,3615curs de cumpărare

−31,3845RURcurs de vînzare

(cotare directă)

10

MDLRUR

=(14 , 543231 ,3845 ) (14 ,5440

31 ,3615 )Concluzii: Cotarea dublă a leului moldovenesc către rubla rusească va fi: 1 RUR

= 0,4634curs de cumpărare

−0,4637 MDLcurs de vînzare

2. EVOLUŢIA CURSULUI VALUTAR AL LEULUI MOLDOVENESC

ÎN RAPORT CU RUBLA RUSEASCĂ

Piata valutara a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar și de

rulaj.

Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderata la volumul tranzacțiilor care

au avut loc pe piața valutară.

Rulajul pieței valutare cuprinde totalitatea tranzacțiilor de schimb valutar cu excepția celor

efectuate de către Banca Nationala a Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale

11

pietei. În timp ce cursul valutar reprezinta echilibrul dinamic al cererii și ofertei de valută în

cadrul pieței, rulajul denotă activitatea generală a participanților pieței valutare.

Analiza raportului dintre leul moldovenesc și rubla rusească prezintă interes deoarece în

ultima perioadă rubla rusească ocupă locul trei în tranzacțiile pe piața valutară a Republicii

Moldova precedată de valuta europenaă (euro) și dolarul American (USD). Acest fapt se

datorează volumul mare al remitențelor în ruble rusești din Federația Rusă, acestea constituind

aproape 65% din volumul total al remitențelor de peste hotare depășind suma de 1,13 miliarde

echivalent în dolari dintre care aproximativ 25 % în ruble rusești.

Pentru a face o analiză a evoluției comparative a puterii de cumpărare a leului

moldovenesc față de rubla rusească vom prezenta inițial principalele caracteristici ale monedei

naționale și ale rublei rusești.

Leul moldovenesc este moneda în Moldova (Republica Moldova, MD, MDA).

Factorul de conversie al MDL are 5 cifre semnificative. 

MDL RUB10.00 25.1520.00 50.2950.00 125.73100.00 251.46200.00 502.92500.00 1257.301000.00 2514.602000.00 5029.195000.00 12,572.9910,000.00 25,145.9720,000.00 50,291.9550,000.00 125,729.87100,000.00 251,459.74200,000.00 502,919.48500,000.00 1,257,298.711,000,000.00 2,514,597.412,000,000.00 5,029,194.83

Ruble ruse este moneda în Federaţia rusă (RU, RUS, Rusia). Rubla ruse este, de asemenea,

cunoscut sub numele de Rubla Rusă. Simbolul pentru RUB poate fi scris R. Ruble ruse este

împărţit în 100 kopecks.

RUB Factorul de conversie are 6 cifre semnificative.

RUB MDL20.00 7.9550.00 19.88

100.00 39.77200.00 79.54500.00 198.84

1000.00 397.68

12

2000.00 795.365000.00 1988.39

10,000.00 3976.7820,000.00 7953.5650,000.00 19,883.90

100,000.00 39,767.80200,000.00 79,535.59500,000.00 198,838.99

1,000,000.00 397,677.972,000,000.00 795,355.945,000,000.00 1,988,389.86

Sursa:

Trebuie de menționat că factorii de convesrsie se utilizează reeșind din considerentul că

cursul de vînzare și cursul de cumpărare al valutelor este diferit.

În scopul elucidării tendințelor de consolidare a puterii de cumpărare a leului moldovenesc

față de rubla rusească vom face o restrospectivă a ratei medii de schimb valutar în ultimii șase

ani.

Analiza dinamicii ratei medii a cursului de schimb valutar a leului moldovenesc față de

rubla ruseacă în perioada anilor 2006-2012 (semestrul I) se prezintă în figura 2.1.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 (01.12)

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.4834

0.47420.4195

0.3521

0.4071

0.3998

0.3893

Rata medie a cursului valutar MDL/RUS

Figura 2.1 Rata medie a cursului valutar dintre leul moldovenesc și rubla rusească

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de BNM

În perioada analizată se observă o fluctuație moderată a puterii de cumpărare a leului

moldovenesc față de rubla rusă rata medie oscilînd între parametrii 0,4834 în 2006 și 0,3893 la

data de 1 decemdrie 2012.

În anul 2009 se observă o creștere e puterii de cumpărare a leului moldovenesc cursul

valutar micșorîndu-se cu 0,06 lei astfel în mediu în acest an pentru o rublă rusă se plătea 0,3521

lei.

13

Anul 2010 a fost unul nefavorabil pentru leu moldovenesc cursul valutar fiind de 0,4071

lei pentru o rublă rusă în creștere 0,055 lei fapt ce denotă scăderea puterii de cumpărare a

monedei naționale.

Anul 201 și 2012 se remarcă printr-o ușoară apreciere a leului moldovesc, fluctuațiile fiind

nesemnificative.

Menținerea cursului valutar al MDL/RUB în perioada analizată se datorează în mare parte

acordurilor de colobaorare economică încheeate între Republica Moldova și Federația Rusă și a

convențiilor cu statele mebre CSI.

Pe parcursul semestrului I ala anului 2012 se obeservă o fluctuație nesemnificativă a

cursului valutar dintre leul mioldovenesc și rubla rusescă, acest fapt se reprezintă graphic în

figura 2.2

Figura 2.2 Evoluția ratei de schimb a rublei rusești în perioada sem.I al anului 2012

Sursa: www.bnm.md

Cursul valutar în sem. I a deviat în limitele 0,3562 lei pentru 1 rublă rusească (aprecierea

maximă a leului înregistrată în această perioadă care a avut lo0c la data de 1 iunie 2012) pînă la

0,4092 lei pentru o rublă rusească apreciere maximă care a vut loc la data de 6 aprilie 2012.

Prezentarea cursului valutar zilnic al dintre leul moldovenesc și rubla rusească se prezintă

în anexa 1.

Evoluția tranzacțiilor cu ruble rusești care au avut loc pe piața valutară se prezintă în figura 2.3.

14

ianuarie 2012 februarie 2012 martie 2012 aprilie 2012 mai 2012 iunie0

5

10

15

20

25

13.2

16.517.6

15.8

19.718.2

0.0256 0.0293 0.029 0.029 0.033 0.03

Volumul total al tranzacțiilor, (echivalentul in USD), mln.ponderea în total tranzacții valutare

Figura 2.3 Tranzacțiile cu ruble rusești pe piața valutară autohtonă, sem. I anul 2012

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de BNM

Volumul mare al tranzacțiilor cu ruble rusești se datorează faptului că a sporit ponderea

tranferurilor valutare din Rusia, opogeul fiind înregistrat în luna mai tranzacțiile cu ruble rusești

atingînd nivelul de 19,7 mil. echivalent în dolari .

Ponderea rublei ruseşti în transferurile de bani din străinătate efectuate în favoarea

persoanelor fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova s-a ridicat în

iunie la 24,4%, de la 17,4 la sută în luna respectivă a anului 2012, transmite Bănca Naţională a

Moldovei (BNM).

Este a doua lună consecutiv cînd aproape un sfert din transferuri se fac în ruble ruseşti, cel

mai înalt nivel înregistrat vreodată. În perioada dinaintea crizei, remiterile din Federaţia Rusă

aveau o cotă de 1-3 la sută, însă după declanşarea crizei financiare în anul 2008, aceasta s-a

dublat şi chiar s-a triplat. În iulie 2011, a şasea parte din transferuri de bani din străinătate au fost

făcute în ruble ruseşti, aproape dublu faţă de începutul anului.

Este o urmare a creşterii remiterilor în ruble ruseşti în general, dar şi a faptului că tot mai

mulţi moldoveni care muncesc în Rusia preferă să trimită banii acasă prin sistemul bancar, dar

nu cu mijloacele de transport sau prin călăuze de ocazie. Pe de altă parte, criza din Europa, în

special din ţările cu largi comunităţi de moldoveni, cum sînt Italia şi Portugalia, au afectat direct

persoanele care muncesc peste hotare. Unele şi-au pierdut serviciul, altele primesc salarii mai

mici, iar o parte s-a stabilit cu traiul în străinătate şi nu mai trimit bani acasă după reîntregirea

familiilor.

15

Aceste evoluții vin sa confirme unele prognoze ale experților ruși și internaționali privind

transformarea treptată a rublei rusești într-o valuta regională, în special în spațiul postsovietic și

privind o continuă apreciere a rublei față de principalele valute internaționale. La mijloc sunt

veniturile uriașe ale Rusiei de pe urma vînzarilor de hidrocarburi. Numai de la petrol veniturile

zilnice ale Rusiei au depățit un miliard de dolari SUA.

Experti locali susțin ca aceasta evoluție ar fi una firească, ponderea tranzacțiilor reducîndu-

se și ca urmare a deprecierii dolarului, în timp ce cota altor valute, ca euro și rubla rusească, a

crescut.

Totodata, în creșterea ponderii rublei rusești și-a avut efectul și sporirea tranzacțiilor cu

Federația Rusă, dar și stabilitatea mai mare a rublei în raport cu dolarul. 

Din punct de vedere monetar, inflaţia va fi în corelaţie directă cu cursul valutar şi se va

situa în jurul valorii de 5,8%. În acelaşi timp, stabilitatea leului este suficient de certă pe

parcursul anului 2012, cursul mediu anual al acestuia nu va depăşi 0, 38 MDL/1 RUS.

Analiștii economici consideră că unele îngrijorări referitor la evoluţia cursului leului

moldovenesc ţin de situaţia nefavorabilă din UE, însă până acum alertele similare nu au fost

confirmate de practică. Considerăm că nu există nici o premiză ca leul moldovenesc să sufere de

pe urma unei potenţiale crize valutare

Un studiu realizat de experţi ruşi arată că Republica Moldova este cea mai pregătită ţară

din CSI pentru trecerea la rubla rusească3

Dintre cele 11 state CSI, Republica Moldova este cea mai pregătită pentru trecerea la rubla

rusească, se constată într-un studiu realizat de Institutul economiei pe perioada de tranziţie din

Federaţia Rusă, instituţie condusă de ex-premierul rus Egor Gaidar. Studiul constată că Moldova

întrece la acest capitol, chiar şi pe Belarus, care a format cu Federaţia Rusă o Uniune statală, încă

10 ani în urmă.

La realizarea studiului experţii institutului au utilizat 13 criterii de bază ce includ

principalii indicatori macroeconomici, dependenţa economiei de comerţul extern, nivelul de

dezvoltare a sectorului financiar etc.

Fiecare stat din CSI a fost analizat prin prisma celor 13 criterii, pentru a vedea pe cât de

pregătite sunt aceste state şi mai ales economiile acestora de o integrare monetară cu Federaţia

Rusă şi pe cât indicatorii economici sunt apropiaţi sau corelează cu cei din Rusia.

Rezultatele iau surprins pe experţi. S-a constatat că Belarus, cu care Federaţia Rusă a

format o Uniune statală corespunde cerinţelor a doar şase indicatori, în timp ce Moldova şi

Kazahstanul la 10.

3 http://oleg-cristal.blogspot.com/2008/09/moldova-ntre-rubla-ruseasc-i-priza.html16

Cele mai nepregătite pentru integrarea monetară cu Rusia sunt Turkmenistanul şi

Uzbekistanul.

Dar aceasta este teorie, susţin experţii Institutului. Potrivit lor pentru realizarea unei

integrări monetare, mai este nevoie de voinţă politică, or renunţarea la propria monedă semnifică

şi renunţarea la unul dintre simbolurile statalităţii.

Coțalia rublei rbusești ar putea să crească datorită faptului că liderul de la Tiraspol a

declarat că vrea să pună în circulaţie şi rubla rusească pe lângă banii locali. Acesta motivează ca

asta va simplifica activitatea agenţilor economici în cadrul Uniunii Vamale. 4

Şevciuk a declarat că introducerea  rublei  ruseşti pe teritoriul Transnistriei  ar oferi

agenţilor economici posibilitatea să economisească la schimbul valutar, după ce Europa şi

America au blocat operaţiunile externe ale băncilor transnistrene în euro şi dolari, efectuate prin

băncile ruseşti. 

ÎNCHEERE

Analiza raportului dintre leul moldovenesc și rubla rusească prezintă interes deoarece în

ultima perioadă rubla rusească ocupă locul trei în tranzacțiile pe piața valutară a Republicii

Moldova precedată de valuta europenaă (euro) și dolarul American (USD). Acest fapt se

4 www.vesti.md.17

datorează volumul mare al remitențelor în ruble rusești din Federația Rusă, acestea constituind

aproape 65% din volumul total al remitențelor de peste hotare depășind suma de 1,13 miliarde

echivalent în dolari dintre care aproximativ 25 % în ruble rusești.

Este o urmare a creşterii remiterilor în ruble ruseşti în general, dar şi a faptului că tot mai

mulţi moldoveni care muncesc în Rusia preferă să trimită banii acasă prin sistemul bancar, dar

nu cu mijloacele de transport sau prin călăuze de ocazie. Pe de altă parte, criza din Europa, în

special din ţările cu largi comunităţi de moldoveni, cum sînt Italia şi Portugalia, au afectat direct

persoanele care muncesc peste hotare. Unele şi-au pierdut serviciul, altele primesc salarii mai

mici, iar o parte s-a stabilit cu traiul în străinătate şi nu mai trimit bani acasă după reîntregirea

familiilor.

Aceste evoluții vin să confirme unele prognoze ale experților ruși și internaționali privind

transformarea treptată a rublei rusești într-o valuta regională, în special în spațiul postsovietic și

privind o continuă apreciere a rublei față de principalele valute internaționale. La mijloc sunt

veniturile uriașe ale Rusiei de pe urma vînzărilor de hidrocarburi. Numai de la petrol veniturile

zilnice ale Rusiei au depățit un miliard de dolari SUA.

Experti locali susțin ca aceasta evoluție ar fi una firească, ponderea tranzacțiilor reducîndu-

se și ca urmare a deprecierii dolarului, în timp ce cota altor valute, ca euro și rubla rusească, a

crescut.

Totodata, în creșterea ponderii rublei rusești și-a avut efectul și sporirea tranzacțiilor cu

Federația Rusă, dar și stabilitatea mai mare a rublei în raport cu dolarul. 

Din cele analizate putem concide următoarele:

- cursul valutar este direct influiențat de rata inflației și creșterea economică a statului;

- leul moldovenesc are o poziție valutară relativ stabilă față de rubla rusească;

- leul își va menține poziția valutară în decursul anului viitor conform prognozelor

macroeconomice.

Economia Republicii Moldova este în continuare vulnerabilă la şocurile externe şi e

dependentă de remitenţe, de cererea externă şi asistenţa internaţională considerabilă pentru

susţinerea bugetului. În acest sens, se impune necesitatea reducerii dependenţei bugetului public

naţional, inclusiv a componentelor acestuia, de asistenţa externă excepţională şi e necesară

îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a bugetului la şocurile macroeconomice. Veniturile fiscale

continuă să fie insuficiente pentru finanţarea nevoilor mari ale sectorului public şi pentru

menţinerea, în acelaşi timp, a unei poziţii fiscale sustenabile. Pe termen mediu sistemul de

impozitare ar trebui să genereze mai multe venituri, atât prin reformarea politicii de impozitare,

cât şi prin îmbunătăţirea administrării fiscale.

18

Este imposibil de prognozat cursul de schimb față de principalele valute de referință,

deoarece acesta este influențat de conjunctura de pe piața internațională. Dar potrivit analiștilor

economici valuta națională este stabilă, iar în situații de apreciere sau depreciere Banca Națională

a Moldovei are destule rezerve pentru a interveni pe piață.

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative şi reglementorii

1. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din

21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1995. – Nr. 56-57/624. 19

2. Legea Republicii Moldova cu privire la instituţiile financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1996. - Nr. 1/2.

3. Legea Republicii Moldova cu privire la reglementarea valutară nr.62–XVI din 21.03.2008 //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2008. - Nr.127-130.

4. Regulamentul BNM cu privire la modul de formare şi menţinere a rezervelor obligatorii de

către băncile comerciale ale RM nr.5/08 din 26.12.1995// Monitorul Oficial.- 1996 - Nr. 008 .

II. Lucrări ştiinţifice

5. Basno, Cezar. Monedă. Credit. Bănci / Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel. -

Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., 2003. – 374 p.

6. Basno, Cezar. Management bancar / Cezar Basno, Nicolae Dardac. –. şi compl. –Ch.: Cartier,

2004. -432 p.

7. Bran, Paul. Relaţii financiare şi monetare internaţionale / Bucureşti, Editura Economica, 1995. -

67 p.

8. Dardac N. Basno C. Management bancar. /N.Dardac,C.Basno/. – Bucureşti: Editura

Economică, 2002 –272 p.

9. Grigoriţă, Cornelia. Activitatea bancară / Cornelia Grigoriţă. -Ed. a II-a, revăz Bucureşti:

Editura Economică, 2003. – 272 p.

III. Adrese internet10. www.bnm.md

11. www.oleg-cristal.blogspot.com/2008/09/moldova-ntre-rubla-ruseasc-i-priza.html

12. www.vesti.md.

20

ANEXE

21